Page 60 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1
Rouă seefie

de |
marochinărie \

Folosind mai raţio na l j
j spaţiile dc producţie ale j
j C om plexului de deservi- |
j re din Ilia, conducerea j
: Cooperativei meştoşugS- :
i roşii „S olida ritatea " din ;
j Deva a luat măsura în- ■
j fiin ţă rii unei noi secţii j
■ în cadrul căreia se vor j
: produce artico le dc ma- \
i roehinărie.
Noua secţie foloseşte :
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU | m ateriale P.V.C. pe su- j
î port te x til şi tn lo cu ilo r j
1 de piele. Pînă acum aici j
j s-a produs o gamă va- î
ANUL XX NR. 4318 MIERCURI 20 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI î riată de articole şi sorti- ;
j mente în cu lo ri diferite, j
| căutate cu interes dc i
î către populaţie. D intre *
I cele mai solicitate, am in- j
' tim : poşete, mape, ser- \
Constituirea Consiliului National Terminarea I : I viele. cordoane, curele | j j
altele,
pentru ceas şi
se
Pentru nou-născuţi
lucrărilor confecţionează din mate- j
; ria l plastic c h ilo ţi Im- :
■ perm eabil.
de dezvoltare Aceste articole se exe- \
al Frontului Unităţii Socialiste şi modernizare energia electrica aleargă invizibilă pe cabluri spre abonaţi. • j I culă la comandă, ia r ca- j i
De aici, din sala maşinilor Uzinei electrice din Gurabarxa,
lilatea lo r deosebită le-a
impus în faţa cum pără-
Iui de 7 300 Kw.
Foto : V. ONOIU
Pe lin g ă ro lu l său de Şeful de tură Candin Ciocan urmăreşte mersul turbogeneratoru- j lo rilo r.
unitate productivă, în tre ­
prinderea ,,M arm ura" Si-
M a rii la amiază a avut loc al F rontului U n ită ţii Socialiste. Adunarea a hotărit în una­ M eşteşugăreşti, Uniunea Cen­
în Capitală şedinţa de consti­ Adunarea a lost deschisă de nim itate constituirea C onsiliu­ trală a C ooperativelor de meria a o fe rit o perioa­
dă lungă de tim p şi im a­
tuire a C o n siliu lu i N ational al tovarăşul Nicolae Ceauşescu. lu i N ational al F rontu lui U n i­ Consum. Uniunea A so cia ţii­ ginea unui adevărat şan­
F ro n tu lu i U n ită ţii Socialiste. secretar qeneral al C.C. al tă ţii Socialiste, orqanlsm larg lo r Studenţilor, C o nsiliu l im portante lu cră ri de in ­ Să prevenim cheltuie­
tier. A ic i s-au executat
La şedinţă au participat to­ PC.R., preşedintele C o nsiliu lui reprezentativ, din componenţa N ational al In g in e rilo r şi
vară şii N icolae Ceauşcscu. Ion de Stat. căruia lac parte reprezentanţi T ehnicienilor. Uniunea Socie­
Gheorqhe M aurer, Gheorqhe P articipa nţii la adunare au ai P artid ului Com unist Român tă ţilo r de Ş tiinţe M edicale, Â - v e s tiţii pentru în fiin ţa ­
A po stol. Em il Bodnaraş, C hivu ascultat inform area prezentată şi ai urm ătoarelor organizaţii sociafia Ju riştilo r, C om itetul rea de noi lin ii tehnolo­
Stoica. Paul N iculescu-M izil. de tovarăşul V irq tl T ro tili cu de masă, obşteşti şi profesio­ orqanizatoric al ve te ra n ilo r din gice moderne, m enite să
V irq il T ro lin .Ilie Verdef, mem­ p riv ire la m odul cum a lost a- n a le : Uniunea Generală a Sin­ războiul antifascist, C om itetul asigure prelucrarea su­ lile neeconomicoase!
m arm urei.
perioară a
b rii şi m em brii supleanţi ai plicată hotărirea Plenarei C.C. dicale lo r, Uniunea N aţională a lost Hor d e ţin u ţi antifascişti.
