Page 53 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

G m n m s a r t / u is * n n t u

m
y%. v
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

damentele supreme ale socie­ poveste, dar se spune că la un rilo r noastre a Ide ilo r filo zo fie i ţeleasă. O m ul devine lib e r In nescu spune c l ea este sub ţă rile aociaUste — de care ne postbllltatea de a-şl hotar! sin­
tă ţii noastre de azi, să Înţe­ moment dat poetul a cobortt m arxlst-leninlste, a Id e alu rilo r orînduirea socialistă nu pentru puterea de creaţie a Iul Re- leagă com unitatea o rîn d u iril şl gur destinele, fără nici un a­
(Ufm oie din pag. î) leagă tendinţele ei de dezvol­ cu m are alai din turn şl s-a o m e n irii înaintate, a umanis­ că iese de sub acţiunea le g ilo r broanu, că reprezintă o scăde­ a Ideologiei, Interesele şl ţelu l mestec dinafară. Ţara noastră
tare, să se confunde cu d o rin ­ dus — nu ştiu dacă călare sau m ului socialist. sociale, cl pentru că, Inţe- re a v a lo rii scrisu lui Iul. Că- suprem comun. Este o datorie va acorda In continuare tot
ţele şi voinţa poporului In pe Jos, deoarece pe atunci nu M illtîn d pentru o artă anga­ legîndu-le necesitatea Im ­ llnescu nu s-a s fiit să-l critice nobilă pentru s c riito rii noştri s p rijin u l său poporului vie tn a­
rile transform ări săvîrşlte In m i)locul căruia s-a născut şi existau nici tram vaie, n ici au­ jară, situată ferm pe p o ziţiile perioasă, acţionează în spi­ pe Rebreanu, care era un de a m ilita şl în v iito r penAru mez în lupta sa dreaptă.
structura de clasa, In econo­ trăieşte. Pentru a-şl dedica o­ tobuze, n id autoturism e perso­ ideologiei m arxist-leniniste, ritu l lor, pentru construc­ scriito r mare şl cred că Re­ Întărire a prieteniei şi u n ită ţii Im perativul suprem al epocii
mie, In cultura, In organizarea pera oam enilor, s c riito ru l tre­ nale — la om ul care pe atunci pa rtidu l nostru s-a pronunţat ţia conştientă a societăţii. breanu nu s-a supărat. Spun dintre ţările noastre, pentru noastre este preîntlm plnarea u ­
socială sl de stat, Congresul buie să stte ce doresc, la ce se ocupa cu transcrierea d ife ­ De aceea, libertatea in d iv id u ­ toate acestea pentru că socot dezvoltarea so lid a rită ţii lo r pe nul nou război m ondial care.
al IX-lea al p a rtid u lu i a ela­ visează ei, care sînt interese­ rite lo r acte şi lucrări. A colo şi se pronunţă pentru j larga lu i nu vin e în contradicţie cu necesar ca în v iito r critica baza p rin c ip iilo r m arxtsm -leni- în co n d iţiile te h n icii m ilita re
borat proqram ul dezvoltării le şl Idealurile lor, el trebuie ce să vezi, poetul a dat peste diversitate de s tilu ri si manie­ cerinţele şi interesele genera­ noastră lite rară să nu estom­ moderne, ar reprezenta un de­
re artistice. Com bătînd anum i­
socleiatii noastre în etapa de- să pătrundă adînc în conştiin­ cel care II ascultase şl 11 le ale societăţii, ci dim potrivă peze problem ele şl să nu se o­ nlsm ulul, a eg a lită ţii şl frăţiei, zastru pentru întreaga om eni­
a Internaţionalism ului socialist.
să vîrsirii construcţiei socia­ ţa maselor, să cunoască m arile ceruse să-şi traducă poeziile te v iz iu n i înguste din trecut, prească nici In faţa num elui
liste, a trasat jaloanele deplasări pe care le-a determ i­ pentru ascultători. Privindu-1 unele păreri rigide cu p riv ire slujeşte aceste interese. De a­ scriito ru lu i, nici In faţa gălfiqi- După cum ştiţi, tovarăşi, o ri­ re, pentru civiliza ţia m aterială
progresului m u ltila te ra l al pa­ nat în gîndlrea si sensibilita­ de sus, deşi acum se afla pe la caracterul artei, pa rtidu l sti­ ceea atunci cind se Intlm plâ ei pe care o poale stîrn l a ti­ ginea cu v ln tu lu l „inte rna tiona - si spirituală a lum ii. Acest tel
trie i In v iilo r, a concretizat tea lor socialism ul. Astfel, poe­ păm lnt, poetul l-a sp u s: am mulează preocuparea s c riito ri­ să aibă loc acţiuni de nesoco­ tudinea ei fermă, deschisă. lism** este latină — el se com ­ m ajor al zile lo r noastre trebuie
sarcinile ce revin tu tu ro r ca­ ziile, romanele, piesele de tea­ venit să-ml transcrii poeziile lor, a tu tu ro r a rtiş tilo r din tire a intereselor generale, so­ pune din particulele „In te r* s lu jit cu energie de to ţi oame­
te g o riilo r de oameni al m un­ tru v o r putea exercita o pu­ în 50 de exemplare, şl deoare­ ţara noastră pentru perfecţio­ cietatea este îndreptăţită să la C ritic ii m arxist-leniniste de sl „n a ţio * — şi etim ologic în ­ n i lucizi, de conducătorii şl oa­
cii. ternică Influentă asupra m in tii ce aceasta o să dureze mai narea m ăiestriei, pentru îmbo­ m ăsurile necesare pentru ca a­ azi II revine Îndatorirea de a seamnă colaborarea între na­ m enii p o litici, de forţele pro ­
Dlnd viata acestui program, $i In im ii om ului de azi, vor m ult să-ml plăteşti im ediat găţirea m ijloacelor de exprim a­ ceste interese,* care co n d iţio ­ crea în sfera lite ra tu rii un pu­ ţiu n i. Este firesc să concepem gresiste ale societăţii şl, nu tn
oam enii m uncii dezvolta In ­ putea deveni purtătoare de dreptul de autor. P roprietarul re, pentru o continuă inovare nează şl Interesele fiecărui om ternic curent de Idei, iz v o rlt Internaţionalism ul ca re la ţii de u ltim u l rînd, de exponenţii spi­
tr-un ritm susţinut economia, mesaj ale celei mai în a l­ e d itu rii — un particular, de­ creatoare. Pornim de la premisa al m uncii, să nu fie cu nim ic din p rin c ip iile fundam entale ale colaborare între naţiuni socia­ ritu a li ai fiecărei naţiuni — oa­
întăresc baza m ateriala a so­ te etici — um anism ul socia­ oarece, după cum am mai spus, că diversitatea de s tilu ri si prejudiciate, pentru ca nim eni m aterialism ului dialectic şi isto­ liste frăţeşti, libere, şi inde­ menii de artă şi cultură.
