Page 77 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

UI+IUL S U C tA tiS I+ tm Ui
am m

r

Pagini din M A R A V U L 1

istoria oraşului Şl Ion a Iu l Poşircâ bea, lua in seamd. El s-a apropiat,
lin iş tii Hnqâ qard. N ici nu -l
dar n ic i cu taică-său — moş
N ilâ — nu-m l era ruşine. l-a p ă lii o dată zdravăn, l-a
m al dai una şi qala. A poi a
Neam de neamul lor au băut. pornit-o, cin lln d , mai departe,
Haţeg li ştia tot salul. Ce vorbesc qrozav
să arale lu m ii c it îi c l dc
eu I L i se dusese vestea si
prin îm prejurim i. Şi nu nu ­
Ţ J H I 1 T I C A L mai că erau b e ţivi, da cele Treaba asta l-a costat doi
Ţara H aţegului, dar mai ales Haţegul, a avut de su­ mai nesăbuite rele lot el le boi. Ce harababură, ce ru •
i-a
qăm m ti. Avea doi bol,
ferit de pe urm a in va ziilo r turceşti. In anul 1420, tu rcii făceau. vin du f şl abia de hau ajuns
intră In Ardeal. In frîn g pe voievodul Csoki, prădind Moşu băl rin u lu i dăduse loc hanii să cumpere comuna alt
şi Haţegul. O invazie sim ilară a avut loc şl în anul Ia casă. Venise beat, se cer­
1438. tase cu socru-său — să sară buhai. Uite-aşa. El, spune
Domnia lu i lancu de Hunedoara reprezintă o pagină la bălaie — nu-i dumneata, ai mal
de g lorie a is to iie i noastre naţionale. Un însemnat INVENŢIE ORIGINALA Roboti văzători convenea fiindcă pomenit asemenea
aport la m arile v ic to rii obţinute de lancu îm potriva mai încercase o soi de oam eni ?
tu rc ilo r l-au adus v ite jii oşteni din Ţara Haţegului. T în ân i) K anin Kanev, a- Ion. ce mal, pe
Isto ricu l m aghiar K ovari Laszlo, în lucrarea sa „Er- ju slo r şi etectrician la în tre ­ dată şi o pălise —
dely tortenelm e", arată că lancu de Hunedoara şi-a prinderea m inieră „M in e le O firm ă britanică a înce­ a je j/l In tindă, a acelaşi calapod
put producţia de robojl-vîn-
recrutat armata in mare porle d in tre rom ânii acestui de cupru* din Burgas (B ul­ zătorl. Aceştia sini destinaţi scăpărat c h ib ritu l croiI şl ăsta. M al
com itat, cu ale căror br aţe a învins el pe turci la Z ă i- garia), este autorul unei In­ u n ită ţilo r com erciale pentru şi lin -te vîlvălaîe. zilele trecute m-am
cani în 1442, iar dintre aceşti v ite ji luptători au căzut ve n ţii originale, care pune desiacerea a tot felul de nim erit la el. Du­
In 1448 pe cîm pia M ie rle i (Casovopolie, în lim ba sirbăl, capă! prim ejd ie i in u n d a ţiilo r m ărfuri. Roboţii - vin ză lo ri Pe-alunci casele e­
vreo 6 000 de oameni ce am eninţau casele de lo ­ rau acoperite cu sesem un ham la
In tim pul dom niei lui lancu de Hunedoara. Haţegul cuit şl clă d irile adm inistra­ prezintă m ărfurile disponi­ paie, nu ca acum ; cusut — alt le i bun
o lost În tă rit cu trupe. El şi-a rezervat ţin u tu l H aţe­ tive Este prim a invenţie de bile. lac cunoscute cum pără­ ardea de mai mare meseriaş băl rin u l
gului pentru sine, lucru ce rezultă d intr-un document acest fel pe plan mondial. to rilo r cara cteristicile lor.
A paratul este montat pe preţul de vinzarc ctc. Una draqul. Ţipau le- — şi, cum spun,
din 1457, prin care văduva lu i (Elisabeta S/.ilagy) l a
cedat regelui Ladislau. oraşul Haţeg fiind num it n i conducta din imediata apro­ din cara cteristicile construc­ meile, alerqa lu ­ mai stăm dc vo r­
ţie i ro h o tu lu i-vin ză lo r elec­
acest p rile j cetate regească (castra regia) In a doua piere a ro b in etulu i principal tro n ic constă în aceea că mea, ce să mai bă, cln d apare Ion,
jum ătate a sec a XV-lea. Haţegul, din cetate regească, sau a co n to ru lu i dc apă. stingi. N um ai zi­ beat druqă.
