Page 55 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 55
UL S O C IA L IS M U L UI
Şcoala de şoferi
In Comitetul pentru Intîlnire între profesionişti
problemele economice Prezente delegaţiile P.C.U.S.
şi P.C. Italian
ROMÂNEŞTI M O S C O V A 16 (Agerpres). - din comuna llia
şi financiare al O.N.U. La C om itetul C entral al
P C.U.S. a avut loc Intre 13 şl
SOSIREA UNEI DELEGAŢII 15 noiem brie o In tîln ire a de- Angajcaza de urgenţa oameni pentru următoare
GUVERNAMENTALE ROMANE Ic q a liilo r PC.U.S. şl P.C. Ita le posturi, în condiţii avantajoase :
LA CAIRO lian.
Proiect de rezoluţie iniţiat de România La invitaţia guvernului Din partea P.CU.S. a p a rti
R.A.U, vineri a sosit la Cairo cipat o delegaţie condusă de — 10 instructori pentru practica conducerii \
A ndrei K irllen ko, m em bru al
o delegaţie guvernamentala B iroului Politic, secretar al G G. — 2 profesori mecanică auto |
NEW YORK J6 — T rim isu l caţie etc. vo r însemna din ce română condusa de Gheorghe al P.C.U.S.
special Agerpres, N icolae Io- in ce mai accentuat in v iito r Cioară, ministrul comerţului Delegaţia P.C Italian a fost — 2 maiştri auto 1
nescu, transm ite : In C om itetul dezvoltarea tradiţională, lentă exterior. Delegaţia va parti condusă de Enrico Berlinquer,
pentru problem ele economice şi, în com paraţie cu cel ce le cipa la lucrările celei de-a membru al B iro ulu i P olitic şl — 1 zidar, zugrav şi teracotist 1
si financiare al A d u n ă rii Ge folosesc, tn term eni re la tivi IV-o sesiuni a Comisiei gu al D ire cţiu n ii P.C.I.
nerale a O N U. a fost prezen deci, regres. A sim ilarea com vernamentale mixte româno- După In tîln ire a fost dat pu — 1 cizmar 1
tat proiectul de rezoluţie p ri puterelor, pregătirea cadrelor egiptene şl va semna proto b lic ită ţii un com unicai, în ca
vind „Cooperarea in te rna ţiona necesare în organizarea pro colul şi listele de mărfuri pri re se arată că In cursul con — 1 frizer.
lă pentru folosirea com pute ducţiei ş|, în general, a acti vind schimbul comercial din v o rb irilo r a avut loc un larg
relor şi te h n icilo r de calcul in v ită ţii economice pentru a în tre cele doua ţări pe anul schimb de păreri în pro ble
scopul d e zvoltă rii", in iţia t de lesni folosirea lor eficientă es 1969. me ale situaţiei in te rna ţiona Informaţii suplimentare la sediul şcolii-
delegaţia română. P rin tre co te un proces com plex şl des le, ale lu p te i îm potriva im pe
a u torii pro ie ctu lui de rezoluţie tul de îndelungat. Urgenta E. CARAFOLI A SUSŢINUT rialism ului, in problem e actu
se numără delegaţiile Franţei, deosebită a unei acţiuni hotă- O SERIE DE CONFERINŢE ale ale m işcării com uniste şl
Iranului, Tunisiei şi statului rîte de cooperare internaţiona IN MULTE INSTITUTE DE m uncitoreşti, precum şi în al
Chile. lă în acest dom eniu impune INVAŢAMINT SUPERIOR te problem e de interes comun.
Reprezentantul permanent al să se găsească, fără Intîrzlere. DIN S.U.A.