C om itetului Executiv al C.C. al al P.C.R. din octom brie a.c. In C ooperativelor A gricole de Asociaţia C ineaştilor din Româ­ De cîleva zile a fost ter­
P.C.R., m em brii b iro u rilo r şi vederea c o n s titu irii F rontu lui Producţie, Uniunea T ine retului nia ; lac parte, de asemenea, m inală şi pusă în func­
com itetelor executive ale o r­ U n ită ţii Socialiste şi a consi­ Com unist, C o n siliu l N aţional reprezentanţi ai C o n siliu lu i oa­ ţiune o staţie de concn- Pe ansam blul ju d e ţu lu i H u ­ pru m u tu rile restante la unele 63 m ilioane le i. Cel mal m are
g a nizaţiilor de masă şi obşteşti liilo r oam enilor m uncii ai na­ al Femeilor, Uniunea S criito ­ m enilor m uncii dc n a ţion alita­ sare şi măcinare a m o­ nedoara vo lu m u l ch e ltu ie lilo r chiar dc cîţiva ani. volum dc re b uturi se înregis-
care au aderat Ia Frontul U n i­ ţio n a lită ţilo r conlocuitoare din rilo r, Uniunea A rtiş tilo r Plas­ te maqhiară din Republica So­ zaicului avînd o capaci­ neeconomicoase se xidică la Existenta stocu rilo r supra- tiează la C.S. Hunedoara, Uzi­
tă ţii Socialiste, reprezentant! al România Adunarea a aprobai tic i, Uniunea C om pozitorilor. cialistă România, C o nsiliu lui tate anuală de 40 000 to ­ peste 97 m ilioane Iei. Aceasta norm ative demonstrează că na „Victoria** Călan, C.C.V.J.,
ne mozaic granulat. N o­
P artidului Comunist Român şl In unanim itate activitatea ce Uniunea Z ia riştilo r, Uniunea ogm enilor m uncii de na ţion ali­ ul produs va servi ca demonstrează că In m ulte în ­ la aceste u n ită ţi nu este orga­
ai organizat iilo r de masă, ob­ s-a desfăşurat in acest senp. A rh ite c ţilo r, Asociaţia O am eni­ tate germană din Republica So­ m aterie prim ă la re a li­ Fabrica de produse refractare
şteşti şi protesionale, ai oame­ precum şi m ăsurile ce urmează lo r de Stiintâ, Uniunea Societă­ cialistă România, co n siliilo r tre p rin d e ţi nu a existat o preo­ nizat în co n d iţii corespunză­ Deva, Fabrica de conserve Ha­
n ilo r m uncii din m ari în tre ­ a se lua cu p rivire la consti­ ţilo r Ş tiin filice ale Cadrelor oam enilor m uncii de naţionali- zarea dalelor ornam en­ cupare satisfăcătoare penlru toare co n tro lu l pre ven tiv asu­ ţeg şi altele.
prinderi, in s titu ţii, u n ită ţi aqri- tuirea c o n s iliilo r judeţene, mu­ Didactice, A sociaţia O am eni­ tale şi obişnuite de m ar­ închiderea canalelor ce dau pra necesităţii şi o p o rtu n ită ţii Căile de reducere a rebutu­
cote, personalităţi ştiin filice . nicipale, orăşeneşti şi comuna­ lo r de A rtă din Institutele Tea­ mură. însemnate canti­ naştere unor asemenea p ie r­ ap ro vizio n ă rii m a te riilo r p ri­ rilo r sînt m ultiple. Ele trebuie
culturale şi clericale care lac le ale F rontu lui U n ită ţii So­ trale şi M uzicale. Uniunea (Continuare in pag. a A o) tăţi se vo r u tiliza la c- deri. me şi m aterialelor, nu se core­ să pornească dintr-o cunoaş-
parte din C o n siliu l N a tion al cialiste. Centrală a C ooperativelor xecutarea m ozaicului în Dacă la I.M . Ţebea, I N . lează în tim p şi spaliu planul tre exactă a cauzelor cre a ţilo r,
holu ri, băi, bucătării ele, Barza, IM . Deva, „V id ra " O- de aprovizionare cu cel de precum ş» o lo c u rilo r unde s-au
în cadrul n o ilo r con­ răştie, l.R.E. Deva ctc. v o lu ­ producţie si cu norm ele dc produs. In general cauzele
sociaţ-culluralc.