ajunge a fi posesiunea p rin c ip ilo r A rde alulu i. Dacă din neatenţie, robinetul el Intră in funcţiune auto­ Intră, nu bună-
...Anul 1600. Haţegul adăposteşte pe m ăreţul voie­ esfe lăsat deschis cind sc mat numai dacă cum părăto­ d u rile au rămas in
vod M ih ai Viteazul, pentru scurtă vreme. D rum uri do opreşte apa. aparatul îi o­ rul staţionează în apropie­ picioare. ziua, nim ic, Intră,
glorie, drum uri de tară... Unirea celor trei sleme ale preşte autom at debitul pen­ rea Iul ceva mai m ult decîl Da n ici el moi se bălăbăne şl,
pă m tn tu rilo r muntene. m oldovene şi ardelene se pră­ tru razul că ar începe să n ici una, n ici două,
curgă din nou. in te rva lu l dc tim p stabilit. rnull n-a mai dat
buşea. Se prăbuşea un vis a) tu tu ro r rom anilor. M ă­
reţul dom nitor călătorea spre scaunul Îm păratului G er­ Din frumuseţile patriei : Minâstirea Putna. pc ta socru-său. să iasă băl rin u l
maniei, R udoll a M l-le a . pentru a salva acest vis Casa au reparat-u. din casă, Eu,
Unirea religioasă cu Roma. făcută tn anul 1700, a A cum are aco­ ca om ul străin,
fost determ inată do interesele politice ale claselor stă- periş de şin drilă, dar to i „c a ­ am crezul că tace aşa din
pîm toare din A ustria. Acest act al u n irii „m tn tu ito a - O 24 noiem brie. S-au năs­ dc către Gestapou. la Paris, legionari V irg il N. Madqearu. tat din viată : în 1888, lacob sa arsă" i-a rămas numele. cauza mea şi dau să plec. A-
rc", a avut ecouri puternice in Haţeg si Sn Ţara H a­ cut : in 1814. M atei M ilo, li­ in 13 m artie 1943. in iţia to r şi anim ator al stu­ Cihac. medic român de ori- iunsesem prin curte şi mal
ţegului Pentru a atrage pe rom ânii o rlo d o xi la u n i­ nul dintre lo nd atorii Teatru­ I ii C ipru, în anul 1926. a d ie rii v ie ţii economice rom â­ qinc cehă ( i i . 1800); tn 1922, Moş Ni{ă... şi el a losl fn povesteam cu Smaranda, clnd
lui N aţional, actor animator tinerele o poamă Oho, şi în ­
re, Diploma din 19 m artie, editată la Curtea din V ie- lost con stituit Partidul Pro­ neşti V asilc Lucaciu, om politic, usa Io tindă se trlnteşte dc
na, prom itea poporului român anum ite drepturi. al scenei româneşti (m. 1896); gresist al O am enilor M uncii O 28 noiembrie. In 1852. luptător Înflăcărat pentru u- că cum. P-ăsta II tine minte
in 1816. Barbu Iscovescu. p ri­ satul fiindcă a om orît buha­ perele. In rama uşii apare
Deşi o mică parte din rom ânii de re lig ie ortodoxă (A.K.E.L ). A lost proclam a­ a m urit marele revoluţionar nirca T ransilvan ie i cu Româ­
s-au unit cu Roma, aceste prom isiuni nu s-au înfăptuit m ul p icio r decorator din ţara tă, în 1924. Republica Popu­ democrat N icolae Bălcescu, nia (n 1852); în 1643. com­ iul. Venea o dată beai Drin Ion cu Moş N lfă — fa/cd-sâu
niciodată, poporul român fiin d stă p in ilo ru l acestor pă- noastră (m. 18541 lară M ongolă — sărbătoare scriito r şi istoric; conducăto­ pozitoru l italian C laudio m ijlo cu l u liţe i şi zbiera dc — prins de su b ţio ri şl II Im-
m ln tu ri strămoşeşti. Au încetat din viaţă : tn naţională. ru l re vo lu ţie i de la 1848 din M ontcverdi (n. 1567). parcă lumea era a lui. Nu pinqe a la /d. Treabd asta m-a
M işcarea condusă de călugărul S olronie din 1759 1920, poetul sim bolist A le ­ In 1944, A lbania a fost e li­ ştiu cum, da apare buhaiul Inliora t. M ă uitam la ei şi nu
Îm potriva u n irii cu Roma. pe lingă caracterul său re­ xandru M accdonski ; In 1937, berată de sub jugul fascist — Real, beat, da cinci a v ă z u t
ligios are un puternic caracter social, m aterializat în ingin eru l Gheorghe Filipescu, sărbătoare naţională liqhioana, a rupl-o la luqă Şi mă dum iream ce să lac.
