Page 78 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 78
: DRUMUL SOCIALISMULUI^
Indolenţa consiliului A z i, f in a l d e „ s t a g iu n e ”
de conducere se răzbu la f o t b a l
Aslăzl. la încheierea m eciurilor, a rb itri) vor fluiera sfir
şitul prim ei „re p rize * a cam pionatelor d iv iz iilo r naţionale
nă pe avutul obstesc R. C şi judeţean După 15 dum inici însorilc, (cînd echipa fa
„nu mal merq
vorită „a mers bine"), sau noroasc (cînd.
niciodată la meci*), vom intra cu to ţii — jucători şl specta
tori — în vacanţa fotbalistică..
Proqram ul u ltim e i clape bucură pe toţi spectatorii. O
dum inică qencroasă ce ne va dărui m ult iolbal. Ccl pu(in
Vremea capricioasă din a- elibera terenul §1 apoi să se să se strice In pivniţă. Voiam sperăm că „id o lii dc dum inica" nc vo r dărui FOTBAL. Spe
ceaslă toamnă a cam făcut poată executa şi arături pe co, măcar acum, pe tim pul cit ranţe m ari au luinedorenli. Nu şl-au văzut echipa la tucru
m ulte ,,feste" lu cră to rilo r de o plouat, să fi întreprins o ac din 20 octom brie. Cit or fi aşteptat ziua de azi ? l a Lupeni
pe ogoare De ele nu au fost suprafaţa respectivă. Destul de ţiune pentru sortarea lor. Dar toată lumea doreşte ca M in e ru l să ajunqă la cqa lilatc cu
scutiţi nici cooperatorii din indignată că nim eni din con cu cine să lacem Ircabă dacă lideru l, l a Brad. Câlan şi Deva. nim eni nu pune la îndoială
Turdas. Era de aşteptat însă ducerea cooperativei nu s-a nu găsim pe nim eni din con victo ria echipelor locale. Dar mai şlil ? ! Că aşa-i la fotbal,
ca prin măsuri organizatorice în vred nicit să răspundă cum ducere ? (ură surprize, n-are farmec. In cam pionatul judeţean. M in e
chibzuite să fie contracarate e- In discuţie a inte rven it şi rul T c liu r va căuta să-şi menţină lo cul din v îrfiil piram idei,
era de aşteptat la in iţia tiv a
(cctele tim pu lu i nefavorabil a coopcraloarea Ana T ril de unde n-a (ost detronată de la începutul cam pionatului.
Doar joacă acasă. .
supra recoltei. Cum s-a acţio — N ici porum bul depozilat
fn pătulc nu arc o soarlă mai Aşa că nu dorim altceva, docil ca ultim a etapă să (io
nat însă în această p rivin ţă ?
bună. Fiind depozitat în stra qencroasă cu spectatorii şi cu cro n ica rii
Aspectele în lîln ite într-una tu ri prea groase şi cam necopt
din zilele trecute la sediul coo
perativei agricole au avut darul a început sâ se muccqăiască. N. S.
să ne convingă de „răspunde Consolidarea A cum trebuie să lacem din
nou operaţii de sortare şi de
rea" cu care con siliul de con
pozitare pentru care desigur
ducere se preocupă de soarta
economică se fac ch e ltu ie li în plus.
avu tulu i obştesc, mai binc-zis STOCURILE SUPRANORMATIVE
de strîngcrca şi depozitarea Concluzia că tovarăşii din
consiliul de conducere al coo- Sezon de vîrf
recoltei acestui an.
