Page 76 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

i
/

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-VA I

Manifestări închinate semi­

centenarului Unirii Transil­

vaniei cu România

„ALBA IULIA -

LEAGĂN AL UNIRII14

Sub acest titlu , e le v i din m ajoritatea sco lilo r qc-
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ncrule din jude/ s-au întrecut într-un concurs, gen
„C ine ştie. ciştiq u ", care j-a lâcut să răsloiască m ul­
te Iile din cronica luplet poporului nostru penlru fău­
rirea u n ilâ fit sta lu lu i naţional român. Fazele pe scoli
Si-au desemnat reprezentanta la întrecerile pe m uni­
ANUL XX NR. 4322 DUMINICA 24 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI cip ii, unde concurenţii, înarm aţi cu citate din ope­
rele vrem ii, cu cunoştinţe bogate din istoria poporu­
lui, au dat co n tru n iu rilo r caracterul unor v ii dezba­
teri.
fa Deva. laza pe m unicipiu a adus pe scena în ­
C L IM A T U L Hărnicia tre ce rii reprezentanţi a; şcolilo r generale nr. J. 2, 3.
4 si Liceului pedagogic, care au lacut ca m ulte din
întreb ările profesorului exam inator — V asile Cismasu
hunedorenilor — să găsească răspuns prom pt, docum entat din partea
concurenţilor. N-a lost uşor să s ili să reproduci, cu-
T radiţia hărniciei hu- vînt cu cuv'm t, aprecierile lu i O clavian Tăslăuanu sau
D ID A C T IC nedorenllor a prim it in ale lu i Ion Dacul, despre U nirea de la 1850, pe care
acest an o noua strălu­
c o p iii nu le-au aliat din Uleie m anualelor şcolare, ci
cire. T ine ri şl vîrstn ici
de Ia în trep rind erile şi din documente pe care le-au căutat si cercetat cu deo­
sebit interes. Aşa au aliat p a rticip a n ţii despre viata
in s titu ţiile C.S H., I.C .S .H , Si lupta acelui om sim plu — Badea C irtan - ce n
Viaţo şcolara, pe care o cunoaştem îndeobşte la ni­ I.G.C.L., C E C ., G rupul străbătut, pe jos. drum ul din Făgăraş la Roma, spre a
velul bucuriilor şi satisfacţiilor create de mlădierea spi­ şcolar profesional. Con­ se închina in fata Colum nei Iul Troian j aşa au aliat
rituala o tinerelor generaţii, presupune desfăşurarea une: siliu l popular m unicipal
pateticele versu ri ale lu i N. lorga, pe care eleva Ile a ­
munci intense, plină deseori de neprevăzut, care pune şl altele şi-au u n ii fo r­ na Palade le-a in lerp relat cu sulletu -l v ib rin d de em o­
la încercare o tit probitatea ştiinţifică o omului de Io ca ­ ţele penlru a face din o ­ ţie : „Cei m orţi ne strigă astăzi Zadarnic, nu m u rim /C ă
tedra. cit moi oles experienţa didactică, toctul său peda­ raşul lor o localitate în ­ ne-ain săpat m orm inte/ Ca să întindem [a ra 1 Unde-am
gogic. floritoare. căzut, acolo-' Nu este ţin tirim / Ci cîmp de roadă v ie /
Procesul instructiv-educotiv, deosebit de complex si Au fost înfrum useţate Ce-aşteaplă prim ăvara.,.".
dificil, solicită aplecarea otentă. plină de exigenţă, dor străzi, extinse zone întrecerea pe m un icip iu l Deva a desemnat cî$ti-
şi de răbdare si căldură osupro etopelor pe care şco­ verzi, întreţin ute parcuri. g ă lo ri pc con cure nlii şco lilo r generale . D r. Petru Gro-
larii, din primele dose pină la absolvire, le parcurg în In Iota) s-au etectual ?.a", nr. 4 sl Liceul pedagogic, iar ca reprezentanţi la
însuşirea unei culturi temeinice, în formarea u n o r puter­ 1 000 000 de ore muncă laza judeţeană, ce se desfăşoară astăzi, pc e le v ii Ileana
nice trăsături morol-politice. voluntar-patriotică. în Palade („D i. Petru Groza‘ ). C rislina Cîrpan (Liceul pe­
valoare de peste 6 m i­
Pentru educatori, profesori şi învăţători, acestea nu dagogic) si /Mircea C hipcr [Şcoala generală nr. 4).
