Page 80 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
Şedinţa jubiliară Omagiu eroilor

a Marii Adunări dus e ro ilo r Avram lancu
In semn do omagiu a­
§1 trib u n ilo r săi Ion Bu-
Naţionale consacrată tcanu şl Slmlon Groza.
d u m in ici a avui loc, la
Com plexul m uzeistic de
la Ţebea, dezvelirea unei
semicentenarului plăci com em orative Cu
p rile ju l acestei festivită ţi,
în prezenţa a peste 150
unirii Transilvaniei de tineri şi vîrstn ici. pro­
em erit
fesorul
Vasule
Costin a evocat lupta
cu România m oţilor dusă, de-a lungul
veacurilor, oprlndu-se la
momentele cele mai im ­
Biroul Marii Adunări Naţionale anunţă pe portante. încrustate adine
in conştiinţa poporului
deputaţii Marii Adunări Naţionale că vineri, 29 român. Iar e le vii Scolii
| ;.ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RCR. Şl AL ( CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU noiembrie 1968, la orele 10 dimineaţa, va avea generale din Baia de
Criş au prezentat emo­
loc la Sala Palatului Republicii Socialiste ţionantul m ontaj literar-
România, în cadrul actualei sesiuni, şedinţa ju­ muzlcal „G lasul pămîntu-
lu i răsună'.
ANUL XX. NR. 4323 MARŢI 26 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE 8ANI | biliară consacrată semicentenarului unirii
Transilvaniei cu România. Metodă eficientă
de analiză
FURAJELE L A I. F. P R A Ş T I E a aglomeratului j ;

A glom eratul feros, pro- j j
dus la fabrica nr. 2 de
cadrul
DE PE CÎMP MĂSURILE PENTRU REGLAREA aglom erare din siderurgic j j i j
C om binatului
Hunedoara, provoca de
m ulte
ori greutăţi
tn
PULSULUI PRODUCŢIEI procesul de funcţionare 1 !
dîn cauza
a fu rn a le lo r
N evoile sporite de produse alim entare im pun ca In ­ va ria ţie i bazicltăţil. Pen- j i
tiu reglementarea situa-
tr-o agricu ltură avansată creşterea anim alelor să ocu­ ţlei trebuia aplicată o j
pe locul precum pănitor. Este firesc deci ca prin tu dozare raţională cît mai i
fo rtu ri susţinute, din partea fa cto rilo r răspunzători de corespunzătoare a m ine- \
soarta producţiei anim aliere, să se asigure un înalt SE LAŞA AŞTEPTATE rcu lu i de fie r Aceasta ;
grad de ren tabilitate ferm elor zootehnice. însă, presupunea cunoaş- \
Rezultatele cerce tă rilo r ştiin ţifice şi practica de pro­ terea în tim p u til sl cu i
ducţie a u n ită ţilo r agricole fruntaşe au confirm at că ŢjrnMBiţgraţ# nua— KiH i~ fi ,*r precizie a con ţinu tu lu i i
un trio indiso lu bil de factori — rasa, hrana şi adăpos­ dc bioxid de siliciu al 1
tu rile — condiţionează succesele în zootehnie D intre Dacă în prima parte a a­ ale în tre p rin d e rii. Esle a­ răspundere pe cine trebuia m inereului j
acestea prim atul î) deţine ^ ră n ire a raţională, dife ren­ nului întreprinderea forestie­ devărat că în unele perioade să rezolve aceste probleme. După mal m ulte studii i
ţială şi echilibrată. în funcţie de produ cţiile realizate şl ră O răştie s-a numărat p rin ­ Întreprinderea a avut efec­ Dacă s-ar fi analizai la tim p şi experienţe, speclaliş- j
