Page 61 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 61

II' f V  ■                                                                 ”   Ţ



                                                                                                                                                                                                  TEATRUL  DE  STAT

                                                                                                                                                                                                  „VALEA  JIULUI**  LA  20  DE  ANI


                                                                                                                                                                                                  Omagiul  cordial



                                                                                                                                                                                                  al  publicului

                   CLIMATUL  VIEŢII

                                                                                                                                                                                                    P ublicul  hunedorean  Îşi  cheamă  la  rampă  a rtiştii  din
                                                                                                                                                                                                   Petroşani  şi-i  aplaudă.  O  face  altfel  decit  la  o  repre­
                                                                                                                                                                                                   zentaţie  obişnuită.  Aplauzele  de  azi  nu  răsplătesc  o  pre­
           SPIRITUALE  LA  SATE                                                                                                                                                                    mieră,  un  spectacol  ori  un  succes,  ci  cununa   prem ie­
                                                                                                                                                                                                   relor.  a  spectacolelor  si  a  succeselor,  cunună  Îm pletită
                                                                                                                                                                                                   de-a  lungul  a  20  de  ani.  Un  şirag  de  idei  si  sentimente
                                                                                                                                                                                                   înalte,  fă u rit  sub  lum ina  reflectoarelor  şi  dăruit  oame­
            C lim atul  v ie ţii  apirMuale  din   nceasta,  dacă  ne  rjlnrilra   unele  fo rm a lii  slabe  în  fovoa-                                                                           nilor.
           m ediul  rura-I.  favorizat  de  îm ­  la  apropiata  sărbătoare  a   rea  acelora  cu  perspectivă  sau                                                                                  P rim iţi,  m ediatori  al  frum useţilor  spirituale,  al  celor
          b u nă tă ţirile  aduse  prin  organi­  sem icentenarului  U n irii  ?  cu  specific  local.  S lim ulînd  a­                                                                            mai  umane  şi  mai  nobile  idealuri  etice,  om agiul  modest,
          zarea   a d m in istra liv-te rilo ria lă    O LIM P IA   IA R :  Un  concurs   cestea  din  urmă,  se  pot  orga­                                                                       dar  cordial,  al  p u b licu lu i  care  a  adunai  în  inim ă  si-n
           a  t^rli,  cunoaşte  noi  valenţe.   gen  „C ine  ştie,  cîştigă"  cu  te­  niza,  la  n ivel  de  comună,  an­                                                                         gind.  vreme  dc  două.  decenii,  com orile  m esajului  înă l­
          Prin  num irea  In  conducerea  e-   ma  „50  de  ani   de  la  Unirea   sam bluri  folclorice,  care  să  re ­                                                                          ţător,  transmis  de  pe  scene  prin  voi.
          d ilic iîlo r  de  cultură  din  com u­  Transilvaniei  cu  România**  si   flecte  ve rid ic  datina  si  obice­                                                                          Acum   cînd  vă  sărbătorim ,  nc  am intim   cu  drag  de  vara
          na  de  ce n iju   a  unor  cadre  cu   un  simpozion  la  care  îşi  dau   iul,  m anifestări  cu  larg  ecou                                                                           anului  1948,  clnd  ati  coborît  în  gara  Petroşani.  Eraţi  un
          o  tem einică  pregătire  ideolo­  concursul  profesori  de  istorie  în  rîndul  sătenilor.                                                                                             m ănunchi  de  oameni.  A ţi  căutat  cu  p rivirea -n  ju r.  Nu
          gică  si  profesională,  oameni  cu                                                                                                                                                      v-ain  aşteptat  nici  cu  flo ri,  nici  cu  fanfară.  Se  pare  că,
          experienţă  In  munca  cu ltu ra l-        t       -  i. V I  Rolul  pe  care  directorul  de                                                                                            atunci,  m in erii  nu  s-au  g în d it  la  asia.  M al  există  prin tre
          educativă  sau  tine ri  entuziaşti                         cămin  îl  are  la  organizarea  în ­                                                                                        voi  cîliva   dintre  acei  care  au  sosit  în  V ale  atunci  si
          care  se  bucură  de  prestigiu  în                         tre g ii  a ctivită ţi  cultural-educa-                                                                                      n-au  mai  părăsit  co le ctivu l  din  Petroşani.  Vă  am intiţi
          rin d u l  lo caln icilor,   ociivilatea   Mesă             tive  la  sate  s-a  accentuai.  în                                                                                          de  acea  zi,  M aria  Dum ilrescu,  Ilie   Ştefan,  M arin  Du-
          în  căminele  culturale  cunoaşte                           mod  deosebit,  în  discuţiile  du                                                                                           m ilrescu  ?
          o  În vio rare  sim ţitoare.  N oii  d i­                   la  masa  rotundă.  S-a  făcut,  ast­                                                                                          Intr-o  seară  de  octom brie  no-ati  dă ruit  prima  piesă.
          rectori  fac  ca  Ineditul  să-şi  gă­  rotunji             fel,  un  apel  la  in iţia tiva ,  p ri­                                                                                    Se  aprinsese  în  Valea  J iu lu i  făclia  artei  dramatice,  ce
          sească  tot  mal  m ult  loc  în  me­                       ceperea  şi  entuziasmul  direc­                                                                                             n-aven  să  se  mai  stingă.  A ti  oprins-o  cu  una  din  capo­
          todele  şl  form ele  a c tiv ită ţii  c u l­  p.r,-.   .  ...   —  to rilo r  de  cămine,  cei  care  tre ­                                                                             doperele  dram aturgiei  rom âneşti  :  „O   scrisoare  pierdu­
          turale,  dovedesc  o  preocupare                            buie  să  fie  propagatorii  id e i­                                                                                         tă ”  a  lui  Caraqiale.  L-am  aplaudat  atunci,  In  ro lu l  Iul
          susţinută  pentru  ca   u n ită ţii*   si  română,  precum  şi  un  p a rti­  lo r  înaintate  în  viata  sp iritu a ­                                                                   Pristanda,  pe  Sandu  S ticlarii.  Ne  am intim   cu  drag  He
          pe  care  le  coordonează  să  de­  cipant  la  actul  u n irii,  un  sep-   lă  ]a  sate.                                                                                               el  o ri  de  cile   ori  îl  revedem  într-un  film   românesc....
