Page 8 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 8
DRUMUL SOCM LISM ULM
i m tm
Vizita delegaţiei P. C. R. Un pas spre pace CURIER • CURIER • CURIER
în Austria în Vietnam
Delegaţia Uniunii Tineretu
V IE N A 1 (Aqerpres). Delega combinatului, şi Ing. R Tendî ghe Apostol a răspuns apoi la lui Comunist, condusă dc to Ramon Novarro. actor cu 6 0 0
ţia Partidului Comunist Roman, La prlnz, conducerea combina întrebările celor prezenţi p ri Preşedintele M ason a ordonat varăşul Ion lllescu, prim-sc- noscut pentru rolurile crea
condusă de tovarăşul Gheorghe tului şi comitelui dc între vind politica internă $1 e xte rn i crelar al C.C. al U.T.C., m i te in perioada film ului mut In urma inundaţiilor pro
Apostol, membru al Comitetului prindere au oferit un dejun în a P.C.R. nistru pentru problemele ti şl începuturile film ului so vocate dc ploile torenţiale
de tova încetarea tuturor bombarda-
Executiv, al Prezidiului Perma cinstea oaspeţilor români. In timpul vizitei, delegaţia nerelului elin Republica So nor a fost qăsit asasinat in rare cad neîncetat in partea
nent al -C C. al P.C.R , care se In după-amiaza aceleiaşi zile, P.C.R. a fost Insolită cialistă România, a sosit joi locuinţa sa din Hollywood dc nord a Columbiei, cite-
tlills
ani.
avea G9 de
El
alia In Austria la invitalia P.C delegaţia P.C.R. a avut o întll- răşii Rudolf Richter, membru la Atqcr. la invitaţia lui Ab- „Ben-Hur" — fi Ini in care a va persoane şi-au pierdut
din Austria, a lăcut joi o v i mire cil reprezentanţi al orga al C.C. al Parlidului Comunist dctkrim Ren Mahmoud, m i fost proferat lui Rudolf Va- viata.
zita la combinatul metalurgic nizaţiei Parlidului Comunist din Austria, je lu i secţiei or mentelor asupra Vietnamului nistrul alqciian al tineretului lenlino — esle. după păre Inundaţiile au produs în
,,Alpine montan” din Donavilz. din combinat. Oaspeţii au fost ganizatorice. A participat, de şl sporturilor. rea c iillc ll principala sa semnate pagube materiale.
In diferitele seclii ale combi creaţie. Numeroşi locuitori au rămas
basadorul R.S România la Vie- de nord
natului, delegaţia a prim it ex informaţi despre activitatea asemenea, Gheorghe Pele, am fără adăpost. Oraşul Rar-
plicaţii din partea dr, ing. H membrilor de partid din Leo- ranquilia a avut de suferit
Leizner, directorul tehnic al ben-Donavitz. Tovarăşul Glieor- na. cel mal mult dc pe urma re
vărsării apelor
l.'n raport întocmit de subcomitetul Comitetului
W A S H IN G TO N 1 (Aqerpres) de Ia Paris, subliniind totuşi special O N U pentru decolonizare araiă că puterile
că aceasta nu înseamnă o re
Unite*.
Preşedintele Statelor
in presa braziliană: Aprecieri elo Lyndon Johnson, a anunlat joi cunoaştere de către S.U.A. a colonial'.' şi alte puteri au ignorai apelul lansai anul arheologică a losl făcută re
trecut do Adunarea Gonoială a O.N.LI. ca ele să în
O interesantă descoperire
Frontului National de Elibera
seara, In cadrul unui discurs
ceteze exploatarea te n io riilo r dependente si prin a-
televizat, că a ordonai înceta
guvernului
că reprezentanţii
rea tuturor bombardamentelor re. De asemenea, cl a arăt ai ceasla au creai noi obstacole in calea aplicării De cent I ii M un ţii Atlas din M a
claraţiei cu privire la acordarea independentei te ri
roc. Cercelind
lncrusta|lilc
— aeriene, navale şi de arti de la Saigon vor asista la In- toriilor şi popoarelor coloniale Raportul constată o stîncilor intr-un loc aproape
gioase la adresa contribuţiei nord. începînd de vineri, ora primînd speranţa că negocie ,.consolidare şi extindere a procesului dc exploatare, Inaccesibil, denumit Talsinl.
