Page 58 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI
I i ------- - L l . U M
JURISTUL curegru tic „T ra g e d ia S alom cci- dc
PR O G R AM U L l l :
8.35 Poem ul
F lo rc iu S c h im tt; a.io M uzica popu
lară ; y.JU A lia » de m uzica uşoa
ră ; iu,UI* B u le tin de ş u ri ; 10.30
Hoza vi nt u rilo r ; A m in Uri debpic
E m il K acuvlţa ;
11,15
Vorbeşte
RĂSPUNDE Ape termale C IN E M A Moscovit ; n.45 In v c n ţh m i p cn irn
c v n u c i dc s u flă to ri şi percuţie iic
L lv lu C lodcanu ; 12,uu B u le tin Jr.
ş tir) ; 12.05 A vanp rem ie ra c o tid ia
descopi m a io g ru fu l „P a trln ") ; Pasărea «.. nă ; 12.15 Concert dc prinz : I3.HU
>erite pe
M elodii populare Im crp ve ia ic dc
D EVA : Fratele d r. H om cr (d i,
Recital
A lexand ru T itru J ;
13.15
Coslln Ghcorghe, T eliur. deplinirea vîrstelor de 62 ani licnv m in u n a i colorate („A ria ") . vocal Nan M e rrlm a n ; 13.3u «a-
Brin sciisoarea dumneavoastră — I><irba|ii, si 57 ani — fem ei S1IHLRIA : N ebunul d in In- dium agu/.lnui fe m e ilo r ; H.oo Ra
adresată redadiei. aii solicitai le. dacă au cel puţin 10 ani b o ra io ru l n r. 4 („M ureşul**) ; d io ju rn a l ; 14.iu D in m uzica po
relaţii u i p riv ire la obţine vechime In muncă. Pensia sc H U N ED O AR A : Tarzan, n n u il poarelor : 14.3(1 M elodii... m elodii ;
Veş
(„Flacăra**) ;
m aim uţă
I5JI0 O rchestra sim fo nica d in Lo n
rea pensiei de invaliditate. VA calculează proporţional cu nu malul Dunării nic u itiiz la t („S ld cru rg isu il**) : dra, sub bagheta Iul Igo r M a rltc-
com unii Am urm ătoarele: Con m ărul anilor de m uncă'. In ba T E I.IU C : P oru m belu l dc argilă v itch ; 15,40 Muzică populară *
(„M inerul**) ; G IIE L A R : Evadare In li: 00 S crisori de dragoste pc por
form a rtico lu lu i 16. din Legea za M.C.M. nr 1570 din 1J iu tăcere („M inerul**); PETRO ŞANI : ta tiv — m uzică tişuMiA : I 8 .2 0 M a
nr. 27 din anul I96G „A u drept lie I96C, „Se mai consideră Planeta m a im u ţe lo r („1 N olcm - lu l m e dicului : 16.25 V loţa de con
la pensie de invaliditate cel vechime in muncă perioada cit Pe malul drept al Du ar putea li utilizate în brio**) ; O fală ciudata („R e p u b li cert a Capi (ulei ; 17.00 R a d io ju r
ta ie au pierdut total sau par cetăţeanul român a executai o nării. în zona oraşului tratam entul m aladiilor b i ca**); LU P E N I: C ălătorie fa n ta s ti nal : 17.15 C iut cec de Pascal Bon-
ţial capacitatea de muncă. In pedeapsă privativă de libertate că („M u n c ito re s c "); Alegere de n- to iu . D u m itru Capolanu, C ornel
LO NEA ;
Ţ ă ra n ii şl A n a lo l V lcru pe ve rsu ri
saslnl
(„C u ttu rA l");
va lid ită ţile (a rc dau drept la în baza unei hotărîri penale Hirşova. printre dealuri liare, a rtrite lo r, reuma N oul locatar („M in e ru l"); P ET R I- de Genrgc T o pîrcca nu : ifl.Ui) a s -