lupta maselor populare îm potriva exploatării feudale. autor al unor valoroase stu­ A fost proclamată. în 1945 Tot opinl/ndu-se In braţele
Această mişcare socială şi religioasă a avut un pu­ d ii de rezistentă a m ateriale­ republica in Iugoslavia — buhaiul după el Noroc dc o ţiu lu i, moş N ilâ, q îllin d . In-
ternic ecou In Haţeg şi în îm prejurim i. Ţ ăran ii p a rti­ lor. elasticitate şi calculul sărbătoare naţională. poartă deschisă că s-a putut
cipanţi la răscoală au ocupat A brudul, C îm pcnii, Zlal- co n stru cţiilor. In 1966 a fost proclamată furişa In curie. Fuqa, luqă, da ccpu să-l dojenească :
na, com itatul Hunedoara si Alba Lupta îm potriva feu­ O 25 noiem brie. S-au năs­ Republica Burundi. toi a bănat de scamă că rî- — A junqe Ioane. A junge.
< d a lilo r a făcut ca aspectul religios al m işcării să trea­ cut ; în 1863, Ioan Canlacu- La Chicago, se deschide deau c e ila lţi de el. Pină aici l-am scos şl cu 'p r
a că pe un plan secundar. Răscoala a luat o marc e x tin ­ zino, savant, medic baclcrio- nesc 150 de ani de la naşte­ Tara Românească (n. 1819). T îrq u l in ternaţional de mos­ Şi ce sd v e z i: N ită apare lata.
A 27 noiem brie. Se îm p li­
dere Călugărul Sofronie din Cioara a încercat să frl-
tre.
log. întem eietor al In s titu tu ­
z neze a vîn lu l re vo lu ţio n a r al maselor, inccpind trata­ lu i care-i poartă numele şi rea (1818). profesorului A ron către legionari savantul ro ­ ® 30 noiem brie. S-au năs­ din nou In u liid cu toporul cut. Eu am plecat. Aşa soi de
In 1940 a lost asasinat de
cc-au fă­
Dumnezeu
ştie
u u tive cu reprezentanţii C u rţii de la Vjena. In acest fondator al şcolii rom âneşti Pumnul, lingvist şi patriot, mân de renume mondial N i­ cut : în 1862, m edicul româm In m ină şi îm bie buhaiul să oameni n-am m al pom enii.
sens, la s firş itu l anului 1761, răscoala îşi pierde in
O mod treptat amploarea ei C ălugărul S ofronie a reuşit de m icrobiologic şi medicină participant la revo lu ţia din colac lorga (n 1871). în 1880, scriito ru l şi zia ristul îndrăznească, să se vadă ca­
Ioan Nanu-M uşccl (m 1938);
din
1848
Transilvania (in
cxrerim onta lă (m. 1934); în
în parte să-i im prim e acestei răscoale un caracter re­ 1866). S-a născut, in 1820, Fric- re pe care A n im a lu l Dăşlca X. ION
1896, actorul George Vraca N. D. Cocea (m. 1949); în
ligios, obtinînd prin tra ta tive cu Curtea de la Viena, (m. 1964); in 1562, s c riito ru l In 1868 (se îm plinesc 100 drich Enqels (m 1895). 1667, s c riito ru l englez Jona- j
recunoaşterea oficială a bisericii ortodoxe. In urma de ani), s-a născut Emil Ra
spaniol Felix Lope de Vega In 1880 s-a în fiin ţa t „S o­ than S w ift (m. 1745); în 1835,
LU acestui fapt, credincioşii o rtod oxi din oraşul Haţeg (m. 1635). covită, mare biolog, fondato­ cietatea Carpatică A rdelea­ s c riiio ru l american M ark
o trec în posesia lor o biserică a u n iţilo r (greco-cato- In 1943. în Iordania, a fost rul biospeoloqiei (m 1947). nă", asociaţie turistică din Tw ain (m. 1910).