României la O .N U , ambasa cele mai eficiente m ijloace Acad. Elie Carafoli, care a Congresul P.C.
dorul Gheorqhe Diaconescu, a p rin care N a ţiu n ile U nite să (ost ales preşedinte al Con
subliniat în cuvintarea rostită poată contribui la rezolvarea gresului internaţional de as- Întreprinderea plante
că folosirea calculatoarelor e- problem ei în discuţie. tronauttcâ — ale cărui lu din Belgia
leclronice în cele mai variate In încheiere, reprezentantul crări s-au desfăşurat recent
dom enii de activitate are o României a declarat : Avem BRUXELLES 16 (Agerpres). medicinale Orâştie
la New York — a susţinut
deosebită însemnătate pentru convingerea că p rin tre alte o serie de conferinţe în mai — V in e ri s-a deschis la Os-
mersul înainte al societăţii. acţiuni pe care Adunarea Ge multe institute de învâţâmint tende cel de-al X lX -lea Con
Prin capacitatea sa de a înm a nerală le va lua. cele indicate gres al P artidului Comunist angajează:
gazina şi de a prelucra cu o de rezoluţia prezentată vor superior din Statele Unite. U. R. S. S. — Exploatare petrolieră maritimă la Glinian, pe din Belgia. La congres p a rtic i
viteză extraordinară uriaşe videntia în detaliu beneficiile La invitaţia universităţilor Marea Caspicâ. pă aproape 300 de delegaţi al — CONTABIL I, CU ÎNDEPLINI
can tităţi de Inform aţii, a a pe care com puterele le pot a din New York, Berkeley şi celor 19 fe d e ra lii ale p a rtidu
dăugat el, calcula torul electro duce dezvoltării, vo r sublinia Maryland, acad. Carafoli a lu i, precum' şi reprezentanţi al REA CONDIŢIILOR DE STUDII ŞI STA
nic constituie în prezent un capacitatea O N .U . de o Instau ţinut cursuri şi conferinţe în pa rtide lor com uniste şi m unci GIU PREVĂZUTE DE H.C.M. 328/1967
a u xilia r de neînlocuit al m in ra o cooperare internaţională problemele aerodinamicii a toreşti frăţeşti. Din partea
ale încheierea lucrărilor
tii omeneşti, o ve rita b ilă „p re eficientă într-un domeniu care ripilor de avion in curent su P artidului Comunist Român es ANEXA IV.
lu ng ire* a capacităţii de calcul prezintă interes pentru com u personic şi hipersonic, te prezent tovarăşul Leonlo
a om ului, un am plificator al nitatea internaţională. detaşării virtejurilor dorsala Răutu, membru al C om itetului INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE
p o sib ilită ţii de Inform are şi de fa aripile Delta in curent su Congresului P.M.U.P. Executiv, secretar al C.C. al POT PRIMI LA SEDIUL ÎNTREPRINDE
decizie. ☆ personic etc. P.C.R
/ RII SAU TELEFONIC LA NR. 252 SAU
Reprezentantul român a ară M a rk Drum aux, preşedintele
tat apoi că rapiditatea e xtin Un num ăr de 40 dc state FILM ROMÂNESC V A R Ş O V IA 16. — Corespon W ladyslaw Gom ulka a fost P artidului, a prezentat rap ortul 286 ORAŞTIE.
derii calculatoarelor e lectron i afro-asiattce, cărora li s-au fl PREMIAT IN ANGLIA dentul Agerpres, I. Dum itraş- reales prim -secretar al C C . de activitate al C om itetului
ce, surprinzătoare chiar şi u tu ra t R.S.F. Iugoslavia si T ri- cu, transm ite : La 16 noiem brie al P.M.U.P. In secretariatul Central.
pentru specialişti, este rezu lta nidad — Tobago, au prezentat La Londra a avut loc a au luat sfîrşit lu cră rile Con C C au mai fost aleşi: B. Jasz
tu l contactului pe care ele îl C om itetului A d u n ă rii Genera cordarea premiilor in cadrul gresului al V -lea al P.M.U.P. czuk, Z. Kliszko, M. M oczar, S.