pensie sini de trei (pade, tn străine, care nu a losl recu le caliaroase dc la Cc- tisme ele., avind preţioa f.A : Uocus-pocus („M u n c ito re s c ") : riiltâ to rli ne ccr... m uzică din o
raport cu incapac itaiea de noscută do instanţele judecă Ica M are şi Colea M ică se pro prie tăţi balneare. \ U IX A N : Şapte nnm onl do nur pere ; 18,30 Concurs cu p u b lic ;
munca si anume ; a) In va lid ita toreşti române, dacă tim pul (..Muncltorc.se**) ; O K A Ş T IE : Tes Hl.53 RxilcUn de ş tiri : M.un Con-
re rt do m uzica coralâ romAnens-
(„P a tria "):
ta m e n tu l u n u i paşă
tea de gradul I. caracterizată dinainte dc condamnare se şl in O strovul G işlli nu Du asemenea, p la n u ri N oul locatar („Flacăra**); GFOA- cA : 111.30 Curs de lim ba franceză;
prin pierderea totală 9 capa consideră, po trivit legii rom â fost descoperite im p or le dc perspectiva prevăd G lU -B A l : T a r şi general : IIA - 10.38 M uzica în viata s p iritu a lă
cită ţii de munca şi nevoia de ne. vechime In muncă". Con tante surse de ape ter folosirea lo r in dezvolta TUG : Cine călăreşte un tig ru n so clctă iil noastre : 20.30 V oruni
şui in |.Rlr ; 20.40 M elodii cil M arga
în g rijire si supraveghere a form aceleiaşi H C M . cei male Ele conţin brom, rea p iscicultu rii d irija te („P o p u la r") : HRAO ; Alegere de reta P lsla ru şl Ray C harles : 2 1 .0 0
asasini („Steaua roşie") ; C U R A-
in validu lui de către altă per care au fost p riva ţi de lib e r HAR'/.A : C Aulnţi U lolul („M in e - RuUMIn dc ş tiri ; 21.05 Jazz : 21,30
soană. b) Invaliditatea de qra- tate In lo curi de delinere, po iod, c lo ru ri şl xullaţi. prin am enajări de clcştec *■"1") ; IL IA : K.O. („L u m in a "). A icn tlu n e . p ă rin ţi : 21.30 Aspecte
dul II, caracterizată prin pier baza unui act adm inistrativ, se Specialiştii apreciază încălzite în mod natural. actuale ale creaţiei rom âneşti do
P rim e
nuiztcA de eanierâ ; 22.30
derea totală a capacităţii de consideră vechime în muncă Vegetaţia mai gingaşe din parcul dendrologic de la Sime- c i aceste ape termale lAqerpreM a u d iţii de operă. „R egele pâM nr*
muncă. <u posibilitatea in v a li tim pul petrecut in aceste locuri ria, care nu rezistă iernilor noastre, se dezvoltă in această R A D IO dc M tizarl : 23.00 R a d io ju rn a l :
dului dc a se servi fără a ju de deţinere. A lte d isp o /iţiu n i In sero. Foto : V. ONOIU 23.07 M ar) p ia n işti : Yvc« Nat :
torul altei persoane, c i In v a li legătură cu situaţia arătată dc PR O G R AM U L 1 : s.n.1—Ji.no M u 23.43 Eşti dragostea m ea — inu/lcA
iişoarJl : 24.00 C oncertul p e n lru o r
ditatea de ((radul III. caracteri dumneavoastră cu p riv ire la zica $t a c tu a lită ţi ; 0 0II M elodii chestră dc coarde de M lrcea C lu-
zată prin pierderea parţială a calcularea vechim ii în muncă populare ; 0..1U M om ent poeilc. In- rlac : 0.35—1.00 B u le tin de ş u ri.