lici), iar o parte din u n iţi trec din nou la ortodoxism . creat Partidul Com unist S-au născut : în 1885, acad. Transilvania. care a con­ A fost semnată la Belgrad,
In anul 1764, în oraşul Haţeg se înliinlea ză o com ­
£ panie de grăniceri, Haţegul devenind un oraş m ilitar e 26 noiem brie. In 1906 dr. N icolae H orlolom e i (rn struit prim ele cabane şi a în 1963, convenţia roinâno- Curiozităţi
1961) şi s c riito ru l Liviu Ro-
marcat prim ele drum uri
in
Sediul Com paniei a ll-a din Haţeg se afla în clădirea s-a născut N icolae Crislea. breanu (m. 1944). inuntî. iugoslavâ p rivin d sistemul
D de astăzi a g ră d in iţe i de copii de pe strada Ilie Pin- lu p tă to r com unist. asasinat h idro cneige lic si de naviga­
tilie . Compania a ll-a tlr.ea de regim entul românesc, In 1940 a fost asasinai dc O 29 noiem brie. Au înce­ ţie de la P orţile dc Fior. SPIRITUL PRACTIC scoicii. O altă metodă folosită
care îşi avea sediul la O rla ţi. AL C A R A C A T I|E I de caracatiţă este m ult mai e- jl
In anul 1773, lo c u ito rii din Haţeg, grăniceri din Caracatiţa este considerată (icacc. Cu a ju to ru l d in ţilo r, ca- |j
1766 au p rim ii în m ijlo cu l lo r pc înipăratul losit al C IŢI GEMENI SÎNT ca lijn d moluscă cu cele mai rc-i garnisesc v îrfu l lim bii, jj
—t Nu ştiu, eu nu lucrez dc
Il-lea, care vene4 in Ardeal d e ja Porţile de J ig r., Trc.- UM OR • UM OR m ult aici..., iN PO LO N IA ? m ulte calităţi. Ea are un spirit Iranslorm înd-o în lr-u n '. verita - i;
cfnd prin Haţeg râ ire Hunedoara, Deva si O răşlie. lo- practic destul dc dezvoltat, b il ficrăstrâu -circular, db r''1dcc [j
sif al ll-le a voia să vadă sltuaţi-a poporului român, ☆ Ca răspuns la cererea unei este foarte mobilă, ochii săi au în peretele coch iliei scoicii o jj
mai bine-zjs „p ă su rile '’ sale, pe care însă prea puţin DUPÂ o discuţie în fa m ilie : — D aţi-m i cheia şi vă des­ JU D E C Ă TO R U L: case poloneze de lilm e. care ru p ile ca şi ochii vertebrate­ gaură, prin care introduce un j|
le-a înţeles. — Fie, spune soţia, recunosc chid cu. — Recunoşti câ ai dat o căuta nişte qcmeni pentru un lor. Ih lio lo g ii care au studiat lichid o tră vito r. V ictim a este |j
că am îndoi siniem la ţel de v i­ — M ulţum esc. Dar. mai bine lilm , s-au prezentat 80 dc qe- paralizată şi in felu l acesta. u
Încheiem aici cele cîleva pagini din istoria zbuciu­ novaţi, Îndeosebi — tu ! aţi s p rijin i casa ca să nu sc palmă acestui om? meni accsi animal au atras atenţia ea nu mai poate ţine închise' j
mată a Ţ ă rii H aţegului, pentru a deschide peste puţin Inculpatul : mai ales asupra felu lu i in care valvele. j
☆ mai legene. — Nu. dom nule judecător I Cu acest p rile j s-a stabilit caracatiţa deschide m id iile sau
tim p din nou canea neam ului şi a dezvălui c itito rilo r,
care ne-au urm ărit, alte evenim ente petrecute pe aces­ CHEFLIUL se tot chinuic să ŞEFUL îsi admonestează V ictim a : că în Polonia trăiesc 9 000 de alte scoici Se presupune c£ în PEŞTI CU... C A M A Ş A
te meleaguri. descuie uşa dar fără nici un noul lucrător : — M inte gemeni în vîrstă de 19 ani si acest scop anim alul îşi foloseş­
9 500 în vtrslă de 18 ani. A -
Prof, DAVID LADISLAU rezultat. Un trecător i sc a- Inculpatul : te vOntuz.elc drept m ijloace DE NOAPTE
drescază : — Ce, credeţi că sini idiot ? — Taci sau mai prim eşti în ­ ntial sc nasc 6 000 de gemeni. pentru desiacerea valvelo r
