Page 6 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 6
D R U M U L S t i n i J i UI
INTRE MISTER
~ r-—-r~*-t......— -------------------------------- V- ..........................c-r .....t-
Sîntem In perioada prem er flce cu adevărat existenţa, a misterelor, cit mai ales aten
gătoare reapariţiei treptate a ceea e cea a creaţiei"-1) A st tăm la notorietatea $1 actuali sd vad pe ce carare treci,
operei filozofice a lui Lucian fel de contribuţii poetice, pro tatea el. In condiţiile reapari j Moment care frunza se îndoaie
Blaqa, făuritorul unei concep* prii şl specifice concepţiei me ţiei operei filozofice a titanu sub palmele talc Mona Lisa
tii metafizice proprii şi cuceri tafizicianului nostru, constitu lui de la Lancrăm, apreciem reci ?
torul unul punct de culm ina ie un arqumcnl edificalor în că 1 s-ar aduce un mare. pre
ţie In epopeea qîndirii specu favoarea tematicii enunţate, judiciu persislînd în a-i menţi Care stejar cade înfrînt Cum treci cu par de noapte în sălcii calatoare
lative. Se impune, In atari îm prin care relevăm că ideea de ne pe prim plan tematica mis lui Radu Theodoru şi unde-i pddurea senina silueta chemînd îndepărtat... i
prejurări. conturarea unor crealie se siluează, în contex terelor, în detrimentul ideii de fard frunze de aur, Ma dor clopote grave şi frunzele-n izvoare
puncte de orientare, care sâ tul operei, pe primul plan de creaţie, cît timp eforlul p rin
favorizeze o cil mai fructuoa importanţa, alit sub aspcclul cipal al qîndirii ştiinţifice ac Trcccrilc-s toate oprite fard vînt ? şi sînt de-atîta cer, prin lumc-nsingurat.
să valorificare a unor paqini Intenţionalităţii cit şi al finali tuale este proiectat spre pro In valea din munţi Cînd tremura apa Prin somn de cerbi, cuvîntul meu de seara
de qlndire, ce reprezintă o re tăţii. cesul creaţiei, pe care o con » mai răsună din marc, şi fiinţa mea, cum tremurd-n fiecare stea. |j
flectare subtilă asupra proble In interesul şl în sprijinul n- sacră d re n valoare de prim [îi scăpărări de copite. tremur şi cu. Pe firul unui cîntec cu dureroase ape j
melor lumii si o meditare pro biecliv al aceleiaşi tematici, ce ordin în constelaţia obiective
fundă asupra sensurilor exis In final ‘ năzuieşte spre o cit lor contemporane Negri, Se spulbera orice carare c urma mea desculţa, luceafăr undeva. i|
tentei umane. mal adecvată valorificare a o- A opta astăzi pentru o con brazii virfurile-şi aduna, şi nu pot sa ştiu Aprind în timp chemare de dincolo de dor jj
Dacă minunata creaţie poe perel prodigiosului nostru filo cepţie a misterelor în filozofia prevestind u-şi de undc-ai venit — şi-mi risipesc privirea spre codrii de lumina. ,U
tică a lui Blana este astăzi un zof, esle necesar să constatăm ^1 lui Blaga, tnseamnă a canaliza — tragici şi demni — din mine, sau de peste zare ţ M-aş rezema în lume, în umbra unui zbor,
bun comun al unor mase larql, util a recunoaşte că ingenioase clo rtu rile de asimilare spre lupii. STAN MARUN senina Mona Lisa din vreme sa revină. \
devenind din ce în ce mai le clemente arhitectonice ale aspectele cele mal puţin efi
populară, trebuie să recunoaş metafizicii sale, printre care se ciente, dat fiind că, este foar norii, Ma prelungeşte-un cîntcc mult dincolo de
tem că tnqenioasa-i operă filo te qreu, dacă nu imposibil, să zapada... mine [
zofică, ce entuziasmează prin atribuim misterelor o deosebi 1 Urechea aude, La umbra şi-s trubadur prin lume cu suflet tînjitor
prodigioasa originalitate şl tă valoare epistemologică, la din nou şi încă aude.
nivelul qîndirii contemporane şi-i intr-un glas, îndemn de-nţelepciune :
cucereşte prin vastitatea <1
complexitatea sferelor de preo A concentra însă toate elor- vuietul stincilor de dragoste, neocolit sa mor.
cupare si elaborare, este prea Opinii turile de asimilare, incepînd prăvălite de sus, la. Posada. AUGUSTIN JUIA
puţin cunoscută. Evoluţia isto cu simpla atenţie de lector sl Stăruie-n pietre, ţarina şi lemn.
