Page 84 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

!
PROLETARI DIN TOATE JARHE, UNIŢI-VA I
Şcoala — un drept

ta intrarea In R apoltu M a­
şi o obligaţie m u lu i de fard, tre că to ru lu i li
re, pe partea stînqâ a d ru ­
atraqe atenţia clinche tul a-
prnanc n e ln lre ru p l al nico­
In u ltim ii ani in tara noastră N o ile reglem entări prcvfid v a le i. Din 7.orl si Pină la
au fost ob ţinute o seamă de că p ă rin ţii şi ce ila lţi o c ro tito ri ccaşijri/e inseră rii in ate lie­
realizări rem arcabile în dome­ legali slnt ob ligaţi să asigure ru l de fieră rie al cooperati­
niul generalizării învătăm înlu- participarea cu reg ularitate o vei oqricole de producţie,
lu i ob lig atoriu. Construirea pe c o p iilo r de vîrstfi şcolară îa suh Iov ilu rlle dure ş/ măies­
înlreq cuprinsul patriei, la o ­ le cţii şl ia celelalte a ctivită ţi tre ale băl rin u lu i meşter
raşe şi sale o numeroase şcoli o b lig a to rii organizate de şcoa­ Rnmulus M ih a i şi ale a ju to ­
num ărul mare de cadre didac­ la generală, pînă la absolvirea ru lu i său. , soţia Ana M ihai,
tice pregătite în această pe ri­ u ltim ei clase a acesteia. N eîn- lie ru l devine u lii o m u lu i.
oadă. gratuitatea tnvăţăm în- deplinirca acestei oblig aţii, în De aproape o jum ătate
lu iu i şi a m anualelor şcolăreaţi cazul în caro co p ilu l a obsen- de veac, lie ru l il ascultă, i
făcut ca de la un an la altul tat nem otivot mai m ult de opt se supune. In loală Vremea
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL BCR; Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU să sporească num ărul co p iilo r zile în lr-o lună, constituie con­ asia, in stinqa sa. la capă
care term ină şcoala generală traven ţie şi se sancţionează cu Iu l nicovalei, m inuind baro­
Astfel, de ia 182 216 absolvenţi amendă de la 50 la 150 lei. A - sul. sau cu p icio ru l pe p ir-
în 1961 — 1962. num ărul absol­ lu n ci cînd abaterea este sâ- qhia ţoalelor, a slat „ mina
ve n ţilo r în vă tâ m jn lu lu i ob liga­ vîrsită pentru prim a oară în- lu i dreaptă' — soţia — as
ANUL XX NR. 4324 MIERCURI 27 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI toriu de cu l'u ră qcnerală a a­ tr-un an şcolar, ea se sancţio­ lă zi tn v irs lu de peste 70 de
juns la 297 850 în am il şcolar nează cu avertism ent. Tot con­ ani.
1966— 1967. travenţie con stituie si angaja­ ■ barosul nu mai cade cu
O dată cu co n d iţiile deose­ rea în muncă pe tim p u l o re lo r aceeaşi tărie pe lie ru l in ro -
bite create a tll e le vilo r c îl $1 de curs şi a celorlalte a c tiv i­ $il, dar Ana M ih a i il stru­
Pe linia cadrelor didactico, statul nos- absolvit şcoala generală. Con­ vine „ comanda* ciocanului
tăţi
şcolare
m i­
o b lig a to rii
neşte cu dibăcie, aşa cum
n o rilo r sub 10 ani. care nu au
iru a leqîlorat o dată cu drep­
mic. pe care m eşterul fI joa­
tul ia tnvătăm înl şi datoria fie ­
căruia de a absolvi cel puţin du cătorii u n ită ţilo r sînt sanc­ că ritm ic pc co ltu l aşter­
ţion aţi pentru astfel de abateri
şcoala generală de 8 ani şi în n u tu lu i de otel.
cu amendă de la 300 la I 000
perspectiva apropiată cea de Am losl atraşi de sim fonia
10 ani In acest context, noua lei. celelalte persoane fizice cu n icova lei In a te lie ru l meş­
amendă de la 50 la 150 lei.
