Page 79 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI
mm
. •;; * ;;;; ( ;;;; n , j j u ! 111 f 1 n n j ! I f II11111111111111111 j | I IJ III ! w u.:*
SECVENŢE INTERNATIONALE !!!!! îî n m ! î m ! i n i i ! îi I i i i i i 11 ii i i u i i ii i i i I i ii i i 11 W -H mniiiimmiiH si .....................
Lucrările Adunării Generale Vizita tovarăşului 50 de ani de la crearea Partidului
Corneliu Mănescu în Turcia Comunist din Ungaria
a 0. N. U. A N K A R A 23 — T rim isu l Tot în cursul dim ine ţii de In cursul după-amiezii, la BUDAPESTA 23 — Cores R evoluţionar M uncitoresc Ţă
sîmbătă, C orneliu Mănescu a
M inisterul A fa ce rilo r Externe
special Agerpres, Sim ion M or-
covescu, tra n s m ite : M in is tru l făcut o vizită preşedintelui au început co n vo rb irile dintre pondentul Aqerpres, A l. Pin- rănesc Ungar, reprezentanţi ai
tea, transm ite : Sîmbătă, în ma
afacerilor externe al României, C o nsiliu lui de M in iş tri al T u r C orneliu Mănescu si Ihsan Sa v ie ţii social-politice, vechi
rea sală a casei de cultu ră a membri de partid şi p a rtic i
Suleyman
Demirel. In
bri C aqlayangil. Cei doi m i
C orneliu Mănescu, care se atlă
ciei,
Intervenţia reprezentantului ţării noastre în vizită oficială In Turcia, a cursul întreve derii, care s-a niştri, împreună cu colaborato con stru cto rilo r „Rozsa Ferenc" panţi la mişcarea m uncitoreas
fost p rim it sîmbătă dim ineaţa desfăşurat Sntr-o atmosferă rii lor, au procedat la un din Budapesta a avut loc şe că.
de preşedintele R epublicii T u r prietenească, au fost abordate schimb dc păreri p rivin d evo dinţa lărgiră a C C. al P.M S.U. Au asistai reprezentanţi ai
NEW YORK 23 — T rim isu l Franţei. Poloniei, Israelului, strictă a p rin c ip iilo r dreptului cia, Cevdet Sunay. La prim ire problem e p rivin d dezvoltarea lu ţia re la ţiilo r dintre România consacrată celei de a 50-a an i de le gaţiilo r de partid aflate
special Aqerpres, Nicolae lo - M onqoliei şi aî altor ţări internaţional. Aceasta presupu au luat parte ambasadorul re la ţiilo r dintre cele două $1 Turcia. C o nvo rbirile se versări a în fiin ţă rii P artidului cu p rile ju l recentei şedinţe a
nescu, tra n sm ite : Printre pro A ră tln d Jn in te rven ţia sa că ne nu numai excluderea din României la A nkara, G riqore ţări, expr!m îndu-se dorinţa ca desfăşoară într-o atmosferă de Comunist Ungar evenim ent re comisiei preqătitoare a confe
blemele dezbătute de cea de-a ,.o îndelungată experienţă is viaţa internaţională a fo lo s irii Geamănu, şi persoanele care îl «ceste re la ţii şi colaborarea prietenie si înţelegere re ci m arcabil din istoria m işcării rinţei internaţionale a partide
23-a sesiune a A du nă rii Ge torică a demonstrat caracterul fo rţe i armate, ca form ă ex însoţesc pe m in istru l român. reciprocă să se dezvolte şi să procă. m uncitoreşti din Unqaria. lor comuniste si m uncitoreşti.