rică a societăţii noastre, ca conlinuind cu cele mai inge nastea-ntîiulni Basarab vîrstei
racterizată prinlr-o vastă acliu- nioase procedee de studiu, a
ne de acumulare a tot ceea ce supra apologiei pe care Lu Calul cu spaima strunit n temelii I
cian Blaga o (ace fenomenu
rerre zintă valoare a trecutu află şi misterele, nu slnt sco — spume şi sînge —
lui, impune o atitudine realis puri In sine, ci simple mijloa- lui creaţiei, ca proces genera îngenunche-nfrînt, Dospesc chemări [
tă si, implicit, o exigentă c ri re In salturile de qlndire, pre tor de cultură şl ca factor de umilit şi slab. în văzduhul pîrguît de culoare. In fiecare colţ al casei
tică In analiza tuturor opere mise ale aşa-numitor mutaţii definire a existenţei umane, Lutul respira dor de înalturî
lor de qlndire, menite să îm va constitui procedeul optim RADU CIOBANU am semănat un arbore
ontoloqice, sau, în termeni ril-
bogăţească patrimoniul cultu de justă arreciere si v a lo rifi risipindu-se vegetal spre soare. şi-acum, culegem
ajecticl, ale salturilor calitati
r ii socialiste. De recunoscut că care a operei sale de qlndire. cîtcva flori
ve Drept consecinţă de cea Privita ‘prin această prismă,
este qreu de însuşit o astfel O rătăcire de adieri
mal mare Importantă apare, $1 „metafizica transcendentului' şi coborim în temelii
de atitudine severă şl rigidă cu precădere va trebui să a- va apare fn prim ul rînd ca o ! Adiere trcsaltd aripi înfiorate.
fată de o operă tzvorîtă din preclem, nu ceea ce s-a rea li prin rdddcini
entuziasmul, avlntul $i erois zat ca mijloc, ci ceea ce s-a filozofie a culturii, ca expresie La umbra vîrstei Acolo sînt toţi strămoşii noştri li
m ul saltului de cucerire a mis îm plinit ca scop. Prin prisma a unul efort suprem dp eman sînt şi lut şi văzduh pe jumătate.
terelor necunoscutului, si care cipare a omului privind j
acestei orienlări. vom putea
qexminează inevitabil premise Deşi contemporaneitatea es I de toamnă la creşterea frunzelor noastre. \
surprinde sensuri şi valori noi te predominată şi realmente Cu gleznele înfipte rădăcini
le unei aderări simpatetice sl la căderea petalelor noastre
In opera marelui nostru me obsedată, cel puţin teoretic şl j
a unei adeziuni afective tafizician, printre care în mod I sorb din lut un galben dor
A r fi totuşi qreşit să se crea deosebit Ideea de creaţie, ca Intenţional, dacă nu şl practic, în timp ce tîmplele-mi învaţd, şi care
dă câ o atitudine de preveni re, prin noua şi originala sa de o tematică antropologică si Mă culc ţipat de pasare arcuita dc zbor. de mai multe vieţi încoace
toare rezervă In fata operei de accepţiune, cîstiqă un spor de o principialitate umanistă, ar li jf intr-un picur dc ploaie, se pregătesc să ne întîmpine.
qlndire ar constitui un impe prestigiu şi o poziţie preferen greşit să se creadă că pe acest ! transparent, CONSTANTIN GAVRllA VÎOREL SIRBU
diment în procesul valorificării considerent şi pe simplul mo
ţială în ansamblul Intreqului tiv dc a fl în nota timpului, ti- ____________ -
ei inteqrale sau ar schiţa o
sistem de gîndire. optăm cu precădere pentru
Impietate la adresa prestigiu
lu i eminentului nostru filozof. Comentarii mai vechi şi mal Ideea creaţiei, trecînd pe un
Orice operă consacrală de noi au consacrat întreaga plan secund teoria misterelor. P o s ti
Idei, acceptată fără discernâ- concepţie a lui Lucian Blaga Este adevărat că sub aureola
mtnt si fără rezervă, devine o drept o filozofie a „m istere de filozof al creaţiei, Lucian
frlnă dăunătoare, prejudicllnd lor", în sensul propriu con Blaga va apare mult mal a-
elanul creator, care trebuie cepţiei, de obiective inepuiza Dropiat zilelor noastre, atît ca 1 & a g v
cultivat ca factor decisiv sl bile ale cunoaşterii şi nu ace preorupare cît şi prin realiza
la de en lilăli capricioase şi in re. declt ca filozof al mistere if e rm rm
progresului vieţii sociale
certe ale existentei. Esle o lor. dar cu toate acestea ar fi
Lucian Blaqa însuşi oferă in
Idee care nu i-a displăcut f i qresit să se creadă că in mori
diciile unei astfel de orienlări,
rin d in finalul Trilogiei Cul lozofului şi chiar a încuviin- tezist susţinem o astfel do ipo
tu rii se deslăinuie, menlionind tat-o după cum reiese şi din teză. cît timp elcmenle ale o-
că, in avlntul creaţiei, a depă monografia lui O vidiu Drini- perci se constituie ca temeiuri luau l'opa — Stăniloşt! — secol 20 — no readuc In me
şit limitele filozofici, atentlnd ba. Pe acest considerent, mal ale unei astfel de inlerpretăn. Orâştic „E vo ca ie “- este bo morie pleiada epigonilor c-
la sfera unei mitosofii El re ales, nu încercăm o contesta Selecţionăm din vasta operă gată iu .sentimente înălţă- minescicnl. Sînt deci valabi
re categorică a unei atari a- un fragment. In care cclc do
cunoaşte im plicit ră a părăsii in orr dar din punct de ve le in mare parte si pentru
rxiqenlo obiectivitătii concep precicri. suficient de în te m e uă idei sînt apropiate si parcă dere al realizării artistice, al dv. recomandările suqerate.
