Page 6 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 6

D R U M U L                        S t i n i J i  UI
















               INTRE                                       MISTER



                                                                                                                                                            ~ r-—-r~*-t......—  -------------------------------- V-  ..........................c-r   .....t-
                Sîntem  In  perioada  prem er­  flce  cu  adevărat  existenţa,  a­  misterelor,  cit  mai  ales  aten­
              gătoare  reapariţiei   treptate  a   ceea  e  cea  a  creaţiei"-1)  A st­  tăm  la  notorietatea  $1  actuali­                               sd  vad  pe ce  carare  treci,
              operei  filozofice  a  lui   Lucian   fel  de  contribuţii  poetice,  pro­  tatea  el.  In  condiţiile  reapari­  j  Moment                  care  frunza  se  îndoaie
              Blaqa,  făuritorul  unei  concep*   prii  şl  specifice  concepţiei  me­  ţiei  operei  filozofice  a  titanu­                               sub  palmele  talc                             Mona  Lisa
              tii  metafizice  proprii  şi  cuceri­  tafizicianului  nostru,  constitu­  lui  de  la  Lancrăm,  apreciem                                   reci ?
              torul  unul  punct  de  culm ina­  ie  un  arqumcnl  edificalor  în   că  1  s-ar  aduce  un  mare.  pre­
              ţie  In  epopeea  qîndirii  specu­  favoarea  tematicii   enunţate,   judiciu  persislînd  în  a-i  menţi­                                   Care  stejar  cade  înfrînt                    Cum  treci  cu par de  noapte  în  sălcii calatoare
              lative.  Se  impune,  In  atari  îm ­  prin  care  relevăm  că  ideea  de   ne  pe  prim  plan  tematica  mis­  lui  Radu  Theodoru          şi  unde-i  pddurea                            senina  silueta  chemînd  îndepărtat...       i
              prejurări.   conturarea   unor   crealie  se  siluează,  în  contex­  terelor,  în  detrimentul  ideii  de                                   fard  frunze  de  aur,                         Ma  dor  clopote grave  şi  frunzele-n  izvoare
              puncte  de  orientare,  care  sâ   tul  operei,  pe  primul  plan  de   creaţie,  cît  timp  eforlul  p rin ­
              favorizeze  o  cil  mai  fructuoa­  importanţa,  alit  sub   aspcclul   cipal  al  qîndirii  ştiinţifice  ac­  Trcccrilc-s  toate  oprite    fard  vînt ?                                   şi  sînt  de-atîta  cer,  prin  lumc-nsingurat.
              să  valorificare  a  unor  paqini   Intenţionalităţii  cit  şi  al  finali­  tuale  este  proiectat  spre  pro­  In  valea  din  munţi       Cînd  tremura  apa                              Prin  somn  de  cerbi,  cuvîntul  meu  de  seara
              de  qlndire,  ce  reprezintă  o  re­  tăţii.                cesul  creaţiei,  pe  care  o  con­  »   mai  răsună                             din  marc,                                     şi  fiinţa  mea,  cum  tremurd-n  fiecare  stea.   |j
              flectare  subtilă  asupra  proble­  In  interesul  şl  în  sprijinul  n-   sacră  d re n   valoare  de  prim   [îi   scăpărări  de  copite.  tremur  şi  cu.                                 Pe  firul  unui  cîntec  cu  dureroase  ape   j
              melor  lumii  si  o  meditare  pro­  biecliv  al  aceleiaşi  tematici,  ce   ordin  în  constelaţia  obiective­
              fundă  asupra  sensurilor  exis­  In  final  ‘ năzuieşte  spre  o  cit   lor  contemporane    Negri,                                         Se  spulbera  orice  carare                     c  urma  mea  desculţa,  luceafăr  undeva.   i|
              tentei  umane.                mal  adecvată  valorificare  a  o-   A  opta  astăzi  pentru  o  con­  brazii  virfurile-şi  aduna,            şi  nu  pot  sa  ştiu                           Aprind în  timp  chemare  de dincolo  de dor   jj
                Dacă  minunata  creaţie  poe­  perel   prodigiosului  nostru  filo ­  cepţie  a  misterelor  în  filozofia   prevestind u-şi               de  undc-ai  venit  —                           şi-mi  risipesc  privirea  spre  codrii  de  lumina.   ,U
              tică  a  lui  Blana  este  astăzi  un   zof,  esle  necesar să constatăm  ^1   lui  Blaga,  tnseamnă  a  canaliza   —  tragici  şi  demni  —   din  mine,  sau  de  peste  zare ţ            M-aş  rezema  în  lume,  în  umbra  unui  zbor,
              bun  comun  al  unor  mase  larql,   util  a  recunoaşte că ingenioase­  clo rtu rile  de  asimilare   spre   lupii.                                                    STAN  MARUN          senina  Mona  Lisa  din  vreme  sa  revină.   \
              devenind  din  ce  în  ce   mai   le  clemente  arhitectonice  ale   aspectele  cele  mal  puţin  efi­
              populară,  trebuie  să  recunoaş­  metafizicii  sale,  printre  care  se  ciente,  dat  fiind  că,  este  foar­  norii,                                                                      Ma  prelungeşte-un  cîntcc  mult  dincolo  de
              tem  că  tnqenioasa-i  operă  filo ­                        te  qreu,  dacă  nu  imposibil,  să        zapada...                                                                                                                mine       [
              zofică,  ce  entuziasmează  prin                            atribuim  misterelor  o  deosebi­  1   Urechea  aude,                            La  umbra                                       şi-s  trubadur  prin  lume  cu  suflet  tînjitor
              prodigioasa   originalitate   şl                            tă  valoare  epistemologică,  la   din  nou  şi  încă  aude.
