Page 56 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA I
Mesa joi adresat de tovarăşul Duminică, Io căminele cul­
turale, cosele de cultură şi
Nlcolae Ceausesco, secretar cluburile din numeroase lo ­
calităţi ole judeţului ou con­
tinuat manifestările închi­
nate sărbătoririi semicente­
general al C.C. al P.C.R., pre­ narului unirii Transilvoniei
w cu Romonio. prin care s-a
creot statul naţionol unitar
şedintele Consiliului de Stat
român.
1 i şeni", leagăn ol unor în-
In Zarond, «ţara moţilor cri-
8 >
delungote lupte împotriva a-
Cadrelor didactice, elevilor, organizaţiei dc supririî sociole şi ol luptei
pentru ofirmoreo fiinţei na­
partid şi organizaţiilor de tineret de Ia ţionale, ou fost dezvelite
T S 3 * ” Liceul din CrisUiru Secuiesc două plac» comemorotive în
memorio neînfricatului revo-
Stim aţi tovarăşi, România socialistă. m indria
pentru tot ceea ce sc înfăp­
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RG.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Doresc să vâ transm it ialrto tuieşte In tara noastră prin
m u lţu m iri pentru in vita ţia dc efortul comun al tu tu ro r oa­ Manifestări
a lua parte la sărbătorirea ce­ m enilor m uncii, fără deosebire
lor 175 dc ani dc existenţă a dc naţionalitate.
S in i încredinţat, de aseme­
ANUL XX NR, 4317 MARJI 1* NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI Liceului din C risturu Secuiesc. nea, că sub îndrum area p ă rin ­ M in a te semi­
Folosesc acest p rile j pentru a
remarca activitatea rodnică pe tească a dascălilor şi folosind
care o desfăşoară colectivu l co n d iţiile create în anii con­ centenarului
dumneavoastră, munca lu i en­ strucţiei socialiste, elevii liceu­
O cît mai mare tuziastă si nobilă. Liceul din lu i vo r învăţa n i sirq uin ţă şi
C risturu Secuiesc constituie o
dc acum înainte, vo r
dovedi
minunată şcoală de educare, prin Întreaga lor com portare Unirii
în sp iritu l prieteniei şi tră ţici că m erită încrederea cu care
a co p iilo r de pe aceste melea­ îi înconjoară partidul, poporul
diversificare guri — rom âni şi secui. noslru. Transilvaniei
îm i exprim deplina co n vin ­
Cu ocazia acestei aniversări
gere că şi în v iilo r m em brii urez cole ctivu lu i didactic, ele­
corp ului didactic vor mun< i vilo r, organizaţiei dc partid şi cu România
a produefiei neobosit penlru a înarm a ele­ org a n iza ţiilo r de tinerel să ob­
v ii cu tem einice cunoştinţe, a-î
ţină noi succese în activitatea
concepţiei
forma în sp iritu l
Tehnologii eficiente ş tiin ţific e despre lume şi v ia ­ viitoare, să sporească şi mai luţîonor Avram loncu. Cu a ­
m ult prestigiul si renuinclc a-
ţă,
în
a sădi
conştiinţa lo r
de lucru aplicate în industria locală dragostea neţărm urită faţă de restei vechi in s titu ţii de învă­ cest prilej, la Baia de Criş
ţă mînt.
şi M ihăileni, au fost susţi­
nute expuneri despre trecu­
I pentru prima tul de luptă al moţilor, con­
duşi de Horio şi loncu, des­
dată în ţară Înapoierea în Capitală a delegaţiei pre datinile şî tradiţiile o*
cu­
cestui ţinut românesc,
Desfăşurindu-şi întreaga au mai fost prezentate şi prinse într-o amplă acţiune
DlipS mai m ulte studii şi activitate pe baza gestiunii alte produse din lemn cum
experienţe, specialiştii de economice proprii. în tre ­ sint b iro u ri pentru adulţi, P.C.R. care a participat „M em orio pâmîntuluî notai1'.