— N-ai văzut-o pe tovarăşa a C. A. P. re ra liv e i nu prea pun la inimă pentru vînâtori
preşedintă ? (n n. — M aria Ca- interesele u n ită ţii, se impune 20 m ilioane Ici. N e livra roo prim e şi m ateriale sin i bloca ţit realizarea planului de
de la sine. Este adevărat că la acestor produse se daloreşle te. scoase din c irc u itu l econo aprovizionare, cu p rile ju l că
rască). şi pescari unor lip su ri organizatorice, mic, stocurile supranorm alive reia sc vor identifica stocu
— Încă nu Doar şi cu tot ~ ----------------------------------.--------------t porum b se scontează pe o pro uncie produse nu au asigu încetinesc viteza de rolaţie a rile de m aterii prim e şi ma
ducţie mai mare decit cea pla m ijloacelor circulante, iar
pe ea o caut Inccpînd de la jum ătatea ; rata desfacerea, iar altele slnt teriale ce prisosesc lixindu-se
nificată. dar ne vine greu să binalii) a ocolit utilizarea r it necorespunzăloarc ca lita tiv pe de altă parte generează căile de lichid are a lor Cu
— N u-l nici brigadiera? (n n. accslci luni, v ln ă to rii şi pes- j
cooperatoarelor, In sensul dc mică a concentratului La C.S H. s-au creat stocuri im prum uturi restante pentru ocazia în to cm irii planului d«
— Kiss Elisabela) a le pune la dispoziţie m ijlo a credem că acesta esle un m o c a rii — cei cu permis, bine- j care se plătesc dobinz.i pena
tiv că o mare parte din reco l înţeles, — au in tra i in le - ; In alte razuri, ap roviziona de produse fin ite de 7 m ili aprovizionare pe 1969 loaie
— N ici. cele de transport necesare. bra a c tiv ită ţii lor dc v lrl. I rea ncritm ică sau ap rovizio oane lei ca urm are a nerea- lizatoare După 9 luni din în tre p rin d e rile trebuie să li
D ialogul se purta pe la ora A u re lia Josan a adăugat : tă, pentru care s-au făcut seri Dum inica trecută au losl \ narea în devans cu unele liz a rii sortim entelor pro gra acest an s-au p lă tii dobînzi nă cont dc stocu rile reale ce
oase che ltuieli m ateriale şi bă piese creează de asemene* mate şi a unei sîabe calităţi penalizatoare de 5,.3 m ilio a le vor avea la slirş itu t anu
14, după ce ploaia încetase, în — Dacă aşa sîntem s p rijin iţi organizate peste 20 de vin d - •
neşti, să se piardă din cauza lo ri colective, recolllndu-sc | stocuri supranorm ative. La la produsele de ba/â „V id ra ” ne lei, ceea ce încarcă in lui. întrep rind erile care au
tre cooperatoarele A ure lia Jn- de conducere, nu este de m i mod ne ju slifica t prelut de
neglijentei. Cine oare dacă nu 300 de iepuri, 9 v u lp i şi un \ C S.H. s-a form at o rezer O riîştie arc în sloc mânuşi slocuri de produse fin ite
san şi Barloc Rachel. Dorind rare că se va repeta situaţia vă dc m ateriale in valoare în valoare de 612 m ii lei nea- cosi al produselor. De ase stocuri fără mişcore şi de
preşedintele fiecărei unităţi şi m istrel. A stăzi, aceleaşi co- j
să aflăm de ce cooperatoarele din a lţi ani, cînd o tre b u it să le clive de v in ă to ri au plecai j de 3.7 m ilioane de lei. dato vfnd asigurata desfacerea. menea im o biliză rile *.n sto prisos încă din a eastă lună
briga die rii sint răspunzători
se interesează de prezenta pre culegem porum bul şi pe zăpa din nou prin crltu /u ri şi pu- j rită n e ritm icită ţii a p rovizio Im obilizâri în produse lin i Ic, cu ri de produse tin ile nu să ia măsuri de desfacere a
şedintei şi brigadierei am in dă ! direct de soarta recoltei, de a duri, urm ărind cu degetul j nă rii cu lin g o u ri calmate din unele în sloc. altele expedia dim inuai sim ţilo r realizările lor, de red istrib u ire a m ateria
producţie m ai-
in d ica to ru lu i
comerţ.