lerie — asupra Vietnamului de
lîlm rea de la G noiembrie Ex-
ceea ce privează popoarele respectiv*' dc resursele
pasionat arheolog fran
lin
13 GMT (ora 15, ora Bucureş-
rile pol avansa
rapid,
mai
cez a descoperii mal multe
ţiului). El a menţionat că re Johnson a arulat că holărfren naturale cerute de o independentă viabilă" „A c tiv ita desene ciulind din epoca pre
tea acestor interese economice şi dc allă natura în
prezentanţii Frontului National adoptată de S.U.A. „nu în teritoriile coloniale — continuă raportul •— constituie istorică Desenele rcprcziola
României cauza păcii de Eliberare din Vietnamul dc* seamnă că pacea va li restabi un obstacol major In calea cuceririi independenţei elefanţi, leoparzi. şerpi şl
sud vor asista la viitoarea reu
lită imodial in Vietnam si a
politice".
struţi.
cadrul
niune săptămlnaln in
avertizai poporul american că
convorbirilor dinlrc reprezen trebuie să se aşlepte la hipic
tanţii R D Vietnam şi S U.A. grele". In U.R S.S. a fost lansat la
si colaborării între naţiuni 1 noiembrie satelitul a rtifi le in Tanzania a preşedinte
1 a încheierea v l/lte l oficia
LARG ECOU lilTERNAHQNAL 252*, destinat cercetării spa narea cererilor de azil lui Maurltaniei, M oktar Dad-
Comisia pentru exami
cial al Pământului, „Cosmos-
dah, la Dar cs Salaam a fost
nou
nunta! joi că un
cu programul anunţat
ante
RIO DE JANE1RO I. — T r i rii Inlre popoare- Tocmai pe e x t e r n au fost discutate pro ţiului cosmic in conformitate poli tic din Suedia a o- dat publicităţii un comunicai
mişii speciali Aqerpres, 1 lo- această linie se înscrie vizita bleme bilaterale de interes re complet bombardamentele asu rior, anun|ă Agenda TASS. grup de 11 militari ame in care se reafirmă hotărlrca
celor două ţări dc a
lupta
nescu si V. Oros transmit : In noastră, al cărei scop principal ciproc, fiind analizate căile PARIS t (Agerpres). — pra Vietnamului de nord. adăugind că cercetările ştiin ricani. dezertaţi din u-
continuarea vizitei oficiale In esle de a extinde pe loate pla concrete pentru asigurarea in Preşedinţia Republicii Fran ţifice. prevăzute de program, n ilâ lilc tor. au obţinui pentru unitatea africană
Brazilia, m inislrul afacerilor nurile relaţiile de colaborare, continuare a dezvoltării relaţii ceze a dai publicităţii o decla TO K IO I (Agerpres). — „G u au fost îndeplinite. dreptul de azil. Numărul
externe al României, Corncliu do a iace ca aceaslă colabo lor rnmâno-braziliene Cei doi raţie în caro se spune : vernul Japoniei — se spune total al americanilor ca 0 6 6
Mânescu, insolit de ambasa rare să capele ritm uri şi pro miniştri de externe au (ost de „Franla. datorită stimei si a- intr-o declaraţie a secretarului • • 9 re şi-au părăsit unităţile Primul m inistm at Japo
dorul Mirccn Ochoană. a avui porţii mai înalte*. acord că trebuie luate noi mă taşamcni ului ce o leagă dc po principal al cabinetului de m i In cadrul feslivJtâ(llor or în semn de protest îm niei, Eisaku Sato, a aprobat
la 30 octombrie o in lîln ire de Presa braziliană a relleclal suri pentru creşterea şi diver norul vietnamez, (ie că est* niştri — salută In mod sincer ganizate cu prilejul reîntoar potriva războiului din proiectul care prevedea do
lucru cu ministrul relaţiilor ex pe larg desfăşurarea vizitei, sificarea relaţiilor comerciale din nord sau din sud, ca şi încetarea completă a bombar cerii la Nairobi a delegaţiei Vietnam şi se allă as tarea forţelor aeriene japo