de scopul urm ă rit in creştere* anim alelor. Pentru că tre unităţile fruntaşe din ju ­ tive de m uncitori cu m ult cauzele care au dus la lip ­ tii la bo ratorului central j
acum este anotim pul cînd gospodarii îşi fac ultim ele deţul Hunedoara, acum situ ­ sub n iv e lu l necesar, dar a- sa forţei de muncă, rezultate­ din com binat au pus la j
calcule asupra p o sib ilită ţilo r ce le au in vederea în ­ aţia este cu totul alia. Pe 10 ceasla nu justifică in tru to­ le puteau fi altele. punct un procedeu orîgl- ;
d e p lin irii ob ie ctivelo r planificate in sectorul zootehnic, luni planul producţiei globale tul starea dc lu c ru ri existen­ Lipsa forţei de muncă, res­ nai eficient de analiza :
să aruncăm o p riv ire pe „sinteza* acestora. a fost realizat doar în pro­ ta aici. pectiv fluctuaţia mare de chim ică a m inereului. El ;
C onstalâille nu sînt de loc lăudabile. La capitolul fu ­ porţie dc 87,07 la sulă, col al V inovate in prim ul rînd dc m uncitori de la IF . O răstie au aplicat cu rezultate i
raje asigurate, s-au înscris clîre care indică un serios producţiei marfă dc 90,03 la sc explică In parte şi prin bune dezagregarea usca- j
deficit faţă de necesar. In lim b a ju l procentelor, pentru nerealizarea sarcinilor de
sută, productivitatea m uncii plan. ne spunea tovarăşul T. con diţiile create în uncie tă şi determ inarea pe :
cooperativele agricole acest minus înseamnă 30 )a sulă 92,95 la sută, iar preţul do Dănciulescu, se fac sectoarele parchete. Nu a existat su fi­ cale fotoclorlm ctrtcă, 1
din lin u ri, 58 Ia sută suculente Şi 21 Ia sută concentra­ cost’ a fost depăşit cu 945 000 de exploatare ale în tre p rin ­ cientă preocupare pentru a fapt care a condus !a re- :
te. Iată un prim m otiv care îndeamnă Ja reflecţii, In lei. In această perioadă do- derii. A tun ci cînd treburile asiqura la toate lo curile de ducerea duratei de ana- j
sensul de a nu fl m ină spartă, de a drăm ui fiecare sor­ tatia de stat a fost depăşită s-au desfăşurat normal, ne-am muncă u tila je corespunză­ liză de la 2,5 ore. cît era ;
tim ent dc n u tre ţuri, astfel in cit pînă Ia viitoarea re­ cu 1.3 m ilioane lei. m ulţum it să înreqistrăm suc­ toare. Se intîlnesc adesea şeii înainte cînd se făcea i
coltă, carenţele în hrănirea anim alelor să nu lase am ­ Intr-o atare situaţie se im ­ cesele fără să p rivim lu c ru ri­ de brigadă care pierd zile in- prin m ijloace clasice, la j
prente vizibile, curba producţiei de lapte şi a sporului pune desiqur o analiză tem ei­ le si mai departe Ca atare ireqi penlru soluţionarea u­ numai 30 de m inţite. i
de creştere în greutate sâ nu înregistreze scăderi. nică a cauzelor care au făcut nu s-au luat măsuri din tim p nor lu cru ri m ărunlo care cad
Deşi se ştie din capul lo cu lu i că balanţa furajeră penlru a preveni un lucru în competenta m aistrului de Vagon dozator- j
este deficitară, apare cu lo tu l de neînţeles cum la a- ca întreprinderea să nu se seclor.