că una ! Este un fenomen foarte cu­
rios. care se în liln e şte (a o
0 REZOLVARE SIMPLA unele regiuni din India se Persoanele căsătorite trăiesc mai m ult decîl cele specie de peşti din India. A -
practică urm ătorul obicei : în necăsătorit, văduve sau divorţate, se arată in A nu aru l ceştio sînt colora ţi in toate cu­
casă se aprind două lu m inări Din înseninările statistic al O.N U. P o trivit anuarului, fem eile din Is ­ lo rile curcubeului, dar. o dată
Naşterea unui copil provoa­ — una este a tatălui şi cealal­ landa sa bucură dc cea mai mare lonqevitatc — 76 cu venirea scrii, ei secretă o
că adesea discuţii in tre pă rin ţi tă a mamei. A cel a cărui lu ­ unui cartof de ani. iar virsta cca mai înaintată Ia bărbaţi sc in tîl- substanţă densă, albicioasă, ca­
în legătură cu numele ce u r­ m inare se stinge ultima, are neşte in Suedia — 71,5 ani. In schimb, fem eile din re le acoiieră corpul in în tre ­
mează să i se dea. Pentru o dreptul de a da numele pc ca­ O Părerea mea e că nu te V olta Superioară trăiesc numai pină fa 31 de ani, iar gime. A slfe l echipoţi, se as­
pune capăt acestor discuţii, in re îl doreşte no ului născut ro ti numi pasăre numai pentru un bărbat din Gabon numai 25 de ani. In general, s-a cund apoi sub pietre sau in
— Tare aş faptul ca trăieşti in tr-u n cuib
vrea jo văd ce O Film ul nostru preferat constatat că fem eile trăiesc mai m ult decîl bărbaţii. alic locuri întunecoase, unde
dorm nînă dim ineaţa. Cînd sc
Num ai in şase ţări. p rintre care India. Iordania, C ey­
Ş E R V E T E L E g it pentru a apăra gulerele, ochi lacc şelul este ,,Un cartof, doi c a rto fi". lon şi Cambodqia, bărbaţii trăiesc mai m ult decîl fe trezesc, se „dezbracă" şi por­
mod com plet d ife rii do în tre ­ cind o vedea câ O Să nu înţelegeţi greşit. meile. nesc im ediat tn căutare dc
buinţare de cel vechi Ia care nici azi n-am
In Roma antică, la ospetetc C artolor nu se numeşte cel ce hrană
m ari se utilizau două şervete. şervetul se ţinea pe umăr sau fast la şut. sc ocupă cu cultu ra noastră
pe braţul sting
Cu unul se ştergea gura şi Desen de O Nu ştiu cine sînt cci
fruntea (căci cefe 20—30 fe lu ri Astăzi, zlm bim văzind pe c i­ GRAŢIAN MO­ mai c u ltiv a ţi : noi. sau dv. oa­
de inincare servile la o masă neva cu şervetul la qît El se m enii ? cadei m ici — Jum ătate de ceas ! :
necesitau un efort destul dc Întinde de obicei pe genunchi, RAR — Lonea. O In afară de cazul în care IZ) N um e m a sculin — Zgom ot produs
mare), iar cu celălalt tatăl g ri­ deşi ar fi cu m ult mai practic rfsîntcm preparaţi la restaurant, de aplauze (pl.) ; 13) U zinele T u -
dor
VladJnUreacu — PAstreazA
ju liu infăşura mîncarea pc ca­ să acopere pieptul. Şervetul de orice oală sau cratiţă pentru COLTUL R E B U S » g h id u riic . hflrtU e şl n o tiţe le a lp i-
re o ducea acasă soţiei şi co­ pinzâ este tot mai m ult în lo ­ noi înseamnă moarte curată. n lş tllo r.
p iilo r. cuit cu şervetele de Inrtie. T o ­ O Momentan avem oaspeţi PETRU PARDAU
Pe ia jumătatea secolului J tuşi şervetul mare este mai din străinătate Nişte gîndaci o n iZ O N T A L : l. V e rb u l a lp in is ­ noscuţi a tp ln lş il d in ţara noastrA. Hunedoara
şervetul a încetat să mai fie practic. De fapt ar trebui fo ­ de prin Colorado. tu lu i — 1053. cind a fost asaltat m aestru e m e rit ul s p o rtu lu i.