iată. dar propunem concomi aşezate In talerele balanţei d»*
telor si o neglijat imperativele prozodici, al procedeelor fo mai sus. tovarăşului I. Popa
princip iilor de gindiro. spre a tent estimarea la adevărata va comparare a im portanţei .lor, xl losite, mult p r c o retoric*». Stănile.şti. Inclusiv frecven
se avinla 1n jocul liber al su loare a conţinutului umanitar, anume: „Existenţa umană este r sle depăşită în momentul tarea consecventă şi crea
biectivităţii m iturilor. Nu [n- respectiv a înlregulul tezaur ca aspect fundamental existen actual de evoluţia litera toare a poeziei contempo
tirzie nici explicaţia, arătînd antropologic cuprins în con ţă in mister, un destin înzes turii Versuri ca „Eu. M ir- rane
ceptul creaţiei la Blaga, deve trai cu un permanent ap•»l »r :
ră opţiunea unui astfel de p ro coa voievodul, vin chiar de G M artin — Hunedoara.
cedeu nu s-a tăcut de draqul nit componentă şi determinan nevoia de a încerca o REVE la Rovine, t de unde Bai a ri A rticolul dv. — a cărui ra-
tă specifică a destinului uman. LARE a misterului. Prin incer-
m iturilor, ci din convingerea dul (I) s-a războit n i mine", liutic n-am Jnlelcs-o — c-
în perspectiva desăvirşirii o- < urile sale revelatorii. omul
că elanul In creaţie constituie aminiese de Bolintineanu. bundă in formulări ca ^ .cas
mu lui prin idealul de cultură devine însă creator, si anume
premisa majoră In propăşirea N-are rost să revenim azi. ta. pe care o supunem ju
culturii si elementul unic ce A încerca o nouă orientare croalor dc cultură în genere' A1 din nou si sub această fo r decăţii cititorului : „Asem e
realizează si verifică sensul e- exegetică, de interpretare a *>- Reţinem ca fapt esenţial de ari ma la începuturi. Nn puK'ti nea unui roman tidel. uma
perei metafizice a Iui Lucian iă Ideea de mister este doar
xistcntel umane. sîunii pe drumul poeziei fă nismul se afla sub cazuri
in termenii autentici ai filo- Blaga drept o filozofie a crea o premisă, o circumstanţă n ră să vă împărtăşiţi din su- excesive, caro contractă al
zolului : „p rin crea|ie stilisti ţiei, nu deschide un conflict de existenţei umane în efortul rt 'Miilo ati! de generoase si te regimuri de nevoi, de Iu-
că omul devine om, depăşind opinie cu ceea ce s-a apreci său de revelare, iar creaţia rs- de variat»' ale poeziei mo- ciderif!) a aceslor qreu
Im ediatul' *) sau ,,bolnavii se at pînă acum. drept o filozof!*» tr esenţa, (actorul determinant 'b rn e contemporane tă tiK(?!). Considerăm Inutile
Vindecă prin creaţie, căci des a misterelor Excludem din şi definitoriu al omului, in ori( »■ comentarii.
tinul firesc al omului este, du principiu o astfel de situaţie, accepţia sa cea mai autentică Evu loan — Hunedoara I\ N — Deva. Dacă aveţi
pă cum am arătat, creaţia sau <-ăci lumina în interpretarea si dc croalor de cultură Sinicii fără îndoială re un doar - cum bănuim — vreo
cel pulln pa rlieipirea la crea înţelegerea unei concepţii u i Paginile de strălucită gîndi drum Imn Calităţile din K M 2 ani. poezia promite
ţie. Creaţia este expresia mo aduce duelul căutat si deru re filozofică, ce vor începe să ..C în d şi „ N ă z u in ţă " sini Mihălescu Vulnria — O
i neon I ev labile. Mai înm itcti.