de plutire ză că „ne trim ite re a co p iilo r la sta de 16 ani si nu au absol­ te ru lu i M ihai. O cltpă och ii
lege a învătăm întului precizea­
M in o rii care au îm p lin it vîr-
i s-au op rit asupra noaslră
constituie o
şcoala generală
Ne-a p riv ii ca pe oam enii
contravenţie". v it şcoala generală, vo r putea ce au nevoie, ia drum lunq,
ti angajaţi si m enţinuţi în
Cu toate co n d iţiile create si muncă numai dacă fac dovada de a ju to ru l lui. A losl doar
succesele obţinute în şcolari­ co n tin u ă rii stud iilo r, pînă la o clipă. Jocul scln te ilo r a
A c liv ila lc a economică a ju de ţu lui, caracterizată prin- zarea copiilor, mai există une­ absolvirea învă tă m în tu lu i o b li­ continuat. De sub lo v itu rile
dinamism şi efervescenţă creatoare, scoate mereu in le d ificu ltă ţi, a căror în lă tu ra ­ gatoriu de cultu ră generală, de ciocan si baros ale meş-
re este im perios reclamată de le ru lu i si soliei sale. au ie­
lum ină realizări spectaculoase, demne de laudă. Ziarnl prin învătăm întul de zi, seral
actualul stadiu de dezvoltare a şit c ilc v a potcoave, ca de
nostru Ie consemnează, Ic acordă spaţii largi. In ace­ sau fără frecventă.
şcolii şi dc nivelu l de cultură C o ntrave nţiile referitoare la sub m alri/ă.
laşi tim p insă, prinde in obiectiv şi acele colective şi din ţara noastră. M ai sînt ca­ absentele nem otivate de la — Văd cu vă cam m ira ţi
u n ită ţi economice care răm în mereu datoare faţă de zuri cînd unii pă rin ţi sau tu ­ şcoală ale co p iilo r sc constată — a v o rb ii m eşterul. Să
tori perm it co p iilo r lor să nu
ob lig aţiile ce Ic revin. prin proces-verbal încheiat de
frecventeze cu regularitate
De data aceasta nu vom avea In vedere n id pe unii, .şcoala sau din d ife rite m otive d ire cto ru l şcolii, iar cele refe­ ........ ..................=—
nici pe alţii. Este vorba de acele între p rin d e ri şl orga­ îi îm piedică să o urmeze. în ­ rito a re la anqajări ale m in o ri­
lo r de către prim ar. D irectorul
câlcind în acest fel atîi leqile
nizaţii economice care işi fac o verita bilă tra d iţie din şcolii o ri prim arul, o dală cu
tării, cît şi în d a to ririle lo r u ­
a se scălda pe lin ia de plu tire a ceea ce ne-am obiş­ constatarea contravenţiei, a p li­
mane. P enlni comboterea ce
nuit să denum im „sută la sulă" Adică acele u n ită ţi v iito r a unor asemenea situa­ că amenda sau. după caz. aver­ Duios
unde se raportează la sfirşit dc lună sau trim estru, cu ţii. recent au fost luate măsuri tism entul. precum şl
Aceste măsuri,
o regularitate adesea uim itoare, îndeplinirea cutărul pe baza cărora sînt sancţionat^ toate celelalte m ijloace educa­
fa m iliile care tolerează, repe­
sau culăru l in d ica lo r de plan sau depăşirea Iul cu... tive Ia îndem îna şcolii sau a
tat. absentele nem otivale dc opiniei publice sînt m enite să
o sutim e sau o zecime de procent. Sau celelalte care, la scoală ale copiilor, precum si ducă la îm bunătăţirea frecven­
pe ici, pe colo aduc din condei sau fac un m otiv de conducătorii u n ită ţilo r care an- tă rii şcolilor do cultură gene­ cîntă
qajează tin e ri în tim pul desfă­
bravură din răm incrca sub plan „do ar cu o sutim e sau rală.