stru cţii
Cuviutureu tovarăşului coase s-a redus ca urm are a creă rii re b u tu rilo r sînt în
m ul c h e ltu ie lilo r noeconomi-
slrinsâ legălură cu desfăşura­
Pentru activitate m ăsu rilo r luate pentru organi­ rea procesului tehnologic, or­
ganizarea. conducerea şl
corespunzătoare a p ro ­
zarea
do-
cesului de aprovizionare, a p ro ­ Pentru creşterea servirc.i acestuia.
NICOLAE CEAUŞESCU deosebită du cţiei şi desfacerii, nu acelaşi c o n trib u ţie deosebit de esen­
La prevenirea re b u tu rilo r o
făcut la I.C.S.H.,
lu cru
s-a
C.C.V.J., Uzina .V ic to ria " Că-
oduc«» faclo rul
ţială o poale
Cel de-al treilea tr i­ lan, în tre p rin d e rile forestiere eficienţei activităţii om — dacă se are în vedere
mestru al anului a fost şi altele, la care se înregistrea­ respectarea înca drării lo c u ri­
Încheiat de călre side- ză fncă un volum rid icat dc
C onstituirea F rontului U n i­ ştiut că edificarea socialism u­ socialism ul şî com unismul, să tu rii. In felul acesta, progra­ lo r de muncă cu personalul de
tă ţii Socialiste reprezintă un lu i şi com unism ului nu este asigure dezvoltarea liberă şl m ul de săvlrşirii construcţiei ru rg iş lii hunedoreni cu ch e ltu ie li neconomicoase. economice categorii prescrise de procesul
un bilanţ bogat In rea­
moment de mare im portantă 1n de conceput decîl pe baza ce­ independentă a ţă rii noastre. socialiste va exprim a nu nu ­ liză ri. A m in tim că pla­ Una d in tre princip alele tehnologic, ridicarea continuă
viaţa politică şl socială a Re­ lo r mai înaintate cu ce riri ale (V ji şl puternice aplauze). mai adeziunea tu tu ro r organi­ form e de „existe ntă" a a ca lifică rii acestuia, creşterea
p u b licii Socialiste România. A ­ ştiinţei, ale cunoaşterii uma­ lată de ce putem afirm a cu z a ţiilo r obşteşti şi a maselor nul producţiei m arfă lo r o constituie penalizările exigentei co n tro lu lu i de ca li­
cest evenim ent marchează o ne, că numai aslgurînd în flo ­ 1oală convingerea că form area la rg i populare, dar va în tru - . vîndută şi încasată a p lă tite pentru depăşirea tim p u ­ tate, desfăşurarea ritm ică a
nouă elapă în întărirea unită­ rirea continuă a ştiin ţe i şi cul­ F rontului U n ităţii Socialiste In chipa şi co n tribu ţia acestora la fost depăşit cu 45 541 000 lu i norm at la încărcarea şl consum de aprovizionare, a tit producţiei şi prevenirea asal­
ţii m ora l-po lilicc a poporului tu rii putem asigura făurirea România consfinţeşte o re a li­ găsirea căilor celor mai bune lei, iar preţul de cost descărcarea vagoanelor. In în faza de întocm ire cît şi pe tu rilo r Ia sflrşlt dc perioade,
nostru, în dezvoltarea demo­ celei mai civiliza te societăţi tate de fapt — unitatea Indiso­ pentru traducerea sa în viaţă. planificai a fost redus perioada celor 10 lu n i în tre ­ parcursul executării lui. folosirea corectă a m aşinilor,
cu 0,21 la sută, sporind
craţiei socialiste in România. din lume. (VII aplauze). lubilă a tu tu ro r celor ce m un­ După cum ştiţi, tovarăşi, de la în acelaşi tim p volum ul p rin d e rile din ju d e ţu l H une­ Se întîlnesc frecvente cazuri u tila je lo r, aparatelor de măsu­