capacităţii de muncă. Vă În nu au apărut nici in iu lie 1960 lorpretoazA M ariana M ilu it : 0.35
La m icro fo n , m elodia preferaiA :
Ghiocel Ghcorghe. O N Că* Vlăstare lîngă izvoarele artei
drumăm să va adresaţi m edi >i nici de atunci pin<i in pre ■J.OO B u le tin dc ş tiri : $„10 M io riţa :
cului specialist sau medicului zent. M art co le cţii dc fo lc lo r rom ii-
dc circum scripţie sanitară din Şcoală nouă ncsc : 10,00 C lntcce peni cu cel
raz.a d o m iciliu lu i dumneavoas Ian. Pentru a da un răspuns m ici : 1 0.lo Curs de lim ba fra n
ceza : to.:iO C il c B ana lu l do m aro
tră, caro. dacă este cazul, vă ( Iar la cele Întrebate dc dum — m uzica popular:) : 11 no B u le
va Întocm i turm ele de propu neavoastră trebuie să procu la j m uzical-ltlerar-( oroqralic „D rum ul spre stele’ elevii şco Ia Ocişor tin dc ş tn i ; li,OS M uzică din o-
nere la pensie Ca vechime In raţi o dovadă dc la fo ru rile < are a înmănuncheat la o înalţii lilo r generate nr. I din Lupenl percta ..M u şchetarii la în ln ă s tlre "
dc L o tils V a rn e y : 11.15 Vedele şl
muncă sînt Îndeplinite condi competente, din care să re limitei, şi doina şi decorul, şi şi nr. 4 din Deva s-au încadrat .şlagăre : Jl.45 S fatul m e d icu lu i.
ţiile cerute de lege pentru ca zulte (e spor de vechime vi jocul, şi lum inile acestor pla (ii lalenl In personaje d ib P la n ic lc m e dicinale ; 12.00 P o rlre -
să p rim iţi pensie de In va lid i sc recunoaşte pentru tim pul iu ri aduse pc* scenă. $i lotuşi. u ie . ca şi in te rp re ţii progra lo c u ito rii salului O cişor ■ le m uzicale ; 12.30 In liln lr c cu 17 ,38 P entru elevi. C onsu ltaţii la
tate. servit în dom eniul arătat tn dc miei C11 Irci ciobănei..." <*i au fost a rtiştii care au dă melor aduse dc brigăzile ariis- — comuna Vaţa de Jos — ! m elodia populară şl In le rp rn iu t m atem atică p e n lru clasa a
1 3.no n a d lo ju n m l ‘ 13.20
p re fe ra t :
Iile P. Bungiii, Hunedoara scrisoarea trim isă redacţiei Cine şi-ar fi închipuit iu a- ruit publicului un moment (Ic li<e de la Liceul nr. 1 Hune au ridicat, prin contribuţie i A vanp rem ie ra coildlanA ; IJ .in So X ||-a . Tenia ; Integra la d e fi
Cu p riv ire la cele Întrebate î>i Fărăti loan, Brad 1» legătu ( castă comoară n gra iu lui ro neuitat. doara, şcolile generale din voluntară şi credite dc la stal, I lişi i şl orchestre dc m uzică uşoa nitA ;
situ a ţiile arătate in scrisoarea ră cu scrisoarea dumneavoas mânesc îşi va găsi o a Iil :Jc A lţi artişti, alte lumî pe sce Vaţa dc Jos, Buiţa, Iscronl un nou local dc şcoală, cu- ! ră : C onstantin DrO ghlcl. O rn clla 18 .oii T \. p e n tru spe cia liştii d in
in d u strie .