dului însuşi de a cxisla al o- tant de opinii contradictorii, apară in curind, se vor des ră tioara de Sus Pentru o
mulţii . creaţia c chiar desti rare de a'îtea ori a diminuat coperi cu alît mai mult în e- Moisiuc C Ionel — Cim- studentă in filologi»; e cam
nul normal al omului, datorita şi subminat însăşi autoritatea dovărala lor lumină, n i cit puri de Sus C'*|c două poe puţin Studiu, in prirpul rînd
căruia omul este ceea ce es şl prestigiul filozofici, prefe vor li urmărite ca omagiu adus zii denotă uşurinţa de a ver- studiu. înd*»lung şi neistovit
te ".-) Ca ultimă depoziţie In rind contribuţiile coordonatoa ideii de creaţie. s ifi. a dar şi o evidentă să şi apoi — dară nu r doar o
acelaşi sens. mai reproducem o re care extind, aprofundează VICTOR ISAC răcie a mijloacelor rte ex nă hu ire de moment a virs
perlă ce străluceşte atît prin şi întregesc arsenalul d e m e n f) T rilo g ia C u ltu rii, Bucuroşii. presie. Am li preferat să (ic toi - va veni şi po*»7ia am
qlndire cil şi prin stil - „Dacă telor de cunoaştere şi v a lo ri 194*4, p. 482. in verv Imaginile dv — pr< a tenlică
omul are Insă şi o altă meni ficare a concepţiilor de qîndi- -) Jbidem, D. 483-84 sentimentale şi arhicunoscule
re declt aceea de satelit al pro re Sub auspiciile unei astfel 3) T rilo g ia C unoaşterii, Bucii* In aşteptare. Foto : V. ONOIU pentru citito ru l trepidantului RADU SPATARU
priei sale u m b re , dacă omul de orienlări, nu impietăm atît resli. 1943. p. 325.
are o menire, care să-l jusll- asupra valabilităţii filozofiei 4) T rilo g ia C u ltu rii, p. 470.
In parc, fru nzele cop acilor — Da’ m inu nea asta cind a trase spre m ijlo c u l în c h is o rii d in m îin l. N-auzca şl nu ve pe ricol. Dacfi-1 vedem cum va ţă, Întinse bastonul să-l a tin lim pede : ,.P e rico lu l a fost în ala rm a t, dum neata (UI tele
tcira so
gă pe om, apoi şi-l
foane. No fiicm n de rl-uil lu
foşnesc dom ol, im p ră ş itin d l i m al ap ărut ?! sc m lrA el. in - lu i m orm Aind. dea n im ic . II sugrum a supă că vine, fug im sus. uşa asta brusc şl sc ap ropie dc el. lă tu ra i, c irc u la ila o lib e ră ". m ii dacă ne luăm după o ri
de ia In tra re e num ai geam,
coarea d im in e ţii pc aleile pic- cluda t de nesocotirea ve ch ilo r — SA te Ie rt ? rarea şl o tuse seacă il inc- o dată o face (Andărl. Doar — D om nule, a»m do m nule . Trecu p«! lingă co n siliu şi-şi care icrch ca-bercii <-a.
d ru m u l
con tin u ă
p rin oraş
(ru iic . udate d in belşug tio. rln d u ic ll. Şl alt m o rm ă it prelung fu v«. Şl-l z g llţll dc um ăr.
— Uc ce ii» dat telefon
Iu
ploaia d in a ju n . La „ h in iâ ” , La m ijlo c u l p a rcu lu i, In ju răspunsul. D in susţii p a rcu lu i răzbătu n-o veni el ptnă sus. — Cum 7 Cc-i, făcu om ul »:l;t\onin»t şl iepe tin d îndem m iliţie ? — vru să afle lo o a iă -
ce-l aşeză pc scaun,
După
cîţiva cop il gâiăglo$l abia pol ru l un ui poin. un g rila j din — Nu te Iert. Nu le ie rt că o larm ă copilăreasca, ce creş p o rta ru l vru să plece sus, pc speriai şl sări in picioare. nul. >ui preşedinte.
D om nul l'.im fll. răm as singu r
tu lb u ra lin işte a p a rcu lu i, sub ţeava, proaspăt vopsit, şi-n cl eşti geambaş. In fiecare zl tea o dată cu venirea lor. Co balcon. — Cc s-a in tim p la t V Insistă — l'ă i. eu am cre zul că i a-
supravegherea atcniA a sub re ursul. Un p u ia n d ru dc urs, aceeaşi poveste. Eşti o lichea p il! dc la şcoala profesională — Ş tiţi, de acolo sc vede b i cl. pc balcon, oftă uşurat, ing»- devărau» poveMoa... rx p li« ‘A
te lo r şl a douA b u n ici. Fem ei care se plim bA nervos şi rage fără nădragi, asta eşti. Mi-a» fugeau h irjo n h u iu -s e şl s tr i ne ec-i fn parc şl In stradă. — Un telefon, aş vrea să niud : „sla vă d o m n u lu i". Işi încu rcat o fiţe ru l de serviciu .