La Şoimuş,
locuitorii co­
la Uzina „V ic to ria * Călan p rin d e rile de industrie lo­ bucătării I.L.H-10, fo to lii
au aplicat în producţie cil cala din judeţ dispun dc alonjabilc, do rm ito r popu­ munei ou avut prilejul sâ se
rezultate bune o tehnoloqie mai m ultă autonom ie in la Congresul P.M.U.P. întîlneascâ cu veteranul Ra­
nouă de lucru care conduce d irija rea m ijloa celor ma­ lar „Bucura" şi altele, insă du Adam, participant la
necontractate cu comerţul;
la creşterea sim ţitoare a c- teriale şi financiare pe care Mareo Adunare Noţionalo
ficio ntei economice. Este le au la dispoziţie. Aceas­ pe considerente dc desfa­ Echipa de montaj utilaje electrice condusa de Filimon Luni dim ineaţă s-a înapoiat varăşul Chivu Stoica, membru de la Alba lulio. — momen­
vorba de form area in ames­ ta le perm ite sa se ocupe cere. Totuşi, în tre p rin d e rile Popa de la mina Dîlja este bine cunoscută pentru calitatea in Capitală, venind de la V a r­ al C o m itetului Executiv, al tul de opogeu a) mişcării de
tecuri fluide a u lo intărito aro activ şi de prospectarea pie­ de industrie locală le vor lucrărilor ce le execută, latâ-i in fotografia de mai sus, lucrind şovia. delegaţia P artidului Co­ P rezidiului Permanenl, secre­ eliberare naţională o popu­
a form elor pentru turnarea lii locale şi participarea la produce la cerere. la montarea panourilor de semnalizare de la puţul nr. 2. munist Român, condusă dc to- laţiei româneşti din Transil­
u tila je lo r siderurgice. A p li­ Pentru anul v iito r acor­ tar al C C . al P.C.R, care a vania. M ărturiile autentice
îm bunătăţirea fondulvii de dăm o atenţie mai marc şi
cat aici. pentru prima dată p a rticip a t la lu cră rile celui ole vorbitorului ou produs o
marfă. fa b rică rii unor produse de
în tară, noul procedeu asi­ de-al V -lea Congres al Parti­ odînco impresie asupra au­
U rm ărind cu consecven­ scrie mai mică cum sînt
gură reducerea manoperei dului M uncitoresc U nit Polo­ ditorilor.
la această operaţie cu circa tă îndeplinirea sarcinilor ja rdin ie rele . pentru flori, Unîtoteo vieţii economice
40 la sută. In acelaşi tim p principale — completarea c u tiile pentru păstrai lem ­ Festivalul cultural artistic al şcolarilor nez. şl spirituale o poporului
creşte productivitatea mun­ fondului de m ărfuri produ­ nele de loc şi cărbunii, ca- Din delegaţie au făcut parte român de-a lungul veacu­
cii, se utilizează mai ra ţio ­ se de marea industrie — a- netele pentru butoaie, lo- tovarăşii Vasile Potop, mem­ rilor şi lupta pentru elibera-
nal capacitatea de produc­ vom obligaţia să ne a fir­ peti din lemn pentru zăpa­ reo noţionalo ou constituit
ţie şt se elim ină consumul măm prezenta în mod deo­ dă, ciuperci pentru tesut VLĂSTARE UNGĂ bru al C.C. al P.C.R., sel dc şi temele deplosorli „Cora-
de com bustibil necesar us­ sebit în producţia b u n u rilo r ciorapi. scclic la C.C. al P.C.R., şi T i- vonei muzeistice" lo Veţel.