          vină  centre  cu  adinei  potente   tuangenar  din  salul  V aidei  —                                 Dacii  se  pregătesc  de  lupta.  Episod  din-  filmul  „Columna".                 C ile   seri  înălţătoare  nu  ne-ati  dăruit  de  a tu n c i!  Au  tre­
          In  viata  spirituală  a  sătenilor.  sînt  acţiunile  pe  care  le  o r­     L.  LARA                                                                                                   cut  18  ani  de  cînd  am  tn tiln il  pe  scenă  „C rîn q u l  de  că-
            O  dezbatere  In  ju ru l  mesei   ganizăm  noi.                                                                                                                                       Uni“ ,  si  imaginea  lu i  ne  stăruie  pe  retină  şi  acum...  A
          rotunde,  p rivin d   coordonate­  S.  SAMOILESCU,  E  BELUŞ  :                                                                                                                          trecut  un  deceniu  de  clnd  „A n ii  n e g ri1*  ai  lu i  Baranga
          le  actuale  în  organizarea  ac­  A c ţiu n i  sim ilare  ne-am  pro ­                                                                                                                  s-au  desfăşurat  pe  scena  pelroşăneanâ  şi  atmosfera  dra­
          ţiu n ilo r  cultu ral-e du calive   la   pus  si  noi.   In  plus,  m ontaje                                                                                                            m atică  de  atunci  o  sim ţim   la  fel  de  puternică,  m ăreţia
          sate,  ro lu l  im portant  pe  care   m uzical-literare.  Vrem   să  la­                                                                                                                Ideii ce-1  anima  pe  com unistul  M ih ai  Buznea  —  trans­
          specificul  local  trebuie  să-l  o­  com  din  aceste  m anifestări  în-   C     O        L      U       M        N       A                                                             mis  nouă  prin  Gheorghe  Iordănescu  —  nu  poate  fi  d i­
          cupe  tn  contextul  m anifestări­  tîln iri  cu  profunde  rezonante                                                                                  „LECŢIE                           m inuată  de  tim p.  Şi  doar  au  trecut  m ulţi  ani...
          lo r,  şi-a  dovedit  eficienţa.  La   patriotice.                                                                                                                                         Cu  fiecare  spectacpl  care  dezbătea  problem e  vitale,
          ea  au  participat  d ire c to rii  că­  Am   dori  să  vă  cunoaştem   W e zcn ia t,  zilele  tre cu le   p u b li­  stă v ilire a   p rim u lu i  val  de  năvă­  na ţlupe  nouă,  p u tern ică  şl  m tn-   de  profundă  rezonanţă  umană,  ne  simţeam  mal  bogaţi
          m in e lo r  culturale  din  Geoaqiti   preocupările  pentru  va ­  cu lu i  bucureşican,  in tr-u n   specta­  lito r i  b a rb a ri,  in   acelaşi  tim p   el   dră.  Aceştia   s in i  com andantul   DESCHISA"  sufleteşte.  Era  a tit  de  puternică  puntea  ce  se  întindea
          (Sim ina  Samoilescu),   Romos     lo rificarea  tra d iţiilo r  lo ­  col   de   prem ierd,   film u l   „C o ­  a  in te n ţio n a t  şi  a  re uşit  cu  m ă­  T ib criu s.   în vin g ă to ru l   m ilita r,   Intre  sală  şi  scenă  atunci  clnd,  prin  jo cu l  vostru,  mesa­
          (O lim pia  Iar),  B urjuc  (Eugenia   cale.  Satele  dumneavoas­  lu m n a - .  producţie  a  s tu d io u rilo r   iestrie  să  realizeze  o  introspecţie   care  după  cucerirea  S arm lecgciu-   ju l  avea  sensurile  m ajore  ale  v ie ţii.  Am   sim ţii  de  m ulte
                                                                                                    In  un ive rsu l  in tim   al  personaje­
                                                                      rom Anoştl  in   regia  Iu l  M lrcea  DrA-
          Beluş),  Ilia   (Turcu  Lazăr),  Gu-   tră  păstrează  o  bogată   gan.  m archează,  in  s firş it.  <>  re a­  lo r  sale,  rc lc v in d    dram ele   p ro ­  scl  va  tre b u i  să  asigure  pacea  şi   In  scara  aceea,  scena  să­  ori  cum  omul  din  a rtistu l  de  pe  scenă  fuzionează  cu
                                                                                                                                  prosperitatea  n o ii  p ro v in c ii,  G<>-
          rasada  (A lexandrina  Brînda).    zestre  folclorică   Ce  a(i   liza re   a rtistica   m e rito rie   a  cineaş­  fu n d   om eneşti  ale  acestora,  să  a-   ru la .  căpetenia  dară.  care  ne în­  lii  de  fe stivită ţi  a  Liceului   om ul  din  sală.  Am  sim tit  asta  şi  In  jo cu l  A ne i  Colria
            S IM IN A   S A M O ILE S C U :   E-   Întreprins  ?      tilo r   n o ştri.            profundez.e   psihologia   e ro ilo r   şi   du plecat  şl  m inrtru  va  încerca  să   pedagogic  din  Deva  îm pru­  si-n  al  lui  D um itru  Drăcea,  In  jo cul  Elisabetei  Belba,
                                                                                                    să
                                                                                                          m otiveze
                                                                                                       Ic
                                                                                                                  astfel
                                                                                                                        a cţiu n ile .
                                          S.  SAMOILESCU  :   Fiindcă   Evocând  m a rile   evenim ente  ale                      răzbune  s firş itu l  tra gic  al  rege­  mutase  chipul  unei  auten­  şi-n  al  Iui  V aier  Donca,  al  a lîto r  s lu jito ri  demni  ai  Tha-
          venlm entele  de  im portantă  v i­                         is to rie i  noastre  strAvechl,   deşi   Personajclo  in  ju ru l  cărora  gra-  lu i  sAu  Iu b ii,  Dcccbnl,  şl  fru m o a ­  liei,  care  participau  cu  întreaga  lo r  fiin ţă   la  afirm area
          tală  ce  au  loc  pe  plan  naţional,   sezonul  rece  Îndeamnă  la  re­  nu  re prezin tă  o  con tinuare  a  „D a ­  sa  Andrnda,  care  deşi  li  urăşte   tice  case  ţărăneşti.  Şterga­  v a lo rilo r  estetice.