cietăţii, sporesc neîncetat fo r­ list Societatea noastră arc nu se Înfiinţaseră încă e d ituri form e artistice nu face dectt să să nu dăuneze co le ctivită ţii ric, care să rodească puternic pendente. Cred că îşi păstrează depli­
prevalîndu-se de lib e rtă ţile a-
ţele de producţie ale U rli. Ca nevoie de o lite ra tu ră m ilita n ­ de stat — s-a uitat In sus la exprim e mai pregnant con ţinu­ în creaţie, să stim uleze elabo­ Num ai în tre naţiuni Indepen­ nă actualitate cuvintele adre­
urm are a în d e p lin irii preve­ tă, oaie să cheme masele la poet şl l-a răspuns : dar bine, tul, să-l facă mai accesibil o­ siqurate de regim ul nostru rarea unor opere cu caracter dente se poate vorb i dc o co­ sate de Corlei oam enilor d2
d e rilo r planului cincinal, a o tot mai bogată activita te omule, cum vre i să-ţi transcriu m ului, pentru care este crea­ pentru realizarea bunăstării m ilitant. A firm ln d In mod con­ laborare egală In drepturi, de a rtă : „C u cine slnteţl voi,
progresului Industriei şl a g ri­ creatoare, conştientă, să m obi­ atîtea exemplare clnd c itito rii tă opera de artă în tre g ii societăţi. Dem ocraţia vingător şi argum entat p rin c ip i­ adevăratul in ternaţionalism m aeştri ai c u ltu rii? ". O am enii
c u ltu rii socialiste, a sp o ririi lizeze conştiinţele, să c o n tri­ culţi, pentru care scrii, nu s-au U nul din fenomenele deose­ socialistă oferă oam enilor de ile ideologiei m arxist-leniniste, de cultu ră rom âni, ca şl cel din
pro du cţiei de bunuri m ateriale, buie la întărire a u n ită ţii mo­ născut încă? Pentru un singur bit de pozitive ale v ie ţii noas­ artă un cîm p larg de m anifes­ critica are datoria de a face o socialist. D ezvoltlnd rela­ întreaga lume nu pot să nu-şl
creste an de an n ive lu l de via ­ ral-politlce a în tre g u lu i popor. citito r, care eşti tu însuţi, e tre lite ra re este ridicarea unei tare, posibilitatea de a p a rti­ profundă analiză filozofică fie ­ ţii reciproce cu adevă­ pună în tre b a re a : „De partea
tă al poporului, se concreti­ Este ştiut că o lege a dez­ suficient exem plarul pe care pleiade largi de tin e ri proza­ cipa activ la viata p o litică şi cărei creaţii literare, relevînd rat Internaţionaliste, re la ţii cui slntem ?", de partea pro ­
zează tot mai evident ob ie cti­ v o ltă rii o rîn d u iril noastre, a îl al. Dacă totuşi doreşti să-ţi tori, poeţi, c ritic i şi dram aturgi socială, de a-şi aduce co n trib u ­ ceea ce este înaintat, combă­ de tip nou, în tre naţiuni li­ gresului, a intereselor poporu­
vu l suprem al p o litic ii p a rti­ progresului în socialism este transcriu In 50 de exemplare şl afirm area lo r tot mal vig u ­ ţia la m ersul nostru înainte, tînd cu putete teo riile şi in flu ­ bere şl suverane, egale în lu i m uncitor, a lib e rtă ţii si in­
d u lu i — bunăstarea $1 fe ric i­ poeziile, atunci te rog să-ml roasă în cîm pul creaţiei, în la întărirea şi perfecţionarea enţele străine. C ritica se cere drepturi, ţă rile socialiste oferă
rea om ului, tu tu ro r celor ce critica şi autocritica, lupta ne­ continuă a o rln d u irii noi. să fie un factor activ In selec­ lu m ii un model In su fle ţilo r st dependenţei popoarelor, sau de
obosita îm potriva neajunsuri­ plăteşti pentru munca pe care care aduc o infuzie proaspătă partea acelora care ţin să tn-
munoesc. Procesul d e săvlrşiril lor, a ve ch iu lu i care Irineazfi o depun. La acesl răspuns poe­ de elanuri generoase. A pune Trăim Intr-o epocă de mari ţia va lo rilo r literare, dezvălu­ în acelaşi tim p pun o tem elie
construcţiei socialiste se desfă­ mersul înainte, prom ovarea tu l s-a socotit tare nedreptă­ consecvent în valoare îndrăz­ prefaceri sociale, epoca unei ind ceea ce este superficial, trainică so lid a rită ţii şl u n ită ţii genunche şl să lichideze lib e r­
şoară pe planuri m ultilaterale, lerm ă şl curajoasă a tot ceea ţit, a plecat supărat, s-a u r­ neala $( energia tin e re tu lu i, profunde re vo lu ţii ş tiin ţific e şi m inor, Indiferent de m aniera de fo rţe lo r progresiste, antiim pe- tatea popoarelor? Răspunsul
în form e deosebit de com ple­ ce este nou şi înaintat. Por­ a-1 prom ova cu curaj tn viata culturale, în care Om ul se a- creaţie. O răspundere deosebi­ ria liste din lumea întreagă. poate fl u n u l s in g u r: oam enii
xe. Paralel cu dezvoltarea ba­ cat din nou în tu rn u l său şl a socială, In toate dom eniile de flrm ă cu tot mai m ultă forţă tă în prom ovarea lite ra tu rii U nul din obiectivele im por­ de cultu ră $1 artă slnt de p a r­
zei m ateriale a societăţii, el nind de la aceste p rin cip ii, ar­ Început să se pllngă că nu e­ activitate este, de altfel, o ca­ ca stăpîn al p ro p riilo r sale noastre noi au revistele lite ra ­ tante ale p o litic ii externe a tea proqresulul, a cauzei lib e r­
presupune perfecţionarea rela­ ta. lite ra tu ra pot şi trebuie xistă libertatea cu v ln tu lu l. Ce racteristică generală a p o litic ii destine. In această epocă o­ re. care trebuie să fie un fe r­ României, pe care s c riito rii îl tă ţii şt independenţei popoa­
să-şi aducă aportul ia comba­
ţiilo r de producţie, a rap ortu­ terea şi lichidarea fenom enelor s-a mai Intlm plat apoi cu poe­ p a rtid u lu i nostru. In artă, în m ul pa triei noastre, .eliberat de ment al dezbaterilor, al schim ­ pot s lu ji eficient, este lărgirea relor. A scrie cu pasiune sl
rilo r sociale Intre oameni, lă r­ negative din viata socială, a tu l nostru, povestea nu spune. lite ratură , ca în orice muncă, exploatare şi asuprire, îşi con­ bu lu i princip ia ] de idei, al opi­ colab orării cu toate statele lu ­ convingere despre acest dezi­
girea şl adîncirea dem ocraţiei m e n ta lită ţilo r înapoiate, a mo­ Probabil, cum se spune în toa­ nici o cucerire nouă nu poate struieşte în mod conştient v ia ­ niei înaintate pe tărîm ul lite ra ­ m ii, Indiferent de orînduirea derat arzător al contem poranei­
socialiste, întărirea continua a te noveştile, continuă să mai ta, v iito ru l luminos, proprla-i tu rii. Este necesar ca revistele lor socială, pe baza respectării tă ţii înseamnă a face o lite ra ­
u n ită ţii m oral-politlce a po­ ra v u rilo r reprobabile. A rta stea şi acum acolo. Noi am porni Insă dc la zero, cl de la istorie. Om ul societăţii socia­ tură cu adevărat m ilitantă, a lt
scrisului poate fi un sp rijin dori Insă ca azi să nu existe po­ cu ce ririle anterioare, nici un lite ra re să dovedească o în a l­ Independenţei şi suve ran ităţii
po rului, În flo rire a ştiin ţe i şl eficace în lupta societăţii noas­ liste doreşte să acţione­ tă exigenţă ideologică şt artis­ naţionale, a e g a lită ţii In drep­ pune condeiul în slujba Inte­
artei, ridicarea n ive lu lu i de tre îm potriva celor care se sus­ c ii ca cel din poveste, care nu-vl progres nu se poate clădi pe ze In deplină cunoştinţă şi, tică, să m iliteze activ îm potriva tu ri, a neamestecului In trebu­ reselor supreme ale u m a n llă ţil
cultură al maselor, generali­ găsesc c itito ri pe pămînt, prin­ sol gol, cl pe munca, pe rea­ în sfera creaţiei spirituale, şl în slujba progresului.