sînt simple deziderate, ci reprezintă esenţa întregii acti­ lioane Ict. Printre cele
vităţi. Corpul profesoral, ocţionînd unit-or şi consecvent, mai im portante ob ie cti­ LUCIA LICIU
ve realizate, se înscriu :
dovedeşte că. in octivitotea nobilă ce i-o fost încredin­ repararea unei mari su­
ţată, depune intrcoga sa pricepere pentru a creşte gene­
prafeţe de străzi şl tro ­ ÎNTÎLNIRE CU VETE-
raţii robuste, cu solide cunoştinţe ştiinţifice, cu o cultu­ tuare. amenajarea şl ex­
ră vastă şi un lorg orizont politic tinderea zonelor verzi,
Apreciem cu căldură asemenea rezultate, Io bozo că- plantarea de arbori şi a r­
roro găsim cheltuirea, cu generozitate, o unui bogat buşti ornam entali. dc RANULION CLOPOŢEL
flux de energie, „risipirea" nobilă o cunoştinţelor acestor garduri vii, sădirea flo ­
entuziaşti oomeni oi şcolii în mintea şî sufletul noilor rilo r etc.
vîrste ale ţării. „In toamna anului 1918 orn Cuvintele lui Ion Clopoţel a­
Acum, în largul proces de dezvoltare şî perfecţionare Legume I fost martor oculor ai eveni­ veau rezonanţe adinei. Istoria
mentelor care au precedat uni­ îşi deschidea tainele. Sutele de
o invoţomintului nostru, un suflu înnoitor străbate viaţo
şcoloră. In colectivele didoctice ocupă un loc centrol timpurii rea Transilvaniei cu Românie. spectotorî, care umplusero so­
■‘reocupările pentru creşterea calităţii procesului instrue- Fiind cronicar Io „Românul" lo cinematografului „A rta” ,
C ooperatorii din Ge- om consemnat în cîteva nu­ desprindeau din cuvintele ve­
tiv-ed'icoţiv. atit în pregătirea şi susţinerea lecţiilor şi
oaqiu acordă o deosebită mere aceste evenimente. In teranului tabloul viu ol eveni­
exoeer "ţelor de loborator. cît şî în educaţia patriotică atenţie c u ltu rilo r de
cfcto'ţer.ieoscă o tineretului. Se sintetizează experienţe, se ! luno octombrie eram în Arad. mentelor dm preajma Unirii.
legume tim pu rii. In In atmosferă se simţea neli­ Fiecare trăia porcă acele vre­
couto cele mai bune metode, se discută, se compară, se afară de cele 7 hec­ niştea sufletelor locuitorilor
onaîizeoză rezultatele obţinute, se ocţioneozn în comun tare cultivate cu spanac Soldaţii părăsiseră fronturile şi muri de înălţare naţională.
în toate problemele şcolare şi salată, pe alte două Pe căile de oţel ale judeţului se desfăşoară un trafic feroviar intens. Trenuri de modă i se întorceau acasă. In fiecare Spectatorii ou solutot. prin
aplauze câlduroose, cuvînto-
Cu otît mai surprinzător este faptul că. în ocest con­ hectare se va planta a r­ călători străbat continuu „drumul de otel" ducînd şi aducînd soliile muncii. ' român ardea lumina de otita rea simplă, emoţionantă, „m i­
text general, îşi foc loc o seomă de excepţii. Există şcoli, pagic penlru ceapă ve r­ Foto : V. ONOIU timp aştei.vMâ : dorinţa de U­ nunata lecţie de istorie" ţinu­
co liceul „Aurel Vfoicu" Orăstie, Liceul nr. 1 Hunedoo'a, de.
nire cu Tara. Omul care a în­ tă de veteronul Ion Clopoţel,
şcolile generale din Pui După-Pîatră (Buceş) şi altele, De o g rijă sporită se
ţeles situaţia şi o căutat să profesor şi publicist, partici­
în ale căror colective didoctice s-o inslaurot un climot bucură şi cu ltu rile pro­ liniştească locuitorii Aradului, pant lo măreţul oct al Unirii.