cării form elor şi m iezurilor de consum. D inlr-o anali­ Vom produce în sorti­ beriu Petrescu, ambasadorul Dr. docent Octovian Hoca
datorită fap tu lui că întărirea ză a s tru ctu rii producţiei mente mai largi co tu ri pen­ Republicii Socialiste România o vorbit desore vestigiile
acestora se face automat. in du striei locale din judeţ, tru burlane, umeraşe . de la Varşovia. străvechi din preoimo comu­
S-a asim ilat şi a intrat in rezultă că producţia bunu­ diverse tip u ri din lemn şi nei, Ion Andritoiu despre des­
faza de experim entare un rilo r de consum constituie m ateriale plastice. funduri I ZVOARELE ARTEI La- sosire, în Gara dc Nord, făşurarea râ'cooleî lui H o­
procedeu nou de lucru p ri­ 43 la sută din total, iar pentru tocat şi planşete delegaţia a fost fntim pina lă dc rio pe Vnlea Mureşului A1-
vind turnarea profilată a c i­ m ă rfu rilo r dostinalc fondu­ pentru tăiţei. cozi din lemn tovarăşii V irq il T rofin. mem­ bu loan despre revolut'o d*n
lin d rilo r de lam inor. Noua lui pielei le revine 25 la pentru diverse unelte şi al­ bru al C om itetului Excculiv, al 1843 în Tronsîlvanio inr Mir-
metodă perm ite realizarea sută. ceea ce. trebuie să tele. Dc asemenea vom ofe­ E greu să cuprinzi în lim i­ m âieslrit in glasul g ru p u rilo r lor şi m v îrtilo lo r. îm pletind un ceo Volea despre făurirea
directă la turnare a calibra* recunoaştem, e încă puţin. ri fn sortim enle mai mari tele unui reportai revărsarea vocale din Dobra. Vata de Jos* neasemuit tablou al u n ive rsu­ P rezidiului Permanent, secretar sa tu lu i notionol remon uni­
r ii c ilin d rilo r, operaţie care Pentru anul 1969, în dez­ garduri din prefabricate din de cîntec. vers şi joc care a si Pctrila. în doinele llu icra ^i- lu i sătesc din aceste ţin u tu ri al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad tar
In mod obişnuit se execută voltarea p rincip alelo r ro­ beton, plăpum i şi saltele din inundat, dum inică, scenele să­ lor din Cimpa şi Păuliş o ri în Istoric dc p la i... îndepărtate şi loan Cîrcei. şefi de seclie Apropierea sărbătoririi se­
prin aşchlere şi slru n jire . m uri de producţie s-a cău­ poliuretan, suporţi exten­ lilo r ..A rta'’ din Deva şi a Ca­ încondeiatul mers. în strigătu­ zodii s-au revărsat din b ă tri­ la C C al P.C.R, de activişti micentenarului unirii o fos*
A van taje le ap licării acestui tat să se lină seama de a­ sib ili pentru perdele — ală- sei de cultură din Hunedoara, rile şi c h iu itu rile fecioreşti, n- na si a lit de lînăra „M io riţă ". morcotâ ieri si prin sustinr*-
procedeu sînt evidente. Sca­ ceste aspecte deosebite. A st­ niiţt sau nichelaţi. unde m ii dc elevi au urcat po­ duse dc dansatorii din form a­ „Pe-un p icior de plai Pe-o gu­ de partid.
de sim ţito r consumul de me­ fel, în ram ura p re lu cră rii Incepînd cu acest an se dium ul fazei judeţene a Festi­ ţiile şcolilor generale nr. U *i ră dc rai lată vin in cale / Au fost prezenţi Jan Brnd- reo unor numeroase expu­
tal la turnarea unui cilindru, lem nului — ramură cu pon­ oferă com erţului o se­ valulu i c u llu ra l-a rtis lic ol pio­ 4 din Hunedoara, Liceul din Sc cobor la vale Trei lu i mc zynski însărcinatul cu afaceri neri pe marginea semnifica­
se reduce volum u l mare de dere TÎdicată tn activitatea rie de produse din mase n ie rilo r şi şcolarilor. E greu. Simeria, şcolile generale din LUCIA LICIU ad-interim al R P. Polono la ţiilor actului unirii, core ou
manoperă necesar prelucră­ u n ită ţilo r de industrie loca­ plastice cum sînt nasturii pentru că aici au venit ade­ liurju c, Sarmizeqctusa. lîcrin. AUGUST1N JULA ovut loc la căminele cultu­
rii prin (aplul că mal ră- lă din judeţ — se va îm ­ văratele talente, form aţiile ce­ Boşorod. Ghelar. R otiri dc cu­ Bucureşti, şi m em bri ai amba­ rale şi cluburi.