terne brazilian. Jose Maqal- publieînd numeroase relatări dintre rele două lari, in acest prieteniei pe ra m o poartă damentelor Statelor Unite îm kcnyole de (a Jocurile O- tăzi In Suedia, este po neze cu avioane americane
haes Pinio Cu această ocazie şi comentarii. Cotidienele de scop fiind convocată pentru Americiu tşi exprimă marca potriva Vietnamului de nord, llmplce, Ronald Nqala. m i triv it comisiei, de 200. supersonice „F-4 Phantom*
a declarat vineri un puHă
au fost discutate probleme ale mare circulaţie, ca „Jornal do începutul anului viito r sesiu satislactie fală de direcţia pe ca o măsură care sporeşte spe nistru însărcinat cu proble lor de cuvint al M inisterul _
relaliilor bilaterale si s-a lăcul Uraşi)', „C o ire io da Mantia" si nea comisiei mixte romăno- care evenimentele par în sfîr- ranţele pentru realizarea păcii mele sporturilor, a declarat Apărării din Tokio. Nu s-a
un schimb de păreri asupra u „U ltim a hora”, au consacrat braziliene. Comunicatul arată sit s-o ia si re rare ea nu a in Vietnam". Aceasta „va crea că „Kenya va cere să fie a precizat Insă numărul apara
nor probleme internaţionale. pagini întregi acestui eveni în continuare că miniştrii de încetat niciodată, de la bun posibilitatea realizării unor leasă ca sediu al ediţiei 0 6 0
La întîlnire a fost de fală m i ment. scotînd în evidenta fap externe au analizat unele pro începui să o recomande progrese în cadrul convorbi J.O. din 1976* telor care urmează să fie a-
nislrul plenipotenţiar al Româ tul că esle vorba dp prima v i bleme internaţionale. Prin urmare guvernul fran rilor de la Paris, aflate în im Obiecte identificate ca chlzitionatc, întrucât această
niei In Brazilia, Gheorghe M a zită nlicidlâ in Brozilia a unui Joi dimineaţa, Corneliu Mă- cez va urmări deri cu o deo pas si privim înainte pentru 6 6 0 fiind părţi ale submarinului problemă va constitui pro
tei. Magalhaes Pinio a oferit ministru de externe român, că nescu a plecat spre Argentina sebită alentie negocierile, de a vedea rezultatul rodnic al Ghtorghios Papandreu, fos atomic american „Scorpion*, babil obiectul unor dezbateri
ulterioare.
apoi !n onoarea oaspetelui ro ca marchează un pas im por Pe aeroportul internaţional acum înainte elective şi, în viitoarelor discuţii", se spune tul prim -m inistrii al Greciei, dat dispărui acum cinci Iqni,
mân un prinz la care au parti tant pe linia extinderii şi d i „Galeao" din Rio de Janeiro plus. lărgite, rare $p vnr des în declaraţie a încetat din viaţă vineri d i au fost localizate Ia ap roxi
cipai ministrul industriei si co versificăm relaţiilor de cola erau prezenţi m inislrul Magal făşura la Paris". mineaţa în urma unei em mativ 400 mile marine sud-
merţului, Maccclo Suares, pre borare bilaterale. Comentariile haes Pinto. funcţionari supe DELH1 I (Aqerpres). — In bolii cerebrale survenite la vest de Insulele Azore. a
şedintele Băncii centrale. Er- altor zi’arc. ca ..O Paiz". „Dia- riori ai M inisterului de Exter N A ŢIU N ILE UNITE I (Ager- tr-o declaraţie lăcutâ presei, 24 de ore după Intervenţia anunţat un purtător dc tu -
nani Galveas, conducători ai rio de Nolicias” , „Tribuna da ne $i reprezentanţi ai ailor in preş). — Secretarul general al m im u l ministru al Indiei Indi chirurgicală de miercuri vint al marinei S U.A Iden- fn R F a Germaniei a avut
altor in s titu ţii, federale, func Imprensa". conţin aprecieri e- stituţii guvernamentale, civile O N U . şi-a exprimat m ulţum i ca Gandhi. a caracterizai în noaptea lificarea acestor obiecte a loc o nouă sinucidere miste