nerale a O N U . sc află şi cea profund antisocial şt inum an al tremă de încălcare a d re p tu ri Au fost. de asemenea, de fată «e extindă A u fost. de aseme Seara, m in istrul român a In prezidiu an luat loc Ja- Despre îm plinirea a 50 de
a „d e fin irii a q resiunii”, aflată fo lo s irii fo rţe i în re la ţiile in lo r fundam entale ale popoare m in istrul afacerilor externe al nea, abordate unele problem*» pa rticip ai la un dineu dat în o nos Kadar, prim -secretar at «ini de la crearea p a rtid u lu i
pe aqenda de lucru a Com ita ternaţionale*, reprezentantul lor, ci şi a tu tu ro r m anifes Turciei, Ihsan Sabri Caqlayan- Internaţionale de Interes co noarea sa de m inistrul de ex C C al P.M.S.U., Losonczi Pal.
tu lu i ju ridic. M em b rilo r aces României, V irq iliu lonescu. a tă rilo r sub care forţa poate qil. şi ambasadorul T urcie i la mun. preşedintele C onsiliu lui Prezi com uniştilor din Ungaria, a
tu i com ilet le-a fost prezentat s p u s : România militează, îm acţiona în re la ţiile in te rn a ţio Bucureşti, Kamuran Gurun. Cu In dim ineaţa aceleiaşi zile, terne turc. Cei doi m iniştri an denţial al R.P. Ungare, Jeno vo rb it Janos Kadar, prim -se-
spre exam inare raportul Co preună cu alfe state, pentru nale : presiunile politice, eco acest p rile j, a avut loc o con m in istrul afacerilor externe al rostit cu acest p rile j toasturi. Fock, preşedintele guvernului cretar al C C . al P.M.S.U.
m itetului special pentru d e fin i interzicerea fo lo s irii forţei sau nomice şl de attă natură, care vorbire. în cadrul căreia s-a României, C orneliu Mănescu, a
rea aqresiunii, a cărui sesiune am eninţării cu forţa, pentru Impietează asupra desfăşurării efectuat un larg schimb de ve depus o coroană de flo ri la
a avut loc în vara acestui an. prevenirea Şi incrim inarea a- norm ale a ra p o rtu rilo r interna deri cu p riv ire la evoluţia re M ausoleul lu i A ta tu rk, londa-
Aproape 30 de delegaţi au qresiunii, m odalitatea cea mai ţionale şt care, în ultim ă in la ţiilo r dintre cele două ţări.
înat c u v în lu l in cadrul dezba qravă a fo lo s irii forţei, îndeo stanţă, se reduc la o esenţă Au fost, de asemenea, discu to ru l şi conducătorul T urciei
terilor. subliniind necesitatea sebi in îm p re ju ră rile lu m ii dc comună — încălcarea suvera tate unele problem e interna moderne. După ce a semnat In
extinderii sferei de aplicarea azi, cînd orice conflict m ilita r n ită ţii şi eg alităţii in drepturi ţionale care prezintă interes cartea de aur a M ausoleului,
dreptului în re la ţiile in te rna am eninţă sâ capele dim ensiuni a statelor*. pentru ambele ţări. oaspetele român a vizita t m u
ţionale prin elaborarea în ca m ondiale* întrevederea s-a desfăşurat exponate CURIER . CURIER - CURIER
dru l N a ţiu n ilo r U nite a unei „A b o lire a m etodelor bazate în tr-o atmosferă cordială, de zeul, care cupTinde
d e fin iţii precise a aqresiunii. pe forţă şl am eninţarea cu u- caldă prietenie şi înţelegere înfăţişind viata şl activitatea
In şedinţa dc vin eri a Com ite tlliz a rra forţei — a spus (lele- reciprocă rem arcabilului om de stat turc.