au cu cele mai d ife rite dom e le a O N .U . pentru te rito riile primului Festival internaţional D elegaţii la Congres au ales O lszowski, A. Starewicz, R.
nii de activitate. A p lic a b ilita noile organe de conducere ala S lrzelecki, J. Szydlak, J. T e j
neautonome şi sub tutelă un al jurnalelor filmate, la care
tea lo r Jargâ, fa p tu l că prin p a rtid u lu i — C om itetul Central chma. x i
proiect de rezoluţie p rin care cu participat producţii de ci
ele se poate asigura o condu nema şi televiziune din nume şi Comisia Centrală de Revizie. In încheierea lu c ră rilo r ce
cere optimă a unor a ctivită ţi condamnă refuzul P ortugaliei roase ţări ale lumii. La gru In prim a sa şedinţă plenară, lui de-al V -lea Congres al vXI
complexe ale producţiei, au de a respecta dreptul la auto pa televiziunii a fost decer noul Com itet Central a ales P.M.U.P., W . Gom ulka a ro stit Consiliul Superior al Agriculturii
scos in ven ţia calcula torului din determ inare şl independenţă al nat Marele Premiu unui nu B iroul P o litic alcătuit din : o cuvîn ta re în care a făcut b i
laboratoarele sava nţilor şl au Angoleî, M ozam biculul şi G ui măr de cincî filme din Japo W. Gomulka, J. C yrankiew icz, lanţul lu c ră rilo r C ongresului şi
predat-o ap lică rii practice mai nia, S.U.A,, Noua Zeelandâ M. Spychalski, E. G ierek, B a vo rb it despre sarcinile puse
rapid decît în cazul m ultor a l neei Portugheze. Proiectul a şi Marea Britanie, iar la gru Jaszczuk, S. Jedrychow ski, Z. de acesta în fata p a rtid u lu i şi Institutul central de cercetări agricole
tor descoperiri m ajore ş tlin ţi- trage atenţia C o nsiliu lui de pa jurnalelor de cinema, u Kliszko, S. K ociolek, W , Kru- a po porului polonez.
lice din ultim ele două secole.
Securitate asupra situaţiei gra czek, I. Logo-Sowinski, P. Prim ul secretar al C.C. al
Ghcorghe Diaconescu a su b li nui număr de şase filme ale
ve care există In aceste te ri unor studiouri din Marea Bri S lrzelccki şi J. Tejchm a. Ca P.M.U.P. a m ulţu m it reprezen
niat că tocmai ţările care în membri supleanţi ai B iroului ta n ţilo r partidelor com uniste şl
prezent stnt angajate în lr-u n to rii şi avertizează asupra con tanie, Franţa şi România. Stu P olitic au fost aleşi : M. Ja-
masiv elort de va lo rifica re a secinţelor „v io lă rii de către dioului cinematografic „Ale gielski, P. Jaroszewicz, M . Mo- m uncitoreşti frăţeşti prezente Staţiunea experimentală
resurselor lo r naturale şi u Portugalia a in te g rită ţii şl su xandru Sahio" i s-a decernat czar şi J. Szydlak. la Congres pentru salutul adus
mane, de alcătuire de planuri premiul la categoria „sportul poporului polonez.
de producţie, de stabilire de ve ra n ită ţii statelor Indepen în lume1'.
corelaţii şi p rio rită ţi, într-un dente africane", precum şi a Organizatorii festivalului au
cuvînt tarile In curs de dez colab orării Portugaliei cu re g i anunţat că acest eveniment
voltare, ar avea enorm de cîş- cultural va avea loc în fieca Geoagiu
m urile din A frica de Sud şl
tigat din folosirea com putere re an. Sesiunea Consiliului
Rhodesia.
lor. In sectorul economic a g ri
col, ce absoarbe in prezent
m ajoritatea populaliet active ministerial al N. A. T. 0.
