Page 83 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 83
DRUMUL SOCIALISMUL UI
s a
SECVENŢE INTERNATIONALE
>
Vizita tovarăşului
CURIER • CURIER • CURIER
Gorneliu Mănescu în Turcia
ISTAN BUL 25 — T rim isul că, au /ost abordate o serie In cu vîn tă rile scurte, rostite O .N .U .
special Aqerpres, Simion M or- de problem e p rivin d re la ţiile cu acest p rile j, cei doi m iniş A genţia United Press In te r
covescu, tra n s m ite : Luni d im i dintre România si Turcia, pre tri au relevat însemnătatea do national anunţă din Geneva
neaţa, la M in iste ru l A fa ce rilo r cum si unele problem e ale si cum entelor semnate pentru re P atrio ţii africani din că Raoul Prebisch şi-a prezen
Externe al T urciei s-au înche tua ţiei in te rna ţiona le actuale glem entarea re la ţiilo r în dome Dezbaterile din Guineea portugheză con tat demisia din funcţia de se
iat con vorb irile d in tre Corne- care interesează cele două n iile respective si au apreciat tinuă să provoace p ie r cretar general al C onferinţei
5iu Mănescu, m in istru l aface ţări. La încheierea co n v o rb iri că acestea vor co n trib u i la Comitetul politic deri trupe lo r colon ialis O.N.U. pentru com erţ şi dez
rilo r externe al României, si lor. C orneliu Mănescu si Ih- dezvoltarea continuă a colabo te. Un com unicat m ilita r
Ihsan Sabri Caglayangil, m inis san Sabri Caglayangil au sem ră rii între cele două ţări. dat p u b licită ţii de o ficia voltare (U.N C.T A.D.). Un a-
nunt oficial în acest sens ur
tru l de externe al T urciei. In nat convenţia consulară si con După-amiază, m in istrul ro lită ţile portugheze In ca mează să fie făcut de către
cursul con vo rb irilo r, desfăşura venţia de asistentă ju rid ică mân, îm preună cu persoanele Io Com itetul p o litic al A pitala coloniei, Bissati a-
te tntr-o atmosferă cordială, de dintre Republica Socialistă oficiale care îl Însoţesc, a so dunării Generale a O.N.U. nuntă că în cursul unor secretarul general al O.N.U.,
rrie te n ie si înţelegere recipro România si Republica Turcia. sit la Islanbul. a început, luni dim ineaţa, o- recente cio cniri mal m ulţi U Thant, in cursul actualei
xam lnarea problem ei In v ită rii m ilita ri al trupe lo r colo sesiuni a A d u n ă rii Generate,
reprezentanţilor celor două niale au fost ucişi cind va fi num it şl succesorul
pârli direct Interesate la dez diplom atului argentinian. In
PREZENŢE ROMANEŞTI baterile care vor avea loc in virstă de 68 de ani. Raoul
Prebisch deţine funcţia de se
în legătu
curînd in O.N.U
ră cu „probtem a coreeană*. cretar general al U.N.C.T.A.D.