Frontul U n ită ţii Socialiste A lcătuirea Frontului U nită­ cesc din patria noastră, hotărî- elaborarea sau adoptarea unei b e ne ficiilor suplim entare. doara au p lă tit lo ca ţii fn su­ cînd în tre p rin d e rile nu fac din ră şi con tro l, tinerea unei o-
reprezintă o formă superioară ţii Socialiste din Partidul Co- rea lo r de a asigura sub con­ h o tă rlri şi pînă la înfăptuirea C o ntrib uţia deosebită mă de peste 10 m ilioane lei, tim p renunţări Io re p a rtiţii videnţe corecte si operative a
de mauilcsLare a .v o in ic i de. mumst-Român;- dlr. organfzeţn*- ducerea P artidului Comunist ei este o cale destul de lu n ­ a m u n cito rilo r la Înde­ din care cel mai mare volum pentru unele m ateriale care în tre g u lu i volum de rebut cu
muncă şi luptă a poporului )e obşteşti şi organizaţiile de Român dezvoltarea si mai pu­ gă, care cere o muncă inten­ l-a înreg istrat C.C.V.J., C.S. nu mai sînt necesare ca u r­ specificarea cauzelor, a vin o va ­
nostru, a h o lâ rîrii sale de a masă este, s-ar putea spune, o ternică a acestei unilătî, înfăp­ să ; noi considerăm că organe­ plin ire a şi depăşirea Hunedoara, întreprinderea m i­ m are a re structu ră rii sarcini­
realiza program ul desăvîrslrii cerinţă obiectivă, determ inată tuirea neabătută a p o litic ii le F rontului U n ită ţii Socialis­ in d ica to rilo r de plan a nieră Hunedoara, I.M .C. B lr- lo r dc producţie. Un volum ţilo r şi a lo cu rilo r unde s-au
construcţiei socialiste, de a-?i de dezvoltarea societăţii noas­ Partidului. (Aplauze prelungite), te vo r «ivea în v iito r un cu- fost recompensată, drept cea, I F. OrSştie şi altele. Dacă im portant de fonduri stă im o­ produs.
făuri un v iilo r lum inos, de a tre socialiste, de creşterea După cum s-a arătat aici, v tn t im portant de spus şi vor prem ii prin plata lunară enum erăm cauzele care au de­ biliza t în m ărfuri refuzate de ChelUiieLile neproductive
asiqura progresul m aterial şi ro lu lu i org a n iza ţiilo r obşteşti Activitatea C onsiliului N ational desfăşura o activita te rodnică a unor im portante su­ term inat efectuarea unor ast­ c lie n ţi datorită producerii şi l i ­ con stituie un trib u t p lă tit de
me băneşti. Acum este
spiritua l al patriei. In întreaga viată socială a pa­ ol Frontului U n ită ţii Socialis­ In această direcţie. rîndu l personalului leh- fel de ch e ltu ie li, ajungem la v ră rii acestora în afara com en­ întreaga societate pentru ne-
La tem elia Frontului Unitâ- trie i. In acest cadru, ro lu l con­ te şi a co n siliilo r judeţene, o­ C onsiliul N aţional va trebui nico-adm inistrativ. In concluzia că ele se datoresc z ilo r b e n e llci.irilo r. In unele g lijc n iă , lipsă dc preocupare
,ţji Socialiste stă In p rim u l rin d ducător al în tre g ii a ctivită ţi răşeneşti şi comunale va avea să examineze, de asemenea, scopul stim u lă rii acestu­ 1n p rim u l rînd a p ro vizio n ă rii cazuri do calitate necorespun­ şl uneori competentă In con­
«orţa clasei muncitoare, cea p o litice revine P artidului Co­ un caracter perm anent. Ele principalele problem e ale p o li­ ia, care, p o triv ii regula­ cu m aterii prim e şl m ateriale zătoare. R ulajul m ă rfu rilo r re­ ducerea şi organizarea proce­