şură rii cu rsu rilo r şcolii gene­ PETRU UILACAN
o zecime de procent".
rale. redactor la Agerpres
ŞI Intr-un caz, şi 1n a lin i nu se pune problema tre ­
cerii peste bariera im p osib ilulu i sau înregistrarea unor
c lfr*\ bl dale statistice peste putinţa colectivelor. Dîm-
potn ă. este un real titlu de cinste pentru acele co­ nicovala
lective care, avind sarcini deosebite pentru dezvoltarea Economia tocată
şi progresul econom iei naţionale, Ic îndeplinesc ono­ Noutăţi Tragerea
rabil. Aducem însă in discuţie acea tactică dăunătoare ,---------------------- ,----------- -------X.Uf
a conducerilor În tre p rin d e rilo r care răsuflă pe deplin în staţiuni de amortizare
satisfăcute in mom entul în care In d icatorii planului au şi la cabane pe ţară din luna
Icşil la lim ita m inim ă admisă. Ba chiar sc şi poartă A CIN CEA R O A TĂ ş tili că nu -i n ici o minune.
Din '922, cu cu baba mea
tdcca că, din moment ce toiu l este „sulă la sută" sau
Cele mai căutate sta­ noiembrie batem lie ru l. Cc-a ieşit din
ceva In plus, nim eni nu m.ii poale obiecta nim ic. ţiu n i ba ln eoclim ate rice m iin /lc noastre de-alunci...
Este acesta un mod sănătos, raţional şi n i adevărat şi cabane din ju de ţu l In acest an, tragerea Sini aproape cincizeci de
nostru cunosc în accslc ani. Şi vremea trece, nu
obiectiv şt ş tiin ţific dc a aborda problem ele economice de am ortizare pc ţară L A CĂR U ŢĂ ?
zile ultim ele pregătiri a asigurărilor m ixte de spune.
atc în tre p rin d e rii ? Din capul lo culu i se impune un ca­ in vederea sezonului tu ­ viaţă, pentru luna no­ Pină şi-a rostii vorbele,
tegoric nu t N u, pentru că, văzind lu cru rile in acest ristic dc Iarnă. La Geoa- iem brie, va avea loc in lie ru l s-a in ro s il num ai bun
mod se neagă in dire ct dialectica elementară a proce­ giu-Băi. pentru cazarea sala festivă a C o nsiliu­ dc ciocan, şl sim fonia nico­
in co n d iţii optim e a ce­
sului de dezvoltare şi periccţlonare a a ctivită ţii. Nu, lu i popular judeţean din gospodăresc A stfel 6 organiza­ valei nc-a in cinta I auzul si
lo r cc vor urma tra ta ­ Deva, sîmbută 30 noiem ­ p rivire a m inute in şir. Nc-am
pentru că procedînd aşa, conducătorii În tre p rin d e rilo r A lă tu ri dc industria republicană, în ju d e ţu l Hunedoara ţii com erciale din 10 nu şi-au
mente şi pc tim pul Ier­ brie a.c„ înccpind dc (a realizat planul de desfacere, iar m inunat — acesta c cuvin-
işi desfăşoară activitatea şl un însemnai num ăr de u n ită ţi ale
in tră în flagrantă contradicţie o ii cerinţele econom ici n ii au fost înlocuite ora 17, organizată dc D i­ in du slrie i locale. Aceste u n ită ţi trebuie să contribuie activ ch e ltu ie lile de circu laţie au tu l — cum o lemeie. la pes­
naţionale, cerinţe care obligă la valorificarea cu ma­ m ob ilieru l şi cazarma- recţia Generală ADAS şi la satisfacerea n e voilor cetăţeneşti şi să asigure im portante fost depăşite cu peste 4 m ili­ te 70 de ani, bale la baros