lelor a ilo r întrep rind eri
te, se menţin la un nivel r i
C.S. Reşiţa neexpe-
trat in discuţie. Pe un ton asemănător ne-a vu tu l obştesc? Situaţia în tîln i- pe cocosul arm elor, m istre- j diind lin g o u rile pe şarje com dicat da torilâ volum ului ma lă vin du lă şi încasată a Banca Naţională şi Banca
Iii — qrasi in urma rcco l- ■
A u re lia Josan ne-a explicat vo rb it şi Bartoc Rachel. care tă la C A P. Turdaş denotă In tel bogate de ghindă şi fir \ pacte obligă rom binatul să rc de refuzuri dc calitate unor întrep rind eri. de in v e s tiţii vor trebui du
că s-au adunai l-l cooperatoa îndeplineşte si funcţia dc p re să că fa cto rii a m in tiţi nu slnt — ie pu rii, căprioarele ne- j le depoziteze aşteplînd in care, po total judeţ, sc rid i In vederea în tă ririi răspun asemenea să inte rvin ă mai
re care ar fi d o rit să meargă şedintă a com isiei dc revizie interesaţi In suficientă măsură apte pentru reproducere şi ce- : trarea tu tu ro r lin g o u rilo r ce ca In 22 m ilioane Iei Cele de rii conducerilor în tre p rin bo lă rît prin p lrqh ia cre d itu
dc îndeplinirea sarcinilor ce II Jc rău conform ate, râpiton- j aparţin unei şarje pentru mai n iulle refuzuri Ic au lu i şi a dobinzilor, pentru
la slrjnqerea recoltei de po- din cadrul C A P d e rilo r lată de lichidarea sto
s-au încredinţat. Bine ar li ca rele. îm bucurător este la p tu l \ program area consum ului. CS. Hunedoara. în tre p rin d e ri respectarea m ăsurilor s ta b ili
ruirî$Mie pe cele citeva hectare — Avem mari necazuri cu că v ln a tu l s-a dublat fală j I.C.SH. si-n creat un stoc le forestiere. Fabrica „V id ra " cu rilo r supranorm ative si p re
ziua am intită să lie doar o tn- te. atft pentru accelerarea ln-
.(cţuîpv. apreciere, trebuia să fie ca rto fii. N efiind sort a tî după de perioada anului Irccul. \ supranorm ativ de aproape 3 O răslie. în tre p rin d e rile dc venirea lo rm ă rii altora, o r Iră rilo r acestora în c irc u i
yreo 15—20), pentru a putea recoltare, aceştia au început tîm plarc nefericită cînd trebu Să nu uităm pescarii. In ; m ilioane lei prin a p ro vizio industrie locală ga nizaţiile dc partid ţrebuie tul economic cit şi preveni
rile din gospodăria personală
aceasfd perioadă ci pcscu- i narea In devans a pre fa b ri V olum u l marc dc* stocuri ca cel puţin o dală pe tr i
primează fată de cele obşteşti. iese — mai ales in M ureş — ! catelor. supranorm alive are conse rea creării alto r stocuri su
Aşteptăm insă ca faptele să ştluct dc 3-4 kilogram e (nu-i i Im portante valori se gă cinţe negative asupra situa mestru să analizeze am ănun pranorm ative.
r contrazică această presupune glum ă... pescărească). In c iu - : sesc im obilizate si sub fo r ţiei financiare a înlre prin de -
da g e rului care sc aşlcaplă, \
ma stocu rilo r supranorm ative
re.
■
Suflete tari st N. TIRCOB activitatea lo r va continua. \ de produse fin ito care pe rilo r Pe lingă faptul că în atenţia plătitorilor
semnate can tităţi de m aterii
total judeţ se ridică la peste
99
dc impozite, taie
Story-ul lui D. Medvedev. reînvie nu un personoj fic d ife rite avem un necesar de în prin cip iu n i tovarăşul K lci- vîtatca de care dă dovadă co
tiv, ci unul outentic, core posedâ nişte colrtoţi umone şi (Urmor^ ţţin pog. 1) .r»G 000 mp, dar ni s-au repar bel YVilhelm, d irectoru l l.C.R.M. m erţul. Am acasă o măsuţă de şl prime de asigurare
morale copobile so se transforme în mina unui condei tizat donr II 300 nip ; fete de El nc spunea : televizor, confecţionată prin