piai avansată clasă a orînd ui- m unist Român — forţa politică trebuie să desfăşoare o a c tiv i­ tic ii internaţionale a statului m entului in te rio r se face In can tităţi mai m ari declt po­ fuzate pentru calitate nerores- sului do producţie Fiecare
r ii noastre, al cărei ro l con­ conducătoare a societăţii noas­ tate organizată, să dezbată nostru, asigurînd ca politica trim estria l, com itetul de s ib ilită ţile de descărcare, cît şt punzătoare pe ansamblul ju ­ cheltuială neeconomîcoasă es­
ducător in societate s-a a fir­ tre, care prin întreaga sa acti­ problem ele principale ale po­ externă a României Să cores­ direcţie al C.S. Hune­ n e rea liză rii ritm ice a produc­ deţului este dc 23 m ilioane lei. te determ inată în m ire măsură
mat tot mai puternic în vitate a demonstrat că înd epli­ litic ii interne şi externe a pundă pe deplin pu nctului de doara a alocat un fond ţiei. din care cel mal m .irc volum dc cauze subiective. Este de
'Anii construcţiei socialiste. In- neşte cu cinsle ro lu l pe care României, să examineze p ro ­ vedere al o rg a n iza ţiilo r care de prem iere de 2 900 000 datoria com itetelor de d irecţie
deplinindu-şi cu cinste m isiu­ si l-a asumat, de a conduce blem ele dezvoltării ju de ţe lor, au aderat la Frontul U n ită ţii Ier. Efectuarea p lă ţilo r Un volum im portant de lo ­ îl deţine C.S. Hunedoara. din în trep rind eri, a organiza­
nea ce-i revine în cadrul na­ poporul român, destinele na­ oraşelor, com unelor, să acţio­ a şi început într-un ma­ ca ţii s-a înreg istrat îndeosebi U.V. Câlan. în tre p rin d e rile fo- ţiilo r de partid de a analiza
ţiu n ii noastre socialiste, clasa ţiu n ii noastre spre făurirea ţi­ neze intens pentru traducerea Socialiste, intereselor generale re num ăr de secţii şi 1-i C C .V .J. şi unele în tre p rin ­ je stiere , Fabrica „V id ra " O- cu cea mai mare răspundere
m uncitoare a dem onstrat şi de­ nui v iito r lum inos — a socia­ în viată a p o litic ii elaborate ale poporului nostru, şi ca a- servicii. deri forestiere. Plata lo c a ţiilo r cauzele generatoare de chel­
monstrează prin întreaga ei ac­ lism ulu i şi com unism ului în ceaslă p o litică să fie Înfăp tu­ însă în m ulte în tre p rin d e ri este răşlie, întreprinderea de in ­ tu ie li neproductive si să sta­
tivita te că este în stare să asi­ România. (Aplauze puternice). de partid pentru dezvoltarea ită cu holârîre şi consecven­ urm area preocupării in s u fic i­ dustrie locală Petroşani ctc. bilească asemenea măsuri în-
gure construcţia socialism ului C onstituirea Frontului U n ită ţii societăţii noastre socialiste. ţă de toate organizaţiile de , enţe m anifestate dc com itetele O sursă principală do che l­ cîl să se realizeze o reducere
şi com unism ului In România. Socialiste face să crească şi C o nsiliul N aţional al Fron­ Extinderea reţelei de d ire cţie pe ntru corelarea tu ie li neeconomicoase, care se substanţială a acestora, pînă
(V II şi puternice aplauze). m al m ult ro lu l conducător al tu lu i U n ită ţii Socialiste va a­ masă şi obşteşti, de to ţi cetă­ d e zvoltă rii în tre p rin d e rii si la elim inarea lo r de finitivă.