m cntclc. cu viqoarca unui bărbat in
xim ă eficienţă a tu tu ro r rezervelor şi nu ascunderea D irecţia judeţeană. ve n itu ri peniru buget. Cum răspund u n ită ţile din acest oane de lei. Num ai la T A .P .L
Cabana Gura Zlala Deva nu s-au realizat I 394 000 toată puterea. Şi. cum sem­
lor. Nu, pentru că o ademenea stratagemă economică Aşa rum se cunoaşte, SCX’jo i' ce rinţelor de bază cc le revin şi cum va lo rifică po­
işi primeşte oaspeţii fc- tragerea dc am ortizare ten ţialu l dc care dispun ? C om paraţiile cu a n ii precedenţi c- lei din beneficiile plan ilicato natarul acestor rtn d u ri a losl
închistează in iţia tiva , sp iritu l creator, demobilizează, ţri- amenajată. A iost dotată sc face lunar. Cu aceas­ videnţiază d a r progresele înregistrate in activitatea econom i­ din cauza de ficie ntelo r org a n i­ cu ani in urmă ucenic la o
npa/.ă tendinţa colective lor spre rczuilale mai bune. Nu. cu m ob ilier şi cazarma- tă ocazie se trag la so rii că. Dar, a lă tu ri de succese incontestabile s-au acum ulat şl zatorice şi slaba deservire S-au fierărie, chemarea in q în ă rii
\ atru că... ment nou. Extinderea să­ 8 com binaţii de litere. deficienţe care umbresc. identificat unele abateri de la d in i re ciocan şi nicovală l-o
lii dc mese şi a spaţiu­ îndem nai să la barosul in
Lungul şir de negaţii Ia această întrebare îndeamnă M enţionăm că pentru norm ele de deservire şi mal
lu i dc cazare, prin in tro ­ fiecare t 000 lei, sumă ales Încercări de organizare a m iini. Am bălul o jum ălatc
la a vedea mersul a c tiv ită ţii în tre p rin d e rii prlntr-o op­ ducerea sobelor în mai asigurată, se înscrie pc unor a ctivită ţi pentru care nu dc potcoavă. /M-ou op rit tre i
tică sănătoasă îndeamnă Ia e fo rtu ri şi năzuinţe spre m utic încăperi, va crea Practica demonstrează că sporirea acum ulărilor. Aceas­ so rezervă şi dre p tu rile cuve­ bătăi scurte de ciocan.
rezultate pc măsura deplinelor putert ale colectivelor. con diţii pentru mărirea orice activita te economică tre ­ tă cerinţă e cunoscută dar. nite bugetului. — Cu baba mea mc rac
capacităţii de cazare şi buie su corespunda unor ce­ contrar p la n u rilo r stabilite, u ­ m ai bine. Pientl n-are vrem e
Num ai in acest caz procentul, zecimea sau sutimea lui, Spre deosebire de alte sec­
pc tim p dc iarnă. La ca­ LA DEVA rin ţe concrete ale societăţii, să nele u n ită ti locale răm in da­ să se răcească / — mi-a spus
devin nu un m ijlo c de acoperire, ci dc supremă răs­ bana R u s ii, noutatea o răspundă unor nevoi reale ale toare faţă de buget. Deşi in ­ toare. qospodăria comunală m eşterul b la jin şi in leleqă-
plată pentru munca depusă. prezintă încheierea, cil v ie ţii m ateriale şi spiritua le dustria locală şi-a depăşit pla­ şi-a depăşit pianul de benefi­ lor.