ţionari superiori ai M in isteru îoepoase ta adresa contribuţiei şi militare. La despărţire*, oas rea în seara de 31 octombrie, cetarea bombardamentelor a fost fScută cu ajutorul unor rioasă. In apele Rinului a
lui de Externe. In cuvintul româneşti la cauza păcii. înţe petelui român i s-au adus ono în legătură cu hotărî rea preşe supra R.D. Vietnam ca ,,un fotogratii submarine efec fost descoperii cadavrul u
rostit în timpul prinzului, Ma- legerii şi colaborării între na ruri militare. dintelui Johnson de a înceta pas spre pace în Vietnam" In ultimele zile, norri-cstul tuate dc nava dc cercetări nui funcţionar al M in işţ^;^-
qalhaes Pinto cxprim înd do ţiuni. subliniindu-se totodată Finlandei a fost hînlult de americană „M iza r* la o adân lui ApăxâriL Gerhard Bohm
rinţa guvernului brazilian de activitatea prestigioasă şi una cele mai puternice viscole cime de aproximativ 300 dc in virstă de G1 de ani, dis
a dezvolla bunele relaţii cu nim apreciată a lui Corneliu înregistrate in ultim ii 100 metri Specialiştii americani părui de 10 zile de la domi
România, a spus printre altele: Mânescu tn calitate de preşe dc ani Stratul de zăpadă a speră ca prin descoperirea ciliul său. Bohm a lăsat fa
„Noî am urmărit cu atonlla dinte al ultimei sesiuni o A du InteB 'vonţiS r o m â n e ş ti ajuns în această regiune la acestor obiecte să determine miliei sale o scrisoare în
cuvenită avansul economic al nării Generale a O N U. 70 cm, pentru prima oară cauza reală care a provocat care arată că s-ar fi sinucis
României, ca si rolul Important M inistrul de externe brazi fn luna octombrie. Iarna tim pierderea submarinului cu in urma unor decepţii In
ce îl are pe arena europeană, lian, Magalhaes Pinio, ne-a de la s e s iu n e a l.N .E .S .C .O . un echipaj de 99 dc oameni activitatea sa
dinamismul pe care a ştiut să-l clarat în legătură cu vizita : purie se face simţită şl in Ia bord, după ce el partici
capitala Finlandei, unde stra
imprime politicii sale externe. „V izita şi-a atins obiectivele pase la manevre în Marca 666
Vizita excelentei voastre In pe care am dorii să tc atin tul dc zăpadă este de 20 cm. Meditcrană.
Zăpada căzută a
provocat
Brazilia va contribui în mori gem Sînteni siquri că relaţiile PARIS I — Corespondentul conlribulia României la pre perţi, organizată la Runireşt.i vineri blocarea circulaţiei pc
deosebi! la întărirea relaţiilor româno-hiazilienc se vor dez Agerpres, At. Gheorglun, gătirea si adoptarea Declara în 1963. străzile din Helsinki.
româno-hraziliene, permltind e- volta intr-un ritm mai marc. transmite : La U N E S C O, an ţiei privind educarea tinere In intervenţia sa, delega'ul
x.imlnarea de noi posibilităţi iar schimburile economice vor continuat lucrările sesiunii tului în spiritul ideoliiulnr do român Claudiu-lonescu Bu
de cooperare” . creste la nivelul pe care îl so Conferinţei Generale pace, respecl reciproc* si in- jor a suslmul propunerea o o e Pe estuarul Elbel, la nord de Hamburg. a fost In- j
licită dezvoltarea ţărilor noas La iniţiativa directorului teleqere intre popoare, adop organizării acestei conlerinte Un comunicai m ilitar egip
In fiiv în lu l său. ministrul ro general. Rene Maheu, a avut şi a făcut cunoscută, totoda tean informează că un avion slalat prim ul Iar din material plastic din lume. El are \