m ine de s lru n jit doar un bunătăţi si diversifica prn- stiplex sidefaţi cu şi fără le mai bune, care au trecut cu lo ri îru po rt.pildurcnesc ,>i..mo-. sadei, ★
Sărbătorirea unei jumătăţi
strat subţire de finisare. ducliă de m obilă şi m ic picior, de d ife rite m ărim i şi succes harem urile fazelor p<î rtiirlănesc. ro tiri do culori Iri (Continuare .rv pag O 3-o) (Agcrpres) de veac de la unirea Tron-
fn 24 de culori, nasturii din
m obilier, realizînd o gamă polistiren bom baţi şi orna­ şcoli, comune, m unicipii. paşii căluşarilor, ai hategane- silvoniei cu România, prile­
Acum, la examenul ho tărltor
Atelier de m ult mai variată de so rti­ m entali, de d ife rite culori, al m ăiestriei interpretative, co­ juieşte in şcoli şi facultăţi
mente. Printre acestea, în butoane pentru m obilă si p iii au dăruit p ă rin ţilo r şi ce­ numeroase acţiuni. Lo orele
întreţinere a afara m o b ilie ru lu i deja cu­ inele pentru ro tite la p i­ lo r de-o seamă cu ei ne pre ţu i­ de dirigenţie, profesorii vor­
noscut de populaţia din ju ­
cioare dc m obilă precum tele culori din paleta bogată a besc elevilor despre marele
deţ c a : dorm itoare, camere şi alic produse'. rîn te cclo r patriotice, şi a jocu­
utilajelor miniere com binate, biblioteci etr., act istoric înfăptuit acum
Cu toate aceslea. există rilo r populare, m ontaje litc ra r- 50 de ani, iar cadrele didac­
se vo r produce uscătoare
p o sib ilită ţi de a spori şi m uzicale inspirate din tradiţia tice de speciolitate organi­
In zona industrială a mu­ pentru rufe, cuiere de pe­ mai m ult ponderea produ­ şi istoria acestor ţin u tu ri, pâ* zează. în coloborore cu co­
n icip iu lu i Deva a început rete cu şi făr3 dulăpioare, selor destinate fondului pie­ m in tu ri care sînt izvor şi lea­ mitetele U.T.C, consiliile O r.
construcţia unui atelier spe­ cu oglindă sau fără. mese lei. Pentru aceasta trebuie găn neom ului şi g ra iu lu i rom â­ ganizoţie! Pionierilor si in-
cial de reparaţii şi în tre ţi­ de radio şi televizor şi su­ sondate mai atoni cerinţele nesc. spectorotele şcoloie, excursii
nere. aparţinînd în tre p rin d e ­ frage rii tip „C rişu l". d ife ­ populaţiei din ju de ţ şi din­ Rezonanţe adinei.. Suflete în diferite localităţi din ju ­
rii de exp lo rări m iniere din rite vase din lemn piroqra-
afară, să creştem calitatea, tinere s-au în fio ra i la flacăra deţul Albo şi în oroşul Alba
localitate. A ic i vo r fi recon­ vate. gradul dc finisare şi de vie a cîntecelor cu ritm u ri fulio. In cadrul ocestor mo-
diţionate d ife rite u tila je m i­ In cursul lu n ii iu lie în tre ­ prezentare o produselor înalte închinate tării, p a rtidu­
niere : coinpresoare, perfo­ p rin d e rile de industrie lo ­ noastre. Se rero dc aseme­ lui. e ro ilo r neam ului Erau su­ nifestâri. oproope 2 000 de
pionieri din Medio? s-ou în-
ratoare, ciocane de abataj, cală din judeţ au o rg an i­ nea o mai slriusă conlucra­ tele de elevi dc (a Şcoala ge­
maşini de încărcai, vaqonc- zat în m unicipiul Deva o re între fa ctorii răspunză­ nerală Dr. Petru Ciroza din tîlnit Io Porcul Tineretului cu
te ctc. care se utilizează la expoziţie la care s-au pre­ Deva sau cei de ia Liceul din profesorul emerit Nicoloe
descoperirea Şl punerea in zentat peste 130 de nrodu- tori de producţia industriei Haţeg care, într-o in lcrp rcM - Drogon, core le-o vorbit des­
valoare de noi rezerve de se specifice economiei lo ­ locale si organele de co­ re artistică de ţinută au făcut pre semnilicoţio lui decern-
cărbune şi m inereuri din a- cale din judeţ D intre ele merţ. Există o experienţă să răsune în in im ile tuturor brie 1918 în istorio . poporu­
d in cu rilc V ă ii Jiu lu i şi ale enumerăm tăvile sculptate deja ciştigală tn această cadenţele entuziaste sau un­ lui roman. In semn de oma­