tu lu i au luat cuvîn tu l repre qatul român — poale fl re a li Demonstraţiile
zentanţii României, R.A.U., zată num ai prin respectarea 6 # # A vio n u l, care aparţinea
com paniei aeriene „Japan A ir
studenţilor ame de stat adjunct Ia Departa că la 22 noiem brie deasupra Lines" (JAL), se afla la trei
Charles Bohlen, subsecretar
Agenţia
V N A informează
kilo m e tri de pista dc ateri
m entul de Stat al S.U.A., a pro vin ciei Ha Tay. aflată la zare a aeroportului din San
Schimb de scrisori între ricani continuă o fe rii o recepţie în cinstea nord-vest de Hanoi, a fost Francisco. Accidentul s-a da
preşedintelui C om itetului pen
tru energie nucleară de pe doborît un avion-robol am eri torat v iz ib ilită ţii reduse p ro
can.
vocate de ceaţă.
miniştrii de externe ai — N E W YORK 23 (Aqerpres) al R epublicii Socialiste Româ că num ărul avioanelor ame
de
Iîogă C onsiliul
M in iş tri
A genţia citată menţionează
studenţeşti
D em onstraţiile
din S U.A. continuă în diferite nia, H oria Hulubel, şt a de ricane doborîte deasupra R.D.
R .A .U . şi Israelului In s titu ţii de învăţăm fnt superi legaţiei române Ia con vorb i 3 246. astfel la
Vietnam se ridică
rile pentru încheierea noului
or, in ciuda e fo rtu rilo r auto
rită ţilo r de a Ic pune capăt. program de schim buri c u ltu
CAIRO 23 (Aqerprcs). — trupele sale din te rito riile o- Preşedintele C olegiului de rale, artistice şi ştiin ţifice • • • A u to rită ţile navale ar-
Ziarele cqiplene ,,A l A hram " cupale la 5 iunie. Stat din San Francisco, Robert dintre România şi Statele U- gentiniene au anunţat că
Vi „A l G um huria" au publicat M in istru l afacerilor externe Smith, a suspendat vin eri nlte. A u pa rticip ai dr. Glenn De la spitalul Saint I.uke 8 din cei 13 m em bri at
textul scrisorilor schimbate la al Israelului în scrisoarea t r i cursurile in urma dem onstra Scaborq, preşedintele C om isi din Hoiiston (statui Texas) s-a expediţiei dc la baza an
7 noiem brie intre m in iştrii a misă subliniază că ţara sa. ac- ţiilo r şi tu lb u ră rilo r studenţeşti ei pentru energia atomică a anunţat că Everett Thoraas. tarctică M atienzo au reu
fa ce rilo r externe ai Republicii ceptînd rezoluţia ce vizează $3 care continuă iară întrerupere Statelor Unite, John Leddy, care a fost supus jo t unei a Şit sâ fie salvaţi. Cei-
Arabe Unite şi Israelului, prin stabilească o pace justă şi du de mat m ulte luni, iar gu asistent al secretarului de doua transplantări de in i la (ţi exp lo ratori se afiş *ţ/
Interm ediul lu i Gunnar Jarrinq, rabilă, este dispusă să discu vernatorul statului C alifornia. stat in problem ele europene, mă a decedat sîmbătă d im i încă la această bază, de- Ni.