ridice la n ive lu l sarcinilor de confirm at in practică, acela
q»asiă dată se mai găsesc netransportale dc pe cim p a! lipsei for Ici dc muncă în In bună parte lipsa forţei
rv dxî tone de lin u ri şi grosiere. N um ai la C.A.P. Pul plan şi să se situeze p rintre anum ite perioade din an. In de muncă putea fi suplinită autodescârcător j
se .află „depozitate* în astfel dc con diţii peste 400 tone cei care trag înapoi volum u l atenţia cadrelor de conduce­ prinlr-o utilizare mai cores­ Vagonul riozalor-aulo- :
nutre ţuri, far cooperatorii din C lopotiva şi Riu de M o ri re a liză rilo r pe judeţ Acest punzătoare a mecanismelor
lucru l-au făcut dc curînd re au stat alunei lu c ru ri rle descărcălor, destinat Iu- \
nu s-au în vre d n icit să aducă la ferm ele de animale din dotare Or, realitatea pre­
com uniştii care au fost dele­ mai mică im portanţă,, care au c ră rilo r de construcţii de j
declt nişte mostre de furaje, aproape întreaga produc­ gaţi la conferinţa de dare de făcut ca la un moment dat să zintă un tablou deloc îm bu­ lin ii ferate, esle cel mai 1
ţie răm înlnd în cimp. Im agini asemănătoare ni se oferă seamă şi alegeri din cadrul se scape problem ele-chcio curător. unele mecanisme ca nou produs realizat dc ;
şl la C.A.P. Foit, Turdaş, Bobîlna, Deva, lila , Romos şl I F Orăstie. ale producţiei. Deşi s-a atras fun icularcle Wiessen, co ji- colectivu l Uzinei de va- j
in alte numeroase unităţi. Aşadar, cam m ulte restanţe atenţia asupra necesităţii re­ loarcle mecanice, atelajele goane din A rad El are o j
ia acest capitol. S-ar putea invoca „argum entul* că sl Nereallzarca sarcinilor do cru tă rii de m un citori $i din al­ sînt des utilizate cu indici rapacitate de transport i
iarna este anotim p favorablt pentru transportul fu ra je ­ plan a fost determ inată In te zone decit cele cîteva in ­ m ult sub n ive lu l celor pla n i­ de aproape 60 de tone şl j
lor. Dar iu in d în c a lm i pierderile ce in te rvin pînă a­ principal dc modul defectuos trate în obişnuinţa în lrc p rin - ficaţi. este prevăzut a i instala- i
tunci prin deprecierea calitativă, reiese clar în eviden­ în care s-au organizat lo c u ri­ derîî. acesl lucru nu a fost ţii mecanice care perm it ;
tă necesitatea înch eie rii grabnice a acestei acţiuni le de muncă, de folosirea no- F. VASILESCU descărcarea şt dozarea i
corespunzătoare a u tila je lo r tratat cu seriozitate. Paşi spre fainele meseriei. La început mîinîle prind nesigure
Se ştie că echivalentul cocenilor de pe flecare heclar uniform ă a pietrei in tre \
este reprezentat de circa 600 I lapte dc vacă sau 140 kg şi m ecanismelor din dotare, C om itetul de partid, cu bomfaierul. După cîtva timp, însă, mişcările vor fi mai sigure. şl pe marginea lin iilo r, {
de activitatea lipsită de per­ toate că a cunoscut starea Cît de bucuros eşti cînd piesele prind viaţă din mîinîle tale.
carne. Invită m conducerile u n ită ţilo r să raporteze c ifre ­ (Continuare in pog. Q‘ 5- cu dispozitive de nivela- ;
spectivă din unele com parti­ de lu cru ri, nu a in te rven it cu Elevul Constantin Huh, de la Grupul şcolar energetic Deva,
le respective la supraieţele pe care recoMa se mai află re a pietrei şi balastului j
mente, sectoare si servicii * 1 prom ptitudine, nu a tras Ia la o oră de practică.
în cimp, pentru a afla cît de păgubitoare este practica etc i
de a lăsa acest nutreţ netransportat Ja ierm ele de ani­
male. A r fl un bun argument pentru învingerea com o­
d ită ţii şi a nepăsării ce se manifestă fn unele locuri,
care în fin a l s-ar solda cu r al l de litr i de lapte sau k ilo ­
grame de carne realizate în plus numai pe seama mal Consfătuirea anuslă a delegaţiilor
bunel gospodăriri a nu tre ţu rilo r. EV0 CÎND HRONICUL NEAMULUI
armatelor statelor participante
RED.