rilo r din România la dezvolta
Japonia rea hidrom ecanizării. in re a li deschis o ficia l lu n i dim ineaţa Un grup de 17 state, p rin de la crearea acesteia, in a-
la Colleqe dc France. C oloc
nu) 1964
zarea prin această metodă a u viu l. la care participă cunos tre care $1 România, ati pre
TO K IO 25 (Aqerpres). — In zentat un proiect de rezoluţie In cadrul v iz ite i pe rare o
nor interesante lucrări, precum cu ţi econom işti rom âni si fran
continuarea v iz ite i pe care o sl rezultatele im portante o b ţi cezi. va dura pinâ ia 20 no in care se cere „In vita re a si întreprinde fn N iger, M oha-
întreprinde in Japonia, deleqa• nute In lucrările de cercetare iembrie. El este organizat sub m ultană $i necondiţionată a med Hassan el Zayat, trim i
lia U.G S R., condusă de Ion asupra so rtă rii hidraulice, h i- în a ltu l palronaj al m inisterelor reprezentanţilor R epublicii sul special al preşedintelui Un fotoreporter, colabora
C o to i, secretar al C C . al dro tra nsp orlu lu i si m işcării dv A face rilo r Străine si Educaţi Populare Democrate Coreene R.A.U., Nasser. a fost p rim ii tor al i incj firm e pariziene de
U n iu n ii G enetole a Sindica lluid e polilazate. ei N aţionale ale Franţei, de st reprezentanţilor R epublicii de şeful statului N iger. Ha- publicitate, a fost arestat du
te lo r din România, a efectuat o Coreea, ca părţi interesate, minică pe proprietatea cunos
Pro/, dr. H arnnj a lost de către In s titu tu l de stiinle e- m ani D ior!. In cadrul în tre ve
călătorie Jn mai m ulte prefec să participe fără drept de vot cutu lui arm ator grec A ristotcl
legat să prezideze sccfia de conomtce ap//cafe. cu con d e rii, au declarat surse o fi
tu ri. La Chiba a avut Inc o la discutarea problem elor p ri Onassis, din Peapack (statul
fluide polilazate din cadrul ce cursul C entrului de studii de ciale din capitala N igeru lu i,
IntIJnire cu con siliul preleetu- lu i de-a! 13-lea Congres In po litică externă, F acultă ţii vind Coreea*. Docum entul preşedintele D lori a reafirm at N ew Jerseyl, unde acesta, îm
ral a l sindicatelor si a lost v i ternaţional de cercetări h idra de drept si stiin fc eco 'su b lin ia ză că nici o proble poziţia ţâ rii sate în legătură preună cu sofia sa. Jaqucllne.
zitat com binatul siderurgic din ulice, care va avea loc In nomice si delegaţiei perm a mă nu poale fi dezbătută in cu evoluţia situaţiei din O- îsi petreceau week-end-nl. Ja-
acest ora$. M e m b rii delegaţiei K ioto (Japonia), in septembrie nente a R epublicii Socialiste O.N.U. in mod ech itab il şl e* rle n tu l M ijlo c iu , precizînd că queline Onassis s-a plîns po
au îosl apoi oaspeţii sindicatu 1060. România la U.N E S C,O. ftcient fără participarea păr „N ig e ru l se pronunţă pentru litie i şi a adresai rugăm intea
lu i m un citorilor din uzinele e- Deschizlnd lu crările coloc ţilo r interesate. respectarea rezo lu ţiei C onsi ca film u l făcut de fotoreporter
lecironice din oraşul in du strial viu lu i, Jean M arcel Jeanncney, Pe de altă parte, Statele U- să nu fte u tiliza t Fotorepor
Kawasaki. Jn sudul Japoniei, m inistru de stat, a subliniat R, P. UNGARA. — Noua clădire budapestanâ ce va adăposti nlte, A ustralia, Japonia, N o liu lu i de Securitate al O.N.U., terul a fost eliberat citcva
călătoria a cuprins oraşele S .U .A . im portanta unei asemenea în- sediul Federaţiei Mondiole o Tineretului Democrat. ua Zcelandă, F ilipine. Tallan- precum şl a rezoluţiei adop ore mal tîrziu. pe o cauţiune
Kyoto, Nara si Hiroshim a. IU niri, pentru căutarea m ijlo a da şl alte citeva ţâ ri au in tate la A lg e r tn cadrul con de 25 de dolari, dar film u l I-a
fe rin ţe i Ia nivel înalt a O rga
trodus in com itet un proiect
U.R.S.S. W A S H IN G TO N 25 (A q e r celor de a asigura buna lunc- Alegeri prezidenţiale dc rezoluţie prin care sînt nizaţiei U n ită ţii A fric a n e ”. fost confiscat.