                                                                          nivelul  qîndirii  contemporane                                                                                                  şi-i  intr-un  glas,  îndemn  de-nţelepciune :
              cucereşte  prin   vastitatea   <1
              complexitatea  sferelor  de  preo­                          A  concentra  însă  toate  elor-   vuietul  stincilor                                                                            de  dragoste,  neocolit  sa  mor.
              cupare  si  elaborare,  este  prea   Opinii                 turile  de  asimilare,  incepînd   prăvălite de  sus,  la.  Posada.                                                                                        AUGUSTIN  JUIA
              puţin  cunoscută.  Evoluţia  isto­                          cu  simpla  atenţie  de  lector  sl   Stăruie-n  pietre,  ţarina  şi  lemn.
              rică  a  societăţii  noastre,  ca­                          conlinuind  cu  cele  mai  inge­  nastea-ntîiulni  Basarab                                               vîrstei
              racterizată  prinlr-o  vastă  acliu-                        nioase  procedee  de  studiu,  a­
              ne  de  acumulare  a  tot  ceea  ce                         supra  apologiei  pe  care  Lu­   Calul  cu  spaima  strunit                                                                      n  temelii                                   I
                                                                         cian  Blaga  o  (ace  fenomenu­
              rerre zintă  valoare  a  trecutu­  află  şi  misterele,  nu  slnt  sco­                       —  spume  şi  sînge  —
              lui,  impune  o  atitudine  realis­  puri  In  sine,  ci  simple  mijloa-   lui  creaţiei,  ca  proces  genera­  îngenunche-nfrînt,          Dospesc  chemări                                                                              [
              tă  si,  implicit,  o  exigentă  c ri­  re  In  salturile  de  qlndire,  pre­  tor  de  cultură  şl  ca  factor  de   umilit  şi  slab.      în  văzduhul  pîrguît  de  culoare.             In  fiecare  colţ  al casei
             tică  In  analiza  tuturor  opere­  mise  ale  aşa-numitor  mutaţii   definire  a   existenţei  umane,                                        Lutul  respira  dor  de  înalturî
             lor  de  qlndire,  menite  să  îm ­                          va  constitui  procedeul  optim                             RADU  CIOBANU                                                        am  semănat  un  arbore
                                            ontoloqice,  sau,  în  termeni  ril-
              bogăţească  patrimoniul  cultu­                            de  justă  arreciere  si  v a lo rifi­                                            risipindu-se  vegetal  spre  soare.             şi-acum,  culegem
                                            ajecticl,  ale  salturilor  calitati­
             r ii  socialiste.  De  recunoscut  că                       care  a  operei  sale  de  qlndire.                                                                                               cîtcva  flori
                                           ve  Drept  consecinţă  de   cea   Privita  ‘prin   această  prismă,
              este  qreu  de  însuşit  o  astfel                                                                                                           O  rătăcire  de  adieri
                                            mal  mare  Importantă  apare,  $1   „metafizica   transcendentului'                                                                                            şi  coborim  în  temelii
              de  atitudine  severă  şl  rigidă   cu  precădere  va  trebui  să  a-   va  apare  fn  prim ul  rînd  ca  o  !  Adiere                       trcsaltd  aripi  înfiorate.
              fată  de  o  operă  tzvorîtă  din   preclem,  nu  ceea  ce  s-a  rea li­                                                                                                                     prin  rdddcini
              entuziasmul,  avlntul  $i  erois­  zat  ca  mijloc,  ci   ceea  ce  s-a   filozofie  a  culturii,  ca  expresie                              La  umbra  vîrstei                              Acolo  sînt  toţi  strămoşii  noştri         li
             m ul  saltului  de  cucerire  a  mis­  îm plinit  ca  scop.  Prin  prisma   a  unul  efort  suprem  dp  eman­                                 sînt şi lut şi văzduh  pe  jumătate.
             terelor  necunoscutului,  si  care                          cipare  a  omului                                                                                                                 privind                                       j
                                           acestei  orienlări.  vom   putea
             qexminează  inevitabil  premise­                              Deşi  contemporaneitatea  es­  I           de  toamnă                                                                           la  creşterea  frunzelor  noastre.            \
                                           surprinde  sensuri  şi  valori  noi   te  predominată  şi   realmente                                           Cu  gleznele  înfipte  rădăcini
             le  unei  aderări  simpatetice  sl                                                                                                                                                            la  căderea  petalelor  noastre
                                           In  opera  marelui  nostru  me­  obsedată,  cel  puţin  teoretic  şl                                                                                                                                          j
             a  unei  adeziuni  afective   tafizician,  printre  care  în  mod                          I                                                  sorb  din  lut  un  galben  dor
               A r  fi  totuşi  qreşit  să  se  crea­  deosebit  Ideea  de  creaţie,  ca­  Intenţional,  dacă  nu  şl  practic,                            în  timp  ce  tîmplele-mi  învaţd,              şi  care
             dă  câ  o  atitudine  de  preveni­  re,  prin  noua  şi   originala  sa   de  o  tematică  antropologică  si   Mă  culc                       ţipat  de  pasare  arcuita  dc  zbor.           de  mai  multe  vieţi  încoace
             toare  rezervă  In  fata  operei  de   accepţiune,  cîstiqă  un  spor  de   o  principialitate  umanistă,  ar  li   jf   intr-un  picur  dc  ploaie,                                          se  pregătesc  să  ne  întîmpine.
             qlndire  ar  constitui  un  impe­  prestigiu  şi  o  poziţie  preferen­  greşit  să  se  creadă  că  pe  acest   !   transparent,                                   CONSTANTIN  GAVRllA                                  VÎOREL  SIRBU
             diment  în  procesul  valorificării                         considerent  şi  pe  simplul  mo­
                                           ţială  în  ansamblul  Intreqului   tiv  dc  a  fl  în  nota  timpului,   ti-   ____________               -
             ei  inteqrale  sau  ar  schiţa  o
                                           sistem  de  gîndire.          optăm  cu   precădere  pentru
             Impietate  la  adresa  prestigiu­
             lu i  eminentului  nostru  filozof.   Comentarii  mai  vechi  şi  mal   Ideea  creaţiei,  trecînd  pe  un
             Orice  operă   consacrală  de   noi  au   consacrat   întreaga   plan  secund  teoria  misterelor.                                                                                   P o s ti
             Idei,  acceptată  fără  discernâ-   concepţie  a  lui  Lucian  Blaga   Este  adevărat  că  sub  aureola
             mtnt  si  fără  rezervă,  devine o   drept  o  filozofie  a  „m istere­  de  filozof  al  creaţiei,  Lucian
             frlnă  dăunătoare,  prejudicllnd   lor",  în  sensul  propriu  con­  Blaga  va  apare  mult  mal  a-
             elanul  creator,   care  trebuie   cepţiei,  de  obiective  inepuiza­  Dropiat  zilelor  noastre,  atît  ca                                                                                                1  &   a g                    v
             cultivat  ca  factor  decisiv  sl   bile  ale  cunoaşterii  şi  nu  ace­  preorupare  cît  şi  prin  realiza­
                                           la  de  en lilăli  capricioase  şi  in­  re.  declt  ca  filozof  al  mistere­                                                                                               if e rm rm
             progresului  vieţii  sociale
                                           certe   ale   existentei.  Esle  o   lor.  dar  cu  toate  acestea  ar  fi
               Lucian  Blaqa  însuşi  oferă  in­
                                           Idee  care  nu  i-a  displăcut  f i­  qresit  să  se  creadă  că  in  mori
             diciile  unei  astfel  de  orienlări,
             rin d   in  finalul  Trilogiei  Cul­  lozofului  şi  chiar  a  încuviin-   tezist  susţinem  o  astfel  do  ipo­
             tu rii  se  deslăinuie,  menlionind   tat-o  după  cum  reiese  şi   din   teză.  cît  timp  elcmenle  ale  o-
             că,  in  avlntul  creaţiei,  a  depă­  monografia  lui  O vidiu  Drini-   perci  se  constituie  ca  temeiuri                                                                           luau  l'opa  —  Stăniloşt!  —   secol  20 — no  readuc  In  me­
             şit  limitele  filozofici,  atentlnd   ba.  Pe  acest  considerent,  mal   ale  unei  astfel  de  inlerpretăn.                                                                        Orâştic  „E vo ca ie “-   este  bo­  morie  pleiada  epigonilor  c-
             la  sfera  unei  mitosofii  El  re­  ales,  nu  încercăm  o  contesta­  Selecţionăm  din  vasta  operă                                                                                gată  iu   .sentimente  înălţă-   minescicnl.  Sînt  deci  valabi­
                                           re  categorică  a  unei  atari  a-   un  fragment.  In  care  cclc  do­
             cunoaşte  im plicit  ră  a  părăsii                                                                                                                                                   in orr  dar  din  punct  de  ve­  le  in  mare  parte  si  pentru
             rxiqenlo  obiectivitătii  concep­  precicri.  suficient  de  în te m e ­  uă  idei  sînt  apropiate  si  parcă                                                                        dere  al  realizării  artistice,  al   dv.  recomandările  suqerate.