          m ăsurile  noi  luate  de  partid  şi   luarea  şezătorilor,  am  form at   cilor'*  film u l  Iu l  M lrcea  Dr&gan,   ţie  cu ce rito ri  se  va  căsători  eu‘   re,  tindee,   şerveţele,  pe   Am  dori  să  vă  spunem  acum  prin  care  piese  ati  co­
                                                                                                                                  T ib c riu s   întem eind  prim a  fa m ilie
          guvern  In  diverse  dom enii  de   un  colectiv  care  a  început  să   „C o lu m n a ",  preia  /iru l  epic  al  na­  daco-rom nnă  in  noua  aşezare  pe   care  in im i  de  eleve  au  ţe­
                                                                      ra ţiu n ii  p rim u lu i  şl  situează  ac­
          activitate,  se  cer  cunoscu'e  de   culeagă  obiceiuri,  datini  pe  ca­  ţiun ea  In  m o m entul  Im p o rta n t  al   care  acesta  o  ridică .   sut  ro tiri  dc  hore  şi  cu­   municat  mai  m ult  cu  sufletele  noastre,  prin  care  din  ele.
          fiecare  om  al  m uncii.  Eu  cred   re  să  le  valorificăm .  Am   si  gă­  va stu lu i   proces  de  fo rm a ro   a   R egizorul  M ircca  Dragau  n  în ­  lo ri  de  flori.   împodobeau   flacăra  ta le n tu lu i  vostru  ne-a  aprins  în  in im i  şi  In  con­
          că  Înainte  de  orice  altă  m ani­  sit  un  obicei  uitat,  num it  „A -   p o p o ru lu i  rom ân,  co n stitu in d   p rin    cre d in ţa t  soarta   in te rp re ta tiv ă   a   pereţii  de  ju r  îm prejur.  In ­  ştiin ţe  lu m ini  necunoscute.  Poate  cu  „O am eni  care  tac"
                                        lim o li14,  care  satirizează  apu­  aceasta  o  co n tin u a re   firească  la   Inscripţii   persona jelor  sale  unei  d is trib u iţi   tr-o  linişte  deplină,  acordu­  ort  .V la ic u   sl  fe cio rii  lui**,  „Steaua  fără  nume"  sau  „ln -
          festare,  în  atenţie  trebuie  să                          c ic lu l  epopeii  cinem atog rafice  na­                  valoroase  In  co n te xtu l  căreia  a­
                                        că tu rile   u rîtc   ale  unor  tine ri,                                                                                rile   „Im n u lu i   U n irii"   iz­  şir-te  m ărgărite",  „Io,  M ircea  V oievo d”  ori  „O p in ia   pu­
          ne  stea  organizarea  cunoaşte­                            ţionale.                                                    flă m   un  grup  de  cunoscuţi  acto ri
          r i   acestor  documente.  Pentru   obicei  cu   care  vrem   să  o r­  A u to rii   film u lu i,  s c riito ru l  sce­  la  o  premieră   ro m ă tii  şi  s tră in i.  R olul  com an­  bucniră  din  piep tu ri  de  co­  b lic ă - ...  Cine  ar  putea  spune  p rin  care  din  cele  160  dc
                                                                                                                                                                                                   prem iere,  dăruite  în  20  de  ani,  m esajul  transmis  prin
          a  înlesni  aceasta,  am  re p a rti­  ganizăm  o  m anifestare  intere­  n a rist  T itu s  P opo vlcl  şl  regizo­    d a n tu lu i  T ib e riu s  este  In tu it  re­  pii.  Aceasta  a  fost   atm o­
                                        santă.  La  propunerea  săteni­  ru l  M lrcea  D râgan,  plasează  con­                  m a rca b il  şi  e x p rim a t  viguros  de   sfera  in  rare  a  debutai  p ri­  voi  a  cişliga t  forţă  de  ira dia lie  In  cugetele  noastre I
          zai,  pe  grupe  de  casc,  cadre                           flic tu l  d ra m a tu rg ie   In  pcrloadA  Isto­  cinematografică
                                        lor,  ne-am  gîndit  Ja  organiza­                                                        tA lcn tn tu l   actor   englez  R irh a rd    ma  fază  a  concursului  în ­  Poate  că  n-a  fost  piesă  în  care  să  nu  încercaţi  să  de-
          bine  pregătite,  care  pot  face  o   rea  unor  şezători  pe  părţi  de   rică   n  a n ilo r  106—114  in   tim p u l   Johnson,  cArula  II  dă  o  re plică   chinat  sărbătorii  de  la  1  de­  frlşatl  sufle tul  om ului,  să  ne  arâtatl  ce  e  bun  şî  ce  e
                                                                                                                                  in te rp re ta tiv ă   de  cea  m ai  îna ltă
          inform are  competentă.  Am  o r­  comună.  Exemplu:  o  şezătoare   şl  m al  ales  după  cel  din   urm ă   romanească  ţin u tă    anlRtlr.ă   tla rlo n    C lobanu,   cem brie  :  „A lb a   Iulie  —  lea­  rău  în  el,  poate  că  n-a  fost  spectacol  în  care  idealul
                                                                      război  d in tre   daci  şl  ro m ani,  a-
          ganizat  la  cămin  sl  o  expozi­  pe  grupul  de  case  num it  Su­  du cin d   pe  ecrane  s flrş ltu l  tra g ic    In  ro lu l  d a cului  G cruln,  exp resiv,   găn  al  U n irii",  la  care   au   etic  al  artei  să  nu  se  tntîlneasca  cu  cel  estetic,  să  nu
          ţie  cu  articole,  m ateriale  decu­  seni.  alta  în  Joseni,  alta  Peste   al  re gelui  Deccbal  şl  zb u ciu m a ­  sobru  şi  p u te rn ic   em oţional  tn   participat  elevi  din  clasele   no  îmbogăţească  sp iritu l,  să  nu  ne  arate  frum useţile
          pate  din  ziare,  cu  cele  mai  im ­  Vale.  O bice iu rile  cele  mai  fru ­  tele  evenim ente  pe  care  în v in ş ii   explozia  u n o r  cu m p lite   dram e  su­  a  V l-a  şi  a  V ll-o   de   la   om ului  contem poran.