mân a spus : „Apreciem că tre*. Im o reuniune rit* informare tată în unanimitate la ONU tă, propunerea guvernului ro israelian a violat joi noap o înălţime de 20 de metri şi ( înlâreşl'.’ numai 5 tone. \
dezvoltarea relaţiilor bilatera La încheierea vizitei, a lost Si de consultare reciprocă cu in 1965, precum şi alte reuni mân ca ea $5 aibă loc la Bu tea spaţiul aerian al R A .U , in comparaţie cu greutatea de circa 40 de tone a j
le esle o pirqhle esenţială pen publicai un comunicat in care uni internaţionale ce au avut bombardînd o centrală elec unui Iar obişnuit construit din beton armat. Părţile j
membri ai delegaţiilor pre loc In România în ultim ii ani cureşti. componente ale 1 arului au fost turnate în roşu si j
tru crearea unei atmosfere se arată că cu prilejul între zente la sesiune în legătură pe linie de tineret Comitetul juridic la Confe trică şi podul Nagaa Ham- alb, astfel încîl nu vor trebui revopsile niciodată I
propice înţelegerii şi apropie vederilor celor doi miniştri de cu mijloacele susceptibile să In Comisia de sbinlc exaclc rinţa Generală a U .NLS.C .O . macii Noul far prezintă de asemenea ovantajul că poate i
Un purtător de cuvânt al
intensifice si să îmbunătă Si naturale a I t discutat v i şi-a continuat lucrările sub armatei egiptene a anunţat fi uşor demontat pentru a fi plasat în alt loc. Faru- i
preşedinţia conf. univ, Paul
itorul program al U.N E S C O
Tovarăşul Corneliu Mânescu ţească participarea tineretu in domeniul politicii, ştiinţei, Gogeanu (România). că o unilale de comando îs- rilc din materia) plastic vor înlocui treptat toate fam- ' ; ;
lui la aplicarea programelor
rile din beton aliate de-a lungul Clbci
pe care se
U N E SC O, pe plan naţional informării şi documentării Au fost dezbătute proble raeliană aeropurtată a pă face o navigaţie intensă. i
şi internaţional ştiinţifice. me privind funcţionarea n- truns pe teritoriul ogiplcan,
artincînd în aer două poduri
a sosit la Buenos Aires diu-lonescu Bujor, a făcut o hotărît ca U N E S C O să ceslui comitet, precum şi cla şf o cenlrală electrică din
Delegatul României. Clan-
In cadrul dezbaterilor s-a
sificarea de ansamblu a d i
expunere asupra modului în convoace în 1970 o conferinţă verselor categorii de reuniuni regiunea Nilului.
BUFNOS AIRES 1 — T rim i şî de eLo persoane oliciale caro Comisia naţională româ a miniştrilor ştiinţei din ta ri convocate dc U N E S C O .
sul special Agerpres, I. lones- Intre miniştrii de externe oi nă pentru U N .E S C .O cola le europene membre ale Lucrările sesiunii C onferin
cu. transmite: ministrul afa celor două ţări au început borează a i organizaţiile de U N E SC.O Ordinea de zi a ţei Generale U N E S C O ,
cerilor externe al României. convorbiri privind relaţiile tineret din tara noastră pe li acestei conferinţe va li sta continuă. Dezbaterile de po CURIER - CURIER • CURIER
Corneliu Măncscu, a sosit In bilaterale şi unele probleme nia activităţilor U N E S C O bilită pe baza recomandării litică generolă se încheie
tr-o vizită oficială in A rg e n ti internaţionale de interes co- El a amintii cu acest prilej, reuniunii pregătitoare de ex sîmbălă.
na la invitaţia quvernului a-
ccstei ţări. Pe acroporl, cl a
fost in tîm rin a l de Nicanor
Costa Mendez. ministrul re
a C.C. Sentinţă severă, dar dreaptă
laţiilor externe al Argentinei
Solemnitatea pri HOTÂRtREA TRIBUNALULUI JUDEŢEAN ALBA
ÎN PROCESUL INCULPAŢILOR IN ACCIDENTUL
mirii la Moscova DE CALE FERATA DIN ZIUA DE 7 OCTOMBRIE A.C.