                                           iată.  dar  propunem  concomi­  aşezate  In  talerele  balanţei  d»*
             telor  si  o  neglijat  imperativele                                                                                                                                                  prozodici,  al  procedeelor  fo­  mai  sus.  tovarăşului  I.  Popa
             princip iilor  de  gindiro.  spre  a   tent  estimarea  la  adevărata  va­  comparare  a  im portanţei .lor, xl                                                                        losite,  mult  p r c o   retoric*».   Stănile.şti.  Inclusiv  frecven­
             se  avinla  1n  jocul  liber  al  su­  loare  a  conţinutului  umanitar,   anume:  „Existenţa  umană  este                                                                            r sle  depăşită  în  momentul   tarea  consecventă  şi  crea­
             biectivităţii  m iturilor.  Nu  [n-   respectiv  a  înlregulul  tezaur   ca  aspect  fundamental  existen­                                                                             actual  de   evoluţia  litera­  toare  a  poeziei  contempo­
             tirzie  nici  explicaţia,   arătînd   antropologic  cuprins  în  con­  ţă  in  mister,   un  destin  înzes­                                                                            turii   Versuri  ca  „Eu.  M ir-   rane
                                           ceptul  creaţiei  la  Blaga,  deve­  trai  cu  un  permanent  ap•»l »r  :
             ră  opţiunea  unui  astfel  de  p ro ­                                                                                                                                                coa  voievodul,  vin  chiar  de   G  M artin  —   Hunedoara.
             cedeu  nu  s-a  tăcut  de  draqul   nit  componentă  şi  determinan­  nevoia  de  a  încerca  o  REVE­                                                                                 la  Rovine,  t  de  unde  Bai a ri­  A rticolul  dv.  —  a  cărui  ra-
                                           tă  specifică  a  destinului  uman.   LARE  a  misterului.  Prin  incer-
             m iturilor,  ci  din  convingerea                                                                                                                                                      dul  (I)  s-a  războit  n i  mine",   liutic  n-am  Jnlelcs-o  —  c-
                                           în  perspectiva  desăvirşirii  o-   < urile  sale  revelatorii.   omul
             că  elanul  In  creaţie  constituie                                                                                                                                                    aminiese  de   Bolintineanu.   bundă  in  formulări  ca  ^ .cas­
                                           mu lui  prin  idealul  de  cultură  devine  însă  creator,  si  anume
             premisa  majoră  In  propăşirea                                                                                                                                                        N-are  rost  să  revenim  azi.   ta.  pe  care  o  supunem  ju ­
             culturii  si  elementul  unic  ce   A   încerca  o  nouă  orientare   croalor  dc  cultură  în  genere'  A1                                                                            din  nou  si  sub  această  fo r­  decăţii  cititorului  :  „Asem e­
             realizează  si  verifică  sensul  e-   exegetică,  de  interpretare  a  *>-   Reţinem  ca  fapt  esenţial  de  ari                                                                     ma  la  începuturi.  Nn  puK'ti   nea  unui  roman  tidel.  uma­
                                           perei  metafizice  a  Iui  Lucian   iă   Ideea  de  mister  este  doar
             xistcntel  umane.                                                                                                                                                                      sîunii  pe  drumul  poeziei  fă­  nismul  se  afla   sub  cazuri
               in  termenii  autentici  ai  filo-   Blaga  drept  o  filozofie  a  crea­  o  premisă,  o  circumstanţă  n                                                                           ră  să  vă  împărtăşiţi  din  su-   excesive,  caro  contractă  al
             zolului  :  „p rin   crea|ie  stilisti­  ţiei,  nu  deschide  un  conflict  de   existenţei   umane  în  efortul                                                                       rt 'Miilo  ati!  de  generoase  si   te  regimuri  de  nevoi,  de  Iu-
             că  omul  devine  om,  depăşind   opinie  cu  ceea  ce  s-a  apreci­  său  de  revelare,  iar  creaţia  rs-                                                                            de  variat»'  ale  poeziei  mo-   ciderif!)  a   aceslor   qreu
             Im ediatul'  *)  sau  ,,bolnavii  se   at  pînă  acum.  drept  o  filozof!*»   tr  esenţa,  (actorul  determinant                                                                      'b rn e   contemporane       tă tiK(?!).  Considerăm  Inutile
             Vindecă  prin  creaţie,  căci  des­  a  misterelor   Excludem  din   şi  definitoriu  al   omului,  in                                                                                                              ori( »■  comentarii.
             tinul  firesc  al  omului  este,  du­  principiu  o  astfel  de   situaţie,   accepţia  sa  cea  mai  autentică                                                                         Evu  loan  —   Hunedoara      I\  N  —  Deva.  Dacă  aveţi
              pă  cum  am  arătat,  creaţia  sau   <-ăci  lumina  în  interpretarea  si   dc  croalor  de  cultură                                                                                  Sinicii  fără  îndoială  re  un   doar  -   cum  bănuim  —  vreo
             cel  pulln  pa rlieipirea  la  crea­  înţelegerea  unei  concepţii  u  i   Paginile  de  strălucită  gîndi­                                                                            drum  Imn   Calităţile   din   K M 2  ani.  poezia  promite
             ţie.  Creaţia  este  expresia  mo­  aduce  duelul  căutat  si  deru­  re  filozofică,  ce  vor  începe să                                                                              ..C în d    şi  „ N ă z u in ţă "   sini   Mihălescu  Vulnria  —  O ­
                                                                                                                                                                                                    i neon I ev labile.  Mai  înm itcti.