                                                                      $i  în v in g ă to rii  le  v o r  tră i  la o la l­
          portante  probleme,  pe  care  le   moase,  scoase  la  iveală  aici,  se   tă,  do-n  lu n g u l  acestei  Im p resio­  fle te şti.  A n to n c lla   Lu a ld i  este  o   Şcoala  generală  „Dr.  Pelru   Pentru  tot  ce  ne-ati  dăruit  In  cele  două  decenii,  vă
          împrospătăm  cu  tot  ce  apare                             nante  epoci  Istorice,  In  cursul  că­  vitează  acţiunea  p rin cip a lă   însu­  A ndrnda  frum oasă,  dar,  conven­     m ulţum im   acum,  cînd  treccti  pragul  vîrste i  ce  defineşte
                                        vo r  în tîln i  în lr-u n   concurs  pe                    mează  clem ente  verid ice  şl  bine   ţion ală,  se  pare  că  a  rămas  doar   G roza"  din  Deva.
          nou.                          întreaga  comună.             reia  n  lu a t  flin tă    po poru l  ro-   co n stru ite   tip o lo g ic,  caracteristice   la  su p rafa ţa  spectaculoasă  a  pe r­  In  tic-toc-ul  m etronom ului,   tinereţea  şi  m aturitatea  co le c tiv u lu i  vostru.  S-ar  cuveni,
                                                                      m ăn  pe  străvechea  vatră  stră m o­
            O LIM P IA   IAR   :  Noi,  în  cola­                     şească.                       d ra m a tu rg ie i  film u lu i.  Rle  re p re ­  s o n a ju lu i  In te rp re ta i.  în  schim b,   poate,  să  vă  spunem  că  ne  m lndrlm   cu  acest  colectiv
          borare  cu  biblioteca  comunală,   O.   IA R :  V rem   să  v a lo rifi­  R egizorul  n  ales   ca  m odalitate   zintă  cele  două  tabere  adverse.,   Jilefan   C lubntăraşu   ne  cucereşte   sub  p riv irile   nerăbdătoare   din  care  s-a  rid icat  un  laureat  al  Prem iului  de  Stat  —
                                                                                                                                     întotdeauna,  p rin . cunoscuta  sn
                                                                                                                                  ca
                                                                                                                                                                 ale  pa rticip a n ţilo r,  ctvpcu-
          am  trecut  la  reorganizarea  cer­  căm  obiceiul  fo lclo ric  al  călu­  de  expresie  a rtis tic i  a  evenim en­  da cii  băştinaşi  şi  ro m a n ii  cuce­  m â lrs trle   a rtistică   In  ro lu l  d ific il   ronţii  au  dovedii  oîi  de  a­  Costcl  Rădulescu,  un  maestru  em erit  al  artei  —  Val
                                                                                                    rito ri  pe  care  isto ria   i-n  a lă tu ­
          c u rilo r  de  c itit  pe  circum scrip­  şarilor,  pornind  de  la  „C inte-   te lo r  genul  film u lu i  spectaculos,   ra t  In  po fida   c o n tra d ic ţiilo r  ?J   al  c iu n g u lu i.  O  a p a riţie   plăcută,   I  proepe  dc  inim i  Ic  est®  car-  I   M ugur,  artistele  em erite  Elena  Antonescu  şi  Ana  Colda.
                                                                                      o  d is trib u ţie
                                                                                 ecran
                                                                      aduetnd
                                                                             pe
          ţii,  In  cadrul  cărora  facem  şi   cul  soarelui**  —  o  colindă  cu   num eroasă,  sup lim enta tă  de  o  f i ­  de o se b irilo r  de  naţio,  lim b ă ,  tra ­  uneori  ch ia r  im presionantă,  csie   de  unde  au  p o rnit  spre  teatrele  m ari  atîtea  tale n te :  Ion
                                                                                                                                                                 ten  de  istoric  n  neantului.
                                                                                                                                  aceea  a  lu i  Amedeo  N'azzari  în  ro ­
          popularizarea  docum entelor  de   caracter  laic  închinată  soare­  gu ra ţie   Im p resion antă ,  care  m a r­  d iţii  şl  con strucţie   sufletească,   lul  lu i  T rnian.  F lo rin   Piersic,  de­  Căci  pentru  lecţia  deschisă   Pavlescu.  Anca  Ledunca,  V la d im ir  Jurâscu.  Stela  Po-
          partid.  De  ele  se  ocupă  colec­  lui,  cu  urări,  cu  jo cul  căluşa­  chează  cele  două  m a ri  b ă tă lii  cu   pe ntru  r-I  top i   in tr-o    fo rm id a ­  zin vo lt  sentim ental  si  lucid  după   pescu.  Tony  Zaharîan,  unde  si-au  d e finit  m ăiestria  ac­
          tive le   noastre  de  conferenţiari,   rilo r  propriu-zis.  colinzi  care   care  Începe  şi  se  sfirşeşte  a c ţiu ­  bilă   osmoză  dem ografică.   In tr-o  îm p re ju ră ri  probează  tncă  n  dală   din  pceaslă   scară.   cop iii   toricească  so lii  Columbeanu,  so lii  Iordănescu,  A le xa n ­
                                        se  fac  în  fiecare  casă.   nea  :  cucerirea  Sarm lzegetuset  sl                      certele  sale   înze strări   eincm ato-   au  răsfoit  m ulte  docum entc(
          form ate  din  profesori,  ingineri                                                                                     g ra fice   In   ro lu l   o fiţe ru lu i   «Sabl-               dru  Jeles.  Ion  Stănescu,  Juslin  Handoca,  Jean  Tomescu
          Si  medici.  Pe  această  lin ie   or­  S.  SAMOILESCU  :   Dacă  e                                                     nos.  O  m e nţiune  generală  pentru   ale  vrem ii,  m ulte  scrieri  ale   şi  a lîti  alţii.  S-ar  cuveni,  poate,  să  vă  spunem  că  acum
          ganizăm  chiar  jurnale  vorbite.  vorba  de  colinzi  cu  caracter                                                    prosneţim ea  şl  candoarea  un u l  debut   m ilita n ţilo r   pentru  unire.   cînd  transm item   in s titu ţie i  dc  cultu ră  din  Petroşani  tra ­
            TURCU  L A Z Ă R :   Deoarece   laic  aş  adăuga  că  şi  noi  ne-am                                                  fe m in in ,  acela  al  S ldonlci  M anolacbe   Aşa  au  putut  p a rticip anţii   d iţio n a lu l  „V iv a t,  crescot,  flo rc a t!”  ne  m tndrîm   cu  oa­
                                                                                                                                  in  ro lu l  Z ici.  In  rest  fo ţi  ce ila lţi
          căm inul  nostru  beneficiază  d.?   g în d it  la  organizarea  unor  cele                                             in te rn re ‘ 1  s-au  achitat  on o ra b il  de   să  asculte,  prin  glasul  ele­  m enii  ei  care  au  in tra t  In  cea  dc-a  2l-a  stagiune  cu
                                                                                                                                                                 vei  Ileana  Pălărie,  nu  frag­
          o  bază  m aterială  bogată,  noi   de  colind ători,  un  obicei  fo l­                                                m is iu n ile    in e rc d lu 'n te .   fh ’.uraţja   mente,  ci  capitolul  întreg  al   credinţa  vie  că  slujesc  om ul,  că  oglindesc  rea lită ţile  so­
          organizăm  la  sediu  p o pu lari­  clo ric  m ult  în d ră g it  care,  spre                                           M niează  Ire pm sn hll  şl  perfect  o r­                       ciale,  că  dezvăluie  sensurile  existentei,  că  nu  reflectă
                                                                                                                                  ganizat  ia r  Drăgnn  sc  dovedeşie
          zarea  acestor  documente,  fo lo ­  deoschire  de  alte  m anifestări                                                  încă  o  dată  un  regizor  ta le n ta t  al   că rţii  lu i  Bălcescu  in  care   sim plu  viata,  ci  participă  cu  dăruire  la  orientarea  con­
          sind  m ijloace  audio-vizuale  şl   asemănătoare,  se  încheie  cu  o                                                  p v o d u rtiilo r  eu   m a ri   desfăşurări   A rde alul  e  descris  în  nea­  ştiinţei.