întreb uin ţa i. In tim pul Renaş­ losite amfndouă. Unul pe ge­ G $ lili cum s-au descoperit şl cu ce rit ccl m al în a lt pisc al POSTAsUL
V E R T IC A L ; I) V îrf d in m u n ţii
te rii însă el a revenit la modă. nunchi din pînză, iar altul dc ca rto fii? S-a luat capacul dc planetei noastre ; 2) S in t veşnice A lp l. — C elebru a lp in is t englez
—
pe crestele
m a rilo r
In A lţim l
Şervetul se lega adeseori de h îrtic pentru şters gura. pe oală Ce) m al În a lt d in tre cele 14 v ir fu iI despre care N orton, conducăto­
de peste 8 UOO m e tri ; 3) Aşa cvtm ru l e xp e d iţie i din 192* scrie- : „C ei
este d ru m u l spre marJIe In â ltim l m ul m are adversar pe co ic l-u REBO
— M are a lp in is t sovietic, o rig in a r a vu t E verestui şl cum nu va m ai
d in Krasnolarslc. care la 3 *ept. avea, fA rA 'IndolnIA , niciodată, c u r;
1033 a cu c e rit ce) m al în a lt pisc la 8 Iun ie 1924 In u ltim a lu i ten­ N elu Iu lia n T IU — H unedoara ;
In plină ascensiune a m arii deveni un adevărat botez al trebuie să se plămădească un ta vreun răspuns. Era evident trundă în c irc u itu l existenţei al p a trie i sale, piscul P.C.U.S. din ta tiva . lu c in d cu colegul sân de S intem dezam ăgiţi de fe lu l cum
Înţelegeri omeneşti, in plină fe ric irii, are nevoie de o anu­ om matur şi in care reacţiile că fiu l sau fiica ei i-a com u­ sale numai atit cit este nece­ m u n ţii Caucaz de 7 405 m e tri ; 4) eoudA Irv in e spre v in u l E vcres­ ne-aţi prezentai uşa-zlsele ca­
discuţie generalizată aproape mită m aturitate şi mai ales de nu încetează nici o clipă să se nicat cele discutate la şcoală şi sar pentru cucerirea fe ric irii. In tc rjc c ilc — P rofesia iln â m tu l tu lu i nu s-a m al lm ors~ : 2) A l­ re u ri : plin e de greşeli de o rto ­
„P IN -
gra fic. e<» dc exem plu :
la întreaga planetă despre cu­ m ultă omenie, altfel ea devine urzească, ci sc lin lanţ, urnin- că terorizată de recalcitrante Pentru că viata sexuală — şi a lp in is t sovietic d in K ra sn o ia rsk ; cătuiesc m icu l popor din valea TR E A N IM A L E - şl m ulte, foa rte
5) A rid ica — A d m in is tra ţie au ­
c e ririle celor mai nesperate o rudim entară m anifestare zoo­ du-l din realitate in realitate. prejudecăţi, sim ţul ei „m o ra l" nu e nevoie să fii freudist pen­ tonom a In n o rd u l lu lle l (a b r.l — Solo K lu im b u . de la poalele C- m u lte cu vin te a rticu la te ctc. ele.
verestutu l (slng.) — A urca spre
fn careul ..Dc toate", aveţi cu­
piscuri din marea a ltitu dine a logică Treptat, p riv irile şi-au V iata il vrea mereu altu l pe a fost profund lezat. Este foa r­ tru a îngădui acest adevăr — Orăşel in T ib e t ; C) L ite ră bulga- v ir fu r l — DouA c e rc u ri ! 3) in vin te „fo a rte ra re " (ncniAtau-
necunoscutului, in tr-u n cu- pierdut ceva din dezorientarea acest copil şi pentru nim ic in te greşit să te furişezi în spa­ este incontestabil necesară pen­ renseA — îm p a rte o probA de fru n te a PAgAraşulul ! — G yalzen..., zile) ca „P M IL O . EAN, NTEK ,
vînt, în plină desfăşurare a ra­ iniţială. Simţeam că în suflete­ lume nu-i va perm ite să piardă tele unei pudori transparente tru deplinătatea fe ric irii ome­ slalom , t ir cic. — M icu Oprea : u n u l d in tre m a rii a lp in lş tl al etc. ete.
7) L a n ţ de m u n ţi tn A m erica de
secolului no stru ; 4) Zeu sum erian
VA rugâm sA lu a ţi IcgAtura eu
ţiu n ii, există un capitol al vie ­ le celor din bănci, începea să timp, savurind la in lin it o fe­ şi să invoci jena, atunci cind neşti. Sud —... K h u m b u . vale in Nepal — Im preunA cu M llla ry . a cuce­ tova răşu l PETRU PAR D AU d l»
ţii om ului în care s-a in sta u­ se risipească ceva din m iste­ ricire puerilă ţnsu lle ţită dc u vorba despre un fenomen tot Aşa stau lu cru rile cu un om la poalele E vcre stu lu i. unde sc r it cel m al În a lt pisc d in lum e. (Hunedoara, cai c speram ca vA va da
ra i obiceiul e v ită rii d iscu ţiilo r rioasa loi Incertitudine. m ărginirea sa P ărinţii uită a tîl de natural cum este, de matur, plin de echilibru, con­ nftA m icuţ p o por al şcrpaşDor, ; E verestui : 5) Lei ! — Cap dc sir- palm ele n o ţiu n i in m aterie Pini)
li) Ce) d ln ttl — A lta de num ire »
d n r ! — Jum ătate d in zece ! S u n
p u b lic e : problem a sexuală Am ieşit din clasă încred in­ prea des că seninătatea e c h ili­ exemplu, coagularea sîngelui ştient de valoarea şi menirea ne a m u lu i Hunzn, care a dat al­ Georgescu ; it) V ir f ascuţit — O­ alun ei inşi), c bine sfi renunţat» la
acest gen.