o Lansarea stafiei
în multe ţări, calculatoarele c-
lectronice îşi pot aduce
con tribu ţie deosebită. Prin re a luat silrşil a n u n ţ a
m arcabilele p o sib ilită ţi dove cosmice „Protoiî-4fcS
dite oînfi acum şi mai ales suri in vederea sp o ririi efec
prin perspectivele lor de dez BRUXELLES 16 (Agerpresl. tiv e lo r şi echipam entului m ili
voltare, com puterele se impun M O S C O V A 16 (Agerpres). — statia are apogeul la 495 km si — Sîmbălă s-a încheiat la B ru tar al acestei organizaţii. Fran
ca indice economic de bază, A ge nţia TASS anunţă că, Îs perigeul la 255 km de supra xelles sesiunea C o n siliu lu i m i ţa nu s-a asociat la paragra scoaterea Ia concurs a următoarelor posturi px
cu efect m u ltip lica to rii! In în 16 noiem brie, in U.R.S.S. a fost faţa Păm m tului. nisterial al N A T O . In com u fele cu p riv ire la m ăsurile m i
lansată statia cosmică ş tiin ţifi „P roton-4" este destinată nicatul dat p u b licită ţii sînt re
treaga economie A le avea şi litare, (după cum se ştie, ea
că automată „P roton-4“ , cea con tinu ării cerce tă rilo r începu afirm ate obiectivele cunoscute
a şti să le foloseşti este şl va mai mare din lume. Greutatea te de prim ele trei staţii cosm i ale pactului nord-atlanlic. In- s-a retras din organism ele m i — un post de şef de laborator cercetare ştiinţifică la labora
fi sinonim cu dezvoltarea e- utilă totală plasată pe orbită ce ş tiin ţific e din seria «Pro vocind pretextul „a ră ră rii lita re ale pactului). In leqălu- torul de ameliorare pomicolă ;
ră cu afirm aţia din com unicat,
ronom ică 51 socială accelerată (fără ultim a treaptă a rachetei ton" în dom eniul n a tu rii ra m em brilor alianţei", al „p ro că pactul nord-a lla nlic are o
purtătoare) este de aproxim a
Absenta lor sau greutatea de zelor cosmice cu energii îna l m ovării s ta b ilită ţii", com unica „durată ne lim itată", delegaţia
tiv 17 tone, din care 12,5 tone — un post de şef de laborator cercetare ştiinţifică Ia labora
a le aplica eficient în unul sau te şi super înalte şi a in te rd e tu l pune un accent deosebit- franceză a form ulat rezerve,
reprezintă greuitatea f.parata-
altul din sectoarele economice ju lu i ş tiin ţific al staţie i. pendentei lor cu nucleele ato pe întărire a fo rţe i m ilita re a precizînd că „g u ve rn u l francez torul de agrotehnică pomicolă ;
consideră alianţa nord-atlanti-
de cercetare ştiin ţifică şi edu O rbita pe care a fost lansată mice. N.A.T.O., preconizînd noi mă-
că drept necesară atît tim p cît
în re la ţiile dintre Est şi Vest — un post de şef de laborator cercetare ştiinţifică la labora
nu va inte rven i o schim bare
—JS ■ —< torul de înmulţire a pomilor ;
fundam entală” . M ăsurile m ili
tare preconizate, se arată în
■£ ar. n®**» com unicat, vor fi d e fin itiva te — un post de şef de laborator cercetare ştiinţifică la laborato
în ianuarie 1969, în funcţie de
„degajarea resurselor sup li rul de agrochimie.
mentare", cu p rile ju l prezentă
rii planului de organizare a
fo rţe lo r m ilita re pentru perioa Cererile de înscriere Ia concurs se primesc la secretariatul In
da 1969-197H.
stitutului de cercetări pentru pomicultură din Piteşti — Mărăci-
După încheierea sesiunii, se
cretarul general al N A T O ,, neni, pînă Ia data de 30 noiembrie 1968, însoţite de actele prevă
care s-a re fe rit la „anum ite d i
vergente", m anifeslate în zute de Regulamentul privind recrutarea, promovarea şi atestarea
cursul d e lib e ră rilo r C o nsiliului
m inisterial, o anunţat că nu cadrelor de cercetători ştiinţifici din unităţile de cercetări din Re
va tine nici o conferinţă d'r
presă V iitoarea sesiune o publica Socialistă România, publicat în extras în Buletinul Ofici
C o nsiliu lui m inisterial al al, partea a IlI-a, nr. 4, din 8 ianuarie 1968.