necorespunzător. tejate in solarii. In acest a fost Vasile Goldiş, unul din­ Speclocolul susţinut în con­
In loc să-şî consacre întreaga energie şi capacitate de sens, de curînd s-a înce­ Stocurile supranormative se tre înflăcăraţii luptători pen­ tinuare de elevii liceelor pe­
muncă perfecţionării procesului instructiv-educotiv, co­ put plantatul salatei în tru Unire. O întîmplare memo­ dagogic, „Decebaf", şi indus­
lectivele didactie de oici se ongajeoză în preocupări la­ tunele. Calculele arată rabilă demonstrează din plin trial din Devo s-a bucurat de
terale : mici invidii şi intrigi, comentarii „interesante", că in vestiţia are o ren­ calităţile lui de conducător si o emoţionantă primire M elo­
asupra deciziilor conducerii şcolii, cărora le urmează tab ilita te ridicată, chel­ de om politic al vremii. O de­ diile „Pe-o! nostru steag o
uneori adevărate certuri, diferite modolitoţi de tatonarea tu ie lile reeuperîndu-se menţin, cei ce le gestionează legaţie a naţionalităţilor con- scris Unire", „Trei culori" „Tan-
unor posibilităţi de „oscensîuni” rapide în „ierarhia" numai din valorifica rea locuitoore se prezentase Io
celor peste 100 000 fire cu la Turda", poeziile „Unireo"
şcolii ş.o.m.d, Deseori — cum s-o petrecut la Pui — a ­ de salată cc se plantează el. înlrebindu-l dacă nu vor de Nicoloe lorga şi „Horo Ar­
ceste aşo-zise divergenţe părăsesc cadrul şcolii, ontre- , fi persecutaţi oamenii -de altă dealului", ca si dansurile si
pe 10 000 mp de tune­
nîad. co martori sau -combotanţi, persoane -din comună, le. rămîn nepăsători II noţionolirote. Vasile Goldiş cintecele populare au încheiat
in dauna prestigiului trodiţîonol al slujitorilor şcolii ii le-a gorantot că nimeni nu una din cele moi frumoase serj
se va atinge de naţionalităţile
S a calculat vreodată cit tîmp este irosit in oceste Deservirea închinate sărbătoririi semicen­
conlocuitoare, că ele pot trai tenarului Unirii,
mărunte şi nesemnificative divergenţe ? Dacă nu, reco- satelor cu i alături de români ca şi pină
Tot
ploalărilC ;
există
aici
manaom conducerilor de şcoli, organizaţiilor de partid, B iroul C om itetului judeţean 12.7 m ilioane de lei. IM . H u­ stocuri mari dc becuri spe­ acum". AUG. JULA
nedoara 8,4 m ilioane de lei,
corectivelor didactice să calculeze valoarea pierderii energie electrică dc partid în repetate rin d u ri . -------* * 3
a atras atenţia asupra nece­ întreprinderea forestieră O- ciale pentru lăm pile electrice
prin „moneda de schimb". Să canalizam o^ergîo irosită C onstruirea şt punerea s ită ţii lich id ă rii sto cu rilo r su­ răşlie .1.6 m ilioane de lei, Di­ şi care au fost scoase din uz
spre alte direcţii, cum or fi perfecţionarea profesională, sub tensiune în acest an pranorm ative din în tre p rin ­ recţia regională C.F.R. 5.2 m i­ si se posedă o mare ca n ti­ T E L E G R A M Ă
a celor două axe elec­ tate de piese de schimb ca
creşterea calităţii lecţiilor, întărirea activităţii educative deri si prevenirea lo rm ă rii lioane de lei şi altele.