reprezentantul personal al se te cu R .A.U , prin interm ediul Ronald Reagan, a dat dispozi Jack V ălenii, preşedintele A- neaţa. Prima operaţie asupra oarece operaţiile de sal
cretarului qencral al O .N U . reprezentantului G. Jarrinq. ţii p o liţie i să ocupe cu forţa soclaţici pro du cătorilor de f il lu i Everetl Thoraas a fost vare au fost întrerupte ;
In scrisoarea sa, m inistrul pentru a se ajunqe la o înţe clădirile colegiului „dacă este me. fost consilier special al efectuată Ia 3 mai. iar cu în din cauza unui puternic
afacerilor externe al R A.U., legere m utuală asupra m ijlo a necesar*. Totodată, se anunţă preşedintelui şi alte persoane viscol. Spărgătorul de •
pornind de la considerentul câ celor executării prevederilor că studenţii au hotărit să par oficiale. A fost prezent am cepere din luna iu lie pacien- gheaţă argentinian „San
stabilirea vinei păci juste nece rezoluţiei, care nu este a p li ticipe la o dezbatere de trei basadorul României, Cornel iu l îşi reluase activitatea nor M a rtin " a reuşit să se
sită ca punct de plecare aplica cabilă prin ea însăsi, ci trebuie zile asupra problem elor rasia Bogdan. mală sub supravegherea m e apropie pînă la o dis
rea rezo lu ţiei C onsiliului de să facă obiectul discu ţiilo r si le din in s titu ţiile de învăţă- d icilo r. Starea sănătăţii lu i tanţă de 48 de kllom c-
Securitate al O N .U . în pro a unui acord între cele două m int superior din S.U.A. s-a în ră u tă ţit v in e ri seara, tri de bază, dar elicop
blema co n flictu lu i din O rien tu l părţi. In ceea ce priveşte rea C olegiul de Stat „B lu efle ld*, după cea de-a doua operaţie terele nu pot decola şi
A propiat, rezoluţie acceptată de-a două prob!em3, scrisoarea din V irg in la de vest, a fost în care a fost necesară în ateriza. O peraţiunile de
de tara sa care este qala să arată că în fapt chestiunea r i chis pentru o perioadă nedefi urma declanşării fenom enului salvare vo r continua de
îndeplinească toate prevederile dicată de R.A.U. asupra retra- nită, ia r cursurile U n iversită de respingere. Decesul s-a îndată ce co n d iţiile mo- !
prevăzute în acest document, qe rii trupe lo r israeliene este ţii de Stat „O shkosh* din W ls- : La Pekin a fost dat datorat unor com plicaţii re tcorotogice se vo r imbu-
ridică urm ătoarele două pro legată de necesitatea unui a consin au fost suspendate pină I p u b licită ţii com unicatul nale care au provocat un nătăţi.
bleme : dacă Israelul are inten cord în ce priveşte frontie re Ia 2 decembrie. , : cu p rivire la vizita în stop cardiac irem ediabil
ţia să aplico rezoluţia C onsiliu S tudenţii de la U niversitatea : R.P. Chineză a delegaţi Un alt pacient al spita lu
lu i de Securitate? dacă Isra sigure si recunoscute între ce dc Stat din Colorado au înce r : ei guvernam entale eco- lu i Saint Luke din Houston,
elul socoteşte să-si relraqă le două ţări. cat să pătrundă în in te rio ru l : nomice albaneze, condu Goorge H enry Debord. re
Im obilu lui unei in s titu ţii m ili : sâ de A d il Carcani, mem- află in tr-o stare gravă, da
tare de cercetări chim ice care ; bru al B iro ulu i Politic, torită fenom enului de respin
4rfc",tfbtip,5' <Je"prodiltţfa afine MOZAMB1C. — lourenţo Mdrqu — un oraş modern, dar : vicepreşedinte al Consf- gere a in im ii grefate M in iş trii do îinanţe ai ce
EClJfloaR Oraşul Machala—ocupat lo r chimice folosite fn războiul care nu poate fi socotit o caracteristicâ a acestei colonii portu : liu lu l de M in iş tri acord rell Ham m arley. fn vîrstă de lo r 1! ţări membre ale zonei
Au
Un o fiţe r de aviaţie. Dar*
îrancu lu l se vo r reuni astăzi
j fost semnate un
din Vietnam . P oliţia a in te rve
gheze cunoscută prin sărăcia sa.
nit arestind patru persoane. : cu p riv ire la furnizarea 56 de ani, a suferii a doua Idum inică) la Paris pentru a
ca
exam ina situaţia creată
de armată : unui îm prum ut A lbaniei transplantare, la numat 6 orc urm are a perspectivelor dc^
: de către R.P Chineză şl
după prima operaţie de acest
! protocoale cu p riv ire )a fel. v a lo riz ă rii francu lu i francez,
Q U ITO 23 (Aqerpresj. —^ln - lo r cu caracter revendicativ. 0 lovitură puternică dată nivelului : acordarea de a ju to r teh- scrie agenţia France Presse,
ţreaqa activitate economică si Peste 5 000 de persoane au ma I nic şi livrarea către A2- c itin d surse demne de încre
adm inistrativă din localitatea nifestat jo i cerind adoptarea u j bama de maşini, u tila dere.
