Page 52 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE* UNIŢl-VA I
investiţiile anului 1968

Accelerarea rifmului

de execuţie, garanţia

I
B a
v
D i
|
■
realizam planului
S itu a ţiile sla lislice p ri­ s-a realizat pînă In prezent..
I vind îndeplinirea p la n u lu i Conducerea şantierului. si»
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU i anual de in v e s tiţii la nîve- în speţă organul lu i tutelar
I Iul ju d e ţu lu i după )() luni
trebuie să ia măsuri urgen­
de a c liv ita le indică că m ul­ te şi să nu se limitez.e doar
te în tre p rin d e ri beneficiare la prom isiuni fără suport
şi organizaţii de construcţii do realizare aşa cum a fă- i
ANUL XX. NR. 4316 DUMINICA 17 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI 30 DE BANI nu depus e fo rtu ri susţinute n it in toată această peri- *
pentru a raporta realizări oadă, pentru că a ltfe l fa­
la înălţim ea sarcinilor. M e­ brica va fi p e riclita tă să .
rită să fio subliniate e fo rtu ­ iivlre în funcţiune la capa- ’
rile colective lor de con­ cilalo a maximă In sem estrul
I 1960.
încheierea lucrărilor i doara, 85,4 la sută din pla­ g a n iza ţiilo r de co n strn ctii
stru cto ri dc la I.C.S. H une­
Dc fapt la m ajoritatea o r­
nul anual, T rustul local de
con stru cţii Deva 85,4 la su­
reu realizări slabe com ite- J
tă, Şantierul encrgoconslruc- unde se înregistrează m e­
tio .M intia. 04.1 la sută şi În ­ lele de d ire c ţii se postează i
treprinderea dc constru cţii în spatele unor ju s tific ă ri !
Adunării generale a scriitorilor tă. La aceste n n ilă li com i­ lipsa unor m ateriale şi u ti- ;
ca lipsa fo rţe i de muncă,
forestiere Deva 05.0 !a su­
altele dc acest gen. j
Inje şi
tetele dc d ire cţie cu spri-
I jin u l şi îndrum area orqani-
tul alta. C onducerile orga- !
za tiîlo r de pa rtid au reuşit Realitatea însă este cu t-o- i
J să v o lo rilîc e corespunzător n iz a tiilo r de co n stru cţii nu i
i p o te n ţia lu l productiv, prin depun e fo rtu rile necesare 1
organizarea raţională a ln- pentru crearea c o n d iţiilo r
Sîmbălâ la amiază. In sala A ten eului Român au pre ţu ire şl îndem nul în su fle tito r adresate scriito rilo r, D lnd o unanim ă apreciere p rin c ip iilo r v iito ru lu i c u rilo r de muncă si tolosi- optim e de muncă si viată \
lu at s fîrş il lu c ră rile A d u n ă rii generale a s c riito rilo r. a arătat că oam enii de lite re slnt ho tărîti să re a li­ statut, m enite să asigure perfecţionarea şi democro- i rea cu eficientă a tim pu lu i ale sa la ria ţilo r. D in acest 1
La şedinţa de Închidere au luat parte to v a ră ş ii: zeze acele opere puternice, interesante, valoroase, lizarea a c tiv ită ţii breslei scriitoriceşti, descen­ dc lucru. m o tiv nu s-au putut m enţine
N lcolae Ceauşescu, Ion Gheorghe M aurer. Em il Bod- pe care poporul şi partidu l le aşteaptă cu încredere tralizarea ei organizatorică, Adunarea gene­ | Plecînd de la ideea că toate anga jările făcute, care i
naraş, Paul N lculescu-M izil, V irq il T ro fin . llie V er- de la scriitorim ea din tara noastră rală a dat mandat C om itetului nou ales de a sin­ pentru îndeplinirea inteqra- de m ulte ori au depăşit ne­
deţ, M axim Bcrghianu, Janos Fazekas, lo s if Banc. In cursul d im in e ţii au fost anunţate A d u n ă rii ge­ tetiza ob servaţiile şi sugestiile făcute in tim pul dez­ i lă va p re ve d e rilo r planului, cesarul de fo ita de muncă.