C iclul
..C ih c n ir-
dumneavoastră, vă inform ăm : tră vă comunicăm că noul Cod măiastră îm plinire în glasul ne. O şezătoare momîrlăncas- O salbă de cîntecc, poezii şi prinzlnd două săli de clasă, ! v-annpi, orchestrele A le xa n d ru Im - llrA" ;
re ş| Georges Jou vln : M.in E xpe
P o trivii prevederilor a rtico lu penal intră in vigoare încep'.nd copiilor dinlr-un sal de p:.* »ă de la izvoarele Jiu lu i Co povestiri a legat, cu adevărate cancelarie şl un culoar spa- ; d iţie pionierească. E diţia a Tl-a. 30 c u rs de lim ba engleza ;
lu i 15 din Leqea nr. 27<1966 cu dala de 1 ianuarie 1969. Valea M ureşului — Brânisca. p iii m inerilor din U ricani au frum useţi, întregul repertoriu ţios După cum ne inform ea- ! d a p a I : 15.00 B u le tin de ş itrl ; .00 P entru co p il şl şcolari. „T a i
ne dezlegate ?!** ;
„A n g a ja ţii care nu îndeplinesc Pînă atunci sc aplică dispo/i- Cine şi-ar fi putut imagine cu ştiut să asculte glasul lo cu rilo r «I fazei judeţene. E greu dc za tovarăşul loan Sncqur. i 15.05 P o tp u riu ri de m uzică uşoa ,30 T e le ju rn a lu l de scară ;
co n d iţiile de vechime prevă ţiu n ile Codului penal in v i din sullctele lor vor răsări =tlit şi al rapsozilor, iar din obice ales din acest şirag de solişti ră ; 15.15 B ibliotecă de lite ra tu ră ,30 B u le tin m eteorologic. P u b li
rom ână : A n lo n H olbau : 10,oo Ra
zute pentru obţinerea pensiei goare. iu rile străvechi, din cîntccu! vocali si instrum entişti, re cita directorul şcolii, lo cu ito rii i d io ju rn a l ; 10.15 M e lo d ii vechi, r i t citate ;
Integrale pentru lim ită de v lr- IULIANA HUROŞ de m inunatele versuri ale slră- Insului ro tit sub ra ie ru l dc tori şi povestitori pe cei mai satului, printre care loan = m u ri n o i; lfi.30 Agendă Judeţeană: ,oo Com edie cp itiit-key Rooney ;
A urel
M ihuţ.
ba- ;
stă, au drept la pensie, la În jurist ve< li ii „M io rii» ;', in lr-m i nton- basni. au ţesut o şezătoare de la len la li. pentru că fiecare a a Şlelea. Guquţ, Pclru Sla I7.no Succese nlc m u zicii uşoare: ,30 O pin ia dum neavoastră :
.45 SearA dc tea tru : „A lle h cla n -
zar
17.15 Antena tin e re lu lu i : 17.iii Mu-
o autentica frumuseţe. dus o notă de originalitate, de rlcfi uşoorfl de Rcm us Teoflnrcseu gclo** de A l. K iritc s m ;
na şi Peltică Justin au
Istoric de neam. încă o da culoare în interpretare. Fiecaie m uncii cu m uliă tragere de j şt T itc I Popnvlc) : IK.fltl R u lc lln de .15 V a rie tă ţi pe. peliculă ;
lă se deschid paginile dc v ite s-a bucurat de prim irea caldă ş tiri : JB.02 Revisln eeonnmteă : 22 43 T e le ju rn a lu l de noapte ;
i«.?0 Muv.leiV p o p u lnrft st usoarâ :
jie a ero ilo r neamului, care a spectatorilor, dar parcă emo Inimă la Înălţarea localului, î n.no Rndlogazein de soarft ; 13,30
COPIII SE P au scris pe-nl ţârii steag „IJ- au adus-o M arian Rusu din Ba de finisaj. Penlru cel peste j O m elodie pc adresa dum neavoas Vremea
ţia artistică rea mai puternică
far acum ajuta la lucrările ;
tră : 20.on B u le tin dc şi ir) ; 2H.o:>
nire". Le răsfoiesc elevii Şco
Muzee sl e x p o rtu l ;
2 0 .2n P entru
ia do Cris si M orincla Gropea-
lii generale din Baia de Cri>
„E roilor, pc-al vost’m orm fnt 1111 din Deva. Iar cînd fetita 300 de lo cuito ri ai salului, i n rle le n ll m a g n e to fo n u lu i - 20.55 PENTRU 24 ORE
Nr.nptc bunA. cop il : 21.03 T â rli,
luscris-am toţi un legăm inl : din Hunedoara — V irq in ia şcoala nouă, conslruilă de j tn ln ia sl versul. M o n ta j de poezie Vrem e Instabilă, eu cerul m al
— a dat viaţă po
con tem p oran ii românească :
31.20
Panduru
ci. constituie un
Unire pe acest păm inl î’ Ci-
autentic !
F A R Â VICII ne-ar li putut mai bine dec 11 ve stirii „U rsu l păcălit dc v u l p rile j dc inîndrie. M ozaic m u zica l: 22 00 R a d io ju rn a l: xlah din sutl. T e m pe ratu ra va (I
V o r cădea p re c ip i
m u lt norns.
