Page 9 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ţARHE. UNITI-VA I
Tovarăşul Ion Qheorghe Maurer
IN PA6. A IV-A
a plecat spre Teheran
® LA ^ VIENA : Con
vorbiri între delegaţia Shnbălă la amiază a părăsit noasa. erau prezenţi tovarăşii
llîe Verrlet.
Janos Fazekas.
P.C.R. şi delegaţia P.C. din Capitala, plccinri spre Teheran, Gheorghe Rădulestti losil
tovarăşul Ion (iheorghe Maurer.
Austria. preşedintele Consiliului de M i Banc, Manea Mănescu, Gheor-
niştri al Republicii Socialist-» ghe Gaslon Marin miniştri $1
* DECLARAŢIA GU România, rare, la invitaţia p ri oile persoane oficiale.
A fost de fată Yahya Moţa-
VERNULUI R. D. VIET mului ministru al Iranului, A- med-Vaztri. însărcinatul cu a-
NAM în legătură cu înce mir Abbas Iloveida. va tare o lacori ad-inlerim al tronului la
tarea bombardamentelor a- vizită ncoli< ială In orcaslă ta Bucureşti
mcricanc asupra teritoriu ră.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU lui Vietnamului de nord. I.a plecare, la aeroportul Bă (Agcrrres).
® Vizita tovarăşului
Corneliu Mnncscu în Ar
ANUL XX NR. 4304 DUMINICA 3 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI gentina.
In dezbatere publică :
Proiectul legii privind
comisiile de
Pe măsura înaintării societăţii noastre pe stituţii, teoreticieni şi practicieni ai dreptului,
drumul desăvirşirii socialismului, oamenii cadre cu munci de răspundere în organele de
Tenlm garderoba noastră unde se preconizează şă se
muncii aduc o contribuţie sporită la întreaga partid şi de stat, din organizaţiile cooperatiste di» iarnă cro/ftoiii r !*■ la conleclionezc aproximativ
viaţă politică, economică şi culturală a ţării. şi celelalte