M achala situată în provincia nor măsuri guvernam entale i je, m ateriale, nave. După cum se ştie, cele lt
i-cuadoriană El O ro a fost în pentru dezvoltarea econom iei de trai al maselor muncitoare După cum relatează a- ţă ri afro-roaigaşe sînt grupate
treruptă datorită dem onstraţii- acestei regiuni şi înfiinţarea genţla de presă Elibera fn trol In s titu ţii de e m is ie :
unei unive rsităţi tehnice. O ra rea. Ia pagoda Guang Banca Centrală a ţâ rilo r A fri-
şul a fost ocupat de forţele din centrul Saigonului a c il de vest. Banca Centrală a
armate. In zilele de 21-23 noiem avut loc recent o adu ţă rilo r A fric ii ecuatoriale şi
A qe nţiile de presă inform ea engleze de a cîştiqa viito are le alegeri revenirea asupra actualelor brie la Belgrad s-au desfă nare la care peste 400 Banca malgaşă.
M em bru ză că un ii m em bri ai guver de Im dişti s-au pronunţat
I I generale” . măsuri, insistind mai ales şurat lu cră rile celui de-al pentru restabilirea păcii
nului, p rintre care şi m in istrul Intr-o declaraţie publicată pentru stim ularea şi prom o V l-lea Congres al U niunii * 6 *
special" al a ră ră rii naţionale, sin i aştep sîmbătă în ziarul „M o rn in q varea com erţului exterior, C om uniştilor din Serbia. în Vietnam . Totodată, cei O delegaţie a trei partide
taţi la M achala pentru a găsi Star", Com itetul p o litic al pentru a pune capăt specula In şedinţa plenară dc sîm prezenţi la această adu de opoziţie din Japonia. P arti
C om m onw eal- o soluţie In vederea no rm ali LO NDRA 23 — Corespon C om itetului Executiv al P arti ţiilo r valutare la bursele in bătă, Congresul a adoptat nare au cerut ca a u to ri dul socialist. P artidul demo
zării situaţiei. dentul Aqerpres. L. Rodescu, du lu i Com unist din Marea ternaţionale " noul statut şi re zo lu ţii p ri tăţile de la Saigon sâ cratic socialist si Kom eito, a
tra n s m ite : N oile măsuri de Britanie arată că „cele mai participe Ia con vorb irile cerut gu vernului să în tre p rin
vind problem ele economice,
thului austeritate adoptate de gu m ulte p re ţu ri la bunurile de O bse rva torii p o litic i şi c- po litica la sate, sistem ul po de la Paris şl să renun dă m ăsuri urgente pentru re
vern ul brita nic şi destinate conom iştii din capitala M a rii ţe Ia actuala poziţie de
Populaţia Varşoviei să forţeze o reducere a con B ritan ii sînt in general de to rp ila re a reglem entă
LONDRA 23 (Agerpres). consum vo r creşte ca n con litic . invăţăm întul şl cultura, tragerea bom bardierelor a
O nouă „categorie*’ de mem sum ului intern şi o descura- secinţă a taxelor m ărite si a părere că p o ziţiile P artidului reorganizarea U n iun ii Comu rii pe cale politică a m ericane „B-52" din Insulele
bru al C om m onw ealthulul Populaţia V arşoviei esle în ţare a im p o rtu rilo r, consti re s tric ţiilo r la im port. In de laburist, aflate acum din nou n iştilo r, re la ţiile dintre na problem ei vietnameze O kinaw a. După cum relatea
se adaugă celorlalte două prezent de 1 290 000 de lo cu i tuie în prim ul rînd o lo v itu claraţie se arată, de aseme sub focul c ritic ilo r venite ţio n a lită ţi, politica externă a Agenţia citată preci ză agenţia J lji Press, care
existente pină în prezent. tori. N um ărul salaria ţilo r din ră puternică dată n ive lu lu i nea, că economia britanică a din parea opoziţiei conserva Iugoslaviei şi situaţia in te r zează că adunări sim ila transm ite ştirea, m em brii de
A lă tu ri de „m em bru deplin", capitala Poloniei este de de trai al maselor m uncitoa fost slăbită de cheltuielile toare. a sindicatelor si a ma naţională actuală. A poi au re au avut loc şl in alte legaţiei au cerut form area de