M anea Mănescu. D u m itru Popa. D u m llru Popescu, nerale rezultatele alegerii prin vot secret a noului baterilor, precum şi cele care vo r fi propuse în sec­ ritm u l mediu lunar de exe­ A pro vizio n a re a norm ală cu
V asile P allllneţ. m em bri ai C C . al P.C.R.. m iniştri, Com itet de conducere al U n iu n ii S c riito rilo r — a l­ ţii şi in filia le şi de a prezenta In termen de tre i cuţie trebuie să Înreg istre­ m ateriale şi u tila je se p o tic ­
reprezentanţi ai conducerii unor in s titu ţii centrale cătuit din 91 de membri, şi a Com isiei de revizie. luni forma lo r de finitivă. ze un procent de 8.83, n i­ neşte adeseori în <ot fe lu l I
şl organ izaţii obşteşti, conducători ai celorlalte u n i­ A fost aprobat apoi un plan de măsuri al A d u n ă rii Adunarea generală şl-a exprim at convingerea că vele ca 78,4 la sută si 32,4 de adrese şi scriso ri fără a
u n i de creaţie, a lţi oameni de cultură şi artă. generale a s c riito rilo r. anii care vo r veni vo r însemna pentru lite ra tu ra 1 la sută, din planul anual se acţiona practic. (
Sosirea conducătorilor de partid şl de stat a fost Docum entul subliniază sp iritu l creator In care se noastră un drum ascendent. G aranţia v iito ru lu i lite ­ de in v e s tiţii si respectiv C onducerile o rq a n iza tiilo r
salutată cu puternice şi îndelungate aplauze. desfăşoară activitatea literară, unitatea tu tu ro r s c rii­ ra tu rii rom âne stă !n talentele care o ilustrează, în co n stru ctii-m o n ta j obţinu te de con stru ctori trebu ie s&
Preşedintele U n iu n ii S criito rilo r* acad. Zaharia to rilo r In ju ru l p a rtidu lui, a p o litic ii sale de în flo ­ pasiunea şi munca celor care o scriu, în sp iritu l de plnă la s fîrş itu l celor 10 facă o analiză profundă oblec-
Stancu, a rostit un cald cu vln t de salut conducăto­ rire economică şi spiritua lă a v ie ţii poporului, men- responsabilitate al acestora fată de dezvoltarea s p iri­ ■luni arată că nu s-a făcut tiv ă a p ro p rie i lo r a c tiv i­
rilo r p a rtid u lu i şi sta tu lu i nostTU v e n iţi In m ijlo cu l tionînd că succesele rem arcabile înregistrate de l i ­ tuală a societăţii noastre socialiste, în g rija p a rtid u lu i to tu l în această direcţie. tă ţi. deoarece s-a constatat
s c riito rilo r. teratura actuală au fost posibile în clim atul stim ula­ şi statului nostru, In tot ceea ce conducătorii tă rii CINSTIRE Cu to tu l necorespunzătoa- că sînt numeroase lo cu rile
In tlm p in a t cu v ii şl călduroase aplauze, a luat to r creat de Congresul al IX-lea al p a rtidu lui. fac cu dăruire şi în su fleţire pentru fericirea poporu­ I re se prezintă situaţia la dc muncă unde organizarea
c u v in tu l tovarăşul N icolae Ceauşescu, secretar ge­ H o tă rîti să-şi consacre toate forţele creatoare întă­ lui, pentru v iito ru l României socialiste. EROULUI unele şantiere p rin tre care procesului de producţie la ­
neral al C om itetului Central al P artidului Comuni?. r ir ii u n ită ţii întreg ulu i nostru popor, s c riito rii din A ducînd m u lţu m iri fie rb in ţi C o m itetului Central al să m ult de dorit, iar . fon­
Român, preşedintele C o nsiliu lui de Stat. toate generaţiile îşi dau adeziunea deplină la F ron­ P artidului Com unist Român şi personal tovarăşului en um e răm : 503 Bîrcea, dul de tim p nu este fo lo ­
C uvintarea a fost subliniată de asistentă, In dese tu l U n ită ţii Socialiste. Ei sînt convinşi că afirm area N icolae Ceauşescu, pentru dragostea pe care o ara­ In semn de fie rb in te orna- T.C .M .M . Hunedoara şi Te- sit aşa cum so indică în
rln d u ri, de entuziaste şi Însu fleţite aplauze. deplină a personalităţii literare, crearea unor opere tă lite ra tu rii şi s c riito rilo r, Adunarea gene­ qiu adus n e în frica tu lu i revo - : liuc, şantierul hidro Valea in s tru c ţiu n ile în vigoare.