V ln r
ta ţii sub form a de
22.20 Jar.r : 22.40 M om ent poetic.
pe’ aplauzele n-au niai Încetai
Iiii m olilor din Apuseni să spu
nă accsle vorbe, acum, in „V irq in lc a a fost revelaţia spec Clm eee In peisajele tâ r li: 22.45 Me • uprlnsA ziua In tre 14 sl 10 grade.
lo d ii m agazin ; 24 00 B u le tin
de
tin e rilo r, ridică din umeri si lu i psIc şi răm lne p ă rin te !'. preajma sărb ătoririi semicente tacolului — mărturiseau p a rti ş tiri : n.05—5.00 Estrada nocturnă. Iar noaptea In tre 1 şl 6 grade.
trec mai departe. îm potriva ti P i v i u l cie educaţie >pniiua- narului U n irii? ! Le-au spus. cip an ţii — ne-a făcut să rîdem
(Urmare din pag. 1) n e rilo r văzuţi in stare dc <•- lo. ,iv* lorm aro a caracterului rem einorind, in lr-un montaj şi să rlin q c m din inimă, sa fim
brietate ar trebui luate măsuri cop ilului, părintele eslc che m u/.ical-litorer, istoria lo cu rilo r m artorii unui talent de o reală
severe, ştiind că tocmai consu mai să-l fa< ă Avem cazurile 11- în (are Irăicsc. dăruindu-ne o valoare. Drum ul spre faza re
au copii cu abateri nu pa rtici m ul dc alcool duce la urm ări nor copii dc 14-16 ani caic lip imagine a p re lu n g irii hronicu publicană li este deschis' . ici o restantă
lui neamului In m lădilele v ii
pă la şedinţele organizate d î nefaste. Aceste măsuri nr tre sesc nopţile de acasă, dar pă torului. A rămas 1n inim i n- E greu să cuprinzi In lim ite f Diversificarea producţiei
şcoală. U nii pă rinţi aplică me bui concepute In aşa fel, In rin ţii nu sc alarmează. Dc *- < castă imagine prin prezenţa le unui reportaj revărsarea de
cintec, vers si joc rare a in un
tode neprincipiale tn re la ţiile c it să le simtă a tlt cei In cau ceea, problema cea mai acuiă in m ijlocu l vlăstarelor de pe dai, dum inică, scenele Festiva ia predarea
valoare şi spori
producţia
cu cop iii sau cu alţi membri ză, ca si pă rin ţii lor, in cazul care sc* pune acum este de o scenă a sopluaqenarului stejar lu lu i cultn ra l-a rtistic al pionie de agregate de carieră şi
din fam ilie, ca: bătăi, in ju rii, elnd sini m inori găsi antidotul îm potriva acelor — Toader Dragoşa — ale cărui rilo r si şcolarilor, după tu n i (Urmare d n pag. 1) balastieră pentru acoperi
beţii etc. C opiii văd şl încep V asllc Sorestu : Este a părinţi care nu-şl dau seama vorbe au vibrat de em oţie la greu va fi şi ju riu lu i să stabi produselor rea mai deplină a nevoi
să-şi însuşească aceste apucă devărat că m iliţia, procurolu- de im portanţa lor de educatori am intirea zilei pe care e trui- lească pe cei mai lumi dintre eforturilor pentru linaliv.â- lor locale şi. dinafară, de
turi, să le aplice chiar. De aici ra, organele judecătoreşti nu şi sln tu îto ii sp iriliu ili ai copi !-<>. la Alba lulia. acum o ju- cei huni Cu alîi mai mult o i rea acestei acţiuni jiia lră spartă, sortată, şi
so recrutează huliganii, vaga trag la răspundere p ă rin ţii care ilor intilale fie veac. făclnd din cîl copiii au demonstrat »ă agricole! Sarcini deosebit de im - q rib lu ri din calcar şi roci
bonzii. O marc vină o poarta îşi nesocotesc o b lig a ţiile laţă Rep.: Cum N-ar put- a califi- soeclacolul fazei judeţene o dincolo dc lumea m anualelor porlante avem pentru dez
şţ organizaţiile U.T.C. şi sin de p ro p riii copil, deşi legea <a cele d is iu la lo din punct dc păuniră lecţie do istorie. ei găsesc .0 lume de lruuiu.v*ti voltarea ram urii m ateriale eruptive, piatră cio plită pen
dicat din Întrep rind eri şl in sti precizează că : „p ă rin ţii trebuie vedere medical ? artistice, toi alfl de îndrăgită, lo r de construcţii şi, in spe tru pavele, nisip şi nilr-qă-