si „membru asociat' a fost 750 000, in clu siv 353 000 fp- re. Un puternic val de ne m ilita re excesive, de in ve sti selor la rql sînt serios slăbi fost alese organele de con oraşe sud-vietnameze la urgenţă a unei com isii gu ver
mei. In industrie şi construc ţii costisitoare în străinătate,
în fiin ţată si calitatea de m ulţum ire esle semnalat în te, ceea cc reduce m ult din ducere. In prim a sa şedinţă. care au luat parte nu namentale care să examineze
„m em bru special", care a ţii lucrează ap roxim a tiv rîn d u l opiniei publice b rita n i de o po litică a sa la riilo r scă Şansele de redresare a popu C om itetul Centra) al U n iu n ii meroşi budiştl. recentul accident de la baza
310 000 salariaţi. In In s titu ţii zute şi de re stricţii delibera
fost atribuită Insulei Nauru ce sî, după cum scrie ziarul la rită ţii laburiste pe plan e C om uniştilor din Serbia a a- Kadena (unde s-a prăbuşit un
le de învâţăm int mediu din te asupra dezvoltării econo
din Oceanul Pacific. Aceas „G uardian", „ch ia r suporterii lectoral. M ăsurile deflaţionis- Ies ca preşedinte al C.C, al bom bardier „B-52"), precum
ta este o mică suprafaţă de V arşovia invaţă 200 000 de e guvern ulu i consideră In mod mice. Poporul britanic, se a te adoptate, arată ziarul „F i U.C.S. pe M arko N ikezlci, ţar O M si consecinţele acestuia asu
rată în declaraţie, trebuie să
le vi, iar in facultăţile varşo-
teren situată in vestul Ocea viene — 67 783 studenţi, a- firesc aceste măsuri ca fiind nancial Tim es", „v o r crea in ca secretar al C o m itetului e pra v ie ţii lo c u ito rilo r din
nu lu i Pacific, avînd o supra dlcă 21.1 Ia sută din totalul o lo vitu ră nouă dată repre exercite presiuni pentru re mod cert noi problem e p o li xecu tiv al C.C. pe Latlnka Reprezentanţi ai B iroului insule.
faţă de 2 000 ha şi o popu studenţilor polonezi zentanţilor p a rtid u lu i laburist ducerea ch e ltu ie lilo r m ilitare, tice" guvernului. Perovicl. Federal de Inve stigaţii din
laţie indigenă de numai 3 000 S.U.A. şi al p o liţie i cerce
lo cu ito ri. Insula renum ită tează îm p re ju ră rile in care
pentru m arile ei zăcăminte o bombă a explodat jo i in a- Epidemia de holeră ;
de fosfat a devenit inde C onsiliul de M in iş tri al proplorea Casei A lbe Poliţia care a izbucnit în India j
pendentă la 31 ianuarie Operaţiunile militare din Nigeria Catastrofă minieră în S.U.A. Franţei în tru n it sîmbătă du- este de părere că a u to rii ar continuă să facă num e
196B, după ce a fost, de pă-amlază fn şedinţă specia fi membri ai organizaţiei de roase victim e în rîndul j
la term inarea p rim u lu i răz NEW YORK 23 (Agerpres). lă, a h o tărit să m enţină pa extrem ă dreaptă „M in u te - populaţiei. P o trivit u ltl-
boi mondial, sub mandatul U M U A H IA 23 (Aqerpres) — 4 m ilioane dolari, constînd din 7R dc m ineri au fost blocaţi de ritatea actuală a francu lu i man". m elor ş tiri transmise de :
Presiunile exercitate dc forţele produse alim entare $i farm a — Două noi explozii care au m iercuri dim ineaţa în tr-o ga
M a rii Britanii. N o ii Zee- francez. A nunţînd această agenţia indiană de pre- j
armate federale niqeriene în ceutice $1 echipament medical. aruncat flăcări la 30 de m etri lerie in urma unei explozii
lande şi A ustraliei. In aceas hotărîre, un com unicat pu să, în spitalele din ora- I
sectorul A w ka continuă — se Aceste ajutoare sînt destinate înălţim e şi au provocat m işcări sim ilare. Intre timp, echipele
tă calitate de „membru spe blicat simbătă seara de pre Un avion cu reacţie de şui Madras se află ac- !