de
— R e pa rtiţiile noastre
versat într-o literaturo meritorie. Şi dacă filmul nu reu masă ..G uliplast" am cerut m ărfuri nu acoperă cerinţele la comandă de M L Deva. T o ţi
cei care vin în vizită la mine
25 000 bucăţi,* dar ni s-au re
şeşte sâ fie la înălţimea povestirilor care l-au inspirat, ta. ICOMCOOP, in prezentJ
m ulte produse. Dau doar cî-
aceasta nu e vino lui Medvedev, ci o unei structuri dro- reprezentanţilor d ire c ţiilo r ge partizai abia 7 500; la mănuşi din teva exemple Pe am il în curs mă întreabă cum pot să-şi p ro A d n iiim ira ţia financiara a judeţului Hunedoara
cure şi ei aşa ceva
M L. ar
piele îm blănite ni s-a re p a rti
moturgice defectuoase. Existâ mult prea multă insis nerate dc resort din m inister zat abia 10 la sulă din can li- nc-au rămas Iară acoperire cu puica produce în scrie acesta
tenţă oşupro unor codre nesemnificative, cum or fi bu Cînd industria se prezintă cu lalea cerută ; hainele du mă rep a rtiţie 2 600 g a rn itu ri ser măsuţe, dar com ejţiiJ spune că animtcştc tutu ro r p lă tito rilo r de im pozite şi taxe, că
c nooaVg, descriereo cinematografică o petrecerii de Io în produsele sale la contractări, suri m ari slnt o excepţie si v ic ii dc masă „P opular". 12.000 _ n-ate nevoie desele.„Lăzi pen la data de 15 noicm lnic a.c.% a expirat ultim ul termen
ceputul filmului. Şi nu contemplăm nici compensarea aduce m ulte modele şi culori cînd le-am achiziţionai au stat servicii pentru lichior. apă. tru lemne, scăunele pentru în
faptului in cazul secvenţelor cheie. Momente senzaţio din acelaşi sortim ent. Fiecare în depozit vin. 80 000 bucăli becuri, MO călţat — necesare în m ulte de plata pe atest an.
nale, co de pildă episodul din Teheran cu Skorzeny, cod alege cc crede câ-i mai bun tone „A lb a super" şi. în ge gospodării nu sînl obiecte Io aceasta situaţie intra im p o /îtu l pc clăd iri $i te
Cu cămăşile, situaţia a lost
victimă unei tratări lapidare Nu putem contracta la un ar al 1 fol. Existau suficiente şi de neral. m ateriale de con slru r- cu care com erţul să se com-
Dacă exista aceste carenţe indiscutabile, există in ticol toată gama de modele şi toate sorlim enlele rn deunzit, Iic. Se in lim p lă însă anom alii plu e l Industria locală a jude renuri. im pozitul agricol, im pozitul pc veniturile din
schimb în film un substrat epic. uneori de mare drama dar nu se cereau de către ros- în aprovizionarea m agazinelor ţu lu i le-ar outea produce vi. mesei ii-profesii, închirieri dc clădiri şi taxele asupra
tism. din core se modeleoză o povestire curgătoare, bine culori. Bineînţeles eă reprezen- repet, ar avea desfacerea asi
structurată imogistic de către Ghenodii Ceresko. opera gurată. ini[ioacclor de transport.
torul filmului. Predispoziţio realizatorului pentru redoreo După rîte se observă. în iro De asemenea, a expirat $i termenul pentru plata
unei acţiuni vibrante este vădită în cîtevo secvenţe de cerinţa cum părătorului şi o fe r
o mare tensiune. Acestea se realizează moi ales cu con ta vînză loru lui persistă tn iu - ratei a doua din primele de asigurare pentru clădirile
cursul care denunţă inteligenţa protagonistului. DE CE SE CAUTĂ d c liil nostru un relativ deze din mediul urban şi prim ele de asigurare agricole, sta
|n rolul piincipol, Kuzneţov. apare Gunnor Tilinski. un ch ilib ru . In acest cuplu deze
i actor cu foarte nuanţate mijloace de expresie. Corocte- chilibrat. unii acuză, a lţii . se bilite prin clecîul legii.