Preşedintele U n iu n ii S criito rilo r, acad. Zaharia lite ra re profunde şi de Înaltă ţinută artistică, slnt rală îndreaptă un gînd de recunoştinţă p a rtidu­ iu ţio n a r A vra m Iancu, din j Jiu lu i, unde planul de pro­ O rgan iza ţiile de partid ,!
Stancu. exprlm înd calde m u lţu m iri * secretarului ge­ posibile num ai p rin tr-o orientare a lite ra tu rii noastre lu i, poporului, tu tu ro r c itito rilo r şi le făgăduieşte in iţia tiv a C o m itetului jude- ; ducţie înregistrează restan­ p rin activitatea ce o desfă­
neral al C om itetului C entral al P artidului Comunist contem porane pe tem eliile ideologiei m arxist-leni- că r|i tot mai valoroase. ţean pentru cultu ră şi artă j ţe destul de substanţiale. şoară trebuie să se facă "
Român, tovarăşul N lcolae Ceauşescu, pentru înalta niste. (Agerpres) şi a M uzeului judeţean, as- ; A ctiv ita te a slabă desfăşu­ mai m ult sim ţite, să exe r­
tâzi v o r fi dezvelite plăci co- [ rată pe aceste şantiere arc cite un con tro l mai susţi- h]
m em orative Sn lo c a lită ţile j repercusiuni negative asu- nut asupra a c tiv ită ţii corni- I
Baia de Criş şi M ih ă ile n i. ; | pra re a liză rii p la n u lu i de in­ tetelor de direcţie şi să le i
v e s tiţii ale b e n e ficia rilo r şi
Pe casa din Baia de Criş, j periclitează term enul de p u ­ determ ine să ia măsuri ope- i
Cuvintarea tovarăşului sit, In urm ă cu aproape un j I nere în funcţiune la o se­ revin şi u n ită ţilo r de proiec- |
pe a cărei prispă a fost qă- ;
deosebi-te '
Sarcini
rative.
rie de obiective Industriale
neînsufle ţit
tare şi be n e ficia rilo r care la |
al j
veac, tru p u l
„c ra iu lu i m u n ţilo r" şi pe zl- j şi social-culturale. s fîrşitu l lu n ii octom brie mai
Este de-a dreptul tngr-i-
dul Ş colii qenerale din M l- j ; jorătoare situaţia In care se aveau de rezolvat o serie
N I C O L A E C E A V S E S C V ca rtie ru l general al lu i A - j află lu cră rile de la În tre ­ tele. Perioada scurtă care
hăileni, localitate unde a fost j
de problem e p rivin d doeu- •
amplasamen­
m e n ta tiilc şi
prinderea
de prefabricate
vram Iancu, în tim pu l re vo - i
9 lu tie i de la 1848-1849, In - j I! din beton Bîrcea unde din a rămas plnă la s firs itu l a* .
s c rip tiile de pe plăcile dez- j : planul anual a fost re a li­ nu lu l im pune eoniuqarea e- I
veli-te astăzi vor am inti tu- j ] zat num ai 45,6 la sulă la
Stim aţi tovarăşi. org an izării sociale, ro lu l hol-ă- dreptate Creaţia acestor s c rii­ potriva reactiunii, a claselor resele fundam entale ale celor fo rtu rilo r dintre beneficiar, !
Vă rog să-mi pe rm iteţi să vă r lto r 11 are clasa m uncitoare to ri va dăinui, răm inînd în ­ exploatatoare, pentru cuceri­ ce muncesc. O analiză ş tiin ­ tu ro r despre aceste lo cu ri j total in v e s tiţii şi 48.2 la proiectant şi constructor j
adresez dumneavoastră, scrii­ — clasa cea mai avansată a totdeauna unul din cele mai rea p u te rii de către p ro le ta ri­ ţifică, obiectivă a m oştenirii cu adinei rezonante Istorice. j 1 sută la con stru cţii m ontaj pentru recuperarea tu tu ro r !