arată intr-un comunicat m ilita r co p iilo r şi mamelor din re g iu seismice resim ţite pină la o de salvare continuă e fo rtu rile
cial", noul stat nu va pu biafre.z dat p u b licită ţii vin eri nile devastate de războiul ni- pentru a încerca o deschidere şedinţia R epublicii adaugă tipu l „Boeing 707" s-a pră tualm ente 650 de boL- ?
tea deveni membru al N a seara. geriano-biafrez. Un vas în ch i distanţă de 5 km s-au produs D rintr-un put de aerisire în că generalul de G aulle se buşit in golful San Francis navi de holeră. In cursul j
ţiu n ilo r Unite, nn va putea Pe de altă parte, forţele ria t de U N.I.CE.F, a fost tr i vin eri dim ineaţa la mina de speranţa de a întră in legătură va adresa prin radio ţă rii co. Cel 96 de pasageri şl cei u ltim e lo r săptăm inl au ;
asista la conferinţele pe rio hîafreze continuă să se afle mis spre Lagos cu o primă cărbuni nr. 9 din M annington cu su p ra vie ţu ito rii eventuali aî dum inică la ora 19,00 GMT. 11 membri ai echipajului au m u rit din cauza eplde- !
dice ale p rim ilo r m in iştri Se anunţă pe de altă par fost salvaţi de am barcaţiuni m ici 18 persoane.
în ofensivă în sectorul Ower- transă de ajutoare (statul V irg in ia de vest) unde accidentului de m iercuri, U nul
din ţările membre ale Com- te că m arţi după-amiază va ale gărzilor de coastă ame
rî. precizează acelaşi com uni din conducătorii societăţii
m onw ealthului si nu va fi prezentată A du nă rii N a ţio ricane.
cat. „M ountaîners Coal Com pany".
avea reprezentanţi diplom a proprietara minei, a declarat nale o declaraţie guverna
O mentală p rivito a re la pro ble
tici în m ajoritatea statelor PARIS 23 (Agerpres) — In ră deşi se păstrează încă spe
din cadrul acestuia. Statul tr-un com unicat al U N I.C E .F . Extraordinară migraţie ranţe de găsire a m in e rilo r mele monetare. Declaraţia va
fi urm ată de dezbateri
va fi reprezentat la în tîln i- (Fondul O N U . pentru copii), dispăruţi „nu avem totuşi mo
rile de lucru ale Common- dat p u b licită ţii la Paris, se a- tive de a fi o p tim işti".
w ealthului in probleme p ri nnntă că, tinînd seama de a a renilor sălbatici
vin d finanţele. sănătatea gravarea situa ţiei din N igeria
publică etc. la nivel m inis şi Biafra. această organizaţie a
te ria l sau la olt nivel o fi hotărit să trim ită de urgenţă Postul de radio Ba
i mako a transmis un co-
cial. ajutoare în valoare de circa NOR1LSK 23 (Aqerpres). — munţi, deoarece din cauza MEXIC Unelte j m unical al C om itetuiuf
Lo cuito rii oraşului N orilsk. creşterii num ărului lor, au i m ilita r al e libe rării na
situat dincolo de cercul po- fost nevoiţi să-si caute noi : ţionale in care toţi ce
lat. au fost m artorii unei ex lo curi de păşune. Probabil că agricole din...