m un ţilo r Poiana Rusca şi A ­ şi cu intarsii, oglinzi sculp­ p rivin ţă , care a dat rezul­ d u irile melodioase ale piese­ giu. copiii au plantat în porc
puseni. tate şi cu intarsii. cleme tate. lo r „Sintcra z o rii noi*, „Soa­ 50 de stejari, simbol ol ce­
A te lie ru l va dispune de o din plastic pentru rufe. stro­ Pentru anul v iito r Jncă rele şi p io n ie rii". „P artid, soa­ lor 50 de onî de la marele
suprafaţă u tilă de 720 mp fi­ pitoare dc apă. grătar cu de pe acum urm ărim stadiul re dc m ai”, „Pe-al nostru eveniment. In cinstea semi­
ind prevăzut cu o sală de fu rcu liţa , cu tii penlru în ­ asim ilării produselor noi. steag*,.. Erau poale sulele de centenarului. profesorii Li­
ruaşini-uncltc. sală de mon­ călţăm inte. toaletă t*p „Pa- fapt care cere concentrarea elevi dc la şcolile generale din ceului „George Coşbuc" din
taje, instalaţii electrice de rin g u l", biblioteci tip. ..Au- Brad, O răslie, Petroşani, Hune­ Copitolâ pregătesc un sim­
sudură, precum şi alte de­ r»co“ şi altele. Toate aces- BUJOR ALBU doara, care au adus In con­ pozion Io core vor expune
pendinţe necesare. În tre ­ j te produse au fost contrac­ inginer şef al Direcţiei curs, cu fo rm a ţiile corale, mpi multe referote privind
prinderea de explorări m i­ tate de reprezentanţii co­ judeţene de industrie locala crim peie desprinse din Iradr- r a n r n i m u r a m : * St evenimentul unirii Cu oce-
niere beneficiază, de ase­ tia şi frum useţile lo cu rilo r na­ .1 J y loşi prifei, form otiile artistice
menea, de o baza nou în ­ m erţului şi ele se vo r găsi tale : „M a rşu l lu i lă n cii", „C in ­ Moment din montojul muxkal-literar-coregrahc „Mioriţa*. ole elevilor liceului vor sus­
fiin ţa tă pentru aproviziona­ în magazine tn cursul anu­ (Conlinuor* în png. o. 3-o) ice dc m in er”, „S ilită de cintc- ţine un montaj l/teror mu-
rea cu m ateriale şi depozi­ lu i viito r. ce din Valea J iu lu i*. Ncstcm a- Foto: V. ONOIU zîcol.
tarea acestora. Trebuie să menţionăm că |j| lele folclorice si istoria aces-
■r— a-— tor p la iu ri s-au înmănuncheat
Nici o restanţă Ia predarea
Pagina a ll-a
Copiii se nasc fara vicii. produselor agricole!
De ce ajung în boxa acuzaţilor ? ţial u n ită ţilo r agricole penlru de transportat fn cadrul mun­ re în p rivin ţa transp ortului re­
A cordînd un sp rijin substan­
I.M .A. şi
c ilo r efectuate de
creşterea p ro d u c lie l.d e cerea­ cooperativele agricole din Riş­ coltei la bazele de recepţie- se
prezintă în continuare şî coo­
le, an de an stalu l noslru pu­ ca, Sîrbi, Densuş. Ciopotiva. perativa agricolă din V îlcele.
Recent, la Hunedoara, a a­ tă ţii tutelare a co n siliu lu i popu­ în m ajoritatea cazurilor, m i­ fe rito r la felul cum se produc ne ta dispoziţio acestora un Brănişra, ctc.,* ceea ce le dă care nu a predat pînă sîmbătă.
vut loc o masă rotundă cu te­ la r m unicipal, dr. M ih ai Me- nori lip s iţi de supraveghere din aceste fapte in fra cţion ale tre­ • hui a cistizat doar.,, număr însemnat de tractoare posibilitatea să încheie acţiu­ 16 noiem brie a.c., decît o tonă
ma de mai sus, la care au par­ gieşan, specialist psihiatru. partea fam iliei, p ro ven iţi din buie să spunem că în marca şi m aşini agricole, ca n tită li nea în lr-u n tim p scurt de porum b din cele 65 p la n ifi­
ticipat cadre didactice, rep re­ Rep. : Consultlnri sta tistici­ fa m ilii dezorganizate. Pe de lo r m ajoritate se produc sin­ si 771 p a t i a spectatorilor. sporite de îngrăşăm inte şi in- U rm ărind însă situaţia pre­ cate f?). Situaţia nu este cu
zentanţi ai p ro n irâ lu rii locale, le justiţiei, ne dâin seama altă parte, aceste lapte d ife ­ gular. de către un singur tînăr Punctele au ramas gazde­ sectofunqicide Apare deci fi­ lu ă rii produselor de către în­ nim ic mai bună nici la C A P.