C onstituind Frontul U n ităţii partidului, răspunderea sa în vea misiunea să examineze cu ţen ii patriei. Este bine ştiut că cooperaţiei creşterea producţiei cu m e­ formează în procesul de p ro ­
Socialiste întărim şi mai m ult organizarea şi conducerea în ­ regularitate principalele pro­ canizarea o p e ra ţiilo r de încăr- ducţie, o constituie rebuturile. CONSTANTIN MARACU
ro lu l conducător al clasei mun­ tregii opere de construcţie so­ cări-descărcărl unde se fo lo ­ Pe ansam blul ju d e ţu lu i pierde­ activist al Comitetului
citoare în societatea noastră cialistă, a în tre g ii a ctivită ţi so­ bleme p rivin d dezvoltarea sta­ de consum seşte un volum rid ica t de m un­ rile din reb uturi se t'.dică la judeţean de partid
socialistă. ciale din România. lu lu i nostru socialist In dome­ că manuală cu p ro du ctivitate
n iu l economiei, ştiin ţe i şi cu l­
In al doilea rînd, F rontul U- As dori să subliniez, de a­ Pentru lo c u ito rii din redusă.
n ltă tii Socialiste va cimenta semenea, Im portanţa p a rticip ă ­ m ediul ru ra l au fost da­ O altă categorie dc che ltu­
lo t mai m ult — dindu-i o fo r­ rii la Frontul U n ită ţii Socia­ te în folosinţă an de an ie li neeconomicoase o consti­ TELEGRAMĂ
mă superioară — alianţa d in ­ liste a co n siliilo r n a ţio n a lită ţi­ noi magazine şi u n ită ţi tuie dobînzile p lă ţile pentru
tre clasa m uncitoare şi ţă ră n i­ lo r conlocuitoare. Aceasta con­ Şedinţa Biroului Executiv comerciale, ceea ce a in stitu ire a Ia termen a îm p ru ­
mea muncitoare, clasele ceie . firm ă o dală în plus — dacă * 9 perm is o mal bună a­ m u tu rilo r care se ridică la a­ Excelentei Sale
mai puternice din punct de ve­ mai este necesar — jusleţea provizio na re a satelor proape 100 m ilioane lei. Dacă N IC O LAE CEAUŞESCU
p o litic ii pa rtidu lui nostru în cu o gamă bogată şl v a ­
dere num eric, care au ro lu l al Consiliului Naţional analizăm cauzele acestor îm ­ Preşedintele C o n siliu lu i de Stal
ho tărîtor în producţia de bu­ problema naţională, fa rtu l că ria tă de m ărfuri şi a rti­ p ru m u tu ri restante ajungem al
în România problema naţiona­ cole.
nuri m ateriale şi, în general, la concluzia că d e se datoresc R epublicii Socialiste România
lă a fost rezolvată de către In ju d e ţu l nostru, de-a
în viaţa socială a tă rii In a- în al Frontului Unităţii Socialiste în p rim u l rînd im o b iliză rilo r
cclaşî timp, F rontul U n ită ţii Partidul Com unist Român lu n g u l acestui an au In ­ de fonduri în stocuri supra- Stimate Domnule Preşedinte.
trat în folosinţă magazi­
Socialiste întăreşte şi închea­ s p iritu l p rin c ip iilo r m arxist- norm ative, în debitori si go lu ri
leninisle, aceasta ducînd la Ieri a avut loc prim a şedin­ şeneşti şt comunaţe ale Fron­ ne noi la Ilia, Fintoag, de m ijloace circulante. Cel mai
gă şi mai m ult, dă o formă şi Ohaba, Lăpuqiu de Jos, Vă m ulţum esc pentru m esajul dv. plin de atentie trans­
mai activă colaborării şi a li­ crearea unei puternice alian­ ţă a B iro ulu i Executiv al Con­ tu lu i U n ită ţii Socialiste, pregă­ tar fn curlnd lo c u ito rii mare volum de stocuri supra- mis cu ocazia alegerii mele ca rresedinte al Statelor Unite.