             dului  însuşi  de  a  cxisla  al  o-   tant  de  opinii  contradictorii,   apară  in  curind,  se  vor  des­                                                                                                        ră  tioara  de  Sus   Pentru  o
              mulţii  .   creaţia  c  chiar  desti­  rare  de  a'îtea  ori  a  diminuat   coperi  cu  alît  mai  mult  în  e-                                                                        Moisiuc  C  Ionel  —  Cim-   studentă  in  filologi»;  e  cam
              nul  normal  al  omului,  datorita   şi  subminat  însăşi  autoritatea   dovărala  lor  lumină,  n i    cit                                                                           puri  de  Sus  C'*|c  două  poe­  puţin  Studiu,  in  prirpul  rînd
             căruia  omul  este  ceea  ce  es­  şl  prestigiul  filozofici,  prefe­  vor  li  urmărite  ca  omagiu  adus                                                                            zii  denotă  uşurinţa  de  a  ver-   studiu.  înd*»lung  şi  neistovit
              te ".-)  Ca  ultimă  depoziţie  In   rind  contribuţiile  coordonatoa­  ideii  de  creaţie.                                                                                           s ifi.  a  dar  şi  o  evidentă  să­  şi  apoi  —  dară  nu  r  doar  o
             acelaşi  sens.  mai  reproducem o   re  care  extind,  aprofundează     VICTOR  ISAC                                                                                                   răcie  a  mijloacelor  rte  ex­  nă hu ire  de  moment  a  virs
              perlă  ce  străluceşte  atît  prin   şi  întregesc  arsenalul  d e m e n ­  f)  T rilo g ia   C u ltu rii,  Bucuroşii.                                                                presie.  Am  li  preferat  să  (ic   toi  -   va  veni  şi  po*»7ia  am
             qlndire  cil  şi  prin  stil  -   „Dacă   telor  de  cunoaştere   şi  v a lo ri­  194*4,  p.  482.                                                                                     in verv  Imaginile  dv  —  pr<  a   tenlică
             omul  are  Insă  şi  o  altă  meni­  ficare  a  concepţiilor  de  qîndi-   -)  Jbidem,  D.  483-84                                                                                     sentimentale şi  arhicunoscule
              re  declt  aceea  de  satelit  al  pro­  re  Sub  auspiciile  unei  astfel   3)  T rilo g ia   C unoaşterii,   Bucii*   In  aşteptare.                          Foto  :  V.  ONOIU    pentru  citito ru l  trepidantului     RADU  SPATARU
              priei  sale  u m b re ,  dacă   omul   de  orienlări,  nu  impietăm  atît   resli.  1943.  p.  325.
              are  o  menire,  care  să-l  jusll-  asupra  valabilităţii   filozofiei  4)  T rilo g ia   C u ltu rii,  p.  470.
                 In  parc,   fru nzele  cop acilor   —  Da’  m inu nea  asta  cind  a   trase  spre  m ijlo c u l  în c h is o rii   d in   m îin l.  N-auzca  şl  nu  ve­  pe ricol.  Dacfi-1  vedem   cum va   ţă,  Întinse  bastonul  să-l  a tin ­  lim pede  :  ,.P e rico lu l  a  fost  în ­  ala rm a t,   dum neata   (UI   tele­
                                                                                                                                                                                       tcira so
                                                                                                                                                                    gă  pe  om,  apoi  şi-l
                                                                                                                                                                                                                                 foane.  No  fiicm n  de  rl-uil  lu ­
                foşnesc  dom ol,  im p ră ş itin d   l i ­  m al  ap ărut  ?!  sc  m lrA  el.  in -   lu i  m orm Aind.  dea  n im ic .  II  sugrum a  supă­  că  vine,  fug im   sus.  uşa  asta   brusc  şl  sc  ap ropie  dc  el.  lă tu ra i,   c irc u la ila   o  lib e ră ".   m ii  dacă  ne  luăm   după  o ri­
                                                                                                                                          de  ia  In tra re   e  num ai  geam,
                coarea  d im in e ţii  pc  aleile  pic-   cluda t  de  nesocotirea  ve ch ilo r   —  SA  te  Ie rt  ?  rarea  şl  o  tuse  seacă  il  inc-   o  dată  o  face  (Andărl.  Doar   —  D om nule,  a»m  do m nule  .   Trecu  p«!  lingă  co n siliu    şi-şi   care   icrch ca-bercii <-a.
                                                                                                                                                                                                                d ru m u l
                                                                                                                                                                                                      con tin u ă
                                                                                                                                                                                                                       p rin   oraş
                (ru iic .   udate  d in    belşug  tio.   rln d u ic ll.     Şl  alt  m o rm ă it  prelung   fu   v«.                                               Şl-l  z g llţll  dc  um ăr.
                                                                                                                                                                                                                                  —  Uc  ce  ii»  dat  telefon
                                                                                                                                                                                                                                                        Iu
                ploaia  d in   a ju n .  La  „ h in iâ ” ,   La  m ijlo c u l  p a rcu lu i,  In  ju ­  răspunsul.  D in  susţii   p a rcu lu i  răzbătu   n-o  veni  el  ptnă  sus.  —  Cum  7  Cc-i,  făcu   om ul   »:l;t\onin»t  şl  iepe tin d   îndem ­  m iliţie   ?  —  vru   să  afle  lo o a iă -
                                                                                                                                                ce-l  aşeză  pc  scaun,
                                                                                                                                           După
                cîţiva  cop il  gâiăglo$l  abia  pol   ru l  un ui  poin.  un  g rila j   din   —  Nu  te  Iert.  Nu  le  ie rt  că   o  larm ă  copilăreasca,  ce  creş­  p o rta ru l  vru   să  plece  sus,  pc   speriai  şl   sări  in  picioare.  nul.  >ui  preşedinte.