          lorm e  d ife rite  —  simpozioane,   masă  comună,  cu  preparate  cu­                                                 de  mase.                      sem uitele  lu i  culori,  aşa  au   P rim iţi  dar,  m ediatori  al  frum useţilor  spirituale,  a­
                                                                                                                                   Im aginea  film u lu i,  sem nată
                                                                                                                                                           de
          jurnale,  mese  rotunde  —  cnre   linare  unde  specialitatea  casei                                                   op eratorul  N lcti  Sian,  se  re m a r­  p u tu t  să  cunoască  rîndu -   plauzele  noastre  cele  mai  cordiale.
          suscită  interesul  pu bliruîui.  o ..  la  ca  acasă                                                                   că  deopotrivă  In  am ploarea  sce­  rilo   em oţionante  ale  lu i  N.
            A LE X A N D R IN A    BRINDA  :   D incolo de problem ele  specifi­                                                  n e lo r  de  anvergură  ra  şl  In  p o r­  Iorqa  din  -Cei  m orţi   ne              PUBLICUL  HUNEDOREAN
          Cred  că  în  cadrul  acestor  ac­  cului  local,  dezbaterile  au  re­                                                 tre tizare a  riguroasă  a  personaje­  cheamă  azi"  pe  care  A lin a                   (pentru  conformitate
          ţiun i  trebuie  să  avem  în  vede-   liefat  im portanta  pe  care  o  are                                            lo r.  p rin   rn draţe  Ingenioase  şl  un   Lungu  le-a  transmis  ru  vo-                LUCIA  LfClU]
                                                                                                                                  re m arca bil  sim t  al  paletei  cro m a­
          r-5  şi  problem ele  rare  se  ridică   colaborarea  cu  in te le ctu alii  sa­                                        tice  realizată  In  eastm aneolor.  cea-i   vib rîn d   de  emoţie.
          pe  plan  local.  Mă  refer  la  n-   telor.  In  fiecare,  din  rele  patru                                             Toate  aceste   rem arcabile   c a li­  S-au  răsfoi»  aici  file   em oţio­
          grleultură.  E  perioada  propice   comune  in te lectualii  sînt  înca­                                                tă ţi  a rtistice   şl  de  expresh»  cine­  nante  din   cronica  luptei
          cînd  pot  li  organizate  cu  săte­  draţi  în  colective  de  conferen­                                               m a tografică.  In  pofida  u n o r  lu n ­  pentru   U nire  a   poporului
          nii  acţiuni  diferenţiale.  A ici  in­  ţia ri  sau  brigăzi  ştiin ţifice ,  iar                                      g im i   convenţionale  pe  alo cu ri,   român.   Felicîa   Rădăcină,   Intîlnire
          gine rii  din  C.A.P.  ne  pol  da   în  funcţie  de  specialitate,  se  u-                                             fac  din   „C o lu m n a "  un  film   rn-   Sanda  Voina,  Zelma  Farcaş,
          un  sprijin  de  seamă.  Ou  os  pu­  cnpă  de  organizorea  serilor  te­                                               mănesc  au tentic,  de  înaltă  ţin u tă    I.  C ioflică,   L.  Ţirău,  M.
          tea  veni  cu  cîtcva  teme  in te ­  matice,  a  sim pozioanelor.   Ln                                                 şi   Im p resion antă   fo rţă    em o ţio ­  Dranrea.  G.  Coslea.  A.  Mag-
          resante  pe  care  împreună  cu   întrebarea  „Ce  se  organizează                                                      nală,  care  sperăm   r.A  va  cuceri   da.  M.  Păsăroiu.  toţi   areî
          inginerul  Nicoloe  W nrm   nc-am   pentru  a  nu  slăbi  activitatea  la                                               ap recierile   p u b lic u lu i  nostru   şl   p ion ieri  care  au  ţin u t   să    cu poezia
          propus  să  Ie  tratăm  în  această   căm inele  filiale'*,  Turcu  Lazăr                                               reface  ha ndicap ul  n iv e lu lu i   scă­  participe  la  lecţia  de  isto ­
          perioadă.                     si  S.  Samoilescu  au  subliniat                                                         zut  al  a lto r  p ro d u c ţii  pe  care  stu ­  rie   închinată  U n irii,  au  fă­
               Se  sublinia   atrî   anco­  necesitatea  coordonării  acesto­                                                     d io u l  de  la  B uftea  nl  le-a  pre­  cut  dovada   dragostei  lor   Snla  cercu lu i  lite ra r  al  Li­  ră  inllm ă.  punctată  de  un  u-
               rarea  m anifestărilor   In   ra  prin  deplasări  pe  teren   si   Richard  Johnson  (Tiberius)  şi  Antonello  Lualdi  (Andrada)   zentat  cu  neplăcută  Ineăpăţlnare   pentru   trecutul,   încărcat   ceului  din  Colan,  îm podobită   sor  parlum   rustic.  Se  pa?c
               evenim entele  ce  an  loc   schimb  de  experienţă  cu  fo r­  Intr-o  scena  din  film.                          tn  u ltim u l  tim p .        de  fapte  măreţe  al  poporu­  sărbătoreşte,  Isi  aşteaptă  oas­  că  n ici,  ln  sala  modernă,  cu
               pe  plan  naţional.  In  ce   m aţiile  artistice.  S-a  propus  re­                                                                              lu i  român.                   peţii.  Covoarele  cu  m otive   aeam url  m ari  st  ca lorilcre,  c
               măsură  s-a  ţin u t  cont  de  nunţarea  în  cadrul  filia le lo r  la                                                          fON  MIHU                                       naţionale  conleră  o  atm osle-  pătruns  o  parte  din  u n ive r­
                                                                                                                                                                                                                              sul  lăsat  acasă.  In  vatra  sa­
                                                                                                                                                                                                              ufgMHHff' "Alt  lu tu l  natal,  aşezată  din  tim ­
                                                                                                                                                                                                                              puri  im em oriale  sub  culm ile
                                                                                                                                                                                                                              semeţe  ale  Retezatului.