to rilo r, poeţilor, c ritic ilo r şi societăţii — care şi-a dovedit, lum inoase capitole ale c u ltu ­ at, pentru trecerea la construc­ culturale, cere disocierea clară : A cţiunea se înscrie în şiru l C onstructorul acestei lu ­ restantelor şi realizarea in-
dram aturg ilo r din România un a tit în anii În fru n tă rii cu ca­ rii noastre naţionale. ţia socialism ului, ei au făcut a ceea ce a fost înaintat, va­ : m anifestărilor cu caracter (s- crări, şan-tierul 503 Bircea teqrală a planului de inves­
cald salut tovărăşesc din par­ p ita liş tii şi m oşierii, c it şl în M erită subliniat în fata din scrisul lo r o armă de lu p ­ loros, a tot ceea ce a exprim at j toric, organizate In Intîm p i- I din cadrul T ru stu lu i 5 Bra- tiţii- !
tea C om itetului Central al epoca socialism ului, forţa mo­ A d u n ă rii generale in mod tă, o chemare patetică pcn: necesităţile progresului, social, narea să rb ă to ririi semlcente- i şov, nu a asigurat ritm u l de I
P artidului Com unist Român, a bilizatoare, consecventa revo­ deosebit faptul că în anii re g i­ tru m obilizarea tu tu ro r fo rţe lo r de lu cră rile şi Ideile inspirate j nâruluî U n irii, consfinţind ■ lucru la acest obiectiv, ră ­ ing. MINICA NEAGOE
C o nsiliu lui de Stat şi a gu­ luţionară, capacitatea dc a du ­ m ului burqhezo-moşieresc o se­ îna intate ale societăţii, pentru din ideologia claselor exploa­ ! m em oria e ro ilo r neam ului I m tnînd de executat pe cele activist al Comitetului
ve rn u lu i R epublicii Socialiste ce poporul neabătut pe drum ul rie de s c riito ri s-au alăturat triu m fu l p o litic ii p a rtid u lu i co­ tatoare. De aceea, relevln d j românesc. două lu n i mai m ult decît judeţean de partid
România, Este pentru prim a Libertăţi» şi progresului. m işcării revoluţionare, antifas­ m unist, pentru v ic to ria socia­ ceea ce este preţios în lite ro - i
oară cînd to ţi s c riito rii din ta­ La tem elia o rîn d u irii noastre ciste, au m ilita t p rin scrisul lism u lu i în România. Cele r*ai tura trecutu lui, nu trebuie să ■3
ra noastră s-au În tru n it pentru socialiste stă alianţa de ne­ lo r pentru transform area revo­ bune opere create în acest u l­ trecem cu vederea lu cră rile cu
a elabora în colectiv pro gra­ zdruncinat a clasei m uncitoa­ lu ţio n a ră a societăţii, aduclnd tim sfert de veac se Înscriu, tendinţe retrograde, reflectînd
mul de activitate al u n iu n ii. re cu ţărănimea, cele două o co n tribu ţie de seamă la cu­ prin forţa vib ra ţie i lo r pa trio ­ concepţii naţionaliste, şovine,
Prin amploarea şi s p iritu l de m ari clase ale societăţii noas­ cerirea lib e rtă ţii şi indepen­ tice, a m esajului social, prin sau dim po trivă cosm opolite,
responsabilitate al dezbaterilor, tre, care cuprind marea m ajo­ denţei patr-iei. ro lu l pe care l-au jucat 1n contrare progresului p a trie i
are au abordat problem ele rita te a populaţiei ţării, un ita­ Astăzi societatea s-a schim ­ m ersul înainte al societăţii, în noastre, contrare Intereselor
jndam entale ale lite ra tu rii şi tea dintre m uncitori, ţărani şi bat din tem elii, om ul a fost ridicarea conştiinţei maselor, pa triei noastre, Intereselor ce­
sarcinile de v iito r ale U n iu n ii in te le ctu ali fără deosebire de eliberat de povara am arului, a în Înfăptuirea id e a lu rilo r fu n ­ lo r ce muncesc.