N A T O . se va tine la W a
shington la 10-11 aprilie 1969,
Iar viitoarea reuniune a m i La concursul pentru ocuparea posturilor de şef de laborator
R. S. CEHOSLOVACA. — Vedere panoramică a unui nou cartier de locuinţe din Praga. n iş trilo r apărării va avea loc
la 16 ianuarie la Bruxelles. vor fi admişi numai cei care sînt doctori sau cel puţin doctoranzi:
------- i.—i
Amănunte privind Concursul va avea loc în 2iua de 15 decembrie 1968, ora 8, Ia
® 17 noiem brie. A încetat Gvozăvescu (m. 1927); în 1694, sediul Institutului de cercetări pentru pomicultură din Piteşti —
proiectele progra din viată, în 1957 scriito ru l cunoscutul filozof şi scriito r Mărăcineni.
rom ân George M urn u (n. 1868). francez Francois M ărie A rouet
In Grecia. în 1918, a fost V o ita ire (m, 1778).
mului american creat P artidul Comunist. A încetat din viată, în 1887,
Se împlinesc 99 de ani de scriito ru l Petre Ispirescu (n.
„Oameni pe Lună" la inaugurarea Canalului de 1830).
£ 22 noiem brie. A fost a-
Suez.
W AS H IN G TO N 16 (A qe r In 1946 a fost creată Uniunea sasinal dc h itle riş ti In 1943.
Internaţională a Studenţilor. îozsa llcla, activist al P.C.R.
pres). — In cadrul unei in lll- stitu ţia — sărbătoare n a ţio Român, a o b lin n l victo ria in
n iri cu reprezenlantii presei a Dc olnuci, în fiecare an, la a nală. alegerile parlam entare asupra (n. 1898). în tre p rin d e re a p re fa
ceastă dată se sărbăloreştc Au încetat din viată : în
mericane, generalul Sainuel A fost creat. In 1920, P arti pa rlid clo r po litice ale (orlelor
Phillips, şeful program ului a* „Z iua jn lern alion ală a studen rcactiunii. 1963, scriito ru l englez Aldous
merican „O sm eni pe Lună” , a ţilo r". dul Comunist din Turcia. A începui, In 1942, marea M uxley (n. 1894); în 19)6, b ric a te din beton
La D e lroit (S.U.A.), sc des
prezentat unele amănunte p ri La Ciudad de M exico Începe chide Expoziţia internaţională .ofensivă a arm atelor sovietice scriito ru l american Jack Lon-
vind proiectele în acest dome Reuniunea Specialiştilor în de bă uluri alcoolice. începe, pn Volga. don (n. 1876). H unedoara
niu. El a arătat că prim ul e ch iru rg ie cardiacă, ce va dura la M adrid, colocviu l A.I.E.A., £ 20 noiem brie. Au m urit : S-au născul : In 1869. sc rii
chipaj american care va de pînă la 23 noiembrie. în problem a desalinizării ape în 1938. baritonul român Jean torul francez Andrd Gide (m. cu sediul în Bircea
barca pe Lună, probabil In iu £ 18 noiem brie. S-an năs Alhanosiu (n. 1885); in lOlO, 1951); în 1877, poetul re vo lu
nie 1969, va petrece in tre 20 cut : In 1876, geologul Ion lo r prin energie nucleară. In- scriito ru l clasic rus L.N. Tol- ţionar maghiar Ady Endre (m.
