Page 86 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I ]

ducerii tehnico-adm inistrative,
P E R S P E C T I V A — atribut nu au m anifestat suficientă AZI
preocupare pentru realizarea
integrală a sarcinilor dc pro­
ducţie. M em b rii dc partid tre ­ VERA CRUZ
buie să fie în prim ele rîn d u ri
esenţial ai muncii de partid lor prevăzute în planul ne „V e ra C ruz" este un lilin tu n u ti cu 15 ani in urina, C IN E M A
pentru m aterializarea sarcini­
1963, să desfăşoare o aseme­
D i;V /\ : Suflete la ri scrltlo I si
nea muncă politică pentru în­ avind deci o virsta respectabilă L'sle penibil insă citul I : II kciu cin ;tlo yra lu l „P a lria ") ; Iu*
tărirea disciplinei şi răspunde­ vezi cu monumentele artei culte se clătină, troznesc din ir in g c io i u i A le xa n d ru ccl M a rt
Lucrările C onferinlci de <u 12 m ilioane de lei, n pro­ ia tovarăşul Remus Pălan, con­ Uzarea raţională a fondului de rii în muncă îneît să sc asi­ toate canaturile. Film ul iu i A id rid ), care inceurcă sa (,,/V in r) ; sn y lL lU A : M n ^ie niioa
parlid de la C S. Hunedoara au ducţiei marfă vîndută şi înca­ ta b ilu l şef — se creează go lu ri tim p, a u tila je lo r şi agregale- gure din prim ele zile ale anu­ im ortalizeze un episod ul re vo lu ţie i mexicone condusa ivii A c lililc („M u re ş u l") ; IlU N t-
acordat o atenţie însemnai;» sată cu 10 m ilioonc dc lcî, im ­ în aprovizionare, alte sectoare lor, să extindem mecanizarea lu i o activitate ritm ică, înde­ de Juarcz, este mult prea băl rin ca să mai poată li L>0 A lt A ; Valea („l-la c â ra ") ; He­
ro in a („S ld c ru rc ls liil") ; C A l.A N :
telului In care a m uncii colec­ pune un stil de muncă cla rvă ­ contabilizează stocuri supra- şi autom atizarea proceselor dc plinirea exemplară a în d a to ri­ p riv it $/ azi cu aceiaşi ochi ca acum 15 ani. Zece n e g ii m itite i 1,, 11 Iunie*') :
tiv u l de siderurgişti pentru zător in toate detaliile proble­ norm ative. aslgurîndu-se cu producţie, acestea constituind rilo r profesionale re revin fie ­ M in utiu /.ilulca rcqizorală a avui g rijă să pluseze ac­ T tL IU C : Undo este al J-lca rcg*i
realizarea sarcinilor izvo rile mei şi secloarcle de a c tiv i­ m aterii şi materiale, piese de căi sigure de înfăptuire a sar­ cărui salariat. Pentru aceasta, ţiunea in M exic, Intr-o am biantă dc vei Idicitute. In pre ­ („M in e i vil*') ; G liL L A K : P a rtiza n ii
c im p lr
FETRO -
(„M inerul**) ;
Iu
din h o lă ririle Congresului al tate. schimb cu m ult peste norm a­ cin ilo r, a angajam entelor asu­ com itetul de parlid, com itetul ponderenta secvenţelor, răzbate o structurare im agistică Ş*ANl : M a ryshi şî N apoleon („7
teatrala, astăzi greu suportabila. Dc pilda, există în Ulm
IX-lea, a C onferinţei National? Pe ' drept cuvînl se afirm ă tiv. In unele perioade aceste mate. de direcţie, organizaţia sin d i­ un cadru care ar lace cinste o rişu rci scene de operă, N oiem brie'*) ; Frum oasele vacan-
a pa rtidu lui. Darea de seamă că poli parcurge repede şi b i­ stocuri ou însumat 60— 120 m i­ In cuvîn tu l său, tova­ cală si a UT.C. trebuie să ac­ gen prin excelentă convenţional. V'c/i vedea o pialela |o („R cp u b llcA ") ; LLJPENl : N u it-
Ifl Iu M a lln o vka („M uncitoresc**) :
si delegaţii care au luat cu- lioane de lei, grevînd astfel răşul loacbim Moga, prim - ţioneze cu mai m ultă ferm itate Şapte oam eni dc au r („C ultural**) :
ne vin drum numai dacă îl cu­ a unui o tas mexican, In care un marchiz [Cesur Rome-
vln tu l avi arătat că în lata o r­ circu itu l norm al al m ijloacelor secretar al C om itetului jude­ .asigurind cele mai bune con­ io), u lu ito r dc elegant, şi un general al lu i Juarcz duc l.ON'UA : Leul a frica n („M in e ru l") ;
K.O.