Ială-ne ajunşi la capătul unei şi clnt, cu citate desprinse din mau adeziunea pentru unirea Deva . a încheiat o întrecere
întreceri, care a antrenat su­ documentele vrem ii. Ciştigă- Transilvaniei cu România si care a ofe rit co p iilo r din ma­ la Tratatul de la Varşovia
te de elevi din şcolile gene­ lo rii tu tu ro r fazelor s-au în lîl- îsi delegau rep reze ntan ţi la joritatea şcolilor o profundă şi
rale ale jude ţu lui Hunedoara nit, dum inică, . în sala „A rta " Marea Adunare de la Alba !u- documentată cunoaştere a lupte ’
0 întrecere la care cop iii au dîn Deva. la confruntarea pe lia de acum o jum ătate de lo r duse de poporul român P o triv ii plan ificării, in lre 2G Consfătuirea este condusă de
fost in v ita ţi sa înveţe istorie, judeţ. Nouă copii — Ileana veac. S-a făcut o emoţionantă pentru independentă si unitate şi 29 noiem brie 1968 se desfă­ mareşalul I. 1. Iakubovski, co­
şoară la bucureşti consfăluirca
In pagina a H-a să răsfoiască paginile luptei Palade, M ircea Cluper, C rish- incursiune pe locuri şi în mo­ statală anuală la care participă detc- mandantul suprem al F orţelor
na Cîrpan, Ion Bădin. Daniela
mente ale luptei comune pen­
încărcate dc je rtfă dar aureo­
întrecerea de la Deva a fost
lată de izbînzi a poporului nos­ Lambropolus. Pavcl Blaqa, lru dreptate socială şi unitate întregită de un spectacol în ­ q a lii ale arm atelor statelor A rm ate U nite ale statelor par­
tru, luptă dusă veacuri de-a Gheorghe Popa, George Bălan. statală. Au reînviat portretele chinat aceluiaşi evenim ent : participanle la T ra ia lu l de la ticipante la T ratatul de la V a r­
Varşovia, consfătuire în cursul
rîn d u l pentru făurirea stalu lu i sărbătorirea sem icentenarului şovia.
un itar naţional român. Şt co­ u n irii T ransilvaniei cu Româ­ căreia se analizează probleme
Relatări de la întrecerile p iii au învătat. Au zăbovit în nia. C orul pionieresc al Şcolii ale p re gă tirii de luptă. (Agerpres]
biblioteci, au răsfoit colecţii, Manifestări închinate semicentenarului generale „D r. Petru G roza" din
au vizita t expoziţii, muzee. Deva a înălţat, sub bagheta d i­
ultimei etape a turului cam­ Num ai cu o asemenea docu­ unirii Transilvaniei cu Romania rijo ru lu i Candin C rainic, cîn-
mentare se puteau prezenta la
lare patriei, pa rtidu lui şi- popo­
concursul „A lb a Iulîa — lea­ rului, prin „T re i culori*', O continuare a celebrei
găn al unirii*', organizat in în- M ihai Pîrvu — reprezentanţi ai e ro ilo r neam ului — lancu de „Partid, soare de m ai", „Pe-al
pionatelor divizionare , C tîm pinarea sărbătorii dc la şcolilor din m unicip iile Deva, Hunedoara. Ştefan cel Mare. nostru steag". „H ora U n irii", iar „Supplex libellus
1 decembrie.
Hunedoara si Petroşani, aveau M ihai Viteazul, Horia, Cloşca cîteva talente autentice au dat
Fazele pe scoli, oraşe, m uni­ să dăruiască sutelor dc spec­ Si Crişan. A lexandru Ioan C'u- viată v e rsu rilo r din „H ora A r ­
cipii au fost cele mai reuşite tatori, ve n iţi să-şi susţină co­ za. A vram lancu ; creaţiile a­ dealului", „P atria rom ână", valachorum"
şi judeţean de fotbal le cţii deschise, oferind p u b li­ legii, satisfacţiile aşteptate celora cc si-au închinat gîndul, „Lim ba noastră"... Emoţionant,
cului şcolar — prin m ijlocirea Cartea neam ului s-a deschis pana si penelul no bilelor idei încărcat de fio r patriotic, m on­ Cu p rile ju l unor cercetări întreprinse în lo ca lită ţi
concurenţilor — un hronic al prin în treb ările profesorului e­ ale poporului — Gheorghe La- ta ju l literar-m uzical. adus de din Cim pia Transilvaniei, profesorul Ion Ranca, direc­