zarea e ticii socialiste, form a, trag de la o b lig a ţiile socialo, tre tră ito rii din vrem ea sa. liz ă rile înaintaşilor. A spiraţia doreşte făurirea unei c u ltu ri oricărei Influenţe a filo zofie i rile interne. Ţara noastră, Poporul român, constructor
a arivism ului, a m anifestărilor
România, depune efo rtu ri sus­
rea om ului nou, eliberat de ta­ de parazitism , a s p iritu lu i de Trebuie să spunem că, din fe­ spre mai bine — caracteristică care să fie nu rodul a c tiv ită ţii străine, pentru prom ovarea ţinute pentru Instaurarea în al socialism ului, nu precupe­
ricire, aproape totalitatea scri­
rele m orale ale trecutului. tin e re lu lu i, este o lege a tntîm plăloare, ci al necesităţii p rin c ip iilo r m aterialism ului dia­
căpătuială, a abuzurilor, pen­ ito rilo r noştri înţeleg să scrie dezvoltă rii noastre, dar ea lectic şi istoric. lume a s p iritu lu i de încredere ţeşte nim ic pentru ca, reallztnd
Este ştiut că In u ltim ii ani tru afirm area p rin c ip iilo r e- înţelese, o cultu ră nouă, inspi­ te lu rile p o litic ii Interne a
p a rtid u l a In iţia t şl aplicat un chttăţil socialiste în patria pentru oam enii In m ijlo cu l că­ nu trebuie să se manifeste prin rată din realism ul societăţii Trebuie să se înţeleagă clar, si prietenie Intre popoare, pen­ p a rtid u lu i de desăvlrşlre a con­
şir de măsuri pentru perfecţio­ noastră. Forţa unei asemenea rora trăiesc, pe înţelesul lor. negarea v a lo rilo r acum ulate noi, din um anismul socialist, tovarăşi, criticarea unor lu ­ tru recunoaşterea dre ptului Ina­ strucţiei socialism ului, să-şi a­
A dresindu-li-se
acestora, re-
n a re a organizării societăţii, c ritic i va fl ou atît mal mare, dlnd cu talent viaţa, frăm întfi- plnă tn prezent, cl prin co n ti­ închinată poporului şi numai crări nu înseamnă excom unica­ lienabil al fiecărei naţiuni de a ducă în acelaşi tim p co n trib u ­
pentru dezvoltarea dem ocraţiei nuarea $1 dezvoltarea lo r In rea s c riito ru lu i D im potrivă, urma drum ul pe care II dore­
efectul ei constructiv, educa­ rile $1 aspira ţiile lor, el pun poporului. şte, de a se dezvolta de sine ţia efectivă la destinderea in ­
socialiste, pentru întărire a fo r­ noile con diţii. Fiecare genera­ critica trebuie să-l ajute să pu­
tiv cu a llt mai puternic, cu cît totodată bazele trâ in icte l în Stim aţi tovarăşi, ternaţională, la frtnarea planu­
ţei şi coeziunii o rîn d u iril noi. lite ra tu ra va opune tendinţelor ţie îşi aduce propria ei c o n tri­ R olul P artidului com unist de blice lu cră ri mai bune şl mal stătător, fără nici un amestec
Din acesl cadru face parte şl negative trăsătu rile elice noi tim p a operelor pe care le bu ţie creatoare şi toate lao­ forţă po litică conducătoare a m ulte. A titud ine a de in d ife ­ dinafară. Un punct im portant rilo r agresive ale Im perialism u­
creează, transm it un mesa| li­
crearea F rontu lui U n ită ţii So­ ce caracterizează om ul înaintat man care va găsi ecou profund laltă înmănunchează, ca într-un societăţii se manifestă cu pu­ rentă sau de estompare a m i­ în po litica de destindere In­ lu i, la preîntlm plnarea un ul
cialiste şi a co n siliilo r oame­ al societăţii socialiste. Desigur, şi în epocile ce vo r veni. buchet m ulticolo r, arta ţă rii nu surilor unor lu crări nu ser­ ternaţională prom ovată de tara nou război m ondial. ^
n ilo r m uncii ap artinlnd naţio­ eroul epocii socialiste nu este noastre. Pe bună dreptate s-a tere în ţara noastră In toate veşte nici s c riito rilo r nici noastră este realizarea securi­ P artidul şi guvernul, In f——
n a lită ţilo r conlocuitoare, stabi­ un supraom ; el are şi ca lită ţi Nu trebuie uitat că în anii sub lin ia t aici că orice tendin­ dom eniile de activitate, tn p ro ­ cauzei unei cu ltu ri înaintate, tă ţii europene, instaurarea în ­ qul nostru popor m illtea'tfi
lită de recenta plenara a Co­ socialism ului, In care cultura ţă de separare arbitrară a ar­ movarea a ceea ce este nou s* um aniste în patria noastră. tre n a ţiu n ile de pe acest co n ti­ neobosit pentru depăşirea
şi defecte, trăieşte şi b u curii înaintat. în dinam izarea facto­
m itetului Central. Dezbaterile a cunoscut un puternic rro - tei şi lite ra tu rii pe generaţii, nent a unor re la ţii normale, e­ actualelor d ific u ltă ţi existente
şl am ărăciuni, şl izbînzi şi în- gres, In co n d iţiile clnd şcol-ile rilo r de progres atît în sectoa­ Adunarea generală a pus