.. rul verticol ol lui Kuzneţov. frumuseţea so morolă. este scuză, cei mai m ulţi explică, Se atrage atenţia că în caz dc neplata, sc vor a p li
- transmis cu un foc aproape adolescentin. Tilinsti for in tim p co...
mulează un portret complex dezvăluind coordonatele pe MĂRFURI M ALTE CRASE ? ca sancţiunile prevăzute dc lege.
care se mişcă jocul dublu al personajului. Pericolul per ...Căutările Pentru preîntîm pinaiea aplicării sancţiunilor, este
petuu ii conferă eroului o aureolă romantică, dor romon-
U» tismul acesta nu ore nimic desuet, fiind combustionot necesar ca to ţi p lă tito rii de im pozite, taxe şi prim e dc
de un eroism dc mare responsabilitate umană Cînd por- cumpărătorului asiguraie să se prezinte la ghişeele organelor fiscale res
tituro regizorala este mai generoasă cu el. Tilinski este la nţul com erţului n i am ănun ponsabitii de magazine. Vina şi din cauza transportului. pective, spre a-ş» lichida în întregime debitele.
Parcul nostru de maşini nu
• « capabil de adevărate performanţe artistice. tu l e cel care îşi dă prim ul nu e a noastră De altfel, pot face lată ce rinţelor şi de a- se complică
^ Un mare merit al filmului este colobororeo operolo- părerea in alegerea unui mo să afirm că dacă noi am face ccea sc in lîm plă să nu ono
aprovizionarea după
studiul
rului, core compune o gamă cromatică sobra, trăind del sau altu l (cum arc ocazia cererii dc consum pe care-l fa ram la lim p com enzile. Sini in Pentru că lorm ula marfă le-
“ prin nuanţe cromatice. Drama personajului este suge- să şi-o dea, am văzut — u n.) ce com erţul cu am ănuntul — să articole care* ar putea fi fin ta ră a devenit „calul «le
Q rată cu cîtevo prim-planuri extrem de izbutite, iar rit- — Inlr-un sondaj prin maqn- ne-a relatat in te rlo cu to ru l — produse de industria locală a biîlaie" al lu tu ro i celor car»1,
Qg niul trepidant al acţiunii se subliniază outoritar prin miş- zînele ju de ţu lui şi din d is c u ţii ar însemoa să ne autodesfiin- judeţului într-un fel sau oltul, se oru- ÎNTREPRINDEREA 11 INSTALAŢII
ţ * cori lungi de operat, travelli’nguri inspirat utilizate Po- le cu cum părătorii am consta ţăm. Pcnlru că acest „stu d iu " Cc arc de spus D irecţia ju pă de com erţ ; pcnlru f ă cci
tat lipsa sau insuficienţa unor
cot că două actriţe de un talent indiscutabil : Vio Art- articole ca : molton, pături de e .. curată apă de ploaie. Să deţeană de industrie locală ? mai m ulţi vîn ză lo ri găsesc in u
mane şi Viktorio Fedorovno au un rol aproape pur de- m olton, modele noi dc stole dau un exemplu dc altă nam- Tovarăşul Bujor Albu. in gin e til studiul cererii de consum;
corotiv in film. Scenariul avar nu le permite o evoluţie pentru paltoane şi pardesie le- ră. Intr-o vreme nu existau în rul şef al direcţiei, ne in fo r pentru că un director de O.C L. MONTAJE BUCUREŞTI
______________________ _______________•
plină de personalitate, de care nu ne ndoîm, că ar fi şi chiar lo rut com ercial jude
mei, fete de masă „G u lip la s t”, Petroşani pîăpumi pentru copii. mează :
capabile preşuri, num ere m ari de haine G estionara de la magazinul co; — Este adevărat eă industria ţean cred că o listă cu a rti
O notă bună merită montajul dinamic, core printr-un bărbăteşti, cămăşi de nylon p iilo r spunea tu tu ro r so licita n locală a ju deţului nu satisfa colele deficitare îi absolvă de Strada Popa Tatu. nr 26, sector 7.