trice rurale, pe rutele urm are a scoaterii din pro­
şcolore şi extroşcolare. Cit se vo cîştigo ne-o vor dovedi acestora. In toate în tre p rin ­ Anahzînd structura stocu­ Comitetului Central al
B irtin-O birşa şl Dobra- derile s-au întocm it planuri ducţie a unor tip u ri de u tila ­
rezultotele elevilor otît pe băncile şcolilor, cit şî mai tir- Lăpuqiu, a permis pă­ de măsuri iar la unele a exis­ rilo r supranorm ative a reie­ je. Stocuri mari dc piese de
şit că ponderea o au rezer­
ziu, după absolyire, în vioţă. Să încercăm, deci. trunderea lu m in ii elec­ tai o preocupare susţinută vele de m aterii prim e şi ma­ schimb există si Ia I M. H u­ Partidului Muncitoresc Socialist Ungar
trice in alte aşezări pentru punerea în circu itu l nedoara C onducerile acestor B u d a p e s t a
RED. montane. A u fost elec­ producţiei a sto cu rilo r supra- teriale care sc ridică pe to­ în lre p rin d cri vor trebui să
tal judeţ la 79 m ilioane de
trifica te în cursul anu­ norm ative fără mişcare si do manifeste o preocupare mai Cu p rile ju l celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului
lu i 14 sate din judeţ Şi prisos. lei şi care s-au creat dato­ mare penlru redistribuirea a- Com unist din Ungaria în numele C om itetului Central al
continuă lu cră rile de in ­ rită unor cauze subiective. P artidului Comunist Român, al com uniştilor şi întreg ulu i po­
Din situaţia statistică re­ Astfel, la unele întrep rind eri ceslor piese de schimb în ca­
troducere a reţelei elec­ por român vă transm item dumneavoastră, tu tu ro r m em brilor
zultă că unele întrep rind eri există tcndinla dc a se apro
trice in alte două lo c a li­ au reuşit să dim inueze m nli viziona cu m aterii prim e si drul ju d e ţu lu i sau îu cadrul de partid si p o ro ru lu i frate unqar cele mai cordiale fe licită ri
De la Universitatea serală tăţi rurale. stocurile supranorm ative. ai- m ateriale tără să sc tină sea­ a lto r judeţe. si un cald salut tovărăşesc.
C o lectivul în tre p rin d e ­
In cei 50 de ani de existenţă, pa rtidu l dumneavoastră,
tele chiar să le lichideze Cele Uncie stocuri supranorm a-
rii regionale de e le ctrici­ ma de necesităţile reale de sub steagul m arxism -leninism ului, a organizat lupta clasei
tate Deva execută ample mai bune rezultate au obţinui consum, de sto ru rile exis­ tive s-au form at si datorită muncitoare, a torţe lo r dem ocratice si pa trio tice pentru apăra­
Simeria. Fabri­
Uzina R M.R
rea intereselor fundam entale nle maselor populare. îm potriva
de marxism-leninism Deva lu cră ri de îm bunătăţire ca chim ică Orăştie. în tre p rin ­ tente. stabilind cu marc la r­ faptului că fo ru rile tutelare exp lo atării burghezo-inoşicreşli şi a fascismului, pentru li­
gheţe necesarul de ap rovizio­
a de servirii
abonaţilor
au repartizat fără discernă-
din m ediul rural cu e­ derea „V îscoza" Luponi În tre ­ nat. Asa de exemplu. C.S. H u­ m int anum ite m aterii prim e bertate, dem ocraţie si socialism.
nergic electrică Se in ­ prinderea „M arm u ra" Sime­ nedoara s-a aprovizionat pes­ Ne bucurăm de succesele rem arcabile pe care, după cu ­
Programul zilei de luni. 25 — Programul zilei de m arii, stalează in acest scop ria, Industria laptelui Simeria, te plan cu blum uri din co­ Si m ateriale. Astfel M .I.M . a cerirea pu te rii po litice poporul unqar, sub conducerea p a rti­
noiem brie 1968 : 26 noiem brie 1968 : noi posturi de transfo r­ Uzina „V ic to ria " Călan. t.M. merţ în valoare de 5.1 m ili­ repartizat la C.S. Hunedoara dului său comunist, le-a o b ţin u t în opera de construire a so­
mare în vederea asigu­ Deva, I M. Ţebea şi I M, Bar­ oane de lei. I.C.S. Hunedoara pe anul 1968 cu aproape cialism ului. în dezvoltarea econom iei, silin ţe i şi cu ltu rii, In
- secţia filozofic, anul I — — secţia economie anul al ră rii unei tensiuni co­ za. are în stoc peste necesar ridicarea n ive lu lu i de trai.