(„Ene.vglu") :
ga nizaţiilor de parlid din noşti temeinic, numai dacă vezi m ateriale şi băneşti do care ţean de partid, a fe lic ila l pe d iţii desfăşurării încă de pe n- Ira la tivo care sc in v irt in ju ru l concutenlci mercenare. PAR O ŞFNI : G loconda MvA sin-ls
P E T R ILA :
C.S.H. au stat, în perioada de cu claritate lin ia pe care tre ­ dispune com binatul. Gospodă- sideru rg iştii hunedoreni pentru cum a unei a c liv ită li la n iv e ­ Acesta esle doui un cadru. Există Insă pe undeva, tre ­ („M u n c ito re s c ") : V U LC A N : Pan­
la ultim a conferinţa $i pînă rezultatele obţinute, urlnd u-le lul anului 1969. buie să recunoaştem, şi <> intenţie nobila de a Irunslu- tera ixcagrA („M u n c ito re s c ") : u m -
în prezent sarcini însemnate. noi succese in înfăptuirea sar­ Prim ul secretar s-a refe­ ziona in lim b a ju l cincm utoţjraite tra d iţiile teatrului, C A X l : V aletu l dc picA („7 N o­
O ltA S TJE : N ebu nul
ie m b rie ") ;
In acest an. de pildă, se pre­ c in ilo r economice şi po litice rit şi la alte probleme chiar ale celui antic. In acest context, lig u ra lia are ce­ din la b o ra to ru l nr. 4 („P a tria "! :
conizează să se obţină sup li­ ce le stau în latâ. In cuvîn- ale conducerii de către orga­ va din uerut c o iu lu i tragediei antice, dar cînd ne dăm Ai 7-lea co n tin e n t („FlixcArn") ;
mentar la producţia globală (MieriRta organizaţiei de lu l său, v o rb ito ru l s-a referit pe n izaţiile de partid a org a n iza ţii­ seama ca procedeuI pregăteşte de ţapi momentele ped- G F O AG JIJ-D At : A m prenta : IIA -
TEG : Cu toatA viteza, în a in te :
(planul in iţia l) 175 m ilioane de larg la sarcinile im portante lor de masă $i a insistat asupra pilante. rezolvate cam ieftin, sintem decepţionaţi. („P o p u la r") : B R AD : S flrs iiu l x -
lei, la producţia marfă vîndu- ce stau în fata sideru rg iştilor. problem elor sociale ce se cer Excelează, pe de o parle, abundenta încă ieră rilo r îm­ c e n tu lu i W4C („S teaua roşie") :
iar la beneficii pcsle plan su­ partid de la C.S. Hunedoara A tingerea nivele lo r planificate rezolvate la C.S. Hunedoara pinse pmă la paroxism, iar pc de altă parte, lastul os­ O URARARy.A : Reîntoarcerea Iul
tu si încasată 106 m ilioane lei,
S u rco u ff („M in e ru l") : tL IA : Se­
aşa
pe deplin posibilă,
esle
tentativ do la cu itca lu i M axim ilian. C aracterul rc.cn-
Experienţa
pozitivă acum u­
ma de 16 m ilioane de lei. De cum o rezultat şi din cuvîn tu l lată In conducerea econom ici z.ilal al elem entelor citate nu mal necesită, credem, nici cerişul roşu („L u m in a ").
asemenea în u ltim u l tim p s-au p a rticip a n ţilo r la discuţii, prin trebuie ridicată pe o treaptă un com entariu. Această lipsă acută a v e rid ic ită ţii este
alocat im portante sume de in ­ folosirea judicioasă a agrega­ superioară, ea să devină un bun Iară indolulă prim ul tactor patogen care atacă virsta R A D IO
vestiţii în scopul punerii în buic s-o atingi. Coordonatele rirca raţională a acestor fon­ telor siderurgice, extinderea al tuturor organ izaţiilor ă^ spirituala n peliculei. P R O G R AM U L I î 6.05—8 30 M u ­
funcţiune a blum ingului do m uncii noastre viito are sînt duri, cunoaşterea de către o r­ teh nolog iilor înaintate, te rm i­ partid Îm binarea exigentei cu Ne am intim cu o oarecare slupe/actie dc n d e d a ­ zică şi a c tu a lită ţi ; MO S um a rul
1 î£00. m odernizării lam ino rului bine precizate — arătau tovară­ ganizaţiile de parlid a nivele­ narea la tim p a lu c ră rilo r de a jutoru l concret, diferenţial, ce ta! ic iăculă de Aldr'tch Intr-un num ăr din Cinema Nuo- presei ; ».3u M om ent poetic V e r­