luă bastonul şi plecă pc c o ri
le dc 9C rvlctu stau aproape de dc sc aude pinA departe In spart pînă acum tre i sticle. gau ; U rsul, a scâput ursul !f F iţi lin iş tit. dau un telefon la m iliţie . dor încet, cobori scara. şl. Si- in vrem ea asta, se auzi m
cop il, 11 Ajută sA sc urce in oraş. P ’astea cine ie plăteşte ? — Cum 7 sări ca ars *t»>mnul — Stal dom nule, stal cA vin — Ce telefon ! Cc eauţ» d u m dind bineţe p o rta ru lu i, ieşi »n uşă uu ciocâtiic sinii, nchotâ-
leagăne, ii dau huţa, Ic fac — V a s A z itl asta era ? In tre tim p d o m nul P a m fil s-a P am fil şl cu. V in , vin , păi sigur că neata alei 7 'f r a ilj. tn u e tim p m aşina m i rit.
o b se rva ţii In mod discret, tră - D om nul P a m fil stA aproape dc ap ropia t pe neobservate. — A scăpat ursul, o ţineau da... dacă 2lc l că de acolo se — D om nule, a scăpai ursul liţie i se întorsese. In uşă se — In tră , răspunseră to ţi
glnd cu o ch iu l la Im b râ ră m lo - dispensarul ve te rin a r. A sta-I — L -a ţi adus aici, hal ! făcu co p iii (n tr-u rta fu g in d dc le vede bine. din parc şl ţoală lum ea din Im iln i cu o fiţe ru l care locm al deodată. In fala lo r apăru un
tea su ra te lo r lor. Desenele altA „m a rc pro stie '1 — li p la el ră stit. scăpărau picioarele şi hoho Şl p o rta ru l (I a ju tă pc dom oraş c îng rozită , li explică vrea să Intre. In clipa cind b ă trin in a h , uscăţiv, adus p u
m a ri, In c u lo ri v ii, ale ro ce lu i sA spunA — A. bună dim ineaţa, dom tin d tir rls. nu l P a m fil sA sule scara in dom nul P a m lil cu o m iine ţin dc spate, eu bastonul şl
c h iilo r, pIcptânA tura decentă, Aşa o du m nea lui. gAseşto nule P a m fil. Nu v-am mal vă Vestea cuprinse pc dală p a r spira lă, tin in d u -l dc braţ. vădită în glas. l-a observut, ar f» v ru t sâ-i pă lă ria in m ina. Sc făcu tă
spună ceva. dar s-a ră zg in d it.
p rin d bine puştanccle. Dc fap t peste to t cile o „m a rc pros zut dc m u ltă vrem e. Ce mal cul, ca flă că rile a ţlţa tc de o A junseră sus, tre cură p rln - — PAi, cum aşa ? , Prea m u lt il obosise povestea cere.
cel mal bine Ic prin de tin e tie ". Şi u n e o ri asemenea o p i face ţi ? oco li el întrebarea. boare dc v in t. tr-u n c o rid o r şi ieşiră pe ba l — Aşa bine. H alde să v o r asta. Avea nevoie de linişte. D om nul P a m fil sc sim ţea
reţea, d a r aşo-5 oam enii : se n ii sînt im pA rtA şitc şi de a l — Ce să fac. Iacă privesc. C opiii au fost lu a ţi în b ra con. bim cu m iliţia . s tîn je n it de p riv irile aspre,
(asA deseori adem enit! dc a- ţii. — Da, do m nule P a m fil. N ici ţe şl ciu rd a de fele ieşi In C ind pricepu despre cc-l Mergea pe sira tlâ incct, u ltin - făcu un pas cu m ină întinsa
du-se în g ă d u ito r la co p iii caic
p a rrn ţc. Se apropia nervos şi nu -l ve nu vă p u te ţi da scama c it II vorba, om ul puse m ina pc te treceau pc tro tu a ru l celălalt şi ingin ă :
S p riţln ln d u -ş l bA trincţea în nea sâ croadA. A sta-i IninA. dc isteţ. Cum ntă vede nu m ai le fo n u l din m ijlo c şl. form ă al stră zii, riz in d zgomotos. — lin i da(l voie 7 P a m fil mă
basion, dom nul P a m fll Işi fa SA ş tii c-au b ro d ii-o . In pâr- arc asUm păr. Se bucură ca n lşic num ere. — v-aş fl văzut cu cum aţi num esc, pensionar, in tine reţe
ce plim b are a ob işn uită do tu le ţu l Acesta sA aduci o a- un copil. Nu prea-m i place După pu(in tim p vo rb i In m al fi ris dacă vă Ieşea u rsu l avocat. A vocatu l P a m fil, con
diim iu icA . Se opreşte d in cind scruenca lighio ană. H alal gos nilc rAgetul, da1 ce să-i fac ! re cepto r : A ici Stancu. o fiţe In cale — re flectă b ă trln u l, tin u ă el, s irin g ittd m ina şi ce
In c!nd sA adm ire toaleta po podari... Ce m iopie a d m in is — Cine I-a adus aici 7 sc ru l tle serviciu de la consi pizm aş pc veselia ne vinovată lo rla lţi.