e le vii Şcolii generale din Baia
istoriei neamului, scris cu vers xam inator O vidiu Popescu, zâr, Alecsandri, Emincscu, Cos- dc Criş, a făcut să răsune qla- torul A rh iv e lo r statului din Tq. Mureş, a iden tificat In
care a ştiut să întindă o punte buc, Slavici. Kogălniceanu. Băl- sul păm întului românesc, iar comuna Band: din ju deţul Mureş, un exem plar al ce­
între scenă şi sală. să dialo­ cescu. G rigorescu, Aman, Re- le bru lui m em oriu adresat C u rţii vîeneze de către epis­
gheze cu spectatorii într-un breanu. lorga... fiii sid e ru rg işlilo r dc la Şcoala copul Vasile Gliqa. în anul 1834 R evendicările înscrise
lim baj antrenant. întrebările au D incolo dc rezultatele care generală nr 8 din Hunedoara în acest document sini o continuare a cunoscutei acţi­
au oferit o înfocată şi o rig i­ uni de la 1791, „S upplex libellus valachorum *. care a
purtat concurenţii si publicul au clasat concurenţii In o rd i­
prin hronicul poporului român nea punctajului (pe echipe — nală suită de dansuri pădure- reprezentat un moment de scamă In lupta rom ânilor din
nesli şi m oinîrlăneşli. ce s-a
dc la vestig iile arheologice, ce Petroşaniu). iar in d ivid u a l ele­ Transilvania penlru recunoaşterea eg alităţii in drepturi
stau m ărlurie co n tin u ită ţii ele­ vii Ion Bădin — Hunedoara. încheiat în aplauzele entuzias­ cu celelalte na ţionalităţi.
m entului autohton pe vatra te ale publicului.
Daciei, pînă la credentlonalele George Bălan şi M ihaî P îrvu— (Agerpres)
prin care hunedorenii îsi expri- Petroşani, faza judeţeană de la LUCIA LIC1U
na acum ca să convingem fac­
OBLIGATORIU ÎN SEAM N Ă zionare, că maqazinele m ărgi­
to rii care răspund de ap ro vi­
naşe nu se bucură din partea
dum nealor de atenlia cuvenită.
Dc fapt, noi încercăm să-i con­
CÎND SE PO A TE ’ vingem despre un lucru pe ca­
re ei îl cunosc. Numai că nu
poate să ne mulţumească a-
ceasiă „cunoaştere" Şi nu
Trebuie făcută vreo deosebi­ mă că ,.în qcneral magazinul e cu nr. 9 In sortim entul său Ireîa oară In 2 noiembrie, dar poate să spună nimeni că m ăr­
re. cînd e vorba de aprovizio­ bine aprovizionat". Dar tn m a­ m inim al se cuprind : conserve în 7 noiem brie era tot neono­ fu rile care absentează din sor­
nare, între maqazinele alim en­ gazin nu se qăseşte lapte. Din de carne, de peste, brînză te­ rată. tim entul m inim al obligatoriu
tare siluate în centrul oraşe­ 150 litri comandai a prim it 25 lemea, biscuiţi, lapte. Toate a- Am vizitat cîteva magazine m agazinelor de la periferie nu
lo r $i cele dc la m argine? Şi litri Gospodinele coboară dea­ ccstea lipseau din magazin Ia alim entare pe riferice si în V a­ se găsesc in depozite Dim po­
din centru şi de la margine se lul C hizîdului cu sticlele după dala cînd l-am vizitat. Respon­ lea Jiu lu i. trivă. se qăsesc din abunden­
aprovizionează oameni. Iar lapte în centru In registrul de sabilul, Constantin Dolcan. no tă O confirm ă prezenta lor în
cînd e vorba de alimente, da­ control obştesc echipa nota tn spune însă că lipsa lo r nu v Unitatea nr. 25 P elrila e p ro ­ maqazinele din centrele oraşe­
că nu găseşte ce caulă in ma­ 20 septem brie: „lipsesc ouă, accidentală. filată pe produse de panifica­ lor
gazinele cele mai apropiate de ţie. Casesti aici... zahăr, ulei. Există însă o optică intere­
el, om ul esle nevoit să bală pufarin, bomboane. Dar pîinea santă, de ale cărei efecte
drum urile Interesant e că cum ­ c de cele mai m ulte ori ve­ ne-am mai izbit si în alte o-