schnitt ingenios foloseşte fragmente din documentare de colorate si m ulte altele. ţilo r că depozitul e in in ven ce cu unele m ateriale de con orice răspundere. Pentru că un
epocă. Procedeul întăreşte considerabil iluzia autenti strucţie cerinţele p ie lii Dar gestionar superficial trim ite
— Dacă ati num it concret a- tar. Dar în inventar era. In a telefon 15.51.38
cităţii. aşa că uităm uneori că filmul de trei ore ne-o ccsle articole, e bine ca şî cel timp, nu depozitul cu ar din producţia noastră e d irija clie n ţii la... plimbări.' pe m o ti
obosit sesizabil Filmul trăieşte totuşi prin ideile sale. plin răspunsul nostru să fie lo t la ticole penlru copii, ci cel de tă o bună porle în industria vul, şi el devenit ra l de bă
puritatea şi caracterul lor inălţâtor. concret. Păluri de m olton am tricotaje. Iar la dala respecti co n stru cţiilo r Şi nici capacită laie. a flă rii depozitului In In A N G A J E A Z A
solicitat, pentru trim estrul IV. vă, existau In depozit . 4 000 ţile noastre de produclic nu ventar Pentru că la contrac
AL. COVACI 60 000 mp şi ni s-au aprobat bucăţi plăpum j ! sînt satisfăcătoare Trebuie a tări se duc mereu aceleaşi
9000 mp. La preşuri şi covoare Aceeaşi discuţie am purlat-o m in tit însă puţin şi dc reeepti- persoane, devenite senatori de de urgenţă echipe de electricieni
drept, m erceologi şi seli de
servicii, care nu cunosc Dulsul
ce rin ţe lo r populaţiei iar repre lumină, fo rţă şi ,
zentanţii D irecţiei com erciale
judeţene îm prum ută, cînd sînl sanitar işti, ca lo ri fe r işti, sudori
întrebaţi, e xp lica ţiile pe caro
12.30 Telex Tv. ; Ic furnizează com erţul cu electrici şi autogeni pentru şanti
presei : 0.30 M o m enl poellc. P oeţi PR O G R AM U L II : 8.10 P en lru
d in R epublica D em ocrată G e rm a p rie te n ii acordeo nulu i ; 8.35 Poe- Vremea 17.30 S crim ă. C am p iona tul balca am ănuntul. In sflrsit. pentru că
nă ; 0,05 La m icro fo n , m elodia nm l sim fo n ic „M a re a N eagră" dc n ic. T ra n sm isiu n e dire ctă ; legătura dintre IC .R .T I,
preferai.) ; 9.30 R cvisia lite ra ră A l. Paşcanii ; 9,05 ClniA trln a Lo- 18.00 S clccţlu n l dc film e m uzicale I C R M „ O C.L. şi Industria lo erele din oraşele Bucureşti, Con
şl d is tra c tiv e — Z lzl Jcanm a-
ra dio ; 10.00 C hucce dc Vnslle ghln şl A le xa n d ru P lntea ; 9.30 PENTRU 24 ORE Irc ;
Popovlci ; 10.10 C urs de îtm b A en ş ira g de m e lo d ii ; 10.05 C varte 18.40 D ocum ente tle p ia tră t „A lb a , cală sc rezumă doar la m ijlo stanţa şi M angalia.
gleză. C iclu ' II. lecţia a lX -« ; tu l nr. 2 In Fa m a jo r dc T u d o r poartă dc istoric** ; cul steril şi ineficace al hfr-
10,30 ClntA N a la lla Şerbâncscu. C lortca ; 10.30 E xpoziţie p io n ie V rem e In general frum oasă, dar 19.00 H andbal m a sculin : Rom ânia tiîlor.
V ic to ria D nrva l şl C onstantin Do- reasca : 11.15 D oine şi Jocuri popu răcoroasa. C erul va f l va ria b il. — C ehoslovacia ;
brc ; 11,05 C oncert d is tra c tiv ; 11.45 lare ; 11.45 ClntA V ait M anolache V in tu l va s u fla p o triv it d in c*t. 19.30 T e le ju rn a lu l dc seară ;
T em peratura vn fl cuprinsă zIiih
C IN E M A S fa tu l m e d icu lu i. U tilita te a şi li şi Dan G heraslm ; 12.05 A va n in tre 8 şl 12 grade. Ia r noaptea 19.40 C ontin uarea tra n s m is iu n ii dc
m ite le p rim u lu i a ju to r m edical :
prem iera cotid ia nă ; 12.15 C oncert
handbal ;
12.00 P eliculă sonoră ; 12.30 In iil- de p rin z ; 13,00 Dc toate pe ntru In tre i şl 4 grade. D im ine aţa — 20.15 Tandem — em isiune de va
ntre ctt m elodia po pulară şl In to ţI : 14.10 M uzică populară ; J4.3f> ceaţă locală. rie tă ţi ;
D EVA : S u flo lc ta ri se riile I şl te rp re tu l p re fe ra t : 13,20 A va n p re Şlagăre In te rp re ta te de fo rm a ţii 21.30 F ilm u l a rtis tic „A bracada bra '*
II (cin e m a to g ra fu l „P a tria 1’) ; In - m ieră cotldlonA : 13.30 S o lişti şl vocale : 15,00 son ata p e n lru fla u t PENTRU URMĂTOARELE com edie cu K ln t Novac, Jack întreprinderea teritorială
ir.n g e ic u Iu l A le xa n d ru ccl M ure orchestre do m uzică uşoară : şi harpă de C arm en Petra Basa- Lcm m on, James S le w n rt ;
AiU»**) ; SI MIOR IA : M oartea d u 14.15 K lle de legendă : ..Enca. hal- cnpol : 15.15 C oncertul c o ru lu i DOUA ZILE 23.15 T e le ju rn a lu l dc noapte.