de ROO şi a altor agregate şi şii ing Vasile Văzdăuteanu. lor obţinute, căile concrete de in v e s tiţii în com plexul do la ­ trebuie acordat o rg an izaţiilor vo" dc acum c>tiva ani. In această declaraţie ci spunea s u ri de Ştefan Petică şl iu liu Ce­
zar Saveseu ; J,33 La
m icro fo n ,
instalaţii siderurgice. loan Dobrin. director com er­ econom isire a va lo rilo r mate­ m inoare de la Peştiş ele de bază, constituie una din că înainte rle toate va cou/a să nuanţeze liecare perso­ m elodia preferată ; 0.30 M atineu
Com itetul de parlid. avînd în cial, V icto r Pop, secretarul co­ riale şi băneşti, pot determina V o rb ito ru l a subliniat ne­ premisele pentru atragerea în ­ naj. indiferent dacă este ncqativ sau pozitiv, tncercind lite ra r ; IU.OU Im n u ri În ch in a te Re­
fală aceste obieclive — su b li­ m itetului de partid la lam ino­ o activitate superioară sporind cesitatea organizării ju d ic i­ tregu lu i colectiv la în fă p tu i­ 5 să regăsim în „V era Cm z* m ărturia acestei in te nţii, p u b lic ii : to.io Curs oe lim b a ger­
IX -a ;
mana. C iclul II, lecpa a
niau tovarăşii Soimoşi Ştefan, oase a aplică rii şi contro­ remarcăm cu uşurinţă că personajele interpretate de
rul de 6:10 mm. Acestea tre ­ continuu eficienta m uncii e­ rea sarcinilor ce revin siderur­ iu..IU Fragm ente d in re cita lu l stu ­
preşedintele com itetului sin d i­ Dcnise Davct. liu rt Lancasler, Cesar Romero şi Sărită d e n ţilo r D im ltric Ceborarencd (v io ­
buie însă însoţite de măsuri conomice. lu lu i executării h o lă rîrilo r, a- g iştilo r. De aceea, com itetul
catului, V icto r Pelroiescu, se­ operative care să ne perm ită In munca de conducere, în ceasla constituind una din plr- de p a rtid trebuie să-şi desfă­ 5 M on ticl. reqina desuetului, nu au nici măcar urme de loncel) şl P ctcr G rossnian (pian) ;
11.U5 M uzică populară d in T ra n s il­
cretar al com itetului de partid să lucrăm încă din acest an la fundamentarea lio tă rîrilo r şi qh iile hotărîtoare de m o b ili­ şoare permanent activitatea a­ o nuanţare. vania ; 11,33 M uzică uşoară ; 11.45
de la O.S.M. 2 şi a lţii — a înd ru­ nivelu l in d ica to rilo r prevăzuţi deciziilor trebuie să facem mai zare a întreg ulu i colectiv la colo unde se hotărăşte soarta Există totuşi două excepţii, care nc lac să nu regre- S fatu l m e d icu lu i. A lim e n ta ţia în
mat organizaţiile de baza, co­ pentru 1969. Sporirea vitezei mult apel la acei Indicatori m aterializarea prevederilor ho- producţiei, unde se înfăptuiesc os tăm tim pu l petrecut la spectacol. Una dintre aceste e x­ stă rile fe b rile ; 12 00 M uzică uşoa­
ră : 12.30
In tîln lrc cu
m elodia
m itetul de. direcţie, organiza­ de lam inare şi în consecinţă lă rîn lo r p a rtid u lu i $t stalului, In mod practic h o lă ririle parii o cep ţii este actorul G ary Coopcr (Tranc). neîntrecut erou populară şl In te rp re tu l p re fe ra i :
ţiile de masă să desfăşoare o tare măsoară gradvil de inten- l-aptul că unele schim buri şi ul w esternului, de un hresc adm irabil, care aduce M.20 A va n p re m ie ră co tid ia n ă :
îm bunătăţirea tuturor indicato­ _ silate al eficientei m uncii — (Inlui si guvernului. Com ite­
susţinută muncă politică şi or- secţii înregistrează răm încri în chiar si in atmosfera vetustă a acestui Ulm, magnet is- I3.au SollşM şi orchestre dc m u ­
rilo r tehnico-econom ici esle sublinia ing. Neculai A qaclii tul judeţean de partid — a spus z ic i uşoară ; 14,15 A ntena tin e ­
qanizaforică pentru realizarea mul unei m ari personalităţi artistice. C elălalt actor.