PEKIN I (Agerpres) După Plenara a dat in unanimitat»*
cum anunţă agenlia China o apreciere pozitivă revoluţiei
a cosmonautului Nouă. intre 13 si 31 octombrie culturale si a considerat just<* Trim işii , Agerpres" Ştefan circulaţie în legătură cu mer au susţinui şi întărit faptele
1968, a avut loc cea de a 12-a hotarîrile elaborate de plenara Bralu şi Avram Zaharie trans sul celor două trenuri şi a în cunoscute in concluziile de În
6. Beregovoi Plenară lărgită n celui de-ol din august 1966 mit : In slaba C F R Teiuş s-a călcat astfel în mod grav nor vinuire, au adus clemente noi
R-lea Comitet Central at Parti Plenara apreciază că au fo-i desfăşurat vineri procesul pu mele prevăzute în instrucţiuni in legătură cu îm prejurările in
M O SCO VA ] Corespon dului Comunist Chinez. Plena pregătite condiţiile ideologic»*, blic al inculpaţilor în accidentul le în vigoare. rare a avut Ioc accidentul, au
dentul Aqerpres, N. Cris- ra a lost prezidata de Man politice şi organizatorice pen de cale ferată care s-a produs Faptul că la acea oră de d i scos fn evidentă climatul dău
toloveunu. transm ite : La J Tze-dun, preşedintele Comite tru convocarea Congresului al în ziua de 7 octombrie intre mineaţă învinuitul se alia sub nător, care poate lavorizo o ri
noiem brie a avut loc so tului Central al P.C. Chinez, IX-lea al parlidului şi a hotă slAlia C F R. Crăciunel si balta influenta alcoolului consumat când dele'.liuni de muncă cu
lemn// alea p rim irii >a M os caro a rostii o cuvînlare în rî; ca acesta să aibă loc la tim de mişcare Ducerdea. in timpul serviciului se adau urmări grave, climat determinai
cova a c o s m o n a u t u l u i legătură cu deslă$urareu revo pul oportun. La proces au asistat repre gă la o serie de antecedente de comporiorea în muncă si în
Gheorqhi flcreqovoi, care a luţiei culturale proletare de In Plenara a adoptat în unani zentanţi ai M inisterului Căilor caro il declarau încă mai de viata de loate zilele a celor doi
efectuat VG de ro ta ţii in tu cea de-a ll-a plenară din au Ferate şi Direcţiei regionale mult inapt penlru îndeplinirea inculpaţi
mitate holărîrea ca Liu Şao-ţl
ru l Pâm intuhu la bordul no gust 1966. C F.R Deva, precum şi apro funcţiei de impiegat dispuzilor. După cum a apreciat comple
vei cosmice „Soiuz-3". In cadrul plenarei a rostit o să fie exclus din partid şi să ximativ I 000 de feroviari sosiţi Este suficient să amintim in tul de judecală pe baza con
In inlim pinare, lo aero ruvintare Lin Biao, vicepreşe lie demis din toate lu n ctiil* DAN EM ARCA. FOTOINFORMAŢIE. din întreaga tară. şeii de sla acest sens că pînă acum incul cluziilor de învinuire şi a an
port au sosit Lennid lire i- dinte at Comitetului Central din cadrul parlidului şi dina be, operatori de circulaţie, im patul a primit 15 sancţiuni pen chetei judiciare, laptele comi
nev, A lexei Kosiqhin, N iko- Lcqată de peninsula Scandinavică printr-o „punte piegaţi de mişcare, acari şi alli tru diferite abateri de la disci se de cei doi inculpaţi — care
lai Podqom ii si a lli condu- al P.C. Chinez. fară Iul. de insule*, Danemarca are probleme dc circulaţie lucrători din sectoarele care au plina ce se impune fn securita au avut drept urmare moartea
câ lo ri dc partid si de stat, ioarle dificile, care stau permanent în atcn(ia orga legătură directă cu siguranţa tea circulaţiei feroviare. Cu a 22 de persoane, rănirea altor
mama si sofia cosmonautu nelor competente. In zilele noastre, „Ţara bacurilor* circulaţiei. toate acestea el a fost menţi călători $i pagube materiale e-
lui, numeroşi m oscoviţi. cum este deseori numită Danemarca, tinde să devină In boxa acuzaţilor au fost a nui în funcţie de către orga valualc la aproape II milioane
I,a Sala Conqreselor a o» o „Ţară a podurilor*, datorită in primul rind unui nele C F R., cu o condamnabi lei, întrunesc elementele in
cosmonautul Gheor Amnistie în Nepal
vi/l loc un m itinq. A luat cu- proicct-giqant care se află tn plin proces de dosăvir- duşi fostul impiegat de mişcare lă uşurinţă. fracţiunii prevăzute şi pedepsi
v tn tu l şirc : este vorba de proiectul a trei superpodurl caro Teodor Petrişor şi fostul acar
qhi fWegovo/. urmează să leqe Danemarca de ţările clin nord Primul Alexandru Crislea, ambii din De aceeaşi gravă neglijentă te de articolul 245/1 din Co
In numele C C. al P.C.U.S , pod peste strîmlnarca M icul Belt a fost terminat. Al halta Bucerdea, care s-au făcut s-a făcut vinovat inculpatul A dul Penal.