tionarc a re la ţiilo r economice
pres). — Acad. flo ria H ulubei. externe, independent de d iv e r In v ita ţi numai reprezentanţii
M O SC O VA 25 — Corespon Preşedintele C o m itetului pen sitatea stru ctu rilo r po litice sl Coreei de sud să participe la
dentul Aqerpres, N. C ristn lo- tru energia nucleară din Repu economice, pe baza respectului în Venezuela viito a re le dezbateri din
veanu, transm ite : Luni au în blica Socialistă România, si dr. reciproc al independentei fie O.N.U. în legătură cu proble O delegaţie a C o m itetului Central al P artidului Socia
ceput la' M oscova lu crările Glenn Seaborq, preşedintele cărei lari. ma menţionată, punîndu-se list U n it German, condusă de Paul Verner. membru al
sim pozionului International de Com isiei pentru energia atom i Am basadorul V alen tin Lipal- CAR ACAS 25 (Agerpres). — m inistru de interne în guver pentru participarea la dezba B iro u lu i P o litic al C C. al P.SU.G-, a făcut o vizită în
lluid e polilazate, dinam ica că a Statelor U nite au semnat li, reprezentantul permanent al La 1 decembrie, în Venezuela nul lu i Râul Leoni. Candidatul teri a reprezentanţilor R P D . Republica Cuba. M em brii delegaţiei P.S.U.G. au avut
transportului de a lu viu n i si hi- la W ashington un memoran României la U.N.E.S.C.O., a a vo r avea loc alegeri preziden opoziţiei, num it în comun de Coreene o serie de co n d iţii co n vo rb iri cu o delegaţie a PC. din Cuba, condusă de
drotransport, organizat sub dum de cooperare Intre cele rătat că această m anilestaie ţiale sl parlamentare. La cam către partidele Uniunea repu Inacceptabile pentru un stat Fidel Caslro. prlm -secretar al C.C. al P C. din Cuba. In
auspiciile A sociaţiei in te rna ţio două in s titu ţii în dom eniul u constituie un punct de plecare pania electorală participă 35 blicană democratică, Forţele suveran. com unicatul comun dat p u b lic ită ţii la încheierea vizj
nale de cercetări hidraulice. tiliz ă rii paşnice a energiei nu pentru noi proiecte Iranco-ro- de partide şi grupări po litice dem ocratice ale poporului si tel se arată că cele două delegaţii s-au inform at reci-‘
Participă peste 500 de specia cleare. M em orandum ul preve mdne in dom eniuI cercetării si care si-au desemnat candidaţii. Frontul naţional dem ocratic, proc asupra p o litic ii şi a c tiv ită ţii am belor partide, au
liş ti din Bulgaria. Cehoslova de schim bul de delegaţii sti- q ln d irii economice, elf si o Partidul de guvernăm înt „A c este avocatul A ngel B ure lli Ri- făcut un schimb de păreri asupra situa ţiei in te rn a ţio I A
cia, Franţa. Japonia. România, in tilice . vizite ale oam enilor de co n tribu ţie la cooperarea in te r ţiunea dem ocratică” şî-a de vas. Partidul creştin-dem ocratlc La in v ita ţia lu i Pavcl M a- nale.
Uniunea Sovietică si din alte stiinlă. schim buri de lite ra tu naţională destinată sd fa v o ri semnat candidatul prezidenţial a indicai la rin d u l său drept tev, preşedintele C om itetului
tari. ră si Iii mc de specialitate. zeze înţelegerea, aprecierea re în persoana dr. Gonzalo Bar- candidat pe Rafael Caldera. l i de A rtă şi Cultură, a avut
Deschizlnd o ficia l sim pozio ciprocă, prietenia si pacea. rlos, lid e r al pa rtid u lu i şi fost derul p a rtidu lui. Ioc lu n i la C o n siliu l de M i
nul. pro!, dr. V. H arnai (Româ n iş tri al R epublicii Populare Cel de-al patrulea francez
nia), preşedintele Com isiei in Franfa Bulgaria o in tiln ire a m iniş supus unei grefe cardiace.