m ilo r. fAculA dc cu rin d do tra tiv ă . dom nule, ce m iopie. răsti dom nul P a m fil. U R S U L liu l popular... Cu cine v o r a co p iilo r. — D um n e a lu i m-n Indus h»
N iţa flo ra m l. In fieca re p rl- In vrem ea asta, .Moş C ircel, — C onsiliul, cine să-l aducă : besc ? Tovarăşe locotenent. Tocm ai atu n ci cineva II a- eroare, expllcA o fiţe ru l de ser
mdvarA, sc apucA de curA ia- în g rijito ru l. Işi m ustra b lin d D a‘ ce, n u -i fru m os 7 A ii scăpat ursul dc aici. din pucâ dc braţ. Sc întoarse şl v ic iu şi d o m nul P a m fil făcu
iu l p o m ilo r. fărA 9.\ ccarA p rizo n ie ru l. Pe dom nul P a m fil II lndu - parc, L u a ţi m ă suri urgente sr trezi fnţă în faţă cu p o rta och ii m arh
cuiva voie si n im e n i nu -l — MAI M a rtinlcA , m ăi. T acI, loşă na ivita te a b ă trin u lu l. Işi să-l p rin d e ţi, n u n noroc. ru l — Dc ce fael larm ă tova
opreşte. C o n siliu l p o p u la r ia nu\l bAicte, că ne dă lum ea veni in fire şi începu s.A cer Puse re ce p to ru l in fui'că şi, — D om nule P a m fil, to v a ră răşe. cind eşti In nccunnştin-
ca ch itic. La început l-au aş ufarA d in parc m ăi, ş l-l val ceteze cu luare am inte „ m i Schijă satirică cu och ii in pA m int. ceru In şul preşedinte va pofteşte sus ţâ dc cauză 7 in tră in subiect
teptat sA vinA dupA platA. de noi. Taci — flţl-a r lim ba ia nunea". con tinuare e x p lic a ţii. la con siliu . M-a trim is după preşedintele.
P reşedintele vrea sA parA au ursească. MAI cra iu le, mAi. — *>i cum s-a in lim p la t 7 dum neavoastră. — La m ijlo c e>le o ne înţele
— Şl ce cazemată i-au fă
to rita r ; „a m sA-t în tre b eu A poi căuta îndelung In cut • , — Nu ştiu, toi oraşul e în gere. îm i paro ră u că s-a a
(in c i-a spus sA facA treaba traistA sticla cu lapte, scoase stiadA fug ind şi tip in d : U r In stradă, lin işte . D in cind grozii. Eu mă duc pc icrnsă, — T o vară şul preşedinte 7! făcu Juns aici, dar vă rog să mă
— Pă| ce, te Joci cu fia ra 7
asta !“ Dar om ul n-a ven it. I d in buzunar b ib e ro n u l, a ţlţin d E p u tern ică , o dată iţi face sul ! Lum ea agitată, speriată, In cînd clte o m aşină tu lb u ra dc acolo sc vede bine. m ira t do m nul P a m fil — Iar credeţi. vA dau c u v în tu l meu
te parc firesc sA con tinue o p rin calm ltatea m iş c ă rilo r lă şandram aua arm onică ! cind in cep ca să priceapă ce-l In trecere am orţeala. încolo, — V iu şi eu. după o vrem e con tinuă : L a dc onoare...
t:c:»bA pe care o face do po com ia şl răbdarea p u iu lu i de — D a. cum de s-au g in d lt şl cum , o lua Ia goană, cx- nim e ni. — H aide ţi, în c u v iin ţă d o m să, dom nule, nu c nevoie, am — Cc să facem cu c u v în tu l
vrem ea cln il pa rcul era al siA- urs. Cum îl întinse sticla p rin * Ja aşa ceva 7 Au strica t lin iş p lic ln d in fugă i-cloi tm iln lţ) — Ş tii ce mâ gîndesc eu : nul P a m fil. şi-o p o t/il înainte. a ju ta t şl cu la în lă tu ra re a u n u l de onoai c 7 Am rid ic a t tot
p ln u lu i şi o face şt acum . u c g ra tii, M a rtinlcA se repe tea p a rcu lu i, şi m iro sul... m i in calc : U rsul, a scăpat u r hai sâ dăm un telefon la m i S trăb ătură co rid o ru l in tă pe ricol, 2ău n-uş m al veni. oraşul p e n tru h a lu c in a ţiile
D om nul P a m fll W adm irA zi m o lfă ln d cu nesaţ bibero ro sul Asta n e su fe rit de d ih a sul !! liţie . cere şi-l in liln iiă ţie p u rl.ir, — Nu, nu. vă rog să ve d u m lta lc. Tc dăm in Judecată.