                                                                                                                                                                                                        D om nul  l'.im fll.  răm as  singu r
                tu lb u ra   lin işte a   p a rcu lu i,  sub   ţeava,  proaspăt  vopsit,  şi-n  cl   eşti  geambaş.  In  fiecare   zl   tea  o  dată  cu  venirea  lor.  Co­  balcon.  —  Cc  s-a  in tim p la t  V  Insistă      —  l'ă i.  eu  am  cre zul  că  i  a-
                supravegherea  atcniA  a  sub re­  ursul.   Un  p u ia n d ru   dc   urs,   aceeaşi  poveste.  Eşti  o  lichea   p il!  dc  la  şcoala   profesională   —  Ş tiţi,  de  acolo  sc  vede  b i­  cl.  pc  balcon,  oftă  uşurat,   ing»-   devărau»   poveMoa...   rx p li« ‘A
                te lo r  şl  a  douA  b u n ici.  Fem ei­  care  se  plim bA  nervos  şi  rage   fără  nădragi,  asta  eşti.  Mi-a»   fugeau   h irjo n h u iu -s e   şl   s tr i­  ne  ec-i  fn  parc  şl  In  stradă.   —  Un  telefon,  aş  vrea   să   niud  :   „sla vă   d o m n u lu i".  Işi  încu rcat  o fiţe ru l  de  serviciu .
                                                                                                                                                                                                      luă  bastonul  şi  plecă  pc  c o ri­
                le  dc  9C rvlctu  stau  aproape  de   dc  sc  aude  pinA  departe   In   spart   pînă   acum   tre i  sticle.   gau  ;  U rsul,  a  scâput  ursul  !f  F iţi  lin iş tit.  dau  un  telefon  la  m iliţie .  dor  încet,  cobori   scara.  şl.   Si-  in  vrem ea  asta,  se  auzi  m
                cop il,  11  Ajută  sA  sc  urce   in    oraş.              P ’astea  cine  ie   plăteşte  ?  —  Cum  7  sări  ca  ars  *t»>mnul   —  Stal  dom nule,  stal  cA  vin    —  Ce  telefon  !  Cc  eauţ»  d u m ­  dind  bineţe  p o rta ru lu i,  ieşi  »n   uşă  uu  ciocâtiic  sinii,  nchotâ-
                leagăne,  ii  dau  huţa,  Ic  fac   —   V a s A z itl   asta   era  ?   In tre   tim p   d o m nul  P a m fil  s-a   P am fil  şl  cu.  V in ,  vin ,  păi  sigur  că   neata  alei  7  'f r a ilj.   tn u e   tim p    m aşina  m i­  rit.
                o b se rva ţii  In  mod  discret,  tră -   D om nul  P a m fil  stA  aproape  dc   ap ropia t   pe  neobservate.  —  A  scăpat  ursul,  o  ţineau   da...  dacă  2lc l  că  de   acolo  se   —  D om nule,  a  scăpai  ursul   liţie i  se  întorsese.  In  uşă  se   —   In tră ,   răspunseră   to ţi
                glnd  cu  o ch iu l  la  Im b râ ră m lo -   dispensarul  ve te rin a r.   A sta-I   —  L -a ţi  adus  aici,  hal  !  făcu   co p iii  (n tr-u rta   fu g in d   dc  le   vede  bine.  din   parc  şl  ţoală  lum ea  din   Im iln i  cu  o fiţe ru l  care  locm al   deodată.  In  fala  lo r  apăru  un
                tea   su ra te lo r   lor.  Desenele   altA  „m a rc   pro stie '1  —  li  p la ­  el  ră stit.  scăpărau   picioarele   şi   hoho­  Şl  p o rta ru l  (I  a ju tă   pc  dom ­  oraş   c   îng rozită ,   li   explică   vrea  să  Intre.  In  clipa   cind   b ă trin   in a h ,  uscăţiv,  adus  p u ­
                m a ri,  In  c u lo ri   v ii,   ale  ro ­  ce  lu i  sA  spunA  —  A.  bună  dim ineaţa,  dom ­  tin d   tir   rls.      nu l  P a m fil  sA  sule  scara   in   dom nul   P a m lil   cu   o   m iine          ţin   dc  spate,  eu  bastonul   şl
                c h iilo r,  pIcptânA tura   decentă,   Aşa  o   du m nea lui.   gAseşto   nule  P a m fil.  Nu  v-am   mal  vă­  Vestea  cuprinse  pc  dală  p a r­  spira lă,  tin in d u -l  dc  braţ.  vădită  în  glas.  l-a  observut,  ar  f»  v ru t   sâ-i   pă lă ria   in  m ina.  Sc  făcu  tă­
                                                                                                                                                                                                      spună  ceva.  dar  s-a  ră zg in d it.
                p rin d   bine  puştanccle.  Dc  fap t   peste  to t  cile  o  „m a rc   pros­  zut  dc  m u ltă  vrem e.  Ce  mal   cul,  ca  flă că rile   a ţlţa tc  de   o   A junseră  sus,  tre cură  p rln -   —  PAi,  cum   aşa  ?  ,  Prea  m u lt  il  obosise  povestea   cere.
                cel  mal  bine  Ic  prin de  tin e ­  tie ".  Şi  u n e o ri  asemenea  o p i­  face ţi  ?  oco li   el   întrebarea.  boare  dc  v in t.  tr-u n   c o rid o r  şi  ieşiră  pe  ba l­  —  Aşa  bine.  H alde  să  v o r­  asta.  Avea  nevoie  de  linişte.   D om nul   P a m fil  sc  sim ţea
                reţea,  d a r  aşo-5  oam enii  :  se   n ii  sînt  im pA rtA şitc  şi  de  a l­  —  Ce  să  fac.  Iacă  privesc.  C opiii  au  fost  lu a ţi  în  b ra ­  con.  bim   cu  m iliţia .                            s tîn je n it  de   p riv irile    aspre,
                (asA  deseori  adem enit!  dc  a-   ţii.                      —  Da,  do m nule  P a m fil.  N ici   ţe  şl  ciu rd a    de  fele  ieşi   In         C ind  pricepu  despre   cc-l    Mergea  pe  sira tlâ   incct,  u ltin -   făcu  un  pas  cu  m ină  întinsa
                                                                                                                                                                                                      du-se  în g ă d u ito r  la  co p iii  caic
                p a rrn ţc.                 Se  apropia  nervos  şi  nu -l  ve­  nu  vă  p u te ţi  da  scama  c it  II                                             vorba,  om ul  puse  m ina  pc  te ­  treceau  pc  tro tu a ru l   celălalt   şi  ingin ă  :
                 S p riţln ln d u -ş l   bA trincţea   în   nea  sâ  croadA.  A sta-i   IninA.   dc  isteţ.  Cum  ntă  vede  nu  m ai                               le fo n u l  din  m ijlo c   şl.   form ă   al  stră zii,  riz in d   zgomotos.  —  lin i  da(l  voie  7  P a m fil  mă
                basion,  dom nul  P a m fll  Işi  fa ­  SA  ş tii  c-au  b ro d ii-o .  In   pâr-   arc  asUm păr.  Se  bucură   ca                                 n lşic  num ere.                    —  v-aş  fl  văzut  cu  cum   aţi   num esc,  pensionar,  in  tine reţe
                ce   plim b are a  ob işn uită   do   tu le ţu l  Acesta  sA  aduci  o  a-   un  copil.   Nu   prea-m i  place                                       După  pu(in  tim p    vo rb i  In   m al  fi  ris  dacă  vă  Ieşea  u rsu l   avocat.  A vocatu l  P a m fil,  con­
                diim iu icA .  Se  opreşte  d in   cind   scruenca  lighio ană.  H alal  gos­  nilc  rAgetul,  da1  ce  să-i  fac  !                                re cepto r  :  A ici  Stancu.   o fiţe ­  In  cale  —   re flectă   b ă trln u l,   tin u ă   el,  s irin g ittd   m ina  şi  ce­
                In  c!nd  sA  adm ire  toaleta  po­  podari...  Ce  m iopie   a d m in is­  —  Cine  I-a  adus  aici  7  sc                                         ru l  tle  serviciu  de   la  consi­  pizm aş  pc  veselia  ne vinovată   lo rla lţi.