m iliţie i, a u to rită ţii tutelare, me­ ca actele infracţionale ale m i­ ră după locul, m ediul şi natura şi mai rar în grup. rească necesitatea ca ia rîndul treprinderea judeţeană de v î - M ărtineşti. de la această u n i­
dici specialişti. Redăm mai jo.? n o rilo r şi tine retului sc men­ lor. Cele mal frecvente sînt R e p.: După cum sc ştie, in­ lor. lor şi cooperativele agricole lo rific a rc a cerealelor se con­ tate prelulndu-se abia două. to ­
d iscuţiile purtate cu acest p ri­ im la un nivel ridicat Care fu rtu rile In dauna avutului per­ fluenta şcolii, a fam iliei, a o r­ să-şi respecte întocm ai înda­ stată ră există serioase res­ ne de porum b fată de 127 c lic
le j. sînt cele mai frecvente infrac- sonal şi obşlesc. A poi mani- ganelor o rd in ii publice şi a ce­ O Studenţii din Petro­ to ririle ce Ic revin faţă d<; tante. C ooperativele agricole trebuie predate. N ici coopera­
lo r de urm ărire penală a spo­ stat. predind integral eanlilă- mai au de predat peste 40 la
In fata noastră se află un şani au obţinui a treia tile de produse prevăzute pen­ to rii din Dfncu M ic. O răştioa-
teanc de dosare. Intre copcrţi- rit. Cum se explică, totuşi, u c ş - sulă din cantitatea de porum b ra de Sus. Pricaz. Sibisel, Va­
tcrca în continuare a stă rilo r victorie şi s-au apropiat la tru tondul centralizat. stabilită, iar în tre p rin d e rile a-
le Jor se adăpostesc cita ţii, an­ In această privinţă . există g ricolc de stat aproape 12 la lea S îngeorgîului şi Ruşi nu
chete, depoziţii ale m artorilor, infracţionale în rîndul tinere­ un punct dc lider. numeroase exemple de unităţi sulă Realizările sînt m ult di­ au manifestat suficientă g rijă
sentinţe judecătoreşti, acte a- MASĂ ROTUNDA tu lu i ? penlru lichidarea restanţelor,
Vasile Sorcscu : Cauzele care. considerînd achitarea o- m inuate din cauză că unele u-
cuzatoarc. Ele vorbesc despre O Echipa ptnă la data am intită a-
care duc la stările in fra c­ „Mureşul“ b lig a tiilo r asumate ca o înda­ n ită li cooperatiste nu au făcut vînd realizări ce nu în ­
tragedia unor tine ri, deviaţi 6-i ţionale au fost analizate. fn to rire dc prim ordin, au re u ­ nim ic penlru îndeplinirea o b li­
pe drum ul v ie ţii încă din anii prim ul rin d as am inti lipsa de Deva fard antrenor şi o şit să transporte la bazele dc g a ţiilo r faţă de stat Este de la trec 10 procente. Ş irul u-
adolescenţei. Făcînd o sta tisti­ tiu n i care sc constată tn rtn- festările lipsite de bunacuviîn- supraveghere din partea p ă rin­ preocupare corespunză­ recepţie întreaga cantitate de sine înţeles că activitatea unor n ită tilo r care tărăgănează a-
că a sentinţelor pronunţate, ele dul tine retului adolescent şi lă pe stradă. în localu rile pu­ ţilo r asupra preocupărilor m i­ porum b prevăzută, va lorifie înd con silii de conducere, cum sînt ccastă acţiune este com pletat
cumulează ani m ulţi de înch i­ pteadolcscenl ? blice, In m ijloacele de transport toare din partea conduce­ totodată în mod suplim entar cele ale cooperativelor a g ri­ de cooperativele agricole din
soare sau de reeducare, pentru T ibe riu Hirşan : Dc la în ­ în comun, şi chiar la lo curile norilor. asupra fe lu lu i cum tsi rii secţiei* evoluează sub excedentul de produse, in afa­ cole din Sălaşu de Jos, N uc­ Silvaş, Rîu de M ori, Bcjan si
petrec tim pul liber. A ju n g să