-- T rebuie v o rb it cu o fiţe
m unca şi se gindeşte cu nos nul. C ind laptele d in sticlă nie, spune şl dum neata, hai. Cclc douA b A tiin c răm ase in ru l dc serviciu , ş tiţi, noi n-a «■arc cobora. „Să în ch id uşa n iţi. M -au trim is să vă chem A sm -!, te dâm In Judecată...
talg ic : cind n-o m ai fi X iţA , s-n te rm in a t, a prin s cu d in nu m ai spune... urm ă. fugeau u itim iu -se în a vem voie. dc la in tra re cu cheia" — le înapoi, Inslsiu p o rta ru l spe — De cc Eă ma daţi tn Ju
rin e s o m ai în g riji de pom i ?! ţii do bibe ron şl căuta să îm poi m g in in d : lesus M ana I — Vorbesc eu, cum *A n»i. spuse cl g ră b ii. ria t de re fu zu l n e hotâ rît al decată, tovarăşe preşedinte ?
T o ro p i! dc g in d o ri negre, işi pingă cu laba |>c Moş C ircel. — Ce să spun dom nule P am Deodată una văzu o tulA miş- lasă că vorbesc eu. Unde-I 7 N u după m u lt tim p , m aşina d o m n u lu i P a m fil. C hiar dacă, sâ ad m item , am
continuA plim b are a, agale, po t M oşul se ferea bo scorodindu-l. fil, aşa a fost o rd in ii1 f... cind şi strig ă : u iic -l, ia r cea — H aide ţi câ vă conduc... m iliţie i, broscuţa aceea cu lu In tim p ce do m nul P a m fil fAcut o prostie, ara făcu t-o eu
iiicca M rA jnilA „d c soborul cu- — O ată-tc dum nezeu de ne — O rdiQ ul d ra cu lu i. laltă începu să ţipe. Fugeau Ieşiră din nou pc corid or, m ina albastră deasupra, cla sc întorcea, o fiţe ru l dc s e rv i In te n ţii bune. A m v ru t să c-
v;oş dc ic l'\ Licean fiin d , a bun viclean. P tiu, flţl-a r nă — Ba asta să n-o mai spu ţip in d . u itin d u -sc înapoi $1 cind ajunseră in cnpnt. p o r xona şi, p rin m egafon, o voce ciu încerca să exp lico cazul v lt o ne noro cire, ch ia r dacă
scris cu g in d u l la „dragostea ra vu l s.\-tl flc, lighio ană sp u r neţi cA se supără dom nu’ pre n.\m.»s singu r, dom nul Pam ta ru l ii arătă o uşă şl sp u înd rum a p o pulaţia să sc ic - tovaiă.şului preşedinte, locote s-a dovedit neîntem eiată. Cu
l;»i »’e» m a rc“ , ln s p lrn t de a- cată re eşti. LnsA-ţl mA z iir- şedinte. Ş tiţi cit tin e Ia el ? fil da să fugă, a ju tin d u -sc do se in şoaptă : tiag ă de pe stradă. n e n tu lu i de m iliţie şi a lto r doi, cc-9 v in o v a t 7 O ricin e , tn lo
«ccaşl a lriţ şl o poezie. ale bagiule laba, t:A-ml cro io şll A ii in tirz ia t citevn zile cu baston, sl uu reuşea n ic i — Eu cred că ar tre bui core nu Intcrvcnea u In dlscu- cul meu, cura ar fl procedat ?
rA rci u ltim e v e rsu ri Ii vin pielea şl cămaşa şl-apol io con strucţia şl s-a făcut foc. cum. F iin d cu och ii in p a irii — A ici e, eu mă retrag. chem aţi şl p o m p ie rii, filo z o ţie. M i-am fă cu t d a to ria de cetă
cM irn in m inte : Pc data au şl ve n it doi meş sc îm piedică şi se întinse cit V o rb iţi dum neavoastră cu cl. fă o fiţe ru l dc serviciu . Cum — Mă pomenesc că In lră la ţean, dacă-1 plnă acolo. Ce,
, Te-ant aşteptat In flecare calcă.,. te ri dc-au gătai-o. era dc lung pc alee. Se r id i — B ine, b in e ... Şl do m nul au să-l prin dă cu m aşina 7 m m e v a l-v lrtc j un b ă trin şl dum neavoastră nu p u te ţi des
scară A u rAmas o vrem e îm b ro b o “ DacA-l place n lit dc m u lt. că r»»r(.u şi-o poi'hi m ai de P a m fil aşteptă o clipă să sc — Ein' cel p u ţin să se afle mA roagă d ispe rat să dau te luşi cc-i bine do cc-l rău ?...