părătorul nostru caută nu cine che, iar franzele, îm ple titu ri, căzii ? maqazinele de la perife­
ştie ce „d e lic a te tu ri" ci dc Cu privire la sortimentul minimal covriqi se qăsesc rar. G estio­ rie „m ai pot să aştepte". Dnr
m ulte ori bate dru m urile în nara aruncă vina pe fabrica şi la re rife rie se aprovizionea­
centrul oraşului după la plr. dc pîine care, zice dînsa. nu-i ză oameni. Şi, după cîte s-a
piine, conserve, ouă, — adică obligatoriu al magazinelor periferice onorează comenzile. Fabrica se putut vedea, nu lipsesc din a­
‘alim ente din categoria celor de disculpă afirm ind că qcsliona- ceste magazine m ărfuri de ca­
bază, din cele care figurează ra nu face comenzi din timp. re consum atorul s-ar putea lip ­
in sortim entul m inim al oblig-i- ,,Pe mine — spunea m ine­ si. ci din cele care alcătuiesc
lo riu al oricărui magazin. marqarină, măsline. b iscuiţi" „îndeosebi conservele cu rul D um itru A ilenei — nu mă alim entaţia de bază D rum ul
V izitin d citeva unîtăti a li­ — alim ente care fiqurca/ă pe costiţă $i cele de peste sînt interesează cine-i vinovat. En m ărfurilor pînă la aceste ma­
mentare periferice din oraşele lisla sortim entului obligatoriu.. foarte m ult căutate de cum ­ nu qăscsc în magazin ceea gazine înlim pin ă m ulte obsta­
judeţului, consullin du -lc sor'i- La aceasta, directoru l O.CL. părătorii de pe aici dar nu am ce-mi trebuie. Să-si facă toti cole. Nu-s suficiente m ijloa ce­
m enlul m inim al obliqotoriu si Alim entara comunică se rviciu ­ de m ult în magazin. Laptele nu datoria aşa cum ne-o facem le de transport? Se neglijează
confruntînct cu el fondul dc lui com ercial : „O uă şi biscu­ ajunqe niciodată, iar laptele noi în abataje". Aşa zicem $i magazinele mai îndepărtate. E
marfă din magazin, am ajuns iţi nu este voie să lipsească îm buteliat este o raritate. De­ noi. un gol re la tiv de marfă într-un
la concluzia că sortim entul lor din magazin". A lu ne i de ce pozitele nu respectă comenzile Pe şantierul ba rajulu i de la anumit tim p ? Suferă magazi­
m inim al pluteşte de m ulte ori lipsesc ? Se găseşte în schimb... pe care le fac. La noi ar tre ­ Valea de Peşti există un ma­ nele periferice. La aceasta se
in incertitudine. Şi nu din cau­ bere şi se serveşte pe loc, ca bui să se qăsească si unele gazin alim entar. Dar de so rti­ mai adaugă de m ulte ori ne­
ză că m ărfurile respective ar la crîşmâ. produse chim ice, dar depozitul ment m inim al nici nu poate fi glijenta, fie a qestionarului. fie
Drumul unei părţi din cantitatea de metal produs şi livrat de C.S. Hunedoara trece şi pe lipsi de pe piaţă, cî din cauza „D epozitul din Deva — ICRM onorează com enzile cu vorba aici. „N u găsim aproape a şefului de depozit, fie a m er­
Io laminorul de profite mici. ap rovizion ării defectuoase. spune responsabilul — răspun­ foarte mare în tîrzie re ". nim ic — ne spune m uncitorul ceologului. De sufe rit însă. In
In fotografia de faţă vă prezentăm paturile de răcire de la acest laminor. lată de exemplu unitatea nr. de cu marc în lîrzie re la co­ Do acest lu c ru ' ne-am putut Vasile Dăianu — nici salam, toate cazurile, suferă cum pără­
Foto : V. ONOIU 9 din cartie rul Chtzid al H u­ m enzi". nici slănină, nici chiar pîine". torul.
nedoarei. Responsabilul u n ită ţii P rinlr-o coincidenţă si în convinqe personal. Comanda Sînt suficiente, credem, e­ ION CIOCLEI
— D um itru Unqureanu — a fir­ Deva am v iz ita t lo t m agazinul cu nr. 002180 era lansată a xem plele pe care lc-am dat pi- DUMITRU GHEONEA