anţei strînse dintre m uncitori, ţe frăţeşti între rom âni, ma­ s iliu lu i N ational al F rontului tirea şi desfăşurarea cam pani­ din Toteşti, Ohaba de norm alive s-a In re g istr.it la Mă alătur dv. în speranţa că re la ţiile din tre ţă rile noastre
ţărani şi intelectuali. Intelec­ ghiari, germani, sîrbi, ucra i­ U n ită ţii Socialiste. In cadrul ei electorale pentru alegerile sub Piatră, C îrneşli vor C.S. Hunedoara. C.C.V.J., în ­ vo r continuo să se dezvolte. îm i amintesc cu satisfacţie de
de d e ru la ţi In Marea A du na­
tualitatea, căreia partidul îi a­ neni şi alte naţionalităţi, în ­ şedinţei au lost exam inate pro ­ re Naţională şi con siliile popu­ fi se rviţi în magazine treprinderea m inieră H une­ ospitalitatea dv. amabilă şi de schim bul nostru deschis de
cordă o atenţie deosebită, are tre toţi cei ce muncesc în bleme p rivin d activitatea Bi­ noi. doara, în tre p rin d e rile fores­ vederi din tim pul vizite i mele In tar.i dv. în m artie 1967.
un ro l din ce în ce mai im ­ România, fără deosebire de ro u lu i Executiv al C o nsiliu lui lare. tiere şi altele, tocm ai la u n ită ­
portant în Întreaga activitate naţionalitate, h o lă rîţi să înalţe N aţional, organizarea c o n s ilii­ B iroul Executiv a adoptat A l dv. sincer
de construcţie socialistă. Este pe păm lntul patriei comune lo r judeţene, m unicipale, oră­ m ăsurile corespunzătoare. ţile în care se m enţin şi îm ­ RICHARD M. N IX O N
f întărirea econom ico-org aniza torică a C. A. P.
0 cerinţă imperioasă, dar şi o reală posibilitate
La prim a vedere, obtinereo eficiente care în final să se nea la tim p cu m ăsuri ener­ lidare economică a coopera­ beşte de la sine despre ne­
unor pro du cţii de 2 306 kg concretizeze în creşterea mai gice se puteau evita în mare tiv e i nu sînt nici pe departe cesitatea in te n sifică rii m un­
grîu, 2 000 kg porumb, I 810 substanţială a producţiei la parte efectele negative ale epuizate, o dovedesc produc­ cii politice, a în tă ririi răs­
kg orz, 12 828 kg cartofi şi hectar si pe cap de animal. secetei, salvînd de la com ­ ţiile diferenţiate înregistrate
20 000 kg sfeclă de zahăr la Făcînd un calcul sumar, prom itere recolta de pe 7 în co n d iţii asemănătoare de pu nderii fiecărui com unist, a
mai
preocupări
creării unei
hectar, precum şi realizarea com unistul Iulius Dugaci hectare, ceea ce ar fi adus producţie. Reţine în mod susţinute din partea co n siliu ­
a 1 459 litr i lapte de la fie­ demonstra, pe viu, cum în a­ cooperativei un cîştig su p li­ deosebit atenţia faptul că lu i de conducere pe lin ia în ­
care vacă, pînă la începutul cest an coo peratorilor din m entar de cel puţin 100 00o pe unele tarlale producţia de fă p tu irii o b ie ctive lo r econo­
lu n ii noiem brie, în co n d iţiile Sintandrei li se puteau re­ de lei. grîu a fost cu pest-: » 500 mice ce stau In fata coope­
mai puţin favorabile pentru partiza în plus cel puţin cîte
C om pletlnd şiru l factorilor kg la hectar mai mare faţă rative i agricole. Intărindu-se