ternaţionale de llu id e polilaza trilo r c u ltu rii şi artei din R.S. Noel M oissonier. în virstă dc
te, a prezentat referatul „A s u PARIS 25 — Corespondentul Cehoslovacă, R.D.G., R.P. Po P rin ţu l Norodom Slanuk. 34 dc ani, a încetat din viaţă
pra fundam entării m işcărilor Agerpres, Georqes Dascal, Declaraţiile preşedintelui Zambiei lonă. Republica Socialistă şeful statului cambodgian, a dum inică, la două săptăm ini
nepermanente ale llu id e lo r po- tra n sm ite : C o locviul Iranco- România. R.P. Ungară şi adresat secretarului general de la efectuarea operaţiei. De
litazale*. In prim a zi a lu cră U.R.S.S. al O.N.U. un mesaj în care cesul a in te rve n it tn urma
român, pe tema ,,Noi lo rm eale
rilor, p a rticip a n ţii la simpozion W A S H IN G TO N 25 (A q e r ,,A considera că africa nii din jo rită tii populaţiei africane. Lucrările în liln irii continuă. se arată că dacă Statele U n i unul neaşteptat stop cardiac
com erţului in te rna ţiona l si coo
au subliniat aportul cercetăto p e ră rii tntre naţiuni", a fost pres). — Intr-un in te rviu acor Angola, Mozambic, A fric a de Referindu-se la atitudinea te vo r continua să com ită ac U ltim ele buletine medicale a
dat revistei americane „U . S. Sud. A frica de Sud-Vest sl ţă rilo r occidentale fată de lu p ţiu n i agresive îm potriva Cam- testau o stare excelentă a să
News and W o rld R eport” , Ken- Rhodesia vor continua să ră- ta de eliberare naţională si bodqlet, această ţară va fi ne nătăţii pacientului.
Situafia din S ierra Leone neth Kaunda, preşedintele m înă do cili sub dom inaţia m i îm ro triv a rasism ului, preşedin A khb ar A l K uw eit* inform ează v o ită să-şi reconsidere p o li
C otidianul ku w e itia n
„A l
tele Kaunda a declarat că a-
Zambiei, a declarat că lupta
n o rită ţii albe înseamnă a ti cn
tica de neutralitate şi să se
armată a populaţiei africane desăvîrşire nerealist", a a fir eestea refuză să acorde aju to r că în em iratul Ras A) Khay-
FRCETOWN 25 (Agerpres). tr iv ii o fic ia lită ţilo r dc la Fre- îm potriva reg im urilo r rasiste mat preşedintele zambian. S-a fo rţe lo r progresiste datorită in ma, situat în G olful Perşlc. alăture celor care luptă îm Rsscosfă
— La cinci zile după somnola ctown, au fost generate dc li şi coloniale m inoritare din creat în prezent, a spus el, tereselor economice, în spedi* au avut loc tu lb u ră ri în u lti p o triva in te rve n ţie i m ilita re
rea unor incidente violente in nele manevre electorale ale sudul contine ntului african es ,,o situaţie rasială explo zivă” , al a in ve stiţiilo r, pe care le au mele zile. Forţele e m irilo r, co americane, informează agenţia
Reuter. In mesaj se cere g u
mal m ulte regiuni ale ţă rii, gu opoziţiei, mai m ulte zeci de te Inevitabilă, în lru c ît aceste ce nu poate fi reqlem cntală în statele din sudul continen mandate dc In stru cto ri en ve rn u lu i american să ptină în Sudan
vernul Sîerrei Leono a acordat persoane au fost ucise sau ră- req im uri nu renunţă la p o liti decîl prin acceptarea de către tu lu i african. glezi. au arestat pe şelcul Seif capăt asasinării lo c u ito rilo r