care au avut Ioc cu p rile ju l frînqerl, iubeşte, visează, se de nesocotire a a p ortului unei sarcini de mare răspundere în lim inarea surselor de încordare în re la ţiile din cadrul sistem u­
aderării d ife rite lo r organizaţii zbucium ă ca orice fiin ţă om e­ sînt larg deschise în tre g u lu i ti­ generaţii sau alteia, dăunează rele producţiei m ateriale, In fata U n iu n ii S criito rilo r, a în ­ şl anim ozitate care pol p e ri­ lu i socialist, d in tre pa rtidele
de masa şi obşteşti la Frontul nească. Literatura trebuie să-l neret şt s-a generalizat nu de Intereselor generale ale c u ltu ­ perfecţionarea organizării so­ credinţat im portante în d a to riri clita pacea. Să facem to tu l com uniste, pentru realizarea
U n ită ţii Socialiste şt cu p rile ­ > înfăţişeze aşa cum e în re a li­ m ult învăţăm tntul de 10 ani, r ii noastre. V iaţa a dem onstrat c ie tă ţii şi desfăşurarea v ie ţii pentru a nu se mai repeta stă­ u n ită ţii de voinţă şl acţiune a
ju l adunărilor de con stituire a în tară s-a form at un public nu o dată că vîrsta spirituală publice, cît şi în activitatea noii sale conduceri, şi daţi-m i rile de lu c ru ri din trecut care tu tu ro r ţă rilo r socialiste, a m iş­
tate, dar relevindu-1 lipsurile, voie ca să adresez cele mai
co n siliilo r oam enilor m uncii ai trebuie să pună totodată in o- larg, competent, receptiv la nu o dă num ărul anilor, ci c lo ­ ş tiin ţific ă şi artistică, tn în trea­ au dus în două rîn d u rl, în de­ că rii com uniste sl m uncitoreşti
n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare vidnnlă cu putere ceea ce-1 ca­ arta profundă, avid de cărţi cotu l v ie ţii sufleteşti, ’ ntensi- ga cultură socialistă. R olul de calde fe licită ri noii conduceri cursul acestei ju m ătăţi de se­ Internaţionale, a în tre g u lu i
au confirm at pe deplin juste­ racterizează, şi anume faptul care să-i Înaripeze mintea, să-i tatea p a rticip ă rii la existenta conducător al societăţii, p a rti­ pe care atl ales-o, C om itetului col, la con flag raţii m ondiale.
ţea m ăsurilor adoptate de Co­ că viata sa e străbătută stim uleze gîndlrea şi fantezia, poporului. Pot fi s c riito ri vîrst- dul nostru l-a cîştigat prin executiv şi preşedintelui, tova­ Ne exprim ăm hotărtrea de * front an tlim p erla lisl. Con­
m itetului Central al p a rti­ să-l Insufle idei şi senti­ nlol care, tnteleq!ndu-şi m eni­ lupta sa plină de abneqatic răşului Zaharia Stancu. M ăsuri­ siderăm că aceasta consti­
de patosul revo lu ţiona r al m ilita sl în v iito r cu hotărîre tuie o înd atorire de onoare
dului, au con stituit o pu­ mente înalte. C ărţile care nu rea, să rămînă mpreu tin e ri si pentru cauza ro p o ru lu l, dove­ le organizatorice care s-au dis­
idealului socialist, că el pune pentru înfăp tu irea secu rităţii pentru flecare partid com unist,
ternică manifestare a ata­ moi presus de orice Interesele sînt „înţelese*1 de c itito ri sînt pot fi, în schimb, »in*»ri care. dind că pune mai presus dc cutat. şi In mod deosebit, hotă- europene, aceasta corespun-
şam entului profund al tu tu ro r co le ctivită ţii, că se dăruieşte tocmai cele sărace In idei, ca­ datorită id eilor învechite pe orice dezvoltarea c iv iliz a ţie i rîrea de a se crea orqanizalii zînd atît Intereselor poporului pentru fiecare com unist. T re ­
cate goriilo r de oameni ai m un­ cu toată pasiunea m uncii sale. re se rezumă la jocul g ra tu it care le îmbrăţişează şi pe care In patria noastră. în flo rire a na­ locale ale s c riito rilo r. cores­ nostru, cît sl Intereselor tu tu ro r buie să facem to iu l pentru a sa
cii laţă de politica m arxtst-le- cauzei socialism ului, cauzei po­ al form ulelo r Asemenea c ă iţi le cred noi, să îm bătrîneasră ţiu n ii socialiste. înscrierea în pund pe deplin cerinţelor dez­ ţă rilo r socialiste, ale tu tu ro r ajunge la lichidarea neînţele­
ninistă a pa rtid u lu i nostru, a nu sînt căutate, nu circulă, nu pre tim pu riu Poporul nostru are 'constituţie a acestui rdl nu ace v o ltă rii continue a v ie ţii ob ­ g e rilo r de astăzi, qe ntru, resta­
porului. Prin aceasta, f n lriir hi - ţă rilo r dc pe continentul euro­
h o tă ririi lor de a o traduce în ajung )a inim a publicului. nevoie de o lite ra tu ră veşnic sensul unei măsuri adm inistra­ şteşti a oam enilor de artă, sînt bilire a u n ită ţii m işcării qgastre
. parca în lite ra tu ră : a acestui. .. pean, în tre g ii lum i.