a g ricu ltură ale acestui an, par 2 Iei la ziua-muncă; subiectivi, care au dus la d i­ de media pe cooperativă. A ­ nu numai num eric, ci şi c a li­
a fi realizări m ulţum itoare la — De pe cele 51 hectare m inuarea producţiei şi a ve ceastă diferenţă spune ceva. tativ, organizaţia de partid
C.A.P. S intandrei. Fată de
(în loc de 60 planificate) cul­ n itu rilo r u n ită ţii, tovarăşul De asemenea, în tim p ce b ri­ din cadrul C .A P . S întandrcl
.potenţialul pro du ctiv al coo­ tivate cu legume s-au înca­ Emil Stoian se întreba — şr gada din Săuleşti a o b lin u t este chemată să conduc? cu
pe rative i însă, trebuie arătat sat aproape 500 000 lei. Ce pe bună d re p ta te ; nu estu In medie cîte 15 000 kg car­ întreaga com petentă a ctivita ­
că p ro d u cţiile nu tin pasul folos Insă că s-au p lă tit oare o pierdere faptul că o tofi )a hectar, cea dîn Blrcen
cu dezvoltarea bazei tehni- 165 000 lei pentru lu cră rile parte din mazăre, în ca ri1 Mare a recolt.it numai 6 000 tea coo peratorilor pentru pu­
co-m aterîale, exlstlnd serioa­ efectuate Ia grădină cu bra­ s-au investit im portante chel kg. nerea în valoare mai deplină
se rezerve nevalorificate pe ţe de muncă dinafara u n i­ tu ie li m ateriale şi băneşti, r, a rezervelor de creştere a
M u lte
din deficientele a-
deplin. Intr-adevăr, ve n itu ­ tă ţii. Stătea în posibilitatea rămas nerecoltata servind m întite tşi găsesc explicaţia, producţiei agricole. A consi­
rile băneşti de numai aproape noastră, a com uniştilor, să drept hrană pentru ol, sau că sî în „g o lu rile " existente în' dera ca m u lţu m ito r n ive lu l
150 000 lei planificate a se m obilizăm la lucru în acest nici pînă la s fîrş itu l prim pi activitatea com ite tu lu i de re a liză rilo r din acest an în ­
obţine la 100 de hectare re­ sector Im portant de produc­ jum ătăţi a lu n ii noiem brie partid şi a b iro u rilo r organi­ seamnă a subaprecia cu bu­
Calculatorul electronic ol biumingului de 1 300 mm de la C.S. Hunedoara coman­ flectă gradul scăzut de fo lo ­ ţie un num ăr m ult mai mare nu s-a term inat strlngere.i za ţiilo r de bază. Faptul că nă ştiin lă p o sib ilită ţile de spo­
rire a v e n itu rilo r băneşti, de
dă caja de laminare si mecanismele din jurul cajei, asigurînd un ritm constant de laminare s-a p rim it un singur membru
sire intensivă a păm întului, de cooperatori, pentru ca ve­ recoltei de porum b de pe consolidare economică a u n i­
cu o calitate superioară a lam inatelor şi o încărcare uniformă a agregatelor. De asemenea, de partid, că u n ii com unişti tăţii.
calculatorul electronic furnizează o serie de dale pentru întocmirea unui proces tehnologic scottnd totodată în evidentă n itu rile u n îtă tii să fie sim ţi­ cîm p ? au particip at la numai 2-3 a-
cit mai economic. Aspect din timpul lucrului ta calculatorul electronic al Biumingului de 1 300 necesitatea lu ă rii de m ăsuri to r sporite. Dacă se in te rve ­ Că p o sib ilită ţile de conso­ d u n ă ri.a le org an izaţiilor, v o r­ N. TIRCOB
mm.