nfte. Cu două zile în urmă, pe ca lor de discrim inare rasială. m inoritatea albă a vo in ţe i ma- A pre ciin d situaţia existentă Ben A ii A l K h a tiri, şeful tr i
prim ulu i m inistru, Siaka Sle- paşnici din regiunile de fro n P otrivit re la tă rilo r pre
întreg te rito riu l S ierrci Leone în Rhodesia, Kaunda a c a lifi bului Khawater. A genţia
vens, puteri excepţionale. In a lost Instituită starea de u r cat declaraţia unilaterală de France Presse inform ează că tieră ale Cambodgiei. In me sei din Kharturo, în pro
saj sînt enum erate crim ele
cursul tu lb u ră rilo r, care. po gentă. „independenţă" a gu vern ulu i şeicul Ben AH s-a revoltat, săvfrşite îm potriva poporului vin c iile septentrionale ale *
0 controversa violenta rasist de la Salisbury drept o îm preună cu trib u l său, îm khm er, soldate cu moartea a Sudanului conlinuă luptex
„reb eliun e îm potriva um anită
în tre trupele
guverna
a u to rită ţii
şelculut
p o triva
am intin-
sute de lo cu ito ri,
m entale
elementele
şi
la Congresul Partidului ţii" si a adăugat că omenirea Sakh Ben Hamed A l Kasini, du-se de asemenea că la 16 care acţionează în ju n
a lost şocată de „pasivitatea
contestîndu-l
dreptul de a
noiem brie 3 nave m ilita re a-
g u vern ulu i b rita nic" fată de a
glă. Se semnalează o in
concesiona terenuri revendi
roericane au m itra lia t un grup
radical francez cest act. După părerea sa. pro cate de trib u l Khawater. A de lo cu ito ri dintr-un sat cam tensificare a a cţiu n ilo r
îndeosebi
in
m ilitare,
blema rhodesiană nu poale ft
reqlem entată prin m ijloace g ita ţia din această regiune se p ro vin ciile N ilu l Superior
paşnice, atît tim p cît regim ul pare că s-a extins şi asupra bodgian care lucrau la munca şi Bahr El Ghazal. fn
PARIS 25 (Aqerpres). — D u a revenit însă asupra h o lă rîrii lu i Ian Smith Isi m enţine po em iratulu i A jo ia n Ş tirile pro cim putul. In tim pul acestui a
m inică seara a luat sfîrşit, la de demisie. ziţia actuală. venite din capitala ku w e ltia - cursul u ltim e lo r do.uă
Paris, cel de-al 65-lea Congres Cu toate acestea, rezoluţia a* nă inform ează şi despre o ac tac. 12 fem ei şi copii au lost săptăm ini, în provincia
al P artidului radical francez. doptată de Congres si dată pu centuare a tensiunii in reg iu ucişi, tar alte 6 persoane au N ilu l Superior au avut
Congresul a fost marcat de o b lic ită ţii dum inică conţine o nea Oman. fost rănite. loc lupte înverşunate în
controversă violentă in tre par form ulare de compromis, care apropierea oraşului Bor.
tiza n ii p o litic ii de unire cu ce în fapt marchează im punerea Puternice taifu U n ită ţile răsculaţilor, in
lelalte fo rm a lii din cadrul punctului de vedere al o rie n formează presa sudanc-
F.S.D.S grupaţi în ju ru l pre tă rii spre centru In rezoluţie ză, au încercat să atace
şedintelui partidu lui, Rene B il se subliniază că P artidul ra nuri au lovit aeroportul oraşului.