cîteva zile in urmă. a ale oam enilor. Această sarci­ nul global, in prim ele tre i tr i­ cii Nu trebuie uitat însă că Doi oameni fn virslu . Doi
RED. lu cră rilo r dc incălzire poliţa dc asigurare o nă im portantă vizează direct şi mestre n-a realizat 1 339 000 în depăşirea respectivă s-a în ­ oam eni peniru care munca
centrală. com binaţie de 3 litere. u n ită ţile locale din jude ţu l H u­ Ici din planul de beneficii. Fap­ globat şi efectul alto r măsuri
Deci, un cetăţean care a decit e fo rtu rile p ro p rii ale în ­ inseamnă viata. Si. asia de
nedoara so licilîn d preocupare tul că jum ătate din în tre p rin ­
încheiat o asigurare m ix­ tre p rin d e rilo r respective La cind sc ştiu. M unca i-a u ­
tă de viaţă dc 5 000 lei. şi competentă pentru organiza­ deri au rămas datoare lată de Întreprinderea de gospodărie nit prin fibrele c i trainice
va avea înscrise în p o li­ rea ş tiin ţific ă a m uncii. E po­ buget cu im portante beneficii comunală şi locativă există în ­ Lc-a adus m ulţum ire st bel-
ţa de asigurare 5 com­ zitiv faptul că industria loca­ denotă că nu s-au studiat cu că a ctivită ţi nerentabile, m ij­ şuq. N um ai anul acesta, pes-
atentic toţi factorii care con­
lă. gospodăria comunala şi alte
In pagina a ll-a: bina ţii cu care va p a rti­ sectoare şi-au îm bunătăţit me­ diţionează eficienta economică. loacele de transport nu sînt le o mie zile-m uncă. In fie ­
care piesă cc-a ieşit din m ii-
cipa la tragerile lunare
de am ortizare. In cazul reu activitatea şi reuşesc să A n a lizîn d cauzele restante­ folosite raţional, ia r o p e ra tiv i­ nile lor. a losl inclusă o păr­
că este la zi cu plata verse la buget, un volum în ­ lo r la acest indica lo r se e v i­ tatea şi calitatea p re sta ţiilo r ticică d iit pasiunea m uncii
prim elor, pentru fiecare semnat de beneficii. Pc baza denţiază depăşirea pre ţu lu i de de servicii nu sînt peste lo t pline de dăruire.
la nivelu l cerinţelor. Deşi lista
C ind am părăsii fierăria,
DIN LUPTA MASELOR com binaţie ieşită la tra­ m ăsurilor adoptate la o sesiu­ cost, schimbarea unor s o rti­ e xe m p lifică rilo r se poate e x­ da lia m eşterului M ih a i tăia,
mente,
nerealizarea integrală
ne a C o nsiliu lui popular, jude­
gere, va prim i cile 1 000
ici, sumă pentru care nu ţean industria locală a întoc­ a planului de producţie ele. tinde şi la alte genuri de u n i­ la măsură, bucăţi de lie r
tăţi locale, soro lim că faptele
La în tre p rin d e rile din
H une­
POPULARE HUKEDO- va plăti prim e dc asigu­ m ii un pian detaliat pentru asi­ doara şi O răşlie in loc să se am in lile pînă acum oferă o b li­ pentru o allă seric dc p o t­
rare, reducindu-se, toto­
m ilarea unor noi produse, a
ly % dată, suma asigurată din organizat o expoziţie cu bu­ reducă. pierd erile p la n ilica ic gaţii sî îndem nuri pentru con­ coave. Ana M ih a i lovea m u­
mu. poliţa cişligăloarc. De nuri de larg consum ele. Ca au fost depăşite datorită faptu­ cluzii utile. In fata conduce­
chia d ă lţii o dală lare, apoi
RENE PENTRU UNIREA asemenea, sint reduse şi urmare, producţia a crescut, lu i că nu s-au găsit cele mai mal u$or, şi Herul se rete­
prim ele ce urma să iic s-au introdus în fabricaţie cî- eficiente so lu ţii pentru ren ta­ rilo r de un ităţi locale se află za scurt dc mar (ţinea nico­
valei. Foalele au in le fit fo ­
k - - TRANSILVANIEI plătite după cîşligut dc lova zeci de produse noi şi au bilizarea producţiei dc fîsiî c-.i un com plex de sarcini im por­ cul cărbunilor. Din spuma
tante. Fiecare din aceste mă­
la tragerea dc am ortiza­
fost adoptate procedee mai mo­
g o lu ri şi în lo cu ito ri de cără­
ta ru lu i bucăţile dc lie r tre ­
* • W! ./ 1 ^ l# l M " re. derne dc lucru. Acum industria midă. Sub „pre lata " fe lu rite ­ suri solicită competentă, ope­ ceau ascultătoare prin m li-
m % .r. f , • < In urma in tro du cerii locală realizează peste 3 000 lor argumente, unele în tre p rin ­ ra tivita te şi, înainte de toate, ntle celor doi soţi, lutnd
CU ROMÂNIA de noi form e dc asigura­ de. sortim ente iar în prim ele deri ale in du slrie i locale mai form ele dorite... Pină depar­
re. la tragerile dc am or­ 10 lu n i toate în tre p rin d e rile au realizează încă produse neren­ te răsuna dură şi duioasă
/< /» » • - if&ft • - tizare participă in afara înd eplinit planul producţiei tabile. In alte cazuri, com ite­ M. MUNTEANU
/ • • • *r- f / sim innia nicovalei.