v ia lii neabătut. Prezenta" U ni­ personagiu poate exercita o Aşa cum în mod just au tînără. pe care flacăra draqos- tive, ci face doar să confirm e In consens ch procesul general revo lu ţiona re. Desigur, la te­
un ii S criito rilo r, ca şl a celor­ In rîu rire salutară asupra con­ subliniat aici num eroşi tova­ tc l de om şi de patrie să nu o realitate de fant, creata ra de dezvoltare a dem ocraţiei so­ Partidul şi statul nostru. în ­ melia acestei u n ită ţi trebuie
la lte un iu ni ale crea to rilo r de ştiin ţe i maselor. A cţion tnd tn răşi care au luat cuvlntul. li­ o lase să tm bătrînească nicio­ urm are a dezvoltării istorice cialiste în România. Un efect tre g u l popor acordă un s p rijin pus p rin c ip iu l m arxlst-leninist
artă, în cadrul Frontului U n i­ acest fel, abordlnd vasta pro­ nia directoare a în tre g ii noas­ dată obiective, a m eritelor ne care po zitiv asupra de zvoltă rii crea­ neprecupeţit popoarelor care al e g a lită ţii tn drepturi, al In­
tă ţii Socialiste oglindeşte ro lu l blematică a desăvîrşirii socia­ tre arte, a lite ra tu rii noi este Problemele legate de form a­ si le-a cîştigat partidul nos­ ţiei scriito riceşti vor avea si luptă pentru eliberarea na ţio­ dependenţei fiecărui p a rtid co­
tot mai Im portant si mai activ lism u lu i si transform ării m o­ concepţia despre lume şl v ia ­ rea culturală a tin e rilo r s c rii­ tru. Conducerea si îndrum area descentralizarea a c tiv ită ţii edi­ nală, pentru cucerirea şi conso­ m unist, a d re ptului său de a-şl
pe care aceste organizaţii ob­ rale a om ului, s c riito rii noştri tă a clasei m unciloare — ma­ de către partidul nostru a ar­ toriale, crearea unor edituri cu lidarea independenţei şi suve­ hotărî singur p o litica Internă
şteşti sînt chemate să-l înde­ vo r făuri o lite ra tu ră m ilita n ­ teria lism u l dialectic şi isto ric to ri au ocupat, după ctte slnt tei esle o necesitate im perioa­ p ro filu ri dilerite . atît tn capita­ ra n ită ţii, pentru dezvoltarea ne­ şl externă, Num ai pe această
plinească In societatea noas­ tă, profund angajată tn mărea­ — ideologia dom inantă în inform at, un loc im portant în să. ea este menită să asigure lă cît şi în alte centre cu ltu ra ­ stingherită pe drum ul progre­ bază se va realiza o u n ita te ,
tră, în participarea oam enilor ţa operă pe care o în tre p rin ­ România, arma Încercată de adunarea generală. In legătura ca arta si lite ratura din ţara le ale tării. sului si civiliza ţie i. Es4e o cau­ nouă, cu m ult superioară ui>v
de cultură, alături de m unci­ de poporul român. Reflcctînd luptă a p a rtid u lu i comunist, a cu aceasta s-au făcut şi pro­ noastră să servească cauzei Datoria U n iun ii S criito rilo r, a ză nobilă pentru oam enii de tă lll din trecut — noi stnteit.
to ri sl ţărani, de to ţi cetăţe­ această experienţă socială fără în tre g u lu i popor în edificarea puneri pentru întocm irea unul socialism ului si progresului. asociaţiilor literare, a e d itu ri­ artă şl lite ratură să susţină cu con vin şi că această unitate va
nii, la viata publică, la condu­ o rîn d u iril socialiste. Filozo­ program de vizite In străină­ Tnteleqem realizarea acestui rol ardoare asp ira ţiile spre o viaţă trium fa. Adeziunea deplină a
precedent în Istoria um anităţii, lor şl reviste lo r este aceea d î
cerea statului, la Întreaga ope­ s c riito rii au posibilitatea de a fia m arxlst-lenintstă — su­ tate în vederea in fo rm ă rii şl îndrum ător tn dezvoltarea artei nouă a popoarelor care s-au e- maselor m uncitoare, a ţă ra n i­
ra de edificare a socialism u­ Introduce în lite ra tu ră un u n i­ perioară prin baza sa profund docum entării ţin e rilo r. Desigur, pii prin Impunerea enn| anum it a asigura dezvoltarea unut lib e ra l sau încă mai luptă pen­ lor, m u n cito rilo r sl Intelectua­
lui. raţională, prin caracterul ci această dorinţă este de înţe­ stil sau unei anum ite m anie­ spirit sănătos, de emulaţie, în tru eliberarea de sub ju g u l co­
vers omenesc inedit, care poa­ les, deşi trebuie să m enţionăm întreaga noastră literatură, de lilo r din ţara noastră la p o li­
Perioada care urmează va fl te genera opere de cea mat ş tiin ţific , orin faptul că porneş­ re de creaţie, ci prin desfăşu­ a-l stim ula pe scriito ri, poeţi, lonial. să m iliteze pentru abo­ tica externă întăreşte şl mat
marcată de o serie de an ive r­ mare origin alitate. N oul tre ­ te de la analiza le gilor obiec­ că există la unii tovarăşi rarea unei larqi a ctivită ţi oo- dram aturgi să atace cu curai lirea d e fin itivă a acestui m on­ m ult hotărlrea P artidului Co­
sări şi evenim ente po litice de buie căutat în societate. în tive ale dezvoltării sociale — o anumită înţelegere gre­ litico-ideolooice, nrîn orna m arile teme şi subiecte ale re­ struos sistem de robie a popoa­ m unist Român de a face tot
mare însemnătate în viata po­ viaţă şi nu în ceva suprana­ perm ite s c riito ru lu i să dea răs­ şită a procesului de fo r­ pentru înd eplinirea m isiunii so­ a lită ţii socialiste, să exprim e I- relor, astfel ca epoca noastră ce depinde de el pentru rea­
porului nostru. La s flrş itu l a­ tural. puns m arilor întreb ări rare mare Intelectuală U nii cred ciale a a rtiştilo r, a s c riito rilo r, dealurilo poporului, ţelul său să in tre tn istorie drept epoca lizarea m ăreţelor te lu ri ale
cestei lu ni vom aniversa semi­ frăm întâ om ul contem poran, că re n tru . a deveni s c rii­ pentru fuziunea deplină a lite ­ lib e rtă ţii tu tu ro r n a ţiu n ilo r de păcii şl progresului.
In acesl context, cu a tîl mai m a rilo r problem e sociale sl to r mare, artist mare, trebuie socialist, con tribu ţia sa specili-
centenarul u n irii Transilvaniei de neînţeles este tendinţa ce ra tu rii, a tu tu ro r artelor, cu pe glob.