leres, şi grupul condus de Fe- dical nu va participa la efo r Luni a început procesul îm potriva celor nouă in g i Agenţia sudaneză de
lix G aillard si M aurice Faure, tu rile întreprinse de către neri consideraţi răspunzători de dezastrul de la I.onga- presă informează că tru
S F I.O . si convenţia c lu b u rilo r Filipinele
care s-au pronunţat pentru o rone din octom brie 1963, provocal de prăbuşirea ve r pele guvernam entale au
apropiere fată de cen trisli D i republicane pentru crearea li santului unui munte fn lacul de acum ulare al b a raju respins atacurile răscula
sensiunile au avut o asemenea nul nou partid democrat-socîa- M A N IL A 25 (Agerpres). — lu i Vaiont situat în nord-eslul Ita lie i Apele revărsate ţilo r, provocîndu-le p ier
amploare in c it în a doua zi a list. Singura dorinţă a radica A u to rită ţile din p ro v in c iile au inundat localitatea Longarone şi alte şase comune deri In oameni şi m ate
dezbaterilor, preşedintele Rene lilo r — se precizează în rezo centrale ale Insulelor Filipine. şi au provocat m oartea a aproape 2 000 de lo cu ito ri, riale de luplă şl ob lig in -
Billeres s-a văzut nevoit să-si lu ţie — este de a m enţine eu puternic afectate de două tai num eroşi răniţi, m ari pagube m ateriale. U nul din cei dit-i să se retragă în ju n
prezinte demisia. La insistente celelalte fo rm a lii ale Federaţiei fu n u ri care s-au abătut asupra nouă acuzaţi, d ire cto ru l şantieru lui ba rajulu i V aiont, glă. In regiunea Bahr El
le sim patizanţilor săi, Billeres Stînpii Democrate si Socialiste* M ario Pancini. s-a sinucis dum inică în lo cuinţa sa. A n Ghazal. un reprezentant
U.R.S.S. — Sat ozerbaidjon IFS D.S.) „le g ă tu ri cu caracter acestor regiuni în lr-o singură a) serviciu lu i de ordine
tipic regiunilor muntoase — confedera) în vederea realiză săptămînă, au lansat un apel cheta întreprinsă după dezastru a stab ilit că, în ciuda a declarat că în cursul
satul Tug Gadrutsk. rii unor obiective precise” . pentru a ju to r urgent îm potriva unor in d ic ii alarm ante, p rin tre care m işcări telurice pc săptăm inli trecute peste
versantul m untelui, nu au fost luate m ăsurile de preve
Noi atacuri americane în partea Această hotărire este consi foametei si a epidem iilor car® dere corespunzătoare. 20 de răsculaţi au fost
derată de către observatorii încep să bîntuie prin tre cele ucişi, iar a lţi 100 făcuţi
f p o litic i din capitala Franţei cîteva m ii de oameni rămas! prizon ieri
nordică a zonei demilitarizate drept o provocare directă la fără adăpost, relatează agenţia
| F o to g ra fii rea- din Vietnam adresa S.F.I 0 „ care la începu Reutcr. D intre cele două ta ifu
n u ri care, ca dc obicei, ou p ri
tul acestei luni a aprobat pla
| liza te de staţia nul de creare a P artidului m it denum iri fem inine „M a m ie ”
si „N in a ”. u ltim u l pare să fi
Democrat Socialist, prtn fuzio
H A N O I 25 (Agerpres) — ne si nave m ilitare în spaţiul narea celor trei grupări com fost deosebit de p u te rn ic : bi CURIER • CURIER • CURIER
I sovietică P urtătorul dc cu vln t al M i aerian si apele te rito ria le ale ponente ale F.SD.S. (S F I.O ., la n ţu l său : 48 de m orţi, 43 dis
n iste ru lu i A fa ce rilo r Externe R.D. Vietnam . P o trivit declara Convenţia clu b u rilo r republica păruţi si pagube evaluate la 15
I „Zond— 6“ al R.D. Vietnam a dat p u b lici ţiei, în perioada de la 13 la 22 ne si P artidul radical). m ilioane dolari.