                                                                                                                                                                                              m uri",  „Falanga",  scoate,  In  co­  Htevii  îndrăgostiţi  de  ărtc
          6EGR6E  ENESCU,  NiCQLAE  TITULESCU,  LIVID  REBREANU -  MI­                                                                                                                        laborare  cu  M ih a il  Sorbu,  p ri­  scrisului  au  Unul  să  se  in •
                                                                                                                                                                                              mo  revistă  de  teatru,  „Scena41.
                                                                                                                                                                                                                              iUnească,  In  acest  cadru,  de­
                                                                                                                                                                                              In  1910.
                                                                                                                                                                                                                              venit  obişnuit  In  viata  cer­
                                                                                                                                                                                                întreaga  sa  activitate  este  ca­
                                                                                                                                                                                                                              cu lu i  lor  literar,  cu   tine ri
                                                                                                                                                                                              nalizată  pe  făgaşul   idealului   s c riito ri  hunedoreni,  membt,
                                                                                                                                                                etc.  Din  prim ele  sale  lu ni  de
          LITARII PENTRU  DESĂVÎRŞIREA  UNITĂ] I  STATALE                                                                                                       şedere  la  Paris,  deşi  nu  avea   n a ţio n a l:  desăvîrşirea  u n ită ţii   oi  cenaclului  judeţean  de  ar­
                                                                                                                                                                                              statale,  la  apărarea  In  presa
                                                                                                                                                                                                                              tă  „R tlm u ri0.  Doreau  să  Ic
                                                                                                                                                                nici  o  însărcinare  oficială,  N i­
                                                                                                                                                                colae  Titulescu  a  desfăşurat  o   a  ţăran ilor  năsăudeni  care  e­  împărtăşească  din  m icite tor..
                                                                                                                                                                intensă  activitate  propagandis­  rau  p riva ţi  de  o  serie  de  lib e r­  m ari  pasiuni  literare,  din  în ­
                                                                                                                                                                                              tăţi  şl  critica  sam avolnicia  jan­
                                                                                                                                                                tică  In  Apus,  arătînd  opiniei                             cercările  preqălitc  pentru  re­
            Transilvania,   „tara  rom âni­  mondial,  ei  si-au  pus  întregul                                                     Ideea  u n irii  T ransilvaniei  a i   publice  interesele  legitim e  ale   da rm ilo r  im periali.  vista  şcolară   „ Iz v o ru l",  să
          lor*'  cum  o  denumesc   docu­  tale nt  in  slujba  patriei.   Este         Prof.  dr,  NICOLAE  CIACHlR              România  şi  îm plinirea  idealu­  României.                  A u to rită ţile   im periale  îl  cau­  împărtăşească  din  experienţe
          mentele  medievale,  păm lnt  ti­  vorha  de  George  Enescu  (n.                                                       lu i  u n ită ţii  statale  au  frăm în-   Neobosit  prin  articole  în  pre­  tă  pe  Rebreanu,  socotindu-l  de­  coleq ilo r  mai  m ari  in   ale
          pic  românesc,  prin  lupta  şi  vo­  1881)  ,   Nicolae  Titulescu  (n.                                                tat  ani  de-a  rîndu l  gîndirea  Iul   să,  conferinţe,  luări  de  cuvlnt,   zertor  din  armata  lor.  Num ai   scrisului,  ale  căror  cre a ţii  ou
          inţa  întreg ulu i  popor  s-a  a li­  1882)   şî  Liviu  Rebreanu  (n.   o  mare  parte  din  tară.  A re  loc   şl  11  aclamă  arta,  dar,  Indife­  Titulescu.  Acest  lucru  s-a  re ­  prin  scrisori,  contacte  persona­  In  1918  i  se  dă  de  urmă,  i  se   văzut  dela  lum ina  tiparului.
          pit  cu  tara,  şi  asllcl.  la  I  de­  1885).             retragerea  în  M oldova.     rent  unde  se  a/lâ,  totdeauna   liefat  In  numeroase  discursuri   le  cu  d ife riţi  oameni  p o litic i   fac  percheziţii,  fi  sînt  confis­  b!u  mică  a  fost   surpriza
          cem brie  I91C,  s-a  încheiat  p ro ­  George  Enescu,  com pozitor,   Prin  muzică,  prin  concerte,   gîndul  Ja  patrie  li  este  treaz.  şi  luări  de  poziţie,  din  care  ne   şi  dc  stat,   Titulescu   afirmă   cate  şi  distruse  moi  m ulte  ma­  oaspeţilor  Gheorqhe  Constan­
          cesul  de  desavirşire  a  u n ită ţii   violonist,  pianist,  d irijo r,  peda­  prin  întreaga  sa  activitate  atît   Dacă  M oldova  a  dat  pe  gi­  perm item   să  cităm    doar  un   d re p tu rile   poporului  român  de   nuscrise,  Iar  m anuscrisul  ro­  tin   Naldtn,   Auqnsttn  Jula.