condiţională printre altele de sto­ director general al com binatu­ urmă iar altele cum sînt cele in încheiere tovarăşul loachim re tu lu i ; M.30 R a d lo p u b llclta tc ;
planului de producţie la toti M o rris A nkrum (qcn eialu l Juarcz) este pu rtă torul ade­ 11,50 C intcce populare cu N clu
cul de lingo uri necesare lam i­ lui. Productivitatea m uncii a rle la aglom erare şi furnale, Moga — îşi exprim ă convinge­ v ă ra tu lu i aer al revo lu ţiei mexicane, avînd o lată toarte
indicatorii. O atenţie însemna­ nării, folosirea judicioasă a agre­ sporit fată de anul 1967 cu 9.7 depăşesc consum urile specifice, rea că organizaţia de partid din H utu : 15.05 P re lu c ră ri corole d i
Ion D anlclescu ; 15.15 M erJdlnne ;
tă a fost acordală creşterii ro ­ gatelor, întreţinerea in sta la ţii­ la sută. valoarea producţiei iar la o te lă rii şi lam inoare se acest im portant centru sid eru r­ expresivă Codrcle, In care o b ie ctivu l poposeşte pc acest 15.30 V a rie tă ţi m uzicale ; 1G.15 M u ­
lu lu i de conducător al organi­ lor, elccluarca unor reparaţii marfă la fiecare o mie de lei înregistrează pierderi de metal gic, îm bunălătindu-şi a c tiv i­ chip bră2dai dc lu riu n i, înrcqistrca2â o adcvdrafd per- zică uşoară dc co m p o zito ri iu ­
za ţiilo r de partid, sp o ririi ca­ de bună calitate. Pentru des­ m ijloace fixe a crescut şi ea arată destul de elocvent că o r­ tatea politico-cconom ică, va lorm antâ artistică goslavi ; ic.30 O p in ii, dezbateri :
pacităţii lor de m obilizare făşurarea muncii fără în tre ru ­ cu peste IOD dc lei, dar sarci­ m ilîla cu consecventă pen­ Se spune că înţelepciunea vine o dală cu virsta. Dar 10.45 V iata de con cert a C apita lei :
17.15 Cadran c u ltu ra l : 17.33 M u ­
pentru realizarea sarcinilor şi peri se impune asigurarea sto­ nile deosebite (are ne revin ganizaţiile de parlid de la a- tru înfăptuirea cu cinste a sar­ nu in cazul unor film e care poartă, încă din geneză, r i­ zică d in operete ; 13.02 R fldlosim -
a angajam entelor. Munca des­ ccslc locuri de muncă nu au durile v lrs lc i spirituale matusalemice. pozlon : 11».20 M uzică po pulară şl
cu rilo r optime, depăsindu-se impun să sporim eficienta cin ilo r care-i stau în lată
făşurată de organizaţiile de exercitat un control eficace la AL, COVACI uşoară : 10.oo lladio eazeta de sca­
faza de „aprovizionare la zi" m uncii în toate v e rig ile p ro ­ ră : 19.30 O m elodic pe adresa
partid a căpătat ost fel un ca­ din care cauză unele lin ii lu ­ ducţiei Aceasta înseamnă că nivelu l cerinţelor asupra con­ A. NAGY dum neavoastră : 20.Oj a 7-n artă.
racter concret, eficace Rezul­ crează cu randament scăzut. va trebui să m ilităm ru mai P rem ie rele săp tă m în li. F ilm u l
„C o lu m n a ".
rom ăncsc
P rezintă
tatele obţinute de sid eru rg iştii In tim p ce la lam inoare — ară- multă consecvenlă pentru n ti- SlhMa Cineă : 20.20 M e lo dii... m e­
hunedoreni, in cele 10 lu n i lo d ii ; 20.53 N oapte bună. co p il :
din «uest an sînt ed ifica to are: .şanţ. In m om entul lo v irii i-a 21 on Pagini celebre din opere :
ţoale .(f^rlim entele nom inaliza­ umblu prin ra liu ri, de ce cu Lugoj — 2 1 .2 0 A ctu a lita te a m uzicală : 22 20
P.omanţe cîntate de C ornelia M i-
te .prin plan au fost realizate, lost sfirtecată haina şi o mi- mereu lipsă şl ca atare au hal şl Ştefan Lâzărescu ; 2 2 .4 0
produeîndu-se în plus 5 000 to ­ nccă i-a rămas prinsă de par­ rugat m iliţia sd prindă „ lu ­ M o m ent poetic. V e rsu ri de Ioana
pul*. treabă pe care uceasta
ne cocs m etalurgic, 31 600 to­ Institutul de mine Petroşani brizul maşinii. Şoferul Papp a şi lăcul-o. Hunedoara... B anta* ; 22.43 De la A ia Z —
m uzică uşoară : 23.45 M uzică pen­
ne fontă. 16 000 tone otel si Ludovic care venea cu au to­ lu ti-o dim ineaţă dc noiem ­ tru orgă : 0,03—5.00 Estrada n o r-
aproape 9 000 tone lam inate fi­ brie dum nealui a lost găsit tu 'n u . S u m a ru l presei la ora
nite A N U N J Â furgoneta 21-UD-2346, de la in pragul m agazinului cu o şi retur 4.00.