rita r spălat. In atenţia noas
tu ţii care manifestă lip s j de in traşi la răspundere în cazul M ihai Megieşun : O riginea Dor. de lapl. ce niv ne-ou o proprie lor. Ne-an dem onstrâ (Urmară din pog, 1) cial. a producţiei m aterialelor
teres în crearea unor p o sib ili rin d copiii lo r m inori vagabon acestor tulb ură ri negative ferit cop iii la întrecerea artis nd duminică, cînd. cu în d ru de zidărie. De exemplu, tră va slo dezvoltarea şi
tăţi dc distracţie instructivă şi dează, practică prostituţia c lc .“. de i omi.'orlamvnl trebuie tica de dum inică?! Iii specta marea unor dascăli entuziaşti dacă lu acest an producem dive rsilica ie a productivi de
c o le le de leatru sau tn brigă
băuturi răcoritoare, apă m i
de educare a tin e rilo r angajaţi, N ici un părinte nu a losl tr i la u la tă în slaba educaţie z ile artistice m uţii dintre ci — cc merită fe licită ri — nu lucruri sînl hinerunoscule dc în judeţ H m ilioane oticăi»
ceea cc i-ar sustrage pe aceş mis In judecată pentru aseme p rim ilj in la m ilie Sn p ri s-au dovedii artişti In „C ălă dat întrecerii o tinută a rtis ti fd clo rii clicniâ li sn asigure, li do cărămizJ şi în lo cu ito ri. nerală. şi sifon, gheată ar
tia de la ajium ile acte antiso nea m o tiv e ! m ii ani de viuţ.i <11 co p i că m eritorie. chidarea in col mai scurl 11mp In anul 19G9 sc vor produ tificia lă, reparaţii şi în tre
ţinere auto şi alte servicii
ciale. Aceasta, deoarece se u r Ileana Schmidt : Cazurile ilor. Noi cln.silicăm accsle ma- torie pesle Irci m ări" şi In posibil a restantelor. Po lin ce 15 m ilioane bucăţi. In pentru populaţie.
măreşte în general îndeplinirea de nercspcrtarc a clist ip ii- nileslări drepl o boală a unei gă faptuI ca o parte din m i|- acest scop se va dezvolta Acestea sînt < iteva pro
sarcinilor de producţie şi mai nei şcolare nu sînt a tlt dc frec personalităţi modilica<e. Aceşti loacole dc* transport nu sînl u- producţia dc la Fabrica de. bleme mai deosebite care
puţin latura cealaltă, cum Îşi vente ca în anii trecuţi. Insă tine ri provin rlo regula dui fa lili/.a le la ducerea rccollei in cărăm izi din Vrlcaz, iar la sc pun în fata lu cră to rilo r
petrec angajaţii tim pul liber nu putem li in d ile rcn ţi nici m ilii dezmembrate, unde cer bd/.ele dc recepţie, nu există Vata dc Jos se construieşte din industria locală a jude
tn afara uzinei, ce fac ci după faţă dc cele care mai apar. Du tu rile zilnice, băutură sînt o- sglicicn lu preocupare nici in o lin ie de cărămizi penlru ţulu i nostru, penlru com ple
orele de muncă. Dacă s-ar a pă părerea inca ele se datoresc hicctivu ! num ărul 1. Abia cînd p riv in ţa m obilizării cooperato placaj caro va intra în tarea fondului de m ăriuri
corda atenţia cuvenită şi a- nesupraveqherii copiilor in t i ajung la scoală li sc face c- rilo r la acţiu nile dc încărcate fun cliu nc la începutul anu destinate pielei şi dezvolta
ceslor aspecte am putea acţio sa părintească, in cele mai ducalie, dar, in unele cazuri, şi descărcare, ceea cc face să lu i rea pre sta ţiilo r către popu
na mai m ult pentru preîntâm m ulic cazuri ambii pă rinţi sini e deja lirz iu a mai modific,* se Înregistreze m ulic ore de Pe lingă dezvoltarea pro laţie. Este de datoria noas
pinarea $1 lichidarea laptelui In producţie, deci m ajoritatea apucăturile rele im prim ate In staţionare a autocam ioanelor *>i ducţiei m aterialelor de zidă
despre care discutăm co p iilo r sînt în această situa p rim ii ani în sinul Iam bici. Dc tractoarelor p ro prii sau înch i rie vom pune mai m ult tn tră de a lc rezolva <*ompe-
tont şi cit mai operativ.