          statale  a  României.         gog,  em inent  muzician,  avea de­  dc  bogată,  George  Enescu  îşi   gantul  George  Enescu,  plaiu­  fragment  dintr-un  discurs  ros­  a  trăi  liber  si  u n it  fntr-un  sin­  m anului  „Io n ",  care  era  oala   Euqen  Burza,  Constantin  Ga-
            Deşi  aflată  m ulte  secole  sub   ja  o  faimă  care  depăşise  hota­  pune  toate  forţele  In  slujba  pa­  rile   O lten iei  au  dat  viată  lui   tit  în  1915:  „A rd e a lu l  nu  e  nu­  gur  stat.  Num it,  tn  prim ăvara   în  prim a  redactare,  scapă  ca   vrilă .  V lo re l  Sîrbu  si  o llii  —
          dom inaţie  străină.  Transilvania   rele  Europei.  Iată  ce  scria  un   triei.  In lre g ile   sale  sim ţăm inte   Nicolae  Titulescu.  personalita­  mai  Inim a  României  po litice  ;   anului  1920,  prim   delegat  la   p rin  m inune,  ascuns  chiar  în   clnd,  la  începutul  „ tn tlln iril
          şi-a  păstrat  fiinţa  naliona'ă  şi   ziar  american  despre   George   răzbat  ln  muzică.  Doreşte  ca   te  strălucită,  ju rist,  orator,  d i­  p riv iţi  harta  :  A rdealul  e  in i­  C onferinţa  păcii,  el  semnează   tim pul  percheziţiei  dc  către  so­  cu  poezia",  e le vii  au  recitat
          legătura  cu  celelalte  pro vin cii   Enescu:  „C înd  zeii  treceau  pes­  armata^  română  să  reziste  pen­  plomat  de  talie  mondială.  ma   României   geografi­  la  4  iunie  1920.   din   partea   ţia  sa  din  poeziile  publicate  dc  poe­
           româneşti.  A slfel.  losif  Bonko,   te  casa  natală  din  Cordăncşti.   tru  ca  scumpa  lu i  M oldovă  să   După  studii  strălucite  tn  ţară   ce.  A rdealul  e  leagănul  care   României,  tra ta tu l  de  pace  de   A resta tu l  urma  să  fie  jude­  ţii  deveni.  Eleno  Răzmerită,
           în  secolul  10.  alirm a  că  „ar  li   U«  7/19  august  1881,  s-ar  crede   răm inâ  liberă,  iar  armata  re­  şi  la  Paris.  Titulescu,  ia  vîrsla  l-a  ocro tit  copilăria,  e   şcoala   la  Trianon.  care  consfinţeşte   cat  de  un  tribu na l  m ilitar,  dar   Tamara  Anqhcl.   G'herlindx'
          maj  uşor  a  smulge  ghioaga  din   că  au  trecut  p rin lr-o   p rim e j­                                            care  i-a  făcut  n e a m u l;  e  far­  recunoaşterea  u n irii  T ransilva­  dezertează  dc  sub  escorta.  Pic­  Schikerie  ou  dat  qlas  versu­
          mina  lu i  Hereule  decit  a  abale   die,  şi,  sper!lndu-se  foarte  ta­                                             mecul  care  (-a  susţinut  viaţa".  niei  cu  România.  Acum   T itu le s­  to ru l  Jean  Steriadi  11  line  as­  rilo r  cu  convinqerc,  dovedind
          lesne  şl  degrabă  pe  români  dc   re.  au  lăsat  coşul  cu  daruri,                                                   In  anîi  1916-1918  este  ln  tară   cu  face  cel  d in ţii  paşi  pe  arena   cuns  mai  m ulte  săptăinîn!  ln   Pătrunderea  sensurilor  ma;o-
           la  vechile  lo r  d a lin l” .  George   destinat  in  ziua  aceea  în tre g ii                                       şi  participă  cu  întreaga  sa  ca­  diplo m atici  europene,  arenă  ca­  depozitul  M uzeului  K alindcru.   rc  ale  poeziilor  alesa  pentru
           B ariţiu  consideră,  în  1844,  că   ţări,  să  cadă  ia  picioarele  unui                                            pacitate  pentru  victoria  Înfăp­  re  nu  avea  s-o  mai  părăsească   Îmbrăcat  apoi  în  haine  de  sol­  această  lectură.
           această  vita lita te   a  rom ânilor                                                                                  tu irii  u n ită ţii  statului  român.
                                         singur  copil,  ale  Iul   George                                                                                      plnă  la  sfîrsitu l  vie ţii,  si  care   dat,  In  calitate  de  ordonanţă  a   Au  urmat   apoi   lectu rile
           sc  explică  prin  „vo in ţa   tare  de                                                                                Dar  în  mai  1918,  România  se
                                         Enescu.  Pcnlru  că  nu  adesea                                                                                        l-a  afirm at  pe  plen  mondial.  unui  căpitan,  el  trece  In  M o l­  oaspeţilor,  cald  aplaudate  dc
           a  Ii  şi  a  rămîne  un  singur  po­                                                                                  găsea  într-o   situaţie   foarte
                                         există  un  om  a tit  de  talentat                                                                                      M arele  nostru  rom ancier  LI*   dova  şi,  cu  m ulte  pe ripeţii,  a­  cel  prezenţi.   Poarte   u tile
           por,  Iraţi  toţi.  Iii  ai  unui  po­  şi  a tit  de  m u ltila te ra l”.  făcută  să  alunge  apoi  pe  duş­  de  numai  22  de  ani.  este  nu­  grea,  nevoită  să  încheie  pacea   viu   Rebreanu  a  văzut  lum lno   junge  la  Iaşi.  s-au  dovedit  a  ii  discuţiile
           por  păzitor  dc  legile  morale,                           man  din  tară.              m it  profesor  la  U niversitatea   de  la  Buftea-Bucureşli.  Trecînd   zilei  pe  păm întul   rod itor  al            libere  intre  cel  prezenţi,  a-
           înflăcărat  dc  libertatea  patriei".  Plecat   mereu   în   turnee,                     din  Iaşi,  iar  peste  cîliva   ani,   prin  m ulte  pe ripeţii,  Titulescu                In  .C a lv a ru l’   şi  „Pădurea