P R O G R AM U L I I : 8.10
M uzică
Delegaţii la conferinţă care Arad, din reparaţii capitale, a sticlă de verm ut alb. De d'a de estradă ; 8.33 „ T r ip tic B o tttcc-
au luat cuvîn tu l au subliniat oprit numai după ce a trecut roşu se pliciisisc. Şi, Tăm iş Man" dc O lto rin o R espighi ; 0,10
necesitatea ca şi în v iito r p ro ­ Un nou concurs dc admitere la Facultatea de mine, secţia de Burjuc... ca să cureţe pur- a p ă lit ca lu pu l din poveste. A, nul N u -i vorba dc o nouă li­ M uzică po pulară ; 9,30 A tlas n u i-
ale
blemele economice să stea exploatări miniere, subingincri. cursuri de zi. brizul. La om ul lăsat în drum Va sla in tr-u n [arc îmbrăcat nie de autobuze, nici dc cursă zicnl : 10.05 N oi în re g is tră ri 10.30
p ia n is tu lu i M lro n Soarcc :
mereu în atentia com itetului Concursul începe la 1 decembrie 1968 după norme­ Irumos in haine vărgale. Ca directă TARO:M. ci dc Lupca E m isiune lite ra ră pentru şcolari :
de partid, astfel ca succesele le în vigoare. înscrierea candidaţilor se va încheia la 30 in stare de comă nici nu s-a să-şi aducă am inte gustul Nicoiae. Dumnealui, dc başti­ ld.35 R ecital T ltu s M o rn ru ;
obţinute să fie consolidate si qindit. Cinrl a fost trezit de bă u tu rilo r şi d u lc iu rilo r cu nă din Valea Hrudului. a 11.15 C oncertul nr. 4 în re ntn o r
pe ntru vioară şi orchestră de H en­
dezvoltate. O asemenea ce rin ­ noiembrie 196$, orele 10 a.m. In fo rm a ţii suplimentare organele de m iliţie, după trei care s-a delectai in lungile devenii nomad'.' îşi schimba ri v ie u x tc m p s ; 11.40 A rii din ope­
ţă esle pe deplin justificată se pot p rim i zilnic la secretariatul fa cilita ţii între orele : ore şj jumătate, Papp mai era nopli de „pază*. Pentru ca d o m iciliu l rle la n zi la alia. re In tcrp cta te dc Ana Tălm ăcea-
deoarece în anul 1969 econo­ 7-20. zău. n-am mai auzii ca cine­ A zi lura in tr-o localitate şi... nu : 12.05 A vanp rem ie ră c o tid ia ­
nă ; 12,15 Concert de pi in 2 : 13.00
mia naţională urmează să p ri­ încă beat iar lingă c l zăcea va să primească leala pentru şfergea putina ; m iinc in tr-a l- C inul N icoiae T ro fin şl G hcor-
mească suplim enlar ca n lilă ti o sticlă plină cu vin. In ace­ cu... Iură. ta şi... pe-aci fi-e drum ul. Ce ghe Pctcu : 13.15 Recital A rta Fln-
însemnate de fontă, otel si la ­ eaşi zi Papp a mal comis un să-i p o li da de urma ? rcscu : 13.30 M uzică de balet :
14.10 Cinteec dc dragoste sl jo ­
minate. Aceste angajamente accident in ju d e lu i Arad. In tr-u n u i din drum urile sa­ c u ri populare : 14.39 M u 2 ică
conturează în lin ii e se nţia le' P oli oare încerca milă lată Cu cine stai le s-a im p o lm o lii. Nu in lr-u uşoară : 13.00 C oncertul pentru
ansamblul de activităţi. pro­ mlaştină, ci in Hunedoara. violon cel şl o rch csirfl de Robert
Schum an ; 15.30 O rizo n t ş tiin ţific :
gram ul de. muncă pentru pe­ întreprinderile pentru mecanizarea Totală lipsă dc asemeneu om lipsit dc cea de vorbă A ici. ,n lu i ut din vestiare­
rioada 'anului 1969 S arcinile mai elementară omenie ? Le­ le m u n cito rilo r dc la I.C.M.
după cc a tăiat vreo tre i la ­
mari care ne slavi în lată — gea îşi va spune cu vîn tu l cu TELEVIZIUN E
subliniau în cu vîn tu l lor M ir- de umanitate toată asprimea. N u -i chiar lipsit dc im por­ căte, îm brăcăm inte ; a intrat
ea Pcnescii. inginer sef cu agriculturii din Qrăstie, tantă sd ştii cu cine stai dc in birou l m aiştrilor unde şi-a 10.00 Curs dc lim ba franceză (re­
,‘oblemele o te lă riilo r. M iliţii \ orbu, şi-n cine ai încredere. „ com pletat" garderoba, p vrl- luarea lecţie i de (uul) ;
’ îotesteanvi. dire< torul direcţie i O ricare dintre noi n-ar ezi­ Lupul păzitor Că dc nu, nu ş tii cc se in tim - moneul şi... in cc/c din urmă 10.30 Curs dc lim ba engleză (re­
de transporturi. Emil Delapeta. ta o clipă sd dea a ju to r unui plă. M ai sint şi oameni lip ­ a lost prins. luarea lecţiei dc m a rţi) ;
secretarul C om itetului de parlid om suferind. Este dovada s iţi de scrupule. Cine dintre Cum n-a putut justifica cc 11.00 T \\ pe ntru spe cia liştii din In ­
de la O .SM . I — arată încre­ respectului lată de om, a o- la stînă căuta în Hunedoara, s-a aliat du strie. C iclul : „C ib e rn e ­