BBAZiiift Cercetări pentru găsirea traordinare m igraţii a re n ilo r sim ţul m igraţiei i-a făcut : lăţenii ţă rii sînt chemaţi
: să reia lucrul. Totodată,
sălbatici Aceştia au început să-si „am intească" de o ve i In comunicat se precl-
să apară în grupuri de cîte che rută pe care nu au mai arme
celor 12 membri ai expediţiei doi. trei, sau chiar în cirezi folosit-o de peste 30 de ani. j şl jandarm eria au prim it
j zeazâ că serviciul vamal
întregi pe şantierele oraşului, adică de la începutul con i in stru cţiu n i din partea
' CIUD AD DE M EXICO 23 (A -
dispărute im pasibili la în ttlnire a cu oa strucţiei C om binatului M eta gerpres). — In statul Veracruz j com itetului să asigure
m enii sî zgomotele m aşinilor.
lu rg ic de la N orilsk. Asa că
O cireada de animale a îm acum, nem aiţinînd seama de din M exic se desfăşoară de sa ■ vînzarea liberă a produ-
i selor alim entare la pre-
RIO DE JANEIRO 23 (A ger probabil ca m em brii expediţiei piedicat chiar circulaţia unui nimic, îqnorînd pericolele, ei se ani o campanie dc confisca ; ţu rile existente în pre-
pres). — Cercetările în tre p rin să supravieţuiască. A lţi călă tren. Renii nu s-au sinchisit au reluat calea străbunilor lor, re a arm elor de foc deţinute ■ zent in Mal). MALAWI. — Căsuţe ale locuitorilor tongo pe platoul Sire
se de aviaţia braziliană pentru to ri şi exploratori albi au dis nici de zgom otul ro ţilo r, nici îndreptîndu-se spre sud, spre de persoane particulare. Pînă şi Zomba din Alrica centrală.
găsirea celor 12 m em bri ai e x părut in această zonă, fără a de şueratul puternic al sire păşuni mai bogate. în prezent po litia a slrîns
pediţiei dispărute la 31 octom lăsa nici un fel de urme. nelor şi trenul a trebuit să A ju n şi în oraş, pe şantie peste 18 000 de arme în valoa
brie, in partea de nord a ju n In regiunea respectivă tră aştepte pînă ce întreaga ci- rele sale, m ulţi reni s-au ră re dc 1,2 m ilioane dolari. In-
glei Amazoanelor, continuă. iesc două trib u ri care au re readă a traversat calea fe tăcit printre conducte şi şo trucît campania se apropie de
D irectorul Fundaţiei n a ţio n j- zistat tu tu ro r înce rcă rilo r de rată. sele. In a ju to ru l anim alelor sfîrşit, armele vo r fi topite In
le pentru problemele indienilor „pacificare*, tim p de mai mult Se presupune ră peste au venit oamenii care îi u r tr-un furnal, In cadrul unei ce CURIER . CURIER • CURIER
brazilieni. Jose de Oueîros de 200 de ani, şi reacţionează 150 000 de reni sălbatici din măresc si le controlează mi- rem onii publice pentru a fi
Campos. reierindu-se la şanse nord şi-au părăsit tra d iţio n a qraţia, îi ajută pe cei slăbiţi transform ate în unelte agrico
le de succes ale cercetărilor, violent ori de cîte ori stră in ii lele lo cu ri de iernare din din cauza drum ului.
consideră că este foarte puţin pătrund în acesle locuri. le.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petro Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 2317. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hanedoara-Deva.