S criito rilo r, Adunarea genera­ naţionalitate. In activitatea exploatării, în ţară s-au instau­ damentale ale poporului nos­ Şi in perioada de după e li­
lă se va Înscrie, fără Îndoială, pentru desăvîrşirea con stru cţi­ rat egalitatea socială, dem ni­ tru, la loc de cinste In istoria berarea tă rii, alături de lu cră ri
ca un evenim ent de seamă In ei socialiste sporeşte neîncetat tatea umană. Poporul îşi fău­ culturală a României moderne. valoroase, care vo r dăinui în
viata lite rară din tara noastră, ro lu l in te le ctu a lită ţii — parte reşte în mod liber şi conşti­ M e rită să subliniem aportul lite ra tu ra noastră, în creaţia
slim ulind şi mai m ult p a rtic i­ Integrantă a poporului m unci­ ent p ro p riu l destin, pregătind de preţ «dus la aceste m ari scriitoricească s-au m anifestat
parea s c riito rilo r la a c tiv ita ­ tor — care tşi consacră cu­ v iito ru l de aur al com unism u­ succese ale lite ra tu rii patriei şi o serie de m inusuri. Unele
tea politică si socială, la ope­ noştinţele, capacitatea creatoa­ lu i. D atoria s c riito rilo r de as­ noastre de s c riito rii apartinînd din acestea se datoresc unor
ra de edificarea societăţii so­ re pro pă şirii patriei, rid ic ă rii tăzi este ca, pe fundam entul n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare. metode greşite folosite în în ­
cialiste. Se cuvine rem arcat po po rulu i pe culm i tot mai înalte sănătos al tra d iţiilo r m arii T răind şl muncind, de secole, drum area lite ra tu rii noastre, u­
faptul că totalitatea celor ca­ de cunoaştere, de cultu ră. In noaslre lite ra tu ri clasice, sa laolaltă cu poporul român, pe nor tendinţe nesănătoase care
re au vo rb it de la această tr i­ rtn d u l oam enilor de ştiinţă şi înalte şi mai sus arta poporu­ m eleagurile acestei ţări, na­ au avut loc în societate In
bună şi-au exprim at hotărlrea cultu ră un loc de seamă 11 lu i român, să facă din ea un ţio n a lită ţile conlocuitoare şi-au acea perioadă şi pe care p a rti­
de a s lu ji p rin arta lo r cauza ocupă creatorii de artă, scri­ puternic factor de progres so­ adus contribuţia, atît la crea­ dul nostru le-a critica t cu toa­
socialism ului, progresul p a tri­ ito rii. P artidul şl stalul acordă cial, hrana spirituală a om u­ rea b u n u rilo r care au asigurat tă tăria, lu ln d măsuri ho lă rite
ei noastre, nobilele aspiraţii o înaltă p re ţu ire a c tiv ită ţii Ier, lu i nou. constructor al socia­ progresul m aterial al Români­ pentru a nu se mai repeta n i­
ale poporului român. dau o apreciere deosebită a­ lism ului. ei, c it şi la realizarea v a lo rilo r ciodată. C riticarea lip s u rilo r
In cursul d iscu ţiilo r — după p o rtu lu i pe care-1 aduc la dez­ Aşa cum s-a arătat şl în noaslre cultu rale Cot la cot nu trebuie însă să ducă ta d i­
cum am fost inform at — s-au voltarea conştiinţei socialiste Adunarea generală, de m ulţi cu poporul român, oam enii m inuarea v a lo rii globale a li­
form ulat şl o serie de c ritic i a maselor, la înnobilarea spi­ dintre tovarăşi care au luat m uncii m aghiari, germ ani şi de te ra tu rii scrise In anii socialis­
dintre care, m ulte Îndreptăţite. ritu a lă a om ului, la realizarea cu vin tu l, pulcm afirm a cu sa­ alte na ţion alită ţi făuresc acum m ului, la etichetări ne ga tivis­
Consider că noua conducere a te lu rilo r socielâtii noi. tisfacţie că lite ra tu ra noastră societatea socialistă, noua c i­ te generalizatoare. Făcînd b i­
s c riito rilo r va trebui să an ali­ Poporul român se inîndres- s-a dezvoltat in anii de după v iliz a ţie m aterială şi sp iritu a ­ la n ţu l a rtistic al acestei pe­
zeze cu toată seriozitatea p ro ­ te pe drept cu vln t cu tra d iţii­ eliberare pe un drum ascen­ lă a ţă rii Operele s c riito rilo r rioade qlorioase de un sfert
din tara noastră, fie el români,
pu nerile şi c ritic ile făcute de le progresiste, patriotice ale dent, Inreqistrînd succese re­ de secol din istoria poporului
m arcabile în toate genurile, m aghiari, germ ani sau de
v o rb ito ri — trăglnd învă ţă m in­ c u ltu rii noaslre. Istoria luptai nostru, trebuie să afirm ăm cu
manifestîndu-se tot mai v ig u ­ alte na ţio n a lită ţi slujesc p rie ­
tele necesare pentru a ctivita ­ maselor populare pentru păs­ putere că el este pozitiv,
tea de v iito r a U n iun ii S criito­ trarea fiin ţe i naţionale, pentru ros în ansamblul suprastruc­ teniei şi fră ţie i dintre poporul încununînd o muncă rodnică,
rilo r. nealîrnare, pentru libertate si tu rii socialiste. T ransform ările român şi n a ţio n a lită ţile conlo­ deosebit dc utilă, depusă de
dreptate socială, pentru o v ia ­ revo lu ţiona re din perioada cuitoare, m uncii unite pentru scriitorim ea noastră
Putem spune că adunarea postbelică au confruntat con­ în flo rire a pa triei comune.