Poate că această inexplicabilă brată care pină la un moment sau legea g ra vitaţie i. Ce poate sa. adine pătruns dc realitate, p in is m u lu i fig u ri de m a ri eroi ca fiţe r tu rc (od.) : 7) A face parte
ţat că această adm irabilă vîr- V io rc l M UNTEAN’ U — V ţlcclcle
tăcere ar putea fi rriv ită cu ci însuşi un element indispen­ G yalzen N orbu. Pasang Dawa pe ntru prim a data d in tr-o expe­ Hune : Coperta Ittcra iA trim isă
slă merită din plin încrederea garantează fericirea de copil, fi generator dc jenă în înţele- Lam a. K ilcu ll ele. — K a lm a n d u . d iţie dc a lp in ls ll — In v îrfu l pis­
mai m ultă indulgenţă, dacă sabil tn com plexitatea acestei capitala N e p a lu lu i, pe ntru expe­ cu lu i ! C o n siliu l p o p u la r al C api­ dc dum neavoastră nu o putem
..fo r|a i“
publica,
fiin d
num ele.
— şi tocmai aici sc află cheia rea lită ţi Cu tîn âru l ajuns la d iţiile care vin sa cucereascâ pis­ talei (tn tre cut) : 8) Masa de za- C in d iţi-v A la allA vnrla nlA şl h-
problem ei — sexualitatea n-or pubertate şi adolescentă, lu ­ c u rile H im a la ie i ; 0) La înce put padA ce se desprinde de pe m u n ­ lu n cl... cu m ulta plAccrc î
dc siîplftm inA — Posezi — !n H i­
rid ica d ific ile şi arzătoare în ­ c ru rile stau altfel El nu în­ m alaia ! — In ie rje c ţlc : 10) M arc te rostogolindu-se la vale — T i­ N icolao A lE A L lfA . elev — Cer-
ne evidenţa unei in tlln ir l spoiU -
trebări de educaţie in la m ilie ţelege noul care se abate a­ a lp in is t francez — S avln M un- ve ; !)) O raş situ a t la h o ta ru l d in ­ toj : In te n ţllc dum ncvoostrA slnt
iAudabilc. desenele slnt executate
şi şcoală, dacă n-ar fi vorba EDUCAŢIA PUBERTĂŢII supra lu i şi cu a ltt mai puţin tcam i — Izvorăşte dc In poalele tre S.U.A. şl M exic — A -ţl veni a rtis tic . titlu r ile abordate sînt
rAu de m unte ; 10) L u cra re a g ri­
de tinerel, de un tine ret ajuns va fi capabil să facă din acest m u n ţilo r ; 11 > Curge ! — Urcă spre cola — M asiv m untos ţn E uropa foa rte se m n ifica tive . pArat tnsâ
in.M ţlm l ; 12) Sclav — îz v o r a cA-
la vîrsta, nu lipsită de zbu­ nou un subiect de analiză şi ru i apA tlşncşte cu putere (p l.) — ru v irfu i M o n i-B ln n c dc 4 811) cA a ţi ..fo rţn t ta re " la num e
IncA o datA vA spunem : pAeat î
cium, a pubertăţii şi adolescen­ restructurare pentru propria sa DouA tc u ri î 13) C elebru a lp in is t m e tri. — Lac In O landa ; U) Lo ­ Vă recom andAm sâ fo lo s iţi num e
tei. Şl A ADOLESCENTEI raţiune, încă pradă nenum ăra­ englez, — U n u l d in tre cei m al cu­ calitate Sn M aroc — N otaţia ro ­ rom aneşti şl fo a rte uzuale.
In urm ă cu cîtcva lu ni am telor in ce rtitu d in i qencrate de M a riana BO G D AN — T c llu o si
fost solicitot să ţin cîtcva lec­ vîrsta. M ih a il Ralea spunea O prirA T E LA — Haţeg : Dezlegă­
rile trim is e dc dum nevoaştrA sin t
ţii pe teme legale de dezvol­ undeva că „ceea ce deosebeşte corecte M e ntlonflm InsA e i nu
tarea sexuală la tineri, unor cop ilu l dc adult este lipsa con­ avem organiza t concurs de dez­
elevi de liceu. Este greu de de­ ştiin ţe i m orţii şi necunoaşterea legă ri. C o n fru n tă rile vA rugAm
scris stc.ea de spirit care a cu­ şi g rija celor m aluri şi că ma­ etanşeizînd sufletul său la o ri­ gerea raţională a sexu alităţii ? dragostei" fală insă că în pu­ sA le faceţi în tre dum noavoastrA.
deoarece nu avem p o s ib ilita te * a
prins elevii în clipa in caro rca ei qenerozilatc este cu ce adiere a problem elor im pu­ E ca şi cînd nc-ar fi ruşine de bertate, una din cele două ne ocupa de dezlega» I. aceasta
şi-ou dat seama cam despre ce lo tu l accesibilă o ricăror ade­ se de m aturitate. devine cu propria noastră viabilitate, dar m ari necunoscute începe să-şi i-ApIndu-ne foarte m u lt tim p .