Prezidiului So\ ie tu lu i Su K ATM AN DU 1 (Aqerpres) Partidul Congresul nepalez. doilea, care va avea o lungime dc 20 km deasupra vinovaţi de provocarea acci lexandru Cristea, care prin a- Dupo deliberare, Tribunalul
prem si quvernului. cosmo Regele Nepalului Mahenrirn, al cărui preşedinte a fost K o strîmlorit daneze Marele Bell. intre insula Fyn şi dentului ca urmare a unor gra tribu liilo cr-i reveneau ca acar judeţean Alba a condamnai pe
nautul G/ieorr//i; Dereqovol a semnal un decret prin car-- rala a obţinut victoria în a- Sjactland, un pod-mamut, se află in prima lază a )u ve abateri de la normele de ar li putut evita accidentul se- inculpatul Teodor Petrişor la
a lost Ic lic ita l de l.eonid un număr do 22 dc- lideri po leqerile generale din 1958-1959, crăritor dc construcţie şi al treilea va leqa insula disciplină în serviciu si de sizînd Ia timp impiegatului dc moaite si confiscarea loială a
Brejncv, secretar qcneral al litici de opoziţie din tară. a- formînd primul guvern ales Sjactland de peninsula Scandinavică. Preţul vasleloi conduită In viata particulară mişcare dispoziţia eronată — averii şl pe inculpatul Alexan
C C. al P.C.U.S. fh ti in exil in India au (osl al Nepalului. Regele însă a lucrări de construcţie va fi recuperat prin laxele d<- După cum a reieşit din con lucru pe caro el nu l-a făcut. dru Cristea la 20 ani m um ă
N iko la i Podqom ii. pre amnisliali. dizolvat tn anul 1960 Parla transporl, care se vor percepe îo prim ii ani după In cluziile de învinuire ale Procu Mai mult. el a adus impiegatului silnică, confiscarea totală a a
şedintele P rezidiului Sta ie- Agenţia Assm iated Press, mentul. a înlăturat dc la pu Irarca în folosinţă. raturii judeţene Alba, care a e- alcool In timpul serviciului, verii şi 10 ani degradare ci
• u lu i Supicm nl U .R S S . u care transmite această in fo r tere guvernul şi a interzis fecluat ancheta. expedierea ceea ce a ovut urmările cunos vică.
inm inat apoi lu i Gheorqhi maţie, precizează că amnistia Partidul Conqresut nepalcz. IN FOTOGRAFIE : „M icu l Bell*, primul pod termî trenului cursă de persoane spre cute. Hotărlrca, pe cit de severă,
Bereqo\oi O rd in u l Lemn. a fost decretată după ce lostul Amnistia iniţială de rege, nat in cadrul qrandlosiilui proiecl. care leaqă Iulian statia Crăciunel. de unde ve Audiaţi în cadrul şedinţei pu pe atît de dreaptă în raport cu
Steaua de Aur dc „Erou al premier al Nepalului, M. P. $1 care vizează pe liderii da, partea continentală a insulelor şi insula Fyn. nea un tren accelerat, a fost blice, inculpaţii şi-au recu laptele săvîrşite, a lost primită
U n iu n ii Sovietice'’ si in- Korala, care s-a aflat in în Partidului Congresul nepalcz, dictată de Teodor Petrişor, ca noscut vina.
siqna de pilot cosmonaut. chisoare din anul 1960, a fost ar însemna un prim pas spre re a nesocotit dispoziţia speci Cei peste 20 de martori au cu deplină aprobare de către
eliberat. recunoaşterea -acestui partid ală primita de la operatorul de diaţi de completul dc judecată asistenţă.
REDACŢIA SI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85. 23 17. — TIPARUI : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.