riate
Neculal C h irie i : Foarte ţie, dar numai m inoritatea lor aceea, sînt penlru găsirea u
m ulţi tine ri sini văzuţi in ( reează greutăţi Lipsa de edu nor m ijloace prin care părin Deoarece acuni volum ul lu
restaurante şi calenele, locuri caţie in tam ilie, a form ării bu ţii să (ie obligaţi sâ răspundă c ră rilo r agricole esle deslul de
in care se nasc anumite rela nelor trăsături morale în cei în fala societăţii de actele co redus şi există pe rico lul ca o întreprinderea piante
ţii a tll Intre băieţi, c il şi în 7 ani dc-acasu, ne da apoi de p iilo r lor, de asig ira rca v iito parte din recollă să se depre-
tre băieţi şi Iele. Bineînţeles, furcă nouă. dascălilor. Şcoala ru lu i acestora. ciezc fiin d depozitata în condi
ne referim la re la ţiile neprinei- poate doar să continue educa Se şlic că tu lb u ră rile de ţii necorespunzaloare. se im pu medicinale Orăstie
ne ca In fiecare coopcralivă a-
ria lc, care îi fac a poza In o ro i. ţia copiilor, prim ită in casa pă com portam ent nu survin la oa qricolă forţele si m ijloacele de
După părerea mea, accesul ti rintească, dar ii-n poale în lo meni cu un echilibru sufle care dispune sa fie onlrenale
ne rilo r în localu rile publice ar cui. Avem copii ai căror Dă tesc perfect. Or, tocmai aceaî- la sortarea şi transportul ne- an ga jează:
trebui interzis pînă la majorat. ru iţi nu se inleroscazâ de ci tă cim entare morală nu o au în tîrzia l al producţiei de po
In felul acesla, generaţia tl- Aşa cum o precizat tovarăşul acei copii care devin clienţii rum b Ia bazele de recepţie, a — CONTABIL I, CU ÎNDEPLINI
nără ar fi ferită de contam i maior Sorcscu. cop iii (e lle c ti o igonelor judecătoreşti. ceasta fiind una din Îndato REA CONDIŢIILOR DE STUDII ŞI STA
narea tim purie cu alcool şi cu conduitu si mentalitatea părin Rep. : A propiindu-ne dc ririle p a lrio ticc dc prim ă im
toate urm ările negative pe care ţilo r. De m ulte ori acţiunile or încheierea d iscu ţiilo r noastre, portantă penlru lo a lc u n ilă lile GIU PREVĂZUTE DE H.C.M. 328/1967
le aduce consumarea excesivă ganizate dc şcoală : lecloratele ş.- pot lorm ula citova conclu agricole. La buna reuşită a ac ANEXA IV.
a acestuia. ( o pă rin ţii, discuţiile, vizitele zii. Din cele spuse de dv., sc ţiu n ii sînt chemaţi să-şi aducă
Rep.: Este adevărat ră loca la dom iciliu, nu găsesc ecou la desprinde limpede rolul im o con tribu ţie sporită şi lu cră INFORMAT» SUPLIMENTARE SE
lu rile publice în general, cele unii părinţi. M ai ales la te i portant pe care 11 are educa to rii de la I.V .C , cărora le re
din Hunedoara In special, iu i ai căror copii au d ife rite aba ţia co p ilu lu i in fam ilie, tn cei vine sarcina să organizeze *n POT PRIMI LA SEDIUL ÎNTREPRINDE
sînt locurile cele mai p o trivite teri. d in ţii ani ai v ie ţii sale. A poi mod judicios activitatea dc RII SAU TELEFONIC LA NR. 252 SAU
pentru elevi si tineret. Accasld Ghcorgho Tudori : Legat dc această educaţie trebuie con preluare penlru a evita aglo
cu atlt mai m ult cu ctt Io H u Indiferenţa unor părinţi faţă de tinuată In scoală pe coordona m eraţiile la baze şi staţionarea 286 ORAŞTIE.