derea pe care conducerea p a rti­ v e c in ii Iul Mnqoşan V /ore l că dum nealui venise in ace­ tica ". D ialog ul om -m aşlnă
dului şi statului noslrvi ne-b Recrutează candidaţi pentru a li călii icaţi prin m cnici. Sini însă şi excepţii, N -a tl auzit desigur, dccit din Hunedoara nu I-a cunos­ eaşi zi de la... Lugoj. unde (reluare) ;
acordă, reflectă in acelaşi tim p cursuri de scurta durata (10 luni) în meseria dc mecanic oameni lip s iţi de acest senti­ in poveşti că, o dată un lup cut? Ha l-a cunoscut şi-o co­ a mai „operat" două fu rtu ri I) 1*,;U> Pentru elevi. C onsuIlH ţll la
potenţialul de muncă al colec­ ment. In noaptea de 23 spre a lost pus sd păzească o sti- pilă, o minoră şi a ovul în­ Prin spargere. Ci. si ca să lim b a rontănft (cl. a V H l-a l
tiv u lu i de siderurgişti în plină agricol. 24 noiem brie a fost prins un nă dc oi. Cc s-a ales cu m i­ credere in cl. Acesta a p ro fi­ nu-şi uite urmele, a tăcut Tonta : G ra m a ilcă -V e rb u l ;
ascensiune. In contextul aces­ Cursurile se organizează pc lingă Şcoala profesio­ asemenea om (dacă poale li oarele ? Povestea spune cu de distanta retur. N -ar II ple­ 18.00 T clccro n ica econom ică ;
tor sarcini rezolvarea cu p rio ­ nală de mecanici agricoli dm Alba lu lia şi vor începe la atunci lupul n-a mai lost lă­ lat de naivitatea m inorei că­ 18,30 Curs dc lim b a german»! (lec­
ritate a im or probleme de fond data dc 2 decembrie 1968. num it aşa), care după ce l-a sat să se apropie de ţarcul reia i-a prom is mrtrea şi so­ cai cl, Lupca. nici in ruptul ţia a 32-a) ;
privind organizarea ştiin ţifică lo vit qrav cu maşina pc Sta­ lor. In alară de unul singur, rea Dinu a rlus-o la fratele capului, dar /-au cerul Insis­ j 19,00 Club X X — em isiune pentru
a producţiei si a m uncii tre ­ Pe durata şcolarizării cursanţii vor beneficia dc ca­ na Eremie din Burjuc nici to ti se lercsc. Acesta e... un lui. Vorbele du lci nu devenit tent cei din Lugoj. (La Hune­ tin e re t. T in e re tu l — obiect de
buie să constituie obiectivul zare şi bursă, din care vor suporta costul hranei. C andi­ măcar n-a oprit. El a mai om. Num ai că a procedai ca doara se va IntvQrce că arc cercetare ş tiin ţific ă ;
nr. 1 al m uncii noastre de lu pu l din poveste. E vorba de aspre, am eninţătoare, iar... dosar dc cercetare). Cum o li 13.10 T e le ju rn a lu l «le scară ;
partid si tehnico-cconom ir'v daţii ncbuîc să îndeplinească următoarele contliţiuni : mers pină la V e le i unde... Tâmaş Gheorqhe, angajat la v io lu l calilicQ l ca atare de 19,45 B u le tin u l m cico ro lg ic. — Pu­
Îm bunătăţirea ca lită ţii produ­ — stagiul m ilita r satisfăcut ; s-a culcat lin iş tit in cabina paza c iv ilă co n tra ctu a li. LI organele de cercetare. E vi­ lost „bucuria revederii" In b lic ita te :
selor. reducerea rebuturilor, autoiurqonetei pc corc-o con­ păzea, nu se ştie dc cine. ma­ dent, va da seama pentru Lugoj, nu ştim. Cert este că j 19.5: H andbal fe m in in : Rom ânia
care în acest an reprezintă 7,5 — absolvenţi a m inimum 4 clase elementare ; ducea. gazinul alim entar nr. 1 din lapta tu: tnirşavă dar. nu-i a lost aşteptat cu dubă. — U.R.S.S (repriza a ll-a ) ;
m ilioane lei, economisirea me­ — să aibă dom iciliul în raza dc activitate a între­ lirad, din care dumnealui... ca sd nu meargă pe jos. Nu | 20,20
Stana se întoarceu acasă dc rău ca şi a lţii sd tragă cuve­ C inice şl jo c ;
talului si in special gospodări­ p rind e rilor respective. lupul, se-nlrupta din cind in lace. j 21.00 L ira : P la iu l M io riţe i — ve r­
rea judicioasă a tu tu ro r valo­ la căm inul cu ltu ra l cu doi cînd. Avea om ul şi chei po­ nitele învăţăm inte. N u -i prea suri In lectura a u to rilo r ;
rilo r m ateriale si băneşti este Cei interesaţi se vor prezenta la sediul acestor în ­ prieteni. A venit o maşină, triv ite pentru uşî. bine să ai increderc-n o ric i­ Rubrica realizată de ! 21,10 A vanp rem ie ră ;
cerută dc faptul că în anul treprinderi. l-a izbit şi l-a aruncat in Nu .ştiau vîn zu lo rii cinc Ic ne. D3AGOS CALIN | 21,30 ' Tetecincm alcca : „Itiro ş im a ,
care vine valoarea producţiei dragostea m ea" — film ;
globale sporeşle suplim entar I T e le ju rn a lu l dc noapte.