fapte de furt. huliganism , v io l ceput vreau să precizez de muncă. vizioneze film e interzise pen­ posibilităţi. ră de cooperatorii din Dobra. şoara Rfu Alb, Săllşte, Nan- Sălaşu de Sus. ale căror rezul­
tate nu sc află nici la jum ăta­
ctc. Nu se poate trece cu ve ­ tâ problema In fra cţiu n ilo r Vasile Sorescu : Vreau* să tru ei, Incerctnd apoi să pună alte unităli^ cooperatiste cum dru şi Izvoarele. In condiţiiI*.* tea mediei în re g lslra tc pe ju ­
derea faptul că lim ita vîrste i comise dc m inori şi tineret este spun că în ultim a vrem » In aplicare aspectele văzute, sîm cele din Peslcana. Toteşli cînd aceste unităţi nu au trans­ deţ '
celor care apar fn fala judecă­ o problem ă deosebit de im ­ gravitatea in fra c ţiu n ilo r a scă­ din dorinţa p o rn irii spre aven­ O In campionatul ju­ şi Bobilna au predai im p or­ portat ptnă Ia 16 noiem ­
to ru lu i coboară lot mai jos, cu- portantă, căreia i se acorda zut. Aceasta nu exclude şi pre­ tură, a im ita şi a se evidenţia deţean jocurile de la sfir- tante cantităţi dc porum b p?s- brie nici o tonă de po­ Exemplele am intite sînt su­
prinzînd lo t moi m ulţi m inori. loală atenţia. Daco ar fi să ra ­ zenţa unor infracţiun-i mai gra­ ?n fala colegilor. O altă cau­ le prevederile in iţiale. O pre­ rum b la bazele de re­ ficiente penlru a ilustra de ce
Preîntim pinarea unor asemenea portăm la num ărul lo ia l de t i­ ve, dar care nu sînt caracte­ ză o considerăm pe cea a sla­ şi tul turului s-au caracte­ ocupare susţinută pentru cepţie. nu poate fi calificată situaţia p re lu ă rii produselor
cazuri preocupă cercuri la r g i: neri şi m inori, num ărul celor ristice. Am avut cîteva grupuri bei legături d in irc şcoală şi fa- rizat prin nervozitate şi transportul recoltei în baze au decît ca nesatisfărătoare. Mai la I V.C. nu poate fl conside­
şcoala, a u to rită ţile publice, pă- cu atitu d in i nccorespunzătoaru de tin e ri care au comis in fra c ­ •vlie Tocmai acei pă rin ţi corr avut şi cooperatorii din Gcoa- trebuie oare să le ream intim rată deloc m ulţum itoare. Cau­
rin lii. La discuţia noaslră au este destul de redus în m un i­ ţiun i grave. A vem şi acum ca­ prea puţin fotbal. Ce V4 giu. Spini. Turdaş. Băieşli, Rin că adunarea generală a coope­ zei» unei asemenea stări de
participai r Ileana Srhm idt, pro­ cip iu l Hunedoara. Raportat în ­ zul Lupşa. A m avut un ca/, REMMEL FRANCISC aduce ultima etapa ? Bărbat. Pui. Ribita ş.a., fiecare ra to rilo r le-a încredinţat man­
să la num ărul cauzelor apăru­ cînd doi m inori au comis o din u n ităţile am intite nemaia- datul să răspundă dc îndepli­ T. DOBRICEANU
fesoară, T iberiu Hirşan. procu­
te în fata noastră. înregistrăm spargere, furfnd d u lciu ri şi bău­ vînd la această dată nici o o ­ nirea exemplară a prevederi­
ror, maior de m iliţie Vasile So- o creştere. S tatisticile arată că tu ri. Deşi valoarea acestora O Rezultate, clasamen­ bliga ţie neonorată fală dc ba­ lo r p la n u rilo r de producţie in
rescu, Ncculaî Chirică. ju rist. faptele antisociale comise la este m ică, pornirea spre a­ (Continuare in pog. a 3*iJ te şi etapele viitoare. zele de recepţie. In ziua dc care sînţ stabilite precis şi o-
Gheorghe Tudori, şeful au tori­ această vlrstă au drept autori, ventură ne dă de gîndit. Re­ 16 noiem brie a.c., canli- b liq a liile fiecărei cooperative (Continuare in pag. o 3-ci)
tăţi m inim e — de cîte 1-2 faţă dc stat?
tone de porum b — mai aveau
Err?— Cu rezultate nem ulţum itoa­