® docum enfe de com binaţiilor de la asi­ globale şi al producţiei marfă tele de direcţie nu urmăresc
g u rările m ixle de viaţă vîndulă si încasată. Fără îndo­ cu destulă răspundere respec­
/ M> M- şi com binaţiile p o liţe lo r ială că din fiecare sector al tarea planului sortim ental $1
■ * * • • * . ' arhivă emise peniru asigurările econom iei locale se pot a- ritm icita te a producţiei.
m ixle de viaţă şi su p li­ m in li unele progrese şi suc­ C ontrar aşteptărilor şi alto
O re la tă ri despre mentare dc accidente, a- cese sectoare sau u n ită ţi locale se
sigurarca fam iliară m ixtă Nu este însă bine să se tra ­ prezintă cu restante fată de
fră m în tă rile ţă ră ­ de viaţă şi asigurarea gă concluzia că u n ită ţile loca­ buget. O rgan iza ţiile com ercia­
m ixtă dc viaţă cu pensie le va lo rifică raţional întregul le din ju de ţ n-au realizat pla­
neşti în p reajm a lui peniru urmaşi, asigurări potenţial de care dispun. Un nul de beneficii cu 2 387 000
care îm bină cit sc poate
crite riu de bază peniru apre­ lei. Sînt cunoscute greutăţile
dc bine sp iritu l de eco­
C itcva din m iile de sem nături care au d ecem b rie 1918 nom ic cu cel dc preve­ cierea succeselor trebuie si* existente In asigurarea fondu­
afirm at voinţa dc unire a rom ânilor. dere. fie n ivelu l re n ta b ilită ţii şi lu i de m ărfuri dar şi organiza­
ţiile com erciale nu manifestă
contribuţia iiecărei u n ită ti la suficientă in iţia tiv ă şl sp irit
Poate momentele cele moi Vasile Goldiş o dat citire ho-
emoţionante oferite de moni- târirii, am inceput Horo Unirii.
festârile organizate în zilele V E T E R A N I I Cîntam „Hora Ardealului", cîn-
core preced sărbătoarea de tom „Deşteaptâ-te române",
la 1 decembrie ou fost şi ră­ cîntam „Sînt roman, sînt roman,
mîn întâlnirile cu mortorii ocu­ strănepot de-al lui Traian", pî-
lari oi evenimentului de ocum tea anula nimeni". Vorbele mai încăpeam pe personale.. înter , unde-i ploce dumnealui ria neomului. Aici il om şi pe nâ şi marşul lui Mihoi Vitea­
o jumătoîe de veac. In preaj- le-om cules din „discursul" pe Bucurie mare ca acolo n-am să-şi primească oaspeţii. O domnul Tudor... zul l-am cintot acolo, la
mo acestor oameni, cu vorbo care veteranul Ion Gobor, din văzut de cînd sînt. Cind. s-o cameră în care de sub şterga­ Cînd l-om rugat să ne vor­ Alba lulia. Au fost ore de o
domoolâ şi sufletul încărcat Strei, il ţineo Jn mijlocul celor hotârit să alăturăm Transil­ rele ţărăneşti, lucrate cu mă­ bească despre portîcipoiea so aşa mărire sufletească că nu-s
de un fierbinte patriotism, cli­ zece confroti, care, după 50 vania la patria mamă au în- iastră fantezie, ne priveau la Adunarea de Io Alba lulia. vorbe meşteşugite ca să poată
pele por moi înalte ; încerci de oni. s-ou întîlnit Io Muzeul în priviri i s-ou opris luminile să le spuie".