C o o rd o n ate industriale » C o o rd o n ate indusiriale @ C oordonate industriale C o o rd o n ate industriale v C o o rd o n ate industriale
se realizează integral se depă­ stocurile supranorm ative con­ un ită ţilo r. Acest lucru depin­ lui respectiv şi forul său tute­ le pentru justificarea restante­ îm binate cu acţiuni sualinule
şesc m ult cheltuielile de trans­ stituie de m ult şi la m ulte în ­ de Insă de competenta, in iţia ­ lar su-şi respecte o b lig a ţiile . lor. Dar ju stifică rile nu pol fi pentru pregătirea in ve stiţiilo r hligaţic de prim ordin o con­
port, cheltuielile penlru între­ treprinderi un adevărat balast. tiva şi sp iritu l gospodăresc al In consecinţă, cu 2 luni în a in ­ puse temelie construcţiilor. Es­ viitoare. stituie creşterea eficienţei o-
(Urmare d>n pag ţinerea aparatelor frig o rifice şi Deşi gospodăria comunală şi-a colectivelor de muncă din u n i­ te dc sfîrşilu l anului, planul te in u til să mai demonslrăm O oonomice in loale sectoarele.
alte costuri. Această situaţie a­ depăşit planul de beneficii pc tă ţile locale la lu crări de alim entare cu a­ că ncrespcctarca term enelor la p te le relatate demonstrea­ A cţion in d cu mai m ultă răs­
rezolvarea
penlru
pundere
rată că sp iritu l gospodăresc nu 9 luni, îm prum uturile restan­ pa în Valea Jiu lu i nu se rea­ de punere în funcţiune in flu e n ­ ză insă că Iniţia tiva, com peten­ problem elor de bază, colective­
(«btiir urm ărită ofîcicnla c* acţionează eficient şi prompt. te totalizează 2 366 000 lei. în ­ Investiţiile se ridică lizase nici în proporţie dc G<> ţează direct şi negativ tocmai ta şi sp iritu l gospodăresc nu le de muncă din un ită ţile Io-
mnmică l’e această linie se îm prum uturile restante pe­ treprind erile din Deva, Petro­ la sulă. Dacă in acest caz vina eficienta in ve stiţiilo r. găsesc peste lot teren prielnic cale şi conducerile lor au nu
p >alc realiza mai m ult nalizate cu mari dobinzi se şani, Haţeg şi allele excelea­ prea greu din dosare principală revine executantului, In perioada scurtă care a de acţiune şi, in consecinţă, numai posibilitate dar şi o b li­
localizează şi in b ila n ţu rile al* ză în acest domeniu tocmai da­ în altele nici beneficiarii de mai rămas pînă la s fîrş ilu l a­ organizarea ş liin ţllic ă a m un­ gaţia să ridice rezultatele ob­
tor întreprinderi. Cu o lună in torită faptului că nu reuşesc in v e s tiţii n-au acţionat cu des­ nului trebuie m obilizate cu cii îşi primeşte numai în par- ţinute pină acum, la un nivel
urmă, industria locala avea să răspundă sarcinilor care le In perioada core a niai ră ­ tulă prom ptitudine. îm bunătăţi­ răspundere toate forţele exis­ !o d rc p lu rilc Sarcinile trasalc superior. Sursa viito a re lo r
tente penlru urgentarea cxc-
Spiritul gospodăresc peste 2 m ilioane Iei de aslfel revin. La u n ităţile de gospo­ mas pînă la sfîrşilu l anului Irc- rea alim entării cu apă a oraşu­ cupei şi realizarea integrală a de conducerea pa rtid u lu i şi ne­ succese trebuie căutată insă <n
lu i Deva
esle o necesitato
cesităţile locale Impun ca fie ­
răspundere şl
perescvercnlă
stringentă chiar din anii tre ­ Planului de in ve stiţii. E fo rtu ri­ care unilate. mică sau marc, în dom eniul organizării ş tiin ­
în... impas cuţi. Dar docum entaţiile şi a­ le care se fac pentru recupe­ să-şi realizeze ritm ic şi in te­ ţifice a producţiei ş( a m un­
probările necesare au lost a­ rarea restanţelor se cer să fie gral in d ica to rii de plan. O o- cit.
1 n ile restante garantate de or- A CINCEA ROATĂ sigurate destul de greu iar
Prin prezenta lor, Im prum u-
lucrările, care figurează ca o
,i mul tutelar, confirm a un gen suplim entare de plan, ou înce­
do discordante între p lan uri şi put lîrziu .