                m ilo r.  fAculA  dc  cu rin d    do   tra tiv ă .  dom nule,  ce  m iopie.  răsti  dom nul  P a m fil.  U R S U L                                  liu l   popular...   Cu  cine  v o r­  a  co p iilo r.         —  D um n e a lu i  m-n  Indus  h»
                N iţa   flo ra m l.  In  fieca re  p rl-   In   vrem ea  asta,  .Moş  C ircel,   —  C onsiliul,  cine  să-l  aducă  :                               besc  ?   Tovarăşe   locotenent.    Tocm ai  atu n ci  cineva  II  a-   eroare,  expllcA   o fiţe ru l  de  ser­
                mdvarA,  sc  apucA  de  curA ia-   în g rijito ru l.  Işi   m ustra   b lin d    D a‘  ce,  n u -i  fru m os  7                                     A ii  scăpat  ursul  dc  aici.   din   pucâ  dc  braţ.  Sc  întoarse  şl   v ic iu   şi  d o m nul  P a m fil   făcu
                iu l   p o m ilo r.   fărA   9.\   ccarA   p rizo n ie ru l.  Pe  dom nul  P a m fil  II  lndu -                                                    parc,  L u a ţi   m ă suri   urgente   sr  trezi  fnţă  în  faţă  cu  p o rta ­  och ii  m arh
                cuiva   voie  si  n im e n i   nu -l   —  MAI  M a rtinlcA ,  m ăi.  T acI,   loşă  na ivita te a   b ă trin u lu l.   Işi                          să-l  p rin d e ţi,  n u n   noroc.  ru l                      —  Dc  ce  fael   larm ă   tova­
                opreşte.  C o n siliu l   p o p u la r  ia ­  nu\l   bAicte,  că  ne  dă  lum ea   veni  in  fire   şi  începu  s.A  cer­                            Puse  re ce p to ru l  in  fui'că  şi,   —  D om nule  P a m fil,  to v a ră ­  răşe.  cind  eşti  In  nccunnştin-
                ca  ch itic.  La  început  l-au  aş­  ufarA  d in   parc  m ăi,  ş l-l  val   ceteze   cu  luare  am inte  „ m i­  Schijă  satirică                 cu  och ii  in  pA m int.  ceru   In   şul  preşedinte  va  pofteşte  sus   ţâ  dc  cauză  7  in tră   in  subiect
                teptat   sA  vinA  dupA  platA.   de  noi.  Taci  —  flţl-a r  lim ba  ia   nunea".                                                                 con tinuare   e x p lic a ţii.    la  con siliu .  M-a  trim is    după   preşedintele.
                P reşedintele  vrea  sA  parA  au­  ursească.  MAI  cra iu le,  mAi.                                                                                 —  *>i  cum   s-a  in lim p la t  7  dum neavoastră.         —  La  m ijlo c   e>le  o  ne înţele­
                                                                              —  Şl  ce  cazemată  i-au  fă­
                to rita r  ;  „a m   sA-t  în tre b    eu   A poi   căuta  îndelung   In   cut  •   ,                                                                —  Nu  ştiu,  toi  oraşul   e  în ­                         gere.  îm i  paro  ră u  că  s-a  a­
                (in c   i-a   spus  sA  facA  treaba   traistA  sticla  cu  lapte,  scoase             stiadA  fug ind   şi  tip in d   :  U r­  In   stradă,  lin işte .  D in  cind   grozii.  Eu  mă  duc  pc  icrnsă,   —  T o vară şul  preşedinte  7!  făcu   Juns  aici,  dar  vă  rog  să  mă
                                                                              —  Pă|  ce,  te  Joci  cu  fia ra   7
                asta  !“  Dar  om ul  n-a  ven it.  I   d in   buzunar  b ib e ro n u l,  a ţlţin d    E  p u tern ică ,  o  dată  iţi   face   sul  !  Lum ea  agitată,  speriată,   In  cînd  clte  o  m aşină  tu lb u ra   dc  acolo  sc  vede  bine.  m ira t  do m nul  P a m fil   —  Iar   credeţi.  vA  dau  c u v în tu l  meu
                te  parc   firesc  sA  con tinue  o   p rin   calm ltatea  m iş c ă rilo r  lă ­  şandram aua  arm onică  !  cind  in cep ca  să  priceapă  ce-l   In   trecere  am orţeala.   încolo,   —  V iu  şi  eu.  după  o  vrem e   con tinuă  :  L a ­  dc  onoare...
                t:c:»bA  pe  care  o  face  do   po   com ia  şl  răbdarea  p u iu lu i  de   —  D a.   cum   de  s-au  g in d lt   şl  cum ,  o  lua  Ia  goană,  cx-   nim e ni.  —  H aide ţi,  în c u v iin ţă   d o m ­  să,  dom nule,  nu  c  nevoie,  am   —  Cc  să  facem   cu  c u v în tu l
                vrem ea  cln il  pa rcul  era  al  siA-   urs.  Cum  îl  întinse  sticla  p rin *   Ja  aşa  ceva  7  Au  strica t  lin iş ­  p lic ln d   in  fugă  i-cloi  tm iln lţ)   —  Ş tii  ce  mâ  gîndesc  eu  :   nul  P a m fil.  şi-o  p o t/il  înainte.  a ju ta t  şl  cu  la  în lă tu ra re a   u n u l   de   onoai c  7   Am    rid ic a t   tot
                p ln u lu i  şi  o  face  şt  acum .  u c   g ra tii,  M a rtinlcA   se  repe­  tea  p a rcu lu i,  şi  m iro sul...  m i­  in  calc  :  U rsul,  a  scăpat  u r­  hai  sâ  dăm  un  telefon  la  m i­  S trăb ătură  co rid o ru l  in   tă­  pe ricol,  2ău  n-uş  m al  veni.  oraşul   p e n tru    h a lu c in a ţiile
                  D om nul   P a m fll  W  adm irA   zi  m o lfă ln d   cu  nesaţ  bibero­  ro sul  Asta  n e su fe rit  de  d ih a ­  sul  !!  liţie .             cere  şi-l  in liln iiă   ţie  p u rl.ir,   —  Nu,  nu.   vă  rog  să  ve­  d u m lta lc.  Tc  dăm   in  Judecată.