cu România, aci crucial 1n se manifestă la un ii scriito ri, m orale ale societăţii zile lo r să treci neapărat prin Occident. m arile preocupări ale poporu­ că la civiliza ţia lu m ii contem ­ Partidul nostru porneşte de Stim aţi tovarăş!,
Istoria patriei, înfăp tu it prin din fe ricire p u tin i la număr, de noastre. Desigur, cunoaşterea c u ltu rii lu i nostru, cu grandioasa operă porane. Descentralizarea orga­ la prem isa că atîta tim p c it
voinţa unanimă a maselor a ignora problem ele funda­ Spre deosebire de ideologia in ternaţionale este Im perios ne­ socială pe care o în trep rind nizatorică preconizată de A d u ­ mai există în lume Im perialis­ In încheiere, vreau să ex­
populare, a întreg ii naţiuni, mentale ale existentei sociale, claselor exploatatoare care nu cesară oricărui Intelectual, dar oam enii m uncii din tara noas­ narea generală, crearea orga­ mul, se vor m enţine pericole prim încă o dată convingerea
moment de cea mai mare im ­ ale om ului. In mod in e vita b il mai poate oferi cheia În ţe le ­ tara noastră oferă azi p o sib ili­ tră. Realizarea cu succes a a- n iza ţiilo r scriito riceşti în tară de agresiune şi ră z b ii, ceea conducerii p a rtid u lu i şl statu­
portanţă în dezvoltarea socie­ gerii proceselor lu m ii contem ­ tăţi la rg i de in stru ire tine relor cestel tn-datorlrl Im portante a vor perm ite conducerii U niun ii lu i nostru, că Adunarea ge­
un asemenea drum nu poate ce impune întărirea vig ile n ţe i
tă ţii rom âneşti moderne, în în ­ porane, nu mal perm ite des­ generaţii, în vă ţă m lntul nostru p a rtid u lu i faţă de popor, fată S c riito rilo r să se consacre mai nerală a s c riito rilo r va deler*
duce decîl la veştejirea şi şi co m b a tivită ţii popoarelor, a
chegarea fo rle lo r revoluţionare sclerozarea spiritua lă a s c riito ­ prinderea tendin ţe lo r p rincip a­ rid icin du -sc la n ive lu l exigen­ de v iito ru l său lum inos, de­ m ult decît pînă în prezent pro ­ mina un nou şl pu ternic avînt
şi progresiste care, în frunte ru lu i, la îndepărtarea sa de cei le în evo lu ţia societăţii şi a ţelo r s ilin ţe i şi c u ltu rii m oder­ pinde în mare măsură de ca­ blem elor de orientare a crea­ capacităţii lor de apărare. S cri­ al lite ra tu rii p a trie i noastre, va
cu clasa muncitoare, cu p a rti­ pentru care trebuie să scrie, om ului, nu mai poate deschide ne m ondiale. In această ordine lita te a m uncit p o litice $i ideo­ ţiei, organizării unor ample ito rilo r, tu tu ro r a rtiştilo r le re ­ marca un moment Im portant în
dul ei m arxist-lenlnisl, au răs­ la neputinţa de a com unica cu perspective v iito ru lu i, m ateria­ de idei sperăm să se Ivească logice pe care o desfăşoară or­ dezbateri ideologice în rîn d u l vine îndatorirea de a-şi ridica realizarea îna’ tel m isiuni ce
turnat regim ul burghezo-mo- lism ul dialectic şi istoric ajută $i in iţia tiv a în to c m irii unul ganele şi organizaţiile dc scriito rilo r, în d e p lin irii ro lu lu i glasul, alături de întreaga o ­ revine creaţiei lite ra re în so­
sieresc, au lichidat exploatarea masele larqi ale c itito rilo r. Es­ pe creatorul de aită să desci­ program de vizite ale tin e ri­ partid, de fe lu l în care flecare ei de îndrum ător în viata l i ­ m enire progresista, îm potriva cietatea socialistă. Fără îndo­
te regretabil că un ii s c riito ri
si au edificat orînduirea so­ freze legile prezentului, să lor s c riito ri în propria noastră terară. O preocupare de seamă im ix tiu n ilo r im p e ria liştilo r în ială că, tm preună cu întreg ul
manifestă indiferenţă pentru com unist îşi îndeplineşte sar­
cialistă. Im rlin ire a în anul ce accesibilitatea operelor lor, ba scruteze v iito ru l, seotînd în re­ tară. Cunoaşterea re a lită ţii cin ile ce-l revin. S c riito rii co­ a U n iun ii trebuie să Ne c u lti­ viaţa popoarelor, îm potriva popor, în frunte cu clasa m un­
vin e a unui sfert de secol de mai mult. m ărturisesc chiar lie f ro lu l capital pe care II are noastre sociale, a v ie ţii po­ m unişti au un rol h o tă rlto r varea unor re la ţii tovărăşeşti, p re te n ţiilo r acestora la dom i­ citoare, sub conducerea P arti­
la eliberarea ţă rii de sub jugul că nu-i interesează da­ om ul în transform area lum ii, în p o rului, a m uncit sale eroice în Îndeplinirea m en irii lite ra ­ colegiale între to ţi s c riito rii, naţia mondială, pentru respec-' dului Com unist Român, s c rii­
fascist, va p rile ju i trecerea In că sînt Înţeleşi de mase, că realizarea progresului., Desi­ este o şcoală înaltă pentru tî- tu rii de factor activ în trans­ Indiferent de generaţie sau de tarea norm elor dreptului Inter­ to rii rom âni şl ce! apartînînd
revistă a m arilor v ic to rii o b ţi­ gur, m arxism -leninism ul nu este nă rul creator de artă, o sursă form area revoluţionară a so­ genul pe care-I practică, com ­ naţional. Viaţa demonstrează n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare
nute de poporul nostru, sub scriu pentru un cerc îngust de o culegere de retete in fa ilib i­ inepuizabilă de inspiraţie, de cie tă ţii, în ridicarea conştiin ţe i baterea s p iritu lu i de grup, a că în zilele noastre po litica a- din patria noastră vor m ilita
conducerea partidului, In cea aşa-zişi in iţia ţi. Iar u n ii spun le, elaborată o dală pentru tot­ idei, de instrucţie Indispensa­ o ricăror m anifestări care con­ m esteculul în tre b u rile a lto r cu hotărîre sl elan pentru în ­
chiar că nu s-au născut oa­
mai mare operă înfăptuită m enii care să-i înţeleagă. deauna, nu este un „gh id prac­ bilă pentru lite ra tu ra cu ade­ socialiste a maselor. în perfec­ tra vin e ticii noastre socialiste, state — sursă de grave perico­ flo rire a v ie ţii m ateriale şl spi­
ţionarea morală a o m u lu i; el
vreodată pe păm lntul Româ­ tic '’ pe baza căruia se poate vărat m ilitantă, umanistă. -trebuie să m iliteze cu pasiune dezvoltarea c ritic ii sl autocri­ le la adresa păcii, izvo r de ritu a le a naţiuni) noastre, pen­