dumneavoastră a dat glas a­ tă mai bună a consacrat pen­ ştiinţa s c riito rilo r noştri cu România socialistă. Indiferent
tru vecie num ele m ultor căr­ Tovarăşi,
deziunii depline a s c riito rilo r mari sl răscolitoare probleme în ce limbă este scrisă, lite ra ­
la politica Internă şi externă tu ra ri lum inaţi. clarvăzători. legate dc Însuşi destinul po­ tura din tara noastră, pâstrînd, Deşi tim pul care a trecut
a P artidului nostru comunist, V ia ţa şi activitatea celor mai po rului nostru, au pus în fa­ desigur, amprenta specificului de la eliberarea tă rii este des­
h o tă rîril lo r de a-şl închina de seamă oameni de cultură ta creaţiei lite ra re sarcini cu naţional, se inspiră din ace­ tu l de scurt, România a par­
tale ntul rid ic ă rii spirituale a din trecut slnt străbătute, ra lo tu l noi. Eslc m eritul m arii leaşi re a lită ţi sociale, are drept
de un fir roşu. de dragoste şi curs în acest in te rva l o în tre a ­
maselor, în flo ririi c u ltu rii m ajorităţi a s c riito rilo r din ta­ subiect viata şi munca unită a
devotam ent fată de popor si gă epocă istorica, a străbătut
României socialiste. ra noastră că au înţeles aces­ tu lu ro r celor ce muncesc, in ­
patrie, de dorinţa arzăloore de cu succes drum ul de la capi­
Adunarea dum neavoastră a s lu ji ideolurile color m ulţi, te probleme, că au ştiut să diferent de naţionalitate, lupta talism la socialism, de la o-
generală a s c riito rilo r are de un în ă lţător spirit de je rt­ răspundă prin operele lor co­ lor pentru realizarea destinu­ rînduirea exp lo atării la orîn-
fundam entale
lu i comun dc bunăstare şi fe­
m andam entelor
fă pentru cauza lib e rtă ţii na­ duirea liberi a ţii Si dreptăţii
Joc tn tr-o perioadă de aîo societăţii. Cei mai valoroşi ricire.
ţionale şi sociale. Ei si-au fă­ sociale, de la înapoiere şi să­
dezvoltare viguroasă, m u lti­ scriito ri, poeţi, critici, dram a­ In aprecierea crcaliei lilo -
cut o datorie de onoare din a răcie la prosperitate econom i­
turgi s-au aliat alături de po­ rar artistice trebuie să avem
laterală a în tre g ii noastre so­ înfăţişa lum ii v irtu ţile poporu­ că şi culturală. S in le lizînd ma-
por. au s p rijin it din loale pu­ întotdeauna în vedere c o n d iţii­
cietăţi, de Îna lt avînt creator lu i rom ân,'nobleţea sa s p iritu ­ terile grandioasa lui operă so­ le s o ria l-is to rire concrete in
al maselor. In vastu l proces ală, modestia, hărnicia, uma­ cială, au m ilitat fără şovăire care a fost făurită, caracteris­ In cartierul Braia din Lupeni a fost dat în folosinţă un nou bloc, cu 126 garsoniere.