II-lea — dezbateri în sălile 50 000 tone concentrat de
oredare în sala C abinetului ju ­ respunzătoare şl con­ Dor cu toate aceste re a li­ prefabricate în valoare de 5.4 Ne exprim ăm şi cu acest p rile j convingerea că re la ţiile
Şcolii qenerale „Dr. Petru Gro- zări, în cadrul unor în tre p rin ­ fie r de la Căpuş peste posi­
deţean de partid ; za“ D e va ; stante m ilioane dc lei. T rustul lo ­ de prietenie si colaborare tovărăşească dintre P artidul Com u­
Pină acum au fost e- deri. stocu rile se m enţin la cal dc construcţii dispune su­ b ilită ţile de folosire raţională nist Român $1 Partidul M uncitoresc Socialist Ungar, din tre
- secţia istorie anul al IlI-le a '
— secţia isto ric anul 1 pre­ xccutate şi term inate un nivel ridicat, ceea ce a a acestui minereu, iar com- Republica Socialistă România si Republica Populară Unqară
predare In sala C entrului dare în sala C entrului m ilita r astfel de lu crări în lo ­ făcut ca la 30 septembrie a.c plim entar de m ateriale de ba­ se vo r dezvolta continuu, pe baza m arxism -leninism ului si in ­
ză şi prefabricate în valoare
m ilita r judeţean ; judeţean ; ca lită ţile Rlbiţa. Abu- pe ansam blul jude ţu lui să TRAIAN BARBU ternaţionalism ului socialist, spre binele popoarelor noastre,
cea, lscroni, Petrenl, se ridice la 146 m ilioane lri. de peste 2 m ilioane lei etc. în interesul u n ită ţii ţă rilo r socialiste $î m işcării com uniste si
— secţiile economie anii I şî — secţia construcţie de Teliucu Superior şl alte­ Cele mai mari stocuri supra- C .C .VJ. sî-a creat un stoc activist al Comitetului m uncitoreşti internaţionale, al cauzei socialism ului si păcii
al IIM ea, filo zofie anii al il-lea partid anii al Il-loa $i al Ill-le a le. Sînt in curs de m o­ norm alive le doline C.S. H u­ de 10 m ilioane lei la arm ă­ judeţean de partid De ziua acestei sărbători, vă urăm dv.( draqi tovarăşi. în ­
şi al Ill-le a şi secţia istorie a­ — predare în sălile Şcolii ge­ dernizare staţiile de nedoara 44,5 m ilioane lei. tu ri T.H. peste necesar în tru - tregu lu i partid, noi succese In activitatea consacrată în flo ­
transform are şl d istrib u i­ C .C .VJ. 13,5 m ilioane lei, ririi R epublicii Populare Ungare, bunăstării st fe ric irii poporu­
nul al II-lea — dezbateri 1n nerale „Dr. Petru G roza“ Deva. (Continuare in pag. a 3*o) lu i ungar.
re a energiei electrice I C.S.H 17,4 m ilioane lei. cît nu s-a ţinu t cont de recu­
sălile Scolii qenerale ,.Dr. Pe­ Program ul începe la orele îo alte 10 sate. Trustul de construcţii Deva perările pe care le fac ex- COMITETUL CENTRAL AL
tru Groza", Deva. 17.
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
O dată, in tr-u n magazin, i C R T I. Petroşani — că sî in­
ne-a re ţin u t atenţia o discuţie dustria are rig o rile ei la pro­
între responsabil şi un client De ce caută oamenii în alte oraşe ceea ce ar trebui
ducţia de serie. Să explicăm
supărat că n-a găsit ceea ce fenom enul. M ai m ulţi fu rn iz o ri
căuta. Responsabilul re p lic a :
„Sigur, toată lumea sc price­ deservesc o întrep rind ere rl*
şi
ridicata
cu
pe astăzi la com erţ". v com erţ între p rin d e ri de mai
m ulte
co­
Cine se pricepe si cine nu sa găsească în magazinele din oraşul lor ? m erţ cu ridicata sînt deser­
se pricepe la com erţ? A de vă­ vite de acelaşi furnizor. Cel
ru l c că în raportul vin - f de-al doilea aspect cauzează
zător-cum părător, cerinţa un u­ în parte fenom enul discutat.