şi 26 de ore pe satelitul na ippt', de asemenea, colocviul 1919).
Popesru V oiteşti (m 1944): U N.E.S.C.O. — F.A .O , p rivind sloi (n. 1828).
tural al Păm înlului. Cosmonau fn 1943. în Liban s-a p ro Angajează
în 1906, picto rul C nrncliu Ba resursele M ării C araibilor (Cn- In 1858 s-a născul scriitoarea
ţ ii vor rămîne numai trei ore ba ; in 1918, Jean A xei, lu ptă suedeză Schna Lagerlof, lau clamat independenta de stat.
în afara cabinei lor, păşind pe racao). reată a Prem iului Nohel (m. A fost creat, în 1950, Con
solul lunar. to r antifascist român in Re £ 19 noiem brie. Au încetat s iliu l M ondial al Păcii, in ba muncitori calificaţi în meseriile:
Echipamentul care va fi zistenta franceză, executat dc din v io lă ’: în 1897, scriito ru l 1940). za hoUiriviî celui de al II-lea
h itle rişti. A (ost creai, în 1918, P arti — lăcătuşi;
transportai pe Lună a fost re M iro n Pom piliu, membru al Congres m ondial al p a rtiza n i
dus considerabil. El va cup rin A u încetat din viatd : tn societăţilor lite ra re „Junim ea" dul Comunist din Ungaria (d i lo r păcii, care a avut loc la — electricieni;
la I
noiem brie 1956,
P arti
de un seismomelru, care va 1939, cîntărelul român Gcorg«: şi „O rie n tu l" (n. 1848) ; In 1919, Varşovia. — instalatori;
înreqistra şl retransm ite pe Folescu (n. 1834); în 1962. fi s c riito ru l A lexandru V lahută dul M uncitoresc Socialist Un In S.U.A. este „Ziua recu-
Pămînt cutrem urele lunare pe zicianul danez N ills Bolir, (n. 1858); în 1947, speoloqul gar). no şlin te i“ „ una dintre cele mai — fierari betonişti;
o perioadă pină la un ao, un Iau ret al Prem iului Nohel (n. Emil Racovită, explorator a! In M cxîc se sărbătoreşte vechi sărbători din această — muncitori necalificaţi cu
reflector optic destinat retrans 1885) ; în 1922, scriito ru l fran A nta rcticei (n. 1868). „Ziua R evoluţiei" (data m ar tară.
m iterii spre Pămînt a semna cez M arcel Prousl (n. 1871); S-au născut : In 1990 s c rii chează începerea revo lu ţiei stagiul militar satisfăcut pentru
lelor unui em iţător pe bază de în 1952, poetul şi scriito ru l toarea germană A nnn Seghers ; burcihezo-democralice din 1910 ® 23 noiem brie. A m urit, tn calificarea în meseriile de opera
laser şi un conteiner de alu francez Paul Eluard (n. 1895). în 1711, savantul rus M. V. — 1017). 1928, C onstantin Ivănus, m ili
m iniu pentru captarea heliului, Lom onosov (m. 1765). La N iirnberg, în 1945 a în tant de seamă al P.C.R. şi al tori prefabricate şi maşinişti pre
argonului, neonului, criptonu- In Irak se sărbătoreşte a ceput procesul c rim in a lis t m işcării m uncitoreşti dîn ta
cincea aniversare a re vo lu ţie i ra noastră (n 1886). In 1956, fabricate.
lu i şi zenonului, qaze care sînt In această zi, in 1946, Blocul de război h itle rişti.
angajate în tim pul fu rtu n ilo r naţionale din 1063. In Monaco, P artidelor Democratice, în £ 2l noiem brie. S-au năs a încetat din viaţă p icto ru l
solare. In 1917, a (ost adoptată Con fru n te cu P artid ul Com unist c u t: In 1895, c in lă re lu l Traion Jean A L Sleriade (n 1880).
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 1275, 1585, 23 17. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Honedoara-Deva.