d iţi dc lu m in a am iezii, fa|A de ce n-a făcut po rcăria asta parte. Aceraşi sudoare rece 11 depărteze p o rta ru l. Işi înche unde e. La o asemenea re p lică neaş
Uc eiu; o ri pc-n lo rto ch ca tc-a le i iu faţă, ca in tr-u n Joc p re Acasă la el. nu aici, în paie. brobonl fru ntea , ieşi din parc ie n a stu rii la haină, apoi — i\'u, dom nule. asto-I o lefon la m iliţie . Da’ ce-l dom teptată preşedintele sc do m oli.
i' >b, rn l cuvios de ie i destinat ; m oşul su d u in d u -l şt — Eu asia n-o m al ştiu. in- şl ncv.V/ind pc nim e ni, sc g ră ciocăni, la început in e rt, apoi treabă serioasă. I'ărâ po m nule, cc s-a in tim p la t 7 — D a’ recunoaşte şi d u m
Nbugca a nu ştiu cim oar.V. ţin in d cu m îin llc de sticla gtnă Moş Clrceî şi. o c o liiid u -l bi s:i traverseze strada. In lră mnt tare, dar nu p rim i nici pie ri, spun eu. nu fac nim ic. — Au scăpat ursul, zice. neata câ n u -i Just să to tel
Sc pomeneşte o flin ti fArA sA p riv ire a , luă găleata şt pleca un răspuns. Se uită pe uşă. — A u scăpat pe draeu, In
ştie dc ce. goală, ursul cu bibe ron ul prins la co n siliu l po pular. P o rta ru l — Să m ai aşteptăm . Să ştim te rvin e locotenentul. N -au scă după ce-al a u zit de la nişte
in tre d in ţi, cu o rlu l a ţin tiţi după Apă. se rcptv/l şi închise uşa »n u r văzu lA b iila „S e c re ta ria t", ezi prccl.s undc-l. A sta-i acum pat n ici un urs. $ i-a b ă tu t Joc cop ii care so Joacă.
Apoi lin işte a p a rcu lu i o tu l spre el, lin iş tit şi şugubăţ D om nul P a m fil rămase sin ma lui. tă »> cllpA. da» deschise. pi in« ip a lu l. dc dum neata. Asta c. SA fi vă — Recunosc, tovarăşe preşe
burata de un fel dc m orm A it — Ia r începi, hai ! Stai tu gur, fre m ă iin d dc m iilie . P rin — Ce nenorocire — u f — Un Ins. Instalat com od in Ini re tim p începură să so zut cc ridea în g rijito ru l, cind dinte, recunosc.
E iv u rAţ$ct. pe care do m nul cA le potcovesc cu, im p ic ll- tre g ra tii, ursul li sroiea lim cc nenorocire. Să scape ursul- tr-u n fo to liu , eu picioarele sească m aşinile. O preau în a a fla t dc cc nc-am dus aco — N oi am adus u rsu l In
P am fil. in n c d u m c iirc a Iu), ţa iu lc . Şi se aplecă încet, a ba im b iin d u -l să-l dea ceva Auzi dum neata, să-l scape ră şchlruic. dorm ea dus. D om faţa c o n s iliu lu i, sc auzeau uşi lo... Ne spunea cA e le vii do parc să sc Joace co p iii, nu
nu l poate descifra. Ce l por- ten t la urs şl, cu m ina ţin in d dc m încarc. ziua in amiaza mare. Ce oa nul P a m fil făcu och ii m ari. le ilin iile şi sc vedeau oam eni la şcoala profesională an tre oam enii m a ri.
cArla asta ? Sc opreşte lo cu dc sticlă, căută p ră jin a cu ţe l.in g â cişmea, se aşeză pe m eni dom nule, ce oam eni ! »uş» Insin uam , sc apropie dc g râbinilu-sc să in tre . cut p rin parc şl. In Joaca lo r. au — Asm aşa-l. se g ră b i să fie
lu i. apoi. din d u -şl scama de puşe In v irf căzută Ia picio a bancă şl începu să înşire toi — L i11 işCiţI-v fi. dom nule Pam In d ivid , dar nu Indr.T/nl sA-l Nu după m u lt (im p sc auzi început să sirig e c-a scăpat u r de acord, pocăit, d o m n u l P am
unde vine „p o rc ă ria ", se ln - re. Cum reuşi s-o rid ice , u r ce există în lum ea asia „m a ro trezească. P riv i încurcat cele cla xo n u l m lliţc i, şl, cind a ju n sul. A stn -i toată povestea. Z v o fil.
drcaptA g ră b it in ti-n c o lo . sul slobozi bibe ron ul şl sc re p rostie", vo rb in d la ie şl d»nd fil — aici nu mai sîniem in tre i leleîoane de pc o m ăsu se m ai aproape, sc desluşea nu l s-a ră sp ln d lt, lum ea s-a X. ION