niei. A propiatele alegeri pen­ In legătură cu aceasta per- acţiona automat sau un talls- D rum ul un ic de afirm are a tic ii principiale, colaborarea conflicte şi tensiuni perpetue tru făurirea înaltei c iv iliz a ţii
tru Marea Adunare Naţională m iteţi-im să vă istorisesc o po­ man care poate fe ri de orice tin e re tu lu i tn lite ratură , ca în sl convingere pentru situarea rodnică a tuturor, în Interesul — este sortita eşecului. E­ a socialism ului sl com unism u­
sl consiliile populare se vor veste pe care am auzit-o şi eu. fel de greşeală. El este o filo ­ orice alt dom eniu de a ctivita ­ fermă a artei scrisului pe po­ general al lite ra tu rii. Plecînd xem plul războiului im pe­ lu i pe păm lntul României. S crii­
transforma, fără îndoială, în- E ia .d e m ult, tare d e m u lt, — aşa zofie vie care te obligă să gfn- te, este nu contestarea gălă­ z iţiile Ideologice ale p a rtid u ­ ria lis t îm potriva poporului
tr-o puternică demonstrare a încep de a ltfe l toate p o ve stiri­ deşti intens, cu p ro p riu l cap, gioasă a în fă p tu irilo r celor mal lui. pentru unirea tu tu ro r de la premisa că s c riito rii sînt vietnam ez este pe deplin eloc­ torim ea patriei noastre iu m ă -
h o tâ rîrli poporului român şi a le - - pe vremea clnd nu exis­ In orice îm prejurare, să in te r­ în vîrstă, ci munca harnică, detaşamentelor oam enilor de nu numai artişti, cl şt cetăţeni vent. El arată că un popor a- ră destule valori, posedă suf:*
n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare de ta nici C om itetul de A rlă şi pretezi In mod creator re a lita ­ pătrunsă de tnaltă responsa­ artă într-un singur şuvoi în în ­ cu d re pturi şi o b lig a ţii egale cu nîmat de dragoste de patrie, clente talente pentru a făuri
a înfăptui neabătut politica de Cultură, nici Uniunea S criito ­ tea aflată In continuă schim ba­ b ilita te pentru opera pe care deplinirea ro lu lu i ce le revine ale ce lo rla lţi oameni ai mun­ in s u lle tit de idealul lib e rtă ţii noi şl noi opere demne de
construcţie a socialism ului In ­ rilo r, nici secţia culturală a re, să-ţi lărgeşti neîncetat o ri­ o oferă societăţii. Fără muncă tn societatea noastră cii. Uniunea S c riito rilo r trebuie şi independentei naţionale, ho- munca m inun atulu i nostru po­
tr-o nouă şi elocventă m ateria­ C om itetului Central, nici edi­ Sarcini de seamă In în d ru ­ să stim uleze totodată pa rticip a­ tă rii să-şl apere suveronitatea por. de epoca glorioasă a dc-
lizare a dem ocratism ului nos­ tu ri de stat şi redactori şefi zontul cunoaşterii. Num ai intensă, fără dăruire, nu se marea Ideologică şl artistică a rea m em brilor el la întreaga şi fiin ţa naţională, nu poate să vîrşlrll socialism ului în pa­
tru socialist, a e xe rcită rii pu­ de reviste literare, nici cen­ acei care Înţeleg m arxism -leni­ poate crea nim ic mare sl dura­ CTeatiei de artă, a a c tiv ită ţii viată po litică şl socială a ţării, fi îngenuncheat. Considerăm că tria noastră. Nu ne îndoim
te rii în stat de către clasa zură şi nici chiar Fondul lite ­ nism ul ca un m ijlo c de qln- b il. Fără un m axim um consum scriito ru lu i, în orientarea lite ­ la e fo rtu rile poporului pentru încetarea bom bardam entelor a- că In România se vor crea sl
m unciloare aliată cu ţă ră n i­ rar, deci nici posibilitatea de a dire şi de cercetare a le g ilo r de Inteligentă, de pasiune, de ra tu rii spre subiectele funda­ desăvtrşlrea construcţiei socia­ m erlcane îm potriva R epublicii în v iito r opere lite rare de în a l­
mea, a guvernării tă rii de că­ se acorda îm prum uturi sau a- sociale îşi vo r putea aduce a­ talent, lu cră rile de artă slnt m entale ale v ie ţii sociale, re­ liste. Democrate Vietnam este o mă­ tă valoare artistică.
tre poporul însuşi van.suri pentru lite ratura încă portul la dezvoltarea p ro g re ­ condamnate să rămînă m inore vin c ritic ii. In tara noastră c ri­ Stim aţi tovarăşL Vă urez, dragi tovarăşi, tu ­
nescrisă. Aşa că nim eni nu în ­ sistă a om enirii. şl chiar daca vo r p îlp li pen­ tica literară are vechi şl puter­ sură pozitivă în direcţia solu­
Aceste evenim ente oferă turor, succes deplin pe acest
grădea libertatea scrisului. Tră­ C uprinzlnd masele, m arxism - tru un moment, se vo r stinge ţio n ă rii problem ei vietnameze.
cre a to rilo r de artă şl cultură la prim a adiere a v ie ţii, a tim ­ nice tra d iţii progresiste, rădă­ Literatura, activitatea de cre­ Este necesar să se reia în cel drum măreţ, satisfacţii ctt mai
teme de inspiraţie pentru ope­ ia pe atunci un poci — şi cum le nin ism u l s-a transform at în pului cini adîncl în m işcările de idei aţie artistică din ţara noastră mai scurt tim p tra ta tive le mari în munca de creaţie şi în
re de mare valoare artistică, se spune despre Făt-Frumos — tara nostră în tr-o uriaşă forţă înaintate ale trecutu lui. C ritic ii nu se dezvoltă izolat, cl tn con­ de la Paris, să se ajun­ viaţa personală.
Este ş tiu t*c ă socialism ul, 1i-
şi nu ne îndoim că s c riito rii nu îm plinise Încă nici 20 de m aterială a progresului social. chldînd exploatarea om ului de noştri cel mal de seamă au tact cu întreaga cultură m on­ gă la hotărlrea retraqeril
p -trie i noastre vor fău ri şl în ani clnd începu să se creadă Nu trebuie să uităm Insă nici co n tribu it la crearea în lite ra ­ diala — şi în prim ul rln d cu (C uvtntarea a fost sub­
v iilo r asemenea opere. a$a de mare cum nu slnt nici un moment că mai persistă încă către om realizează egalitatea tură a unui clim at intelectual lite ra tu ra din ţările socialiste, trupe lo r străine din Vietnam lin ia tă de asistentă, fn de­
cu
celebri,
p o d ii
foarte
In realizarea sarcinilor de. în societate răm ăşiţe ale con­ în d re p tu ri în tre toţi cetăţenii, de înţelegere a cerinţelor dez­ călăuzită de aceeaşi Ideologie, — singura cale de a se a­
m ulte versuri sl cu pă­ creează co n d iţii pentru m ani­ se rtndu ri, de entuziaste sl
sâ vîrşirli socialism ului p a rti­ ce p ţiilo r vechi, m oştenite de v o ltă rii sociale, clim at ce s-a cu lite ra tu ra înaintată din toa­ sigura po po rulu i vietnam ez însufleţite aplauze).