tă ţii o declaraţie în care con noiem brie, avioane americane
damnă Statele U nite pentru au pătruns de repetate o ri în
M O SC O VA 25 (Aţierprcs). j noile atacuri săvirsite în zona spaţiul aerian al p â rtii nordica
— F otoq raliile realizate de \ dem ilitarizată pe te rito riu l a zonei dem ilitarizate La 20,
stat ia cosmică sovietică j R D.V Declaraţia menţionează 2! si 22 noiembrie, a rtile ria a- 1 200 000 000 dolori. Italia, Co fora dobinzi ţârilor în curs de
„Zond-6” acoperd o zonă In- \ că S.U.A., după ce ou fost o- mericanâ a deschis focul asu AGENDĂ ECONOMICĂ rod a şi Suedio ou hotorît să, dezvoltare. Introreo in vigoore o
semnată a p ă rţilo r vizib ile si \ blicjate să înceteze necondiţio pra satelor V ing Quang si V inh contribuie Io refacereo fonduri ocordului depinde de oprobarea
in vizib ile ale Lunii, scriu in j nat bombardamentele aeriene Cîanq. unde s-au în rcg istia t lor A I D. Cei 1 2CO 000 000 d o Congresului S.U.A. corc pinâ in
„P ravda" acad. G heorqhi Pe- ; si de a rtilerie asupra în tre g u lori vor li ocordoţi sub forând prezent nu a luot nici o hotă
tro v si Pro/. Boris Rodinnov. • lu i te rito riu al R.D Vietnam, victim e în rîndul populaţiei sl de împrumut pe termen lung şi rî re.
A pa ratul fotografic automat i continuă să Trimită, pentru m i au fost provocate daune mate Constructorii de nove chinezi voltarea ogriculturii intensive. Cu sumele încredinţate. Cu toote
aliat la bordul sta tici a îo lo - i siuni de recunoaştere, avioa riale. ou obţinut un nou succes : lan ajutorul lor. anual se efectuea ocestea. Libanul îşi menţine a
sil un film lat de 10 cm si î sarea la apă a navei JaoYong" ză munci pe o suprafaţă de pes celaşi loc principal în finanţele
cu o lungim e de 28,5 m etri, ;
de zece mii de tone Folosind te 1 800 000 hectare insămînţate internaţionale.
mdrimea unei foto g ra fii li- I
ind de 13/18 cm. Cei doi na- ! Programul de viitor procedee tehnice superioare, co cu circa 35 de culturi. Avioonele ★
meni de ştiin(ă sovietici : lectivele şantierului novai „Stea sint folosite împotriva dăunăto Cu prilejul conferinţei arobn
menţionează că in tim p ce • gul roşu" ou reolizat un ade rilor, pentru împrăştierea îngră lo nivel inolt de onul trecut de
pe o secvenţă transmisă prin al guvernului grec vărat record în domeniul con şămintelor. Numai stropitul v ii la Khartum. Kuweitul. Libia şi
televiziune de o stafie pre- ' strucţiei navale. Numai 39 de lor din avioane înlocuieşte zilnic Arabic Soudită au acceptat să
cedenlă, „Z ond-3~, existau zile au trecut de la punerea chi munco a 500 de lucrători şi a ofere R.A.U. 95 milioone lire
A TE N A 25 (Agerpres) — In ţat oroarea unui post dc „com i 20 de stropitori mecanice.