nă cort in.A („M ureşul**) ; H U N E ductil** ; 14.40 R a d lo p u b llclta tc : M a driga l ; 15.30 M uzică uşoară ;
DO ARA : Valea („F lacăra'*) ; H e 14.50 Pe-un p ic io r de p la i ; 15.05 1G.00 A rii d in opera .M o tanu l În
ro in a („S ld c ru rg la iu l") ; C Â LA N : călţat*' dc C ornel T ră llcscu : IM S Vrem e re la tiv răcoroasă, d a r fr u de aprovizionare I.T.A. Deva
iv.O. ( „ ll Iunie**) ; G H ELAR : T o p - In te rp re tu l b ra z ilia n Cnrlos H cn- MuzIcA ; 16 20 S fa tu l m e d icu lu i : moasă, cu cerul v a ria b il. V in t
:.»py („M in e ru l*1) ; PETR O ŞAN I : rlq u e ; 15,ÎS R adlorachcta pio n ie IC.25 Succese de Ie ri şl dc azi ale slab d in nord-csL T e m pe ratu ra
M n iysia şt N apoleon 7 N o ie m r ilo r ; 15,40 C arn aval de ope m u zicii uşoare ; 17,15 C lntâ sex in uşoară creştere. D im ine aţa —
brie'*) ; f rum oasele vacante („R e cea|A.
pu b lica ") ; LUPEN1 : N untA la retă rom ânească : 1G.15 M e lodii te tu l vocol „L u c a M a rcn zio " ; 17.40 (fostul O.R.Â.D. Deva)
U alinu vka („M uncitoresc**) ; Şapte cunoscute şi... m al p u ţin cunos R a dtopub licltate : 18.00 Piese In-
opincnl do a u r („C u ltu ra l") ; LO - cute — m uzică uşoară ; 1G.30 T r i siru m e n ta le : lR.tO R ecital Elena
NEA : Leul a frica n („M in e ru l") ; buna ra d io ; 1G.4S R ecitalu l pia C crnel ; 18.30 A m fite a tru lite ra r
A N iN O A S A : Un b ă rb a t şl o fe-
ntc'c („M uncitoresc**) ; PARO- n is tu lu i T h e o d o r Paraschlvescu ; Isto ria lite ra tu rii rom âne. M. E-
ŞEN l : M a rtin soldat („Energia**) ; 17.00 Cîntece de E lly Rom an ; m incscu — p u b licistica şl io n triit : s(r. Cuza Vodă nr. 31, telefon 1695,
*t»LA : Tarznn, o m ul m a im u 17.15 A n te n a tin e re tu lu i ; 17,45 19.00 C oncertul nr. 2 opus 13 pen ‘K ltB
ţă '..M u ncllurcsc*') ; V U L C A N :
P uniera neagra („M uncltorosc**) ; Să InvătA m un d n te e : „Ţ a ră lru plan şl orchestră de Pascal angajează :
LT.1CANI : K.O. („7 Noiem brie**) ; dragă nc eşU" de M lrcea Neagu. B cn to lu : 19,30 C urs de lim b a e n Luni
O R V Ş T IE : N ebunul d in la b o ra v e rs u ri de Io n M o lţo lu ; 18.02 O- gleză. C iclu l II. lecţia a IX -a (re
to ru l nr. I („P a tria ") ; A t 7-lea rlz o n t ş tiin ţific ; 18.20 MuzIcA luare) ; 19,50 M uzică de cam e 17..79 P entru noi fem eile ; — UN JURISCONSULT PRINCIPAL
IR,08 A c tu a lita te a In d u s tria lă ;
co n tin e n t („F lacA ra") ; G E O A G IU - populară şl uşoară ; 10,00 R odlo- ră : 20,30 O ra sp e cia listu lu i. Ş u ln - Duminica )8,39 Curs dc lim b a franceză ;