realizări arătînd că undeva s-au Realizarea in v e s tiţiilo r plan i­
tm urea i ireburile. C hiar dacă LA CĂRUŢĂ? ficate nu oferă m otive de m ul­
ut impuse de anumite con di­ ţum ire nici pentru direcţia dc
ţii obieclive, im previzibile, a­ industrie locală şi un ită ţile
sie îm prum uturi nu slim ulca- subordonate care şi-au „re ze r­
va t" penlru u lii mele 2 lu ni ale
preocuparea pentru folosi - anului pcsle 40 la sută din
a raţională a m ijloacelor mo- de îm prum uturi datorită stocu­ dărie comunală şi localivă se Iniie să sc execute un volum plan. M ari restante se semna­
rilo r supranornialive şi altor observă niai ales abateri de la de in ve stiţii m ult mai mare do­
uale şi băneşti şi grevează lează lo atelierul electrom eca­
i nlabili lalea u n ită ţilo r respec- cheltuieli inutile. Tocmai la buna organizare a transportu­ r ii realizările medii din lu n i­ nic din Deva şi la slaţia de
le anterioare. In unele cazuri
/e. Tot ii si unele conduceri l.I.L. Orăşlie, unde s-a organi­ lu i în comun, lipsă do solici­ c foarte greu dc presupus că auto-m nlo din Hunedoara. Cu
■ ■ u n ilă li nu se Îngrijorează zat lin schimb de experienţă tudine faţă de anumite nevoi eventualul asalt de la sfîrşilu l loalc in te rve n ţiile făcute, I.C.S.
I» ca mult de volum ul mare al p rivin d diversificarea şi orga­ cetăţeneşti şi depăşirea che ltu­ anului, pe care se scontează, Hunedoara nu şi-a confirm ai
nprum u lurilor restante. La nizarea ştiin ţifică a producţiei, ie lilo r la unele activită ţi de va reuşi să anihileze restantei-? anul acesta renumele prin fe­
1 octom brie unităţile comcrcia- valoarea îm p rum u tu rilo r res­ bază. lu l cum şi-a respectat sarci­
t din ju d e lu i Hunedoara do­ tante depăşeşte 1 200 000 lei Îm prum uturile restante vizea­ înregistrate pînă acum. Pină nile p rivind lu crările de gos­
in ea u aproape ft m ilioane de La întreprinderea respectivă ză în prim ul rind modul cum la I noiembrie, direcţia de. gos­ podărie comunală
l/ti îm prum uturi restante. Acest s-au creat stocuri de m aterii sint gospodărite m ijloacele ma­ podărie comunală şi localivă In alin situa ţii lipsurile con-
a realizat numai 66 la sulă din
!» (ru arată că ori nu s-au stu­ prim e şi m ateriale pentru ne­ teriale şi băneşti din unităţii»; planul âmidl de in vestiţii. Com­ s lm c ln rilo r s-nu îm binai cu
diat bine necesităţile ori s-ou vo ile im ediate ale producţiei, respective dar dezvăluie şi nil parativ cu calendarul sint mult de fi(ie nţcle b m c fic io n ilu i. Lu­
osii zadarnic unele ic-zcrve nu s-a realizat planul la Inlo- aspect. Organele tutelare caro rămase în urmă lu crările do crările de in v c s lilii planificate
inse in calculele iniţiale. c u ilo ri de cărămidă iar unele în acest caz sini chiar uncie anul accsla la Fabrica de că­
lu crări de mică mecanizare au d ire cţii judeţene care accepl.i alim entare cu apă din Valea rămizi din Pricaz condiţionea­
Realitatea arată că ambele
fost prea m ult tărăgănate, in prea uşor garantarea îm prum u­ Jiului, exlinderea surselor de ză însăşi aprovizionarea şan­
utune şi-au cum ulat efectul. turilor. E xteplînd neajunsurile apă la Deva, Hunedoara .şi O-
1 unoasicrea insuficientă a cc- alte situaţii aprovizionarea nu norm elor care reglementează răşlie ctc. tierelor şî a altor un ilăti lo ­
nţelor de consuni şi lipsa de este corclală cu necesilălile acoaslă problemă, nu lrc*biii“ Deşi s-a observat demult e l ia le cu m ateriale de construc­
xIgenlli an făcut să pătrundă producţiei. Inlre altele sc poa­ ţie Cu toate acestea ritm ul do
le am inti că la 1.1 L. Deva s-a neglijat aspectul esenţial. In executantul tărăgănează lu rrîi execuţie nu confirm ă planurile
n depiv/ite sau pe reţea mari
creat un stoc dc scoici în va­ condiţile practicii noaslic? eco­ întocmite. -
a n iitiiţi de m ărfuri de calitate rile de apă şi canal din V a­
loare dc peste 220 000 lei, care nomice, îm prum uturile restante Acum cînd şi în domeniul
labă sou nesolicilatc de cum- n-are asigurată posibilitatea do constituie o practică economică lea Jiului, in te rven ţiile direc­ in v e s tiţiilo r ar trebui finaliza­ Aspect din interiorul staţiei centrale de conexiuni de la teimocentrala U.V. Cdlan.
i «urători ulilr/.are. păgubitoare Dc aceea, ele tre ­ ţiei judeţene n-au reuşit să de­ te proiectele, unii caută şi Foto : V. ONOIU
Deşi planul de desfacere nu Este doar un exemplu. Dar buie să dispară din bilanţul term ine conducerea şantieru­ chiar cred că găsesc arqumcn- ______________________ ______ ______