ia e de m ulte o ri in contra­ num ăr mare, peste 56 In toate colorate. Ba in tr-o vrem e nu Poate de aceea nu au existat A ttu r, dire cto ru l O C L . Pro­ Cînd se contractează cu fu rn i­
d icţie cu oferta celuilalt. A - maqazinelc din Valea Jiu lui, s-au qăsit cămăşi deloc, dccît In maqazine, astă-vară, costu­ duse industriale Hunedoara, zorul un produs, toată lumea
ceasla nu se întîm plă din cau­ în care am căutat n-am qăsit în numere care se vlnd mai RAID - ANCHETĂ me de terqal. Acum, în sezo­ ne-a prezentat, la moment, o contractează o dată. Dar p ro ­
ză că „toată lumea se pricepe haine pentru mine. Doar in ­ qreu “ . nul friguros, există. De aseme­ inform are care cuprindea lista ducţia e eşalonată pe luni, pe
astăzi la com erţ". Industria dustria noastră produce şi mă­ nea, de curînd a intrat în ma- produselor deficitare, pe care trim estre. Nu toate în tre p rin ­
noastră realizează o gamă suri maj mari. M-am convins Vînzăiorul se scuză... riile ni se trim it în număr e- qăsesc In altă parte. Depun qazinul „E leqant" din Deva un nu Ie poate asigura populoţiei derile contractante pot prim i o
larqa de produse. fantezia de aceasta cînd am căutat >i qal din cele adînci şi din cele sărtăm îna) comenzi la depozi­ stoc mare de fulqarine. La Da. iniorm area cu lista p ro ­ dată marfa Aşa se face că
cre a to rilo r de modele e in am qăsit în alte oraşe Dacă întinse, deşi cum părătorii so li­ tul I.CR.T.I. Petroşani. De o b i­ „Lum ea co p iilo r". în vară se duselor deficitare, dar insis­ în tim p ce într-un oraş se qă-
continuă căutare şi cum pără­ (inova caută in toate maqazi- Am intrat în maqazînul cu cită mai m ult din cele adînci. găseau costumase din relon seste în m artie un articol. în
nele de mobilă din Valea J iu ­ articole de menaj nr. 62, din cei după marfă merq eu (mer- tent solicitate de cum părători,
to ru l qăseşte ceea cc e pe Cc să fac dacă nu mi se dau ceoloqii abia prididesc cu îm blănite. Acum, în - prag de are darul, cel puţin în v iz iu ­ alt oraş se qăsesle abia în iu ­
qustul lui, pe măsura nevoii si lu i o ladă pentru lemne sau Petroşani, l-am cerul qestiona- m ărfurile de care am nevoie?". scriptele de b iro u !) Ce qăsesc. Iarnă, nu. nea unora, de o rezolva pro­ nie, sau mai tîrziu. De ce nu
a punqii lui. Dc ce-nu qăseşte cărbuni, nu qăseşte. V rei să-li ru lu i caietul in care vînza to rii — Am fost de curînd într-un aduc. Ce nu, urmează să ni sc La maqazînul de articole e­ blema. Nu vom enumera c iti poate qăsi cum părătorul un
însă unele produse la Deva. repari o casă, dar nu qăscslî notează ziln ic articolele pe ca­ schimb de experienţă la maga­ trim ită în zilele următoare. U r­ lectrice din Petroşani am cău­ cum părători pe care i-am urm ă­ model de pulover, să zicem,
la depozitul de m ateriale de
ci tocmai la Sibiu, la Arad sau construcţii m ărar un kiloqram re cum părătorii le solicită, dar zine din Baia Mare, Oradea. mează. că de trim is Cînd se tat becuri opace şi baterii rit in maqav.inelo Hunedoarei la Petroşani, dar pe care l-a
la C lu j? Este o întrebare du­ nu se qăsesc în maqazin. Ţ i­ Satu Mare. Arad, de p ro filu l (ac con tractările cu industria pentru radio cu tranzistorl. s-au declarat nem ulţum iţi, ne- văzut la Sibiu ? Pentru că *-