vom vorb i A m dedus două văru ri. dar mai ales acelora tim pul incom patibilă cu p ro d i­ mai ales. de nem ărginit de fru ­ Iacă sim tilă prezenta şi să G heorghe RADU, V ic to r ÎA T E N -
lu c ru ri foarte im p ortan te : p ri­ care se referă la ea însăşi. gioasa sa dezvoltare biologică. moasa noastră capacitate de-a transform e sufletul tîn ăru lut co. Vlad M ETEŞAN. E ntannil
mul, c.” acestor tin e ri nu li Este incontestabil că pă rin ţii Din pricina unei pudori, pc iubi ! in tr-u n cîmp de bătălie, in ca­ D U IC A N . Ionel A M A R î U TE I, C rl-
s-a vo rb it niciodată despre bio­ sînt cei d in ţii interesaţi să d i­ cit dc inexplicabilă pc a tit de Sexualitatea este un adevăr re sc în liln e şte cel încă legat şan 1IO RIA. V aieria M IIIA IL F .S -
CU. An» p»lm lt scriso rile dv. Sîm
logia vlrste i l o r : ol doilea, că rijeze educaţia co p iilo r lor in absurdă, există pă rin ţi care as­ foarte vechi, iar vîrsta ei o prin m ii de fire de copilărie, In lucim.
problema era departe dc-a sensul unei maxime reuşite. cund cu g rijă dc conştiinţa co­ egalează pe cea a v ie ţii pe cu cel care aleargă cu toată
nu-1 preocupa, dor că această A ni in şir ei muncesc din greu p ilu lu i lor orice explicaţie a planeta noastră. viteza. îm pins de furtunosul
preocupore fusese pină atunci şi nu ezită cind c vorba de noului pe care II aduce vîrsta Anim ală prin formare, fiin ­ său elan spre m aturizare, lată Dezlegarea careului
cum plit de secretă şi că posi­ mari sacrificii, pentru a desă- şi consideră ca o im oralitate ţa umană este O M prin în ţe ­ pentru ce psihologii şi psihia­
bilitatea .cu totul neaşteptată vîrşi pe urm aşii lo r la forma orice aluzie la acest subiect lepciunea sa. Din acest m otiv, tr ii văd Sn pubertate o sursă
de a se discuta deschis aceste cit mai înaltă a titlu lu i de OM. De acest lucru m-am convins om ul este capabil să um anize­ de frecvente crize care nu ra­ „Of, drumurile!“
taine ale in tim ită ţii lor, gene­ Ei uită insă prea des că în a- in seara aceleiaşi zile în caro ze o pornire care prin esenţa reori devin violente şi care
ra perspectiva foarte derulan­ ccst proces de dcsăvîrşire, co­ vorbisem elevilor, cînd am p ri­ ei e cu totul p rim itivă . Omul sînt în stare să zdruncine din O R IZ O N T A L : 1) B itu m — par-
tă pentru ei, dar (oartc falsă, p ilu l lor încetează la un m o­ mit un telefon şi cînd s-a lă- matur arc în raţiunea sa un tem elie întregul edificiu psihic eatA ; 2) U tllo t — Strei ; 3) L in —
de a se sim ţi pur r i simplu ment dat să mai fie copil, că cul auzită o voce de femeie în puternic antidot al in stin ctu lu i al tin ă ru lu i. T ro tu a r — V ; 4) Enen — Apn —
U ita ; S) Ve — Cosa — C lari ■ »i)
vinovaţi. acest copil se găseşte într-n receptor care mi-a spus urm ă­ străvechi şi totodată un „tra n s ­ A ra - cîrma — N at : 7) Raliu
Le-am spus că dragoslea es- ve rita b ilă „eprubetă", supus la toarele cuvinle reproduse în ­ form ator" în stare să anihileze (Va urma) — ia rb a —- A ; 8) D rnm — S il ii
le una din cele mai Irumoase tocmai : „S înteţi cam neruşinat SCHULERI ERWIN — A t ; 9) E — TulcA — Reci : tu»
Lunea — Cela — C ; ti) T u r — Rî-
rea lită ţi ale v ie ţii noastre, dar „p re siun i m ari" şi „tem peraturi dom nule d o c to r!" A închis a­ (naltul vo lta j al descărcării medic la Spitalul din Deva po — Asia : 12) Anale - A lb —
că această dragoste, pentru a ridicate", „cp ru b clă " în care poi aparatul fără a mai aşlcp- instinctuale, pcrm iţînd să pă­ T o i ; 13) Rate — Lim u zine.
vsrrtr