                                         Enescu  d e cla ra :  „ţara  o  port   In  1917  întreprinde  o  călă­                                                 Transilvaniei,  şl  Încă  elev  de   sp în zu ra tilo r’ ,  odiseea  s c riito ­  nalizeie  pe  viu   ale  lu cră rilo r
             In   perioada  prem ergătoare   cu  mine,  o  port  in  m ine".  To­  torie  de  propagandă  artistică   adică  ln  1909,  la  Facultatea  de   reuşeşte  să  ajungă  în  vara  fi­  liceu  la  Năsăud,  în  cadrul  so­  ru lu i,  ca  şl  tragica  m oarte  a   ele vilo r  Barbu  Teodor,  Băr-
           Si  In  tim pul  prim ului  iăzboi   tuşi,  la  vestea  declanşării  p ri­  ln  Rusia,  revede  Moscova,  unde   drept  de  la  Bucureşti.  In  anul   nului  1918  la  Paris,  alăturîn-   cie tă ţii  de  lectură  „V irtu s   Ro­  fratelu i  său,  sînt  ridicate  la  In ­  bulescu  Anda.  Moga  Felicla,
           m ondial,  fiecare  român  si-a  dat   m ului  război  mondial,  el  se  sta­  concertase  si  ln  1908,  iar  la   cînd  îm plineşte  30  dc  ani,  este   du-se  unui  grup  do  p o liticie n i   mana  R cdiviva",  dădea  dovadă   tensitatea  unor  superioare  va­  Scmencluc  M aria,  m ărturiile
           contribuţia,  pe  măsura  posibi­                                                        ales  deputat  în  parlament,  de­  români,  care  s-au  declarat  de   de  un  frum os  talent  ln  dome­  lo ri  artistice,  iar  romanele  care   despre  debuturi,  m odalităţile
                                         bileşte  în  Iară,  voind  să  fie  a­  Petrograd  cintă  şi  concertea­
           lită ţilo r,  u n ii  plătind  chiar  cu                    ză  chiar  ln  zilele  cinri  proleta­  oarece  faima  sa  do   renum it   acord  cu  plan urile  lu i  Take  lo-   niul  beletristic,  conjugat  cu  un   urmează  —  „Io n #,  „Răscoala*4   de  creaţie,  relatările  despre
           viaţa,  la  procesul  păstrării  si   lă tu ri  de  poporul  său  in  acele              profesor  un ive rsitar  şi  de  ta­  nescu  de  fi  se  retrage  tempo­  patriotism   fierbinte.  Deşt  u r­  şl  altele  —  conferă  s c riito ru ­  viata  cercu rilo r  literare.
           de săvîrşirii  u n ită ţii  noastre  de   zile  dc  restrişte.  A tun ci  l-a  pu­  ria tu l  preia  puterea,  fiind  ast­  lentat  ju ris t  îl  impusese  op i­  rar  într-una  din  ţările  A n ta n ­  mează  3  ani  de  zile  şcoala  m i­  lu i  ardelean  faima  şi  presti­  In tiln ire a   cu membri a l  ce­
                                         tui  cunoaşte  mai  bine  publicul   fel  m artor  ocular  ln  evenim en­
           stat.                                                                                    niei  publice.  In  anul  1913.  Take   tei,  spre  a  in iţia   o  puternică   litară  „Ludovlceum ",  sl  lese  în   g iu l  crea to rului  rom anului  .ro­  na clului  „ R itm u ri”  n   Inst
                                         românesc,  în  special  la  recita­  te  de  sem nificaţie  mondială.
             In  rîn d u rile   ce  urmează  vom   lu rile   de  vioară  si  pion.                  Ionescu   scria   urm ătoarele:   mişcare  propagandistică  In  fa­  1906  sublocotenent  activ  de  «n­  mânesc  modern.  deosebit  de  u tilă    tin â ru lu i
           scoate  in  evidenţă  oportul  a  3                          Revine  ln  Bucureşti  In  toam ­  „Un  mare  talent,  un  e xtra o rd i­  voarea   intereselor  României.   I  fanterie,  fiind  clasat  în  frun­  A lă tu ri  de  întregul  popor  ro ­  cerc  lite rar  al  e le vilo r   din
           in te le ctu ali  rom âni,  de  pro fe­  In  august  1916  George  Enes­  na  anului  1918,  cînd  puterile   nar  talent  s-a  ridicat  la  trib u ­  A lă tu ri  de  alţi  patrîotl  român',,   tea  prom oţiei,  In  1908  dem isio­  mân,  cele  3  personalităţi  la  corc   Călan.  care,  sub  îndrum area
                                         cu  organizează  concerte,  este   centrale  încep  capitularea  şi  ia
           sii  diferite,  clem ente  de  elită                                                     na  românească,  şi  acest  talent   ca  Traian  Vuia,  Octavlan  Goga   nează  din  armata  im pertolâ  lor   ne-am  re le rit  şi-au  adus  con­  competentă  a   profesorului
           ale  neam ului,  care  au  cunoscut   foarte  activ,  dornic  ca  ostaşii   parte  la  bucuria  generală  a  în ­  este  al  nostru,  este  T itu U 's n r.   ele.,  înlim tca/.ă  la  6  septembrie   peste  un  an  trece  In  România.   trib u ţia   la  desăvîrşirea  u n îtă til   S ilviu   Guqa.  prom ite  desfă­
           g lo ria   mondială.  Născuţi  în  de­  rom âni  să  simtă  moi  puţin  p ri­  fă p tu irii  u n ită ţii  noastre  stata­  iar  Titu  Maiorescu.  pe  atunci   1918  Io  Paris,  C onsiliul  N a tio­  A ici  desfăşoară  o  boqată  acti­  şurarea  unei  rodnice  a c tiv i­
           ceniul  al  9-lea  al  secolului  tre­  vaţiu nile  războiului.  Dar  duş­  le.   Celebritatea  Ini  Oeorg?   preşedinte  al  C onsiliului   de   nal  Român,  care  foarte  eurînri   vitate  literară  şi  publicistică,   noastre  statale,  evenim ent  d*   tă ţi  rle  creaţie.
           cut,  de-abia  tre cu ţi  de  30  de   m anul,  depăşind  num eric   şi   Enescu  va  creste  lot  mai  mult.   M in iştri.  11  caracteriza  ca  ,.n   este   recunoscut   oficial   de   colaborînd  la  ..C onvorbiri  c ri­  Ia  consfinţirea  căruia   sărbă­
           ani  In  tim p u l  p rim u lu i  război  tehnic  armata  română,  ocupă  toate  continentele  li  preţuiesc  strălucită  vorb ire".  S U  A .  A nglia,  Franţa,   Italia  tice",  „V ia ta   Românească'*,  „Ra-  torim   anul  acesta  50  de  ani.  T.  IONITA
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66