de dezvoltare a tă rii şl de nism ul ce l-au caracterizai în ­ sub sleaqul pa rtid u lu i In con­ tic ile etapei respective, ce rin ­ Foto : V. ONOIU
d iţiile luptei înverşunate îm ­ ţele de zvoltă rii societălii, in te ­
perfecţionare m ultilate ra lă a totdeauna, dorul de libertate şi
--------- r...... - . — .......—-• ,,
Cu citva tim p în urmă eram
Dejun oferit de C.C. al P.C.R. 1$ p e s a iil în compania unui acum la 70-75 tone otel pe
sionar. In tim p ce aşteptam ca RiLmul nou al unei vechi meseria mare realizare. Num ai cupi •
oră. Asta înseamnă desigur
lost o lcla r actualm ente pen­
şi Consiliul de Miniştri peştele să muşte din momea­ rul 8 va produce într-un *n,
după noua tehnologie, o ca i-
lă nc-am dul la vorbă. Inten­ Bineînţeles că loală chestiu­ tila te de m etal ce va depi i
ţion al am canalizat discuţia acest scop s-a trecut la per­ 7 la 8. A stfel, to p ito rii şefi Iivlr-un tim p cit se poate de
C om itelui Central al P artidu­ o lite ra tu ră combativă, ctt moi pe marginea fostei lu i mese­ nea a p o rn it dc la celebra lan­ fecţionarea sistem ului regle­ Constantin Enache şi Emil Bi- scurt. De aceea pe platlorm o cu m ult producţia de otel a a­
lu i Comunist Român şl Consi­ variată, de pc po ziţiile mar- rii. Ştiam că l-a pasionat m ult. ce a m aistrului Cismaş. mentat de lucru în oteîărie. In qhiu consideraţi deja „ve te ­ cuptoarelor 7 şi 8 se duce o n u lu i 1938. Desigur despre «
liu l de M in iş tri au ofe rit sîm- xism -leninisinului, pentru îm ­ M i-a vo rb it cu alîta suflet des­ Ce te impresionează aici este camera dispecerului coordona­ ra n i" ai tehnologiei 3, au luat luptă asiduă cu m inutele. De cost lucru foarte puţin ştie M -
bătă un dejun cu p rile ju l A ­ bogăţirea pa trim on iului nostru pre oteîărie in cit pur şi sim ­ nu tehnologia 3 — pentru că tor s-a montat o stalie de am­ în prim ire din mers cuptorul la ajustarea cu p torului se u r­ trîn u l oţelar. Ştie foarte pul '
du n ă rii generale a s c riito rilo r. lite ra r eu noi opere de valoa­ plu uitase de undită. îm i po­ aceasta, ca novice, nu o vezi p lifica re cu posturi de com u­ 8. Schim bul acesta de oameni măreşte reducerea tim pu lu i. fiindcă pe vrem ea lu i o ş a i( i
A u luat parte to v a ră ş ii: re. vestea despre uncie recorduri în toate de ta liile — ci adap­ nicare în fiecare com parti­ de la un cuptor la altul, nu a La încărcore de asemenea se sc elabora în mal m ult de 1
N icolae Ceauşescu, Ion G heor­ A cadem icienii Zaharia Stân­ în elaborarea ote lului. Reu­ tarea din mers a oam enilor cu ment de lucru. Aşa se poale făcut altceva decît să obişnu­ cişliqă cîtcva m inute. Acelaşi ore. P utini d in tre ve ch ii ot -
ghe M aurer, Emil Bodnaraş, cii, preşedintele U n iun ii S crii­ şeam — îmi spunea tovarăşul acest procedeu. C uptorul 7 a cuprinde tot flu x u l tehnologic. iască o te larii cu noua tehno­ lucru se face şi Ia in tro du ce­ lari au avut satisfacţia să ti
Paul N lculescu-M izil, V irq il to rilo r, Geo Bog/.a şi V ictor meu — .să dăm şarje cu 10 avut „onoarea" de a e xp e ri­ In afară de această măsură logie. rea foniei. Toate o p era ţiile nu carce un cuptor si să-l desc«'
T rofin, llie Verdet, M axim E ftim iu, Naqy Istvan. membru m inute mai repede, uneori menta această nouă metodă noua tehnologic trebuie să gă­ Ca dovadă că şi cuptorul 0 o perfectă .înlănţuire. O te la rii cc în acelaşi schimb. A lun- i
Bcrghianu, Janos Fazckas, lo ­ corespondent al Academ iei, şi chiar şi cu 20-30 de m inute. de elaborare a m etalului. La sească Ia otelari o mare dis­ şi-a însuşit tehnologia 3 o sînt parcă sincronizaţi în m iş­ oţelul se elabora după c
sif Banc, Manea Mănescu, Du­ a lţi scriito ri şi-au exprim ai, tn început o te la rii nu ştiau cum ciplină a m uncii. Un m inut cări. De Ia dispecerat şi pînă p ric iilc cu p to ru lu i.