pă al cărei răspuns am mers de var". nut conştiincios, la zi. atesta celui pe care-I conduc, ne spu­ uşoară, eu. responsabil de ma­ Vînzătoarea ne-a p riv it in tri- qăsind ceea ce doreau. Aces­ celasi articol, dar în modele
pe m ulte fire ca să i-1 putem Elena P. : ..Au ieşit pe piaţă este barom etrul cel mai siqur ne Teofil Urs, responsabilul gazin, n-am cuvtnt. De fapt, qată. Aşa ceva nu se qăsea în tor nem ulţum iri însă li se răs­ d ife rite sau chiar de ca lită ţi d i­
da cum părătorului. foarte m ulte modele din haine re n tru studiul cererii de con­ am participat o sinqură dată la magazin de lu ni de z ile i punde prin. . Inform ări, prin re ­ ferite, e fabricai de alt fu rn i­
dc jerse. Cînd mă duc înlr-u n sum Dar în caietul dc cerinţe m aqazinului „M o d e rn ” din De­ contractări, dar nu s-a ţinu t cunoaşterea si admiterea exis­ zor care aprovizionează al!ă
va. A firm că mă pot măsura cu
Cumpărătorul acuză... magazin la C luj, de pildă, pur al m agazinului am intii nu mai ei orieînd. Am m ulte stofe ca­ cîlusi de puţin cont de păre­ Organizaţia comerciala, tenţei ne m ulţum irilor, prin jus­ bază a IC .R T .I. Contractarea,
scrisese nim eni din luna m a i!
e bine să Stic si cu m ră rălo rul,
Si simplu nu ştiu la care să
rea mea.
tifică ri. A rqu m en lul ju stifica tiv
mă opresc La maqazinele noas­ Gestionarul, aflînd in te n ţiile re acolo nu se qăsesc Această afirm aţie au în tă ri­ de nccombătut, (cred unii), su­ se face de către com erţul cu
Iată nişte declaraţii ilustra­ tre, în schimb, e o sărăcie noastre, a întocm it în qrabă, — Există totuşi perioade t-o si alţi responsabili de ma­ comerţul cu ridicata, nă cam a sa : „Bazele ne co­ amănuntul, com erţul cu ridica-
tive rentru situaţia în care îl cronică de modele. Nu că nu din memorie, o listă lunqă a cînd cum părătorii ies nem ul­ gazine reprezentative din De­ munică că din cutare sau cu­
pune adesea comerţul dc cum­ s-ar găsi cantitativ. Se qăsesc m ă rfu rilo r de care maqazînul ţum iţi pe uşa m aqazinului va industria locală, tare m otiv nu no pot oferi pro­ ION ClOCLEI
părător : dar cile două, trei modele, In duce lipsă. dumneavoastră. Deci. de cuvîn tu l oam enilor GH. I. NFGREA
V ictor Todea : „N u vreau să două. trei culori. Cauţi un „N -am avut in sezonul de — Dacă cineva simte aceste care vin zi de zi în contact explică... dusul solicitat. In schimb ne N. STANCIU
pornesc la această discuţie dc serviciu de apă sau'de vin. dar toamnă borcane de sticlă, nem ulţum iri, acela sînt eu. cu pu blicul cum părător, cu­ pot da altceva",..
la m ărfuri cu care industria nu qăseşli lu ni de zile". ne spunea gestionarul. Geamu­ Cum părătorii nu cunosc în to t­ nosc cerinţele şi preferinţele — E bine să se ia in consi­
noastră nu satisface deocam­ Petru Belet : „N ică ie ri în ju ­ rile ornam ent stau în depozit, deauna de ce nu le pot oferi acestuia şi care ştiu ce sc v in ­ Luînd cunoştinţă de scorul deraţie — ne spunea tovarăşul
dată cerinţele Port haine cu deţ nu găseşti cămăşi de nylon dar în maqazin nu am. Farfu­ anum ite stofe pe care ei le de şi ce nu, nu sc tine cont. vizitei noastre, tovarăşul Drago G riqorc M ischiu, director al
------ , t.