E A l : Procesul dc la V erona ; H A gazeta de seară ; 19,30 O m elodl? |a con ducerii în tre p rin d e rii ; 2n.:»o 19.09 Lyccu m — em isiu ne pe ntru Condi(ii dc angajare :
ŢEG : llocus-pocus („P o p u la r") ; pc adresa dum neavoastră ; 20.05 C inlâ Ileana G reculescu ; 21 05 tin e re t. „Ş c o li Ieşene" ;
m,;ii» Ora cxaclă. Cum va fi v re 19,30 T e le ju rn a lu l de. seară ; — studii superioare juridice ;
CRAD : T a ffy şl v in A lo ru l („S tc a ^ R am pa : 28.20 M uzică uşoară ; S uita I d in m uzica b a le tu lu i ..în mea ? G im n astica dc în v io 19.50 B u le tin u l m eteorologic. P u
ua roşie") ; G U R A B A R Z A : îm 29.55 N oapte bună. co p il : 21,00 toarcerea din a d in c u ri" dc M ih a il ra re ; b lic ita te ; — 3 ani vechime în func(ii juridice.
pu şcă tu ri po p o rta tiv („M in e ru l") : T e a lru ra d io fo n ic. C onstantin Jora ; 21.34 M uzică uşoară de N o H,io P enlru cop ii şl şcolari : F il 20,OJ i»re v iilo r : „D ru m u l"
m ul seria l : „W ith c lm T c ll". — film dc tele viziu ne ;
IL IA : Secerişul roşu („L u m in a "). B rin co ve a n u . D ram ă Isto rică dc r ii D e m ctrla d ; 21,50 P agini din La şase paşi dc o excursie 20,2« T e lc-iin lvcn U ta tca . Isto ria — UN ŞEF DE DEPOZIT.
N lcolae Io rg a ; 22,20 P agini din opere ; 22,15 T o n o m a lu l m e lo d ii — em isiune concurs. P articipă c iv iliz a ţiilo r. „C iv iliz a ţia Ara
opere ro m âne şti ; 22.40 M om en: lo r ; 22.40 S im fo n ia de A. Z c- re preze ntan ţi al şco lilo r d in bă" i Condiţii dc angajare :
jude ţele R răila şi Ruz.lu ;
R A D IO poetic. V e rsu ri de N lcolae Lablş : m an : 23,07 C leiul s im fo n iilo r de 1 0.0 0 Ora sa tu lu i ; 20.50 F ilm a ri Ist Ic : „A p a c u ra — calificare prin cursuri sau studii medii ; '
tiv ă " — p ro d u cţie u stu d io u
22.45 In tlln lr e cu Jazzul ;
23,43
S ehubcrt
p e n lru sp e cia liştii d in
11,30 Tv.
d irija te de Sawaliscb.
r ilo r cinem atog rafice d in R.P.
C va rte tu l do coarde nr. 1 de Die- S im fo n ia a IV -a : 2,7,43 M uzică a g ric u ltu ră . M ecanizarea lu UuCArâ ;
c ră rilo r dc cresicrc a ta u rin e — 5 ani vechime în gestiune.
PR O G R AM U L I : 0.03^8.30 M u te r A clccr : 0,05—5,00 Estrada noc uşoară ; 0,03—1,00 P agini sim fo 22.10 „G o n g " — e m is iu n e dc ac-
lo r ; (u a lita to tea trală :
zică şl aciualU Aţl B.OO S um a rul tu rn ă . S u m a ru l presei la ora 4,00. nice contem porane. U.Oii Dc stra jă p a trie i ; 22,15. T e le ju rn a lu l de noapte. Informaţii suplimentare sc pot obţine la sediul I.T.A, Deva.
I