dul nostru acordă o im portan­ ru l alb. Şl ca să pară la clasele exploatatoare, con­ festarea nesttnjenită tn viata dovedit deosebit de fecund te ţările lu m ii. Creaţia literară
tă deosebită ştiinţei, artei $1 şi mai mare, poetul nostru se cepţii Idealiste, mistice, re tro ­ socială a fiecărui om al m uncii. pentru m arile talente artistice. din România se afirm ă tn lu ­
c u ltu rii, slim ulînd gîndlrea l i ­ urcă Intr-un turn Înalt — nu grade, care mai pătrund Intr-un Una din m arile cu ce riri ale o- M u lţi dintre s c riito rii noştri me azi ca un factor activ
beră, creatoare, în toate sfe­ ştiu dacă era din lu t sau din fel sau altul şi dinafară, din lu ­ rln d u ln l noastre socialiste este clasici de frunte s-au Inspirat în lupta pentru progres, fiind
rele a c tiv ită ţii Intelectuale, tn- fildeş — şl începu să citească mea capitalistă. Tocm ai de ace­ asigurarea c o n d iţiilo r pentru din Ideile lo r progresiste, şl-au purtătoarea unor idei şl aspi­
dintr-un carneţel. C lţiva trecă­
curajînd si valorlfîctn d în fo­ ea, una din cerinţele progresului exprim area liberă a opiniei ce­ lă rg it viziunea asupra m en irii ra ţii nobile de prietenie între
to ri s-au op rit $1 l-au ascultat,
losul proqresulul general In­ societăţii noastre este comba­ lo r ce muncesc, pentru p a rti­ artei, reuşind să se confunde popoare, de pace st colaborare Birou! Comitetului de conducere
teligenţa, talentul şi fantezia, dar cel mal m ulţi şi-au văzul terea hotărltă a in flu e n te lo r ciparea lor tot mal activă Ia astfel cu Interesele si Idealu­ internaţională, de solidaritate
deschlzind acces larg spre cu­ lin iş tiţi de drum. Unul, e filo zofice străine fn toate do­ elaborarea p o litic ii pa rtid u lu i, rile poporului M a rii noştri cu toate forţele avansate ale
noaştere cetăţenilor. Realiza­ drept, cu părut alb, după ce a m eniile v ie ţii sociale, şi mai a tu tu ro r h o tă rîrilo r care p ri­ c ritic i din trecut nu se fereau societăţii contemporane. In a­ ai Uniunii Scriitorilor
ascultat, netntcleglnd
nim ic,
rea id e a lu rilo r socialism ului In cu seamă fn sfera artei vesc v iito ru l na ţiunii, la con­ să atace frontal problem ete li­
l-a rugat pe poet să traducă cest cadru, s c riito rii, creatorii
tara noastră înseamnă a tîl îm ­ şi lite ra tu rii Profund re ­ ducerea tre b u rilo r statului. M ă­ teratu rii. nu se sfiau să se
cele citite. Supărat, poetul a de artă sfnt chemaţi să aducă
plinirea asp ira ţiilo r spre o v ia ­ ceptivă faţă de ceea ce e îna­ surile luate In u ltim ii ani de pronunţe clar asurra unei ope­ In prim a sa şedinţă, noul Com itet de conducere al U niu­
răspuns: cum să traduc? Doar o con tribu ţie efectivă la În ­
tă m aterială mal bună, c it şi intat, progresist în glndirea partid şi guvern au lă rg it drep­ re literare, să discearnâ ceea făptuirea p o litic ii externe a nii S c riito rilo r a ales B iro u l C om itetului lorm al din : A le ­
ridicarea om ului la un n ive l am c itit In lim ba pe care o socială şi In creaţia spirituală tu rile şi lib e rtă ţile cetăţeneşti, an ce are ea bun sau rău în cu­ p a rtid u lu i şi statului nostru xandru Bălăci, Cezar Baltag, Ştefan Bănulescu, Geo Bogza,
superior dc^înţeleqere a rostu­ ştie aici toată lumea) Dacă n-nl a lum ii, ideologia noastră nu asigurat intensificarea schim ­ prinsul ei. Din păcate, aceasta pusă în slujba luptei m ondiale Radu Boureanu, Nicolae Breban, M atei Câlinescu, Dum itru
lu i său în lume, la o aleasă şl înţeles, Înseamnă că tu eşti v i­ poate accepta sub nici o formă bului de idei In sinul societăţii, nu prea se întîm plă tn critica pentru socialism, pentru de­ Corbea. Ov. S Crohm ălniceanu, Geo Dum ltrescu, Paul Eve-
boqată viată spirituală. novat, eşti un in cu lt din spn- coexistenţa paşnică cu concep­ participarea tot mal vie a ma­ noastră de astăzi. Numai cu m ocraţie, pentru progres şl rac, Laurentiu Fulqa, A rno ld Hauser, Georgeta Horodincă.
In acest context se înscriu tlu l m io ritic. Poeziile mele ţiile idealiste. mistice, cu selor la stabilirea căilor mersi», qcn era lităti nu sc poale lace Eugen Jebeleanu, Georqe Macovescu, M eliusz Jozset, Fănus
şi în d a to ririle ce revin s c rii­ nu-ţl sînt adresate' ţie, ci oa­ filo z o fiile care şi-au trăit traiu l. lu i nostru înainte. O latură critică. Am deschis zilele a­ pace. Neagu, loanichie O lleanu, M iro n Radu Paraschfvescu, M arin
to rilo r, tu tu ro r oam enilor de m enilor c u lţi care se vor naşte Una din m arile m isiuni ale fundamentală a dem ocraţiei so­ cestea ..Istoria lite ra tu rii ro­ Este bine ştiu t că în centrul Preda, A urel Rău, M arin Sorescu, Zaharia Stancu, Nîchitr»
artă. Pentru a putea slu ji as­ peste veacuri sau care s-au s c riito rilo r noştri este aceea cialiste este răspunderea fie ­ mâne" a lu i Căllnoscu, scrisă, p o litic ii şi a c tiv ită ţii in te rn a ţio ­ Stănescu. Szasz Janos, V irg il Teodorescu.
p ira ţiile şi Idealurile maselor, născut, poate, pe alte planete dc a contribui, prin operele, cărui cctâtean faţă de Interese­ mi se pare, în 1941, si am dat nale a P artidului Com unist Ro­ Preşedinte al U niun ii S c riito rilo r a fost ale* acad. Zaharir
pentru a satisface cerinţele Şl poetul nostru, In tru fia sa. c:a şi prin întreaga lor a c tiv i­ le generale ale societăţii, ale peste critica pe care o tace mân şi a g u vern ulu i ţă rii noas­ Stancu ; vicepreşedinţi — Ştefan Bănulescu. Laurentiu Fulqa
spirituale ale om ului m uncii e- a cerut să 1 se mal tnaiţe şi tate, la înfrînqerea curentelor poporului. Este ştiut că în con­ lui Rebreanu pentru rom anul tre stă preocuparea pentru dez­ M eliusz Jozset. M arin Preda. V irg il Teodorescu; secretau
lîberat de exploatare, s c riito ­ — Georgeta H orodincă si Szasz Janos.
mat eus turnu l fn care îşi reacţionare din cultura u n ive r­ cepţia m arxlsm -leninîsm ului, li­ „G o rila ". S ubliniind m inusurile voltarea şl Intensificarea con­
ru l trebuie să trăiască cu ma­
xim um de Intensitate coman­ acria poozllU. B lungă această sală, la triu m fu l în arta tim pu­ bertate înseamnă necesitate în ­ m ari ale acestei cărţi, C ăll- tinuă a colaborării frăţeşti cu