sentimentul adînc ol mîndriei judeţeon, să depene ominlireo unor amintiri scumpe. Cînd asculţi vorbele baciu­
pentru curojul. vitejia şi dem­ unor vremuri încrustate pentru „Aveam 17 ani. Am plecat lui Tooder, ale lui Ion Orşa,
nitatea poporului tău. totdeouna în inimo lor. cu un cumnat al meu din Criş-
Pe mul(i dintre ei i-om în- „li cam mult de atunci — Manifestări consacrate semicentenarului cior, pantofar de meserie. Cind ale lui Romulus Popo din Ve-
tilnit pe scenele teotrelor, clu­ ne spunea, în bătătura cosei am cerut de-acasâ bani de ţel. Ion Morar Puri din Sîn-
burilor. căminelor culturale, în bătrîneşH din Burjuc, septua­ drum, tata m-o dojenit r „Mă, tandrei, Aron Podeleon dîn
şcoli, ori in sălile Muzeului genarul loon Orşo — da ori­ unirii Transilvaniei cu Romania cum o mers Avram lancu pe M intia, al otîtor veterani, păr-
judeţeon, evocînd momentul de cum, ziua aceea a fost prea jos, cu „opt mii şi nouâsute / toşi la evenimentul pe care ge*.
ocum 50 de oni. Vorbele lor mare ca să fie uitată. Cînd s-o Tot câtane şi râgute", tu nu
alunecau în sufletul auditoru­ dat de ştire că se face adu­ ceput cîntori şi jocuri, de ai poţi merge pînă la Alba, pen­ neroţio noastră îl cunoaşte
lui. cum alunecă, Io vale, apa nare in cetatea de la Alba uitat şi de foame, şi de frig, chipurile acelor conducoto tru o zi aşa de mare ?!" Şi doar din slovele cărţilor, iţi
core au făcut din Apuseni tea­
limpede de munte. lulia, n-am mai stat pe gin- şi de sete". trul unor uriaşe răscoale „Aio am plecat, peste munte, am simţi sufletul vibrînd de emoţie,
„Ceea ce am înfăptuit a­ duri. Am mers cu Mura Gheor- ii am pe toţi. Nu pot trăi fără coborit pe la Zlatna. Ce de de flacă'o pe care o aprinde
ghe Iu1 Mnadin, tot de aici din Pe veteranul Toader Dra- oameni şi ce de muzici erau
cum o jumătate de secol nu goşa, omul pe care, în aceste ei. Horea, Cloşco şi Crişan sentimentul înalt ol patriotis­
era un act simplu, înscris pe sat. Trăieşte şi el. Trenul cu zile, l-om întîlnit mereu in mi-au fost dascălii cugetului acolo I Era frig, cu ploaie şi mului. al mîndriei pentru Pentru a crea produse de calitate superioară, care să sa­
care am mers la Alba lulia era ninsoare, dar n-am simţit râ- tisfacă gusturile clienţilor, colectivul de muncă al Fabricii „Vi­
o hirtie, ci unul înscris in ini- mijlocul pionierilor, l-om gă­ şi ai inimii. Faptele lor şi a lui
numai drapele tricolore. Multe ceola de afară, că ne încăl­ neom. dra" din Oiâştie depune o muncă susţinută. Fotografia din
mo şi sufletul fiecărui român, trenuri or mai fost. Erau şi sit, in sfîrşît, şi acasă, la ]e* Avrâmuţ al nost* m-au făcut zea căldura de dinăuntru, ce-o imagine redă un aspect din secţia argâsitorie, atelierul de
un act pe care nu-1 va mai pu- de-astalalte, de marfă, că nu bea. Ne-a poftit în „caso dina- să iubesc şi să cercetez isto­ purtom in suflet... După ce LUCIA LiCIU ros piei. Aici materia primă cunoaşte radicale transformări. De
aceea, orice operaţie se face cu multă grijă.