nedoara nu exista un local un abaterile copiilor lor, vreau să te tot a til do sănătoase, iar m ijloacelor de transport.
de fam iliştii ar putea petrece arăt exem plul fam iliei Paul mai tîrziu, la locul său de m un
în linişte o seară plăcută. Cum Halci. Tatăl nici nu şlia la care că, lînă rul trebuie controlat,
se acţionează pentru ca tin e şcoală învaţă liica lui, elevă tras la răspundere pentru fap
rii să Înţeleagă acest lucru sl In clasa a V lll-a , care com i tele sale. Este o cale lungă,
să-şi găsească preocupări mai sese mai multe fu r tu r i! plină de răspundere, de care ATENŢIE CUMPĂRĂTORI!
interesante ? Tihcriu Hirşan : Susţin in trebuie să fie anim aţi p ă rin
Neculal C h iric ă : Din 0- continuare că procentajul ţii, conducătorii de In stitu ţii si
cest punct de vedere orga de in lra cţiu n i comise dc întreprinderi, organizaţiile do
nele locale se rezumă să ac copii şi tine ri se datorează tineret, celelalte autorităţi de
ţioneze prin autoritatea tute slabei lor supravegheri din par stal. Numai în acest fel gene Trustul alimentaţiei publice locale
lară. Este adevărat că există tea pă rin ţilor. U nii pă rin ţi — raţia tinără va creşte viguroa
9 colaborare şl cu organele de şi tovarăşa profesoară Schmidt sa moraliceşte, va asigura în
m iliţie şi de urm ărire penală poate confirm a — atunci cînd tărirea continuă a societăţii H U N E D O A R A
Dar ea ar trebui extinsă, pen copilul merge ta şcoală consi
tru a se crea o opinie sănă deră că activitatea lor dc în noastre, laţă de care aven» cu
toasă Îm potriva acestor m ani drum ători si sfătuitori s-a În to ţii o înaltă responsabilitate Vă invită să vizitaţi EXPOZIŢIILE CU VINZARE de ARTA
festări. M u lţi cetăţeni, chiar in cheiat. Or. este ştiut că prim ul
trig a ţi dc anumite abateri ale îndrum ător In viaţă al copilu- CULINARA, organizate la
— restaurantul „DUNĂREA"
ÎNTREPRINDERE* 11 mSTUUŢII în trep rin d erea de p re fa — braseria „GAMBRINUS"
— cofetăria „GAROFIŢA"
bricate din beton — patiseria „LILIACUL",
MONTAJE BUCUREŞTI H unedoara unde vc|i găsi un bogat sortiment dc produse dc cofetărie, patise
rie şi carmangerie.
cu sediul în Bîrcca
Strada Popa Tatu, nr 26, sector 7, EXPOZIŢIILE SINT
telefon 15.51.38 Angajează ORGANIZATE CU
PRILEJUL
A N G A J E A Z Ă muncitori calificaţi in meseriile : LUNII PREPARATELOR
— lăcătuşi ;
de urgenţă echipe de electricieni — electricieni ; CULINARE
l u m i n ă , fo rţă şi automatizare, — instalatori ;
— fierari hclonişli : 1-38 noiembrie 1968
sanitar işti, calo rifer işti, sudori — muncitori nccalificaţi cu
electrici şi autogeni pentru şanti stagiul militar satisfăcut pentru CONSUMAŢI CU ÎNCREDERE
calificarea in meseriile de opera
erele din oraşele Bucureşti, Con tori prefabricate şi maşinişti pre PRODUSELE NOASTRE !
stanţa şi Mangalia. fabricate.