m itru Popa, DumilTu Popescu, toasturile lor, profundele sen­ Pe vremea lu i, 10 m inute erau să se poarte cu cuptorul. T re ­ pierdut şi şarja va avea tn- constituie rea liză rile frumoaso la uLtimul om dc la cuptoare Vrem ea aceea a apus. Acum
A stfel, aproape in
obţinute.
Vasile P alilineţ, membri ai tim ente de devotament pe ca­ desigur un record. buiau să-i cunoască pulsul, să llrzicrr». De aceea, ordinea şi există o înţelegere şi fiecare a apărut o nouă tehnologi-'
re Întreaga breaslă s c riito ri­ După cîtova zile am fost fiecare zi aici se elaborează 4
C.C. al P.C.R., m iniştri, repre­ in tre în dedesubturile tui. disciplina au fost prim a măsu­ ştie ce are de făcut. m îinc va apare alta. De l i ­
cească le nutreşte fată de şarje in loc dc 3 c it se planî-
zentanţi ai v ie ţii noaslre cu l­ prezent pe platform a otelăriei M a iştrii D um itru Stlnqu, Cor­
P artidul Comunist Român, fată ră dc prevedere pe care şi-an lică în 24 de orc. Schim bul Lupta aceasta cu m inutele si căre dată Insă pasiunea o te l-
turale şi artistice. Siemens M artin nr. 2 să asist
de conducerea sa, în frunte cu net Ra|iu şi A u re l Pasconi se impus-o o te la rii în vederea e­ m aistrului Stingu, unde lucrea­ foiosirea celor moi moderne rilo r pentru meserie rămJir
In tim pul dejunului, lovară-, secretarul general al Com ite­ la elaborarea unei şarje după sfătuiau mereu cu to p ito rii la b o ră rii şarjelor după tehno­ ză to p ilo ru l şef C onstantin E- veşnic tînără. Ideile se nai.
şui Nicolae Ceauşescu, scrr tu lu i Central, tovarăşul N icolae tehnologia 3. Despre aceasta şefi A ug ustiu M aier, Nicolae logia 3. naclie, a elaborat şarje în tim p metode dc elaborare fac ca aici, la uşa cuptoarelor, din do­
tar general al C.C. al P.C.P Ceauşescu, şi şi-au reafirm at ho- tehnologie nu se ştiu prea Deac şi A vram O priş. Prim ul De cîleva zile s-a extins de 6,40 m inute, ba chiar în ziln ic să se înregistreze p lu ­ rinţa puternică a oam enilor c1-
preşedintele C onsiliului de lucru la care au căzut de a­ suri de metal. De la 35-40 to­
lă rirea de a s lu ji cu entuziasm m ulte. Ea a fost adoptată de nona tehnologie şi la cupto­ 0,20 m inute. a realiza lu c ru ri m ari şi de a
Stal, a toastat pentru În flo ri­ palria socialistă, nobila cauza curlnd, izvo rltă din tr-o idee h cord ca trebuie să se facă a ru l 8. O parte din otelari au Se observă aici o mare am­ ne metal c it se realiza fntr-o se autodepăşi.
O.S.M. II
oră !<i cuptoarele
rea lite ra tu rii noastre, pentru a pro pă şirii c u ltu rii rom âneşti. unor specialişti hunedoreni. fost organizarea producţiei. In fost tran&fereli de Ia cup torul biţie de a se realiza şarje după tehnologia I s-a ajuns N. PALTIN