                                                                                                                                           --  T rebuie  v o rb it  cu  o fiţe ­
                m unca  şi  se  gindeşte  cu  nos­  nul.   C ind  laptele   d in    sticlă   nie,  spune  şl  dum neata,   hai.   Cclc  douA  b A tiin c   răm ase  in   ru l  dc  serviciu ,  ş tiţi,  noi  n-a­  «■arc  cobora.  „Să  în ch id    uşa   n iţi.  M -au  trim is   să  vă  chem   A sm -!,  te  dâm  In  Judecată...
                talg ic  :  cind  n-o  m ai  fi  X iţA ,   s-n  te rm in a t,  a  prin s  cu  d in ­  nu m ai  spune...  urm ă.  fugeau  u itim iu -se   în a ­  vem  voie.  dc  la  in tra re   cu  cheia"  —  le   înapoi,   Inslsiu  p o rta ru l  spe­  —  De  cc  Eă  ma  daţi  tn  Ju­
                rin e   s  o  m ai  în g riji  de  pom i  ?!   ţii  do  bibe ron  şl  căuta  să  îm ­  poi  m g in in d   :   lesus  M ana  I  —  Vorbesc  eu,  cum   *A  n»i.   spuse  cl  g ră b ii.  ria t  de  re fu zu l  n e hotâ rît   al   decată,   tovarăşe  preşedinte  ?
                T o ro p i!   dc  g in d o ri  negre,  işi   pingă  cu  laba  |>c  Moş  C ircel.   —  Ce  să  spun  dom nule  P am ­  Deodată  una  văzu  o  tulA   miş-   lasă  că  vorbesc  eu.  Unde-I  7  N u  după  m u lt  tim p ,  m aşina   d o m n u lu i  P a m fil.  C hiar  dacă,  sâ  ad m item ,   am
                continuA  plim b are a,  agale,  po   t  M oşul  se  ferea  bo scorodindu-l.  fil,  aşa  a  fost  o rd in ii1  f...  cind  şi  strig ă  :  u iic -l,  ia r  cea­  —  H aide ţi  câ  vă   conduc...  m iliţie i,  broscuţa  aceea  cu  lu ­  In  tim p   ce  do m nul  P a m fil   fAcut  o  prostie,  ara  făcu t-o  eu
                iiicca  M rA jnilA   „d c   soborul  cu-   —  O ată-tc  dum nezeu  de  ne­  —  O rdiQ ul  d ra cu lu i.  laltă  începu  să  ţipe.   Fugeau   Ieşiră  din   nou  pc  corid or,  m ina  albastră  deasupra,  cla ­  sc  întorcea,  o fiţe ru l  dc  s e rv i­  In te n ţii  bune.  A m   v ru t  să  c-
                v;oş  dc  ic l'\  Licean  fiin d ,  a   bun  viclean.  P tiu,  flţl-a r   nă­  —  Ba  asta  să  n-o  mai  spu­  ţip in d .  u itin d u -sc  înapoi  $1  cind  ajunseră  in   cnpnt.  p o r­  xona  şi,  p rin   m egafon,  o  voce   ciu  încerca  să   exp lico  cazul   v lt  o  ne noro cire,  ch ia r   dacă
                scris  cu  g in d u l  la  „dragostea   ra vu l  s.\-tl  flc,  lighio ană  sp u r­  neţi  cA  se  supără  dom nu’  pre­  n.\m.»s  singu r,  dom nul  Pam ­  ta ru l  ii  arătă  o  uşă  şl   sp u ­  înd rum a  p o pulaţia  să  sc   ic -   tovaiă.şului  preşedinte,  locote­  s-a  dovedit  neîntem eiată.   Cu
                l;»i  »’e»  m a rc“ ,  ln s p lrn t  de  a-   cată  re  eşti.  LnsA-ţl  mA  z iir-   şedinte.  Ş tiţi  cit  tin e   Ia   el  ?   fil  da  să  fugă,  a ju tin d u -sc  do   se  in  şoaptă  :  tiag ă  de  pe  stradă.  n e n tu lu i  de  m iliţie   şi  a lto r  doi,   cc-9  v in o v a t  7  O ricin e ,  tn  lo ­
                «ccaşl  a lriţ  şl  o  poezie.   ale   bagiule   laba,  t:A-ml  cro io şll   A ii  in tirz ia t   citevn   zile  cu   baston,   sl  uu   reuşea   n ic i­  —  Eu  cred   că  ar   tre bui   core  nu  Intcrvcnea u  In  dlscu-   cul  meu,  cura  ar  fl  procedat  ?
                rA rci   u ltim e    v e rsu ri  Ii  vin    pielea  şl  cămaşa   şl-apol  io   con strucţia  şl  s-a  făcut   foc.   cum.  F iin d   cu  och ii  in  p a irii   —  A ici  e,  eu   mă   retrag.   chem aţi   şl   p o m p ie rii,  filo z o ­  ţie.  M i-am   fă cu t  d a to ria   de  cetă­
                cM irn  in  m inte  :                                       Pc  data  au  şl  ve n it  doi  meş­  sc  îm piedică  şi  se  întinse  cit   V o rb iţi   dum neavoastră  cu  cl.  fă  o fiţe ru l  dc  serviciu .   Cum   —  Mă  pomenesc  că  In lră   la   ţean,  dacă-1  plnă  acolo.   Ce,
                ,  Te-ant  aşteptat  In  flecare  calcă.,.                  te ri  dc-au  gătai-o.     era  dc  lung  pc  alee.  Se  r id i­  —  B ine,  b in e ...  Şl  do m nul   au  să-l  prin dă  cu  m aşina  7  m m e  v a l-v lrtc j  un  b ă trin   şl   dum neavoastră  nu  p u te ţi  des­
                                    scară   A u  rAmas  o  vrem e  îm b ro b o ­  “   DacA-l  place  n lit  dc  m u lt.   că  r»»r(.u  şi-o  poi'hi  m ai  de­  P a m fil  aşteptă  o  clipă  să   sc   —  Ein'  cel  p u ţin   să  se  afle   mA  roagă  d ispe rat  să  dau  te ­  luşi  cc-i  bine  do  cc-l  rău  ?...