1,2 m ilioane de elemente lei novei şi pîno Io lansarea ei sterline anuol. drept compensa
tr-o declaraţie tăcută presei, sar adm inistrativ*', care va su
alb-negru, pe io to q ra liile a- (o apa, ★ ţie pentru pierderile suferite ca
duse de „Z ond-6~ pol fi nu prim ul m inistru grec, G. Pa- praveghea operaţia dc asanare, ★ După cum se ştie, în 1966 o urmare o războiului cu Israelul
mărate 13<1 m ilioane dc ase padopuitlos, a subliniat ră pro- (o n tro lîn d în special probiia- Cel mai mare furnal din lume ovul Ioc falimentul fraudulos ol în iunie 1967. In bazo acestui
menea elemente. Acest lucru qram ul de v iito r al quvcrnu lui tca fu n cţio n a rilo r va fi realizat în Uniunea Sovie băncii libaneze „Intra” . De a angajament. Banco Centrolă a
se explică si prin la p tu l că se va axa în special asupra In continuare, prem ierul Pa tica. Lo uzina „Uralmoş" se con tunci a început în Liban epura- R.A.U. a primit recent din parteo
fotog rafiile sini developate p re gă tirii le gilor pentru a p li padopoulos a declarat că Gu struiesc în prezent elementele reo sistemului boncor. Această Kuweitului suma de 3 225 000 lire
in laboratoarele de pe Pă- carea noii co n stitu ţii si de asa vernul va prezenta pinii la 15 metalice ale furnalului de 3060 operoţie a luot sfîrşit prin se sterline. reprezentînd a doua
mint. Im aginile perm it efec nare a adm inistraţiei. decembrie bilan ţul a c tiv ită ţii metri cubi care va produce a- chestrarea a 10 instituţii bonco-
tuarea unor m ăsurători ste Cu p riv ire la prim ul punct, sale pe 1960 si program ul pen nuol doua milioane tone de re în baza legii ce acordă g u rată din acest an a ajutorului
reoscopice. sla biiirca p ro fi G Papadopoulos a precizat că tru 1969. El a precizat ră sec fontă. vernului dreptul de a pune po pe care guvernul Kuweitului a
lu lu i discului lunar din un M in isterul Justiţiei formează toarele cele mai im portante ale In această ţară funcţionează prire atunci cind se constotă o consimţit să-l ocorde Republicii
g h iu ri inaccesibile aparate în prezent com isii mixte, com a c tiv ită ţii actuale a guvernului cîtevo fumole cu copocitotea dp octivitate deficitară. Alte cinci Arabe Unite.
lo r aliate pc Păm inl, alcă puse din ju riş ti si îna lţi func grec sînt educaţia naţională, 2000 mc şi unul de 2700 mc. instituţii de credit s-au autoli- ★
tuirea unor bârfi mai exacte ţionari, care vo r pregăti circa asigurările sociale si dezvolta ★ chîdat. mai multe ou .fost şterse Ca urmare a unui acord in
necesare cercetărilor ş tiin ţi 25 de proiecte de legi, necesare rea com erţului exterior. Avioţo utilitară este folosită pe de pe lista organismelor banca tervenit în primăvoră între ţările
fice si o rie n tă rii in tim pul punerii în aplicare a anum itor In încheiere. G. Papadopou- «cară largă in Bulgaria. De la re oficiale. în timp ce oiţele ou industrializate, potrivit căruia a
zbo rurilor i i ju ru l sate litului dispoziţii ale Constituţiei. los a respins a firm a ţiile p rivin d cele peste 400 de boze, 112 o- fuzionat pentru a îndeplini con ceste ţări vor trebui să oloce A. MALAYESIA. — Turnarea lingourilor de oţel la uzina siderur
natural al Păm intului. R eferitor la adm inistraţie, o eventuală remaniere m inis vioane şi elicoptere de patru ti diţiile de garanţie. Depozanţîlor socîaţiei internaţionale pent’ u gică Malayawata, o recentă construcţie industriala, aflată în lo
prim ul m inistru grec a anun terială în v iito ru l apropiat. puri diferite contribuie lo dez le-au fost rombursate integro1 dezvoltare (AI D. ) o sumă de calitatea Prai şi care este în prezent şi cea mai mare din ţară.
RED ACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA ZIA R U LU I i str. Dr, Petro Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 2317. — TIPARUL i întreprinderea ooltqrallcă Hunedoara-Deva.