                                           d iţi  dc  lu m in a   am iezii,   fa|A   de  ce  n-a  făcut  po rcăria  asta   parte.  Aceraşi  sudoare  rece  11   depărteze  p o rta ru l.  Işi  înche­  unde  e.                   La  o  asemenea  re p lică   neaş­
                Uc  eiu;  o ri  pc-n lo rto ch ca tc-a le i   iu   faţă,  ca  in tr-u n   Joc   p re ­  Acasă  la  el.  nu  aici,  în  paie.  brobonl  fru ntea ,  ieşi  din  parc   ie   n a stu rii  la  haină,   apoi   —  i\'u,   dom nule.  asto-I  o   lefon  la  m iliţie .  Da’  ce-l  dom ­  teptată  preşedintele  sc  do m oli.
                i'  >b,  rn l  cuvios  de  ie i   destinat  ;  m oşul  su d u in d u -l  şt   —  Eu  asia  n-o  m al  ştiu.  in-   şl  ncv.V/ind  pc  nim e ni,  sc  g ră ­  ciocăni,  la  început  in e rt,  apoi   treabă   serioasă.   I'ărâ  po m ­  nule,  cc  s-a  in tim p la t  7  —  D a’  recunoaşte  şi   d u m ­
                 Nbugca  a  nu  ştiu  cim   oar.V.  ţin in d    cu  m îin llc   de   sticla   gtnă  Moş  Clrceî  şi.  o c o liiid u -l   bi  s:i  traverseze  strada.  In lră    mnt  tare,  dar  nu  p rim i   nici   pie ri,  spun  eu.  nu  fac  nim ic.  —  Au  scăpat  ursul,  zice.  neata   câ  n u -i  Just  să  to  tel
                  Sc  pomeneşte  o flin ti  fArA  sA                        p riv ire a ,  luă  găleata  şt  pleca                       un  răspuns.  Se  uită  pe  uşă.                               —  A u  scăpat   pe  draeu,  In­
                ştie  dc  ce.              goală,  ursul  cu  bibe ron ul  prins                       la  co n siliu l  po pular.  P o rta ru l                     —  Să  m ai  aşteptăm .  Să  ştim    te rvin e   locotenentul.  N -au  scă­  după  ce-al  a u zit  de  la  nişte
                                           in tre    d in ţi,  cu  o rlu l  a ţin tiţi   după  Apă.    se  rcptv/l  şi  închise  uşa  »n  u r­  văzu  lA b iila   „S e c re ta ria t",  ezi­  prccl.s   undc-l.   A sta-i  acum    pat  n ici  un  urs.  $ i-a   b ă tu t  Joc   cop ii  care  so  Joacă.
                  Apoi  lin işte a   p a rcu lu i  o  tu l­  spre  el,  lin iş tit  şi  şugubăţ  D om nul  P a m fil  rămase  sin ­  ma  lui.  tă  »>  cllpA.  da»  deschise.  pi in« ip a lu l.      dc  dum neata.  Asta  c.  SA  fi  vă­  —  Recunosc,  tovarăşe  preşe­
                 burata  de  un  fel  dc  m orm A it   —  Ia r  începi,  hai  !  Stai  tu   gur,  fre m ă iin d   dc  m iilie .  P rin ­  —  Ce   nenorocire  —  u f  —   Un  Ins.   Instalat  com od  in ­  Ini re  tim p   începură  să  so­  zut  cc  ridea  în g rijito ru l,  cind   dinte,  recunosc.
                 E iv u   rAţ$ct.   pe   care   do m nul   cA  le  potcovesc   cu,   im p ic ll-   tre  g ra tii,  ursul  li  sroiea  lim ­  cc  nenorocire.  Să  scape  ursul-   tr-u n    fo to liu ,  eu  picioarele   sească  m aşinile.   O preau   în   a  a fla t  dc  cc  nc-am   dus  aco­  —  N oi  am   adus  u rsu l  In
                 P am fil.  in  n c d u m c iirc a    Iu),   ţa iu lc .  Şi  se  aplecă  încet,  a­  ba  im b iin d u -l   să-l  dea  ceva   Auzi   dum neata,   să-l  scape   ră şchlruic.  dorm ea  dus.  D om ­  faţa  c o n s iliu lu i,  sc  auzeau  uşi­  lo...  Ne  spunea  cA  e le vii   do   parc  să   sc  Joace  co p iii,  nu
                 nu  l  poate  descifra.  Ce  l  por-   ten t  la  urs  şl,  cu  m ina  ţin in d    dc  m încarc.  ziua  in  amiaza  mare.  Ce  oa­  nul   P a m fil   făcu  och ii   m ari.   le  ilin iile   şi  sc  vedeau  oam eni   la  şcoala  profesională  an  tre ­  oam enii  m a ri.
                 cArla  asta  ?  Sc  opreşte  lo cu ­  dc  sticlă,  căută  p ră jin a   cu  ţe ­  l.in g â    cişmea,  se  aşeză   pe   m eni  dom nule,  ce  oam eni  !  »uş»  Insin uam ,  sc  apropie   dc   g râbinilu-sc  să  in tre .  cut  p rin   parc şl.  In  Joaca  lo r. au   —  Asm   aşa-l.  se  g ră b i  să  fie
                 lu i.  apoi.   din d u -şl   scama  de   puşe  In  v irf  căzută  Ia  picio a ­  bancă  şl  începu  să  înşire  toi   —  L i11 işCiţI-v fi.  dom nule  Pam ­  In d ivid ,   dar  nu  Indr.T/nl  sA-l   Nu  după  m u lt  (im p  sc  auzi   început   să  sirig e   c-a  scăpat  u r­  de  acord,  pocăit,  d o m n u l  P am ­
                 unde  vine  „p o rc ă ria ",  se  ln -   re.  Cum  reuşi  s-o  rid ice ,  u r­  ce  există  în  lum ea  asia  „m a ro    trezească.  P riv i  încurcat  cele   cla xo n u l  m lliţc i,  şl,  cind  a ju n ­  sul.  A stn -i  toată  povestea.  Z v o ­  fil.
                 drcaptA  g ră b it  in ti-n c o lo .  sul  slobozi  bibe ron ul  şl sc  re­  p rostie",  vo rb in d   la ie   şl  d»nd  fil  —  aici  nu  mai  sîniem   in  tre i  leleîoane  de  pc  o  m ăsu­  se  m ai   aproape,  sc  desluşea  nu l  s-a  ră sp ln d lt,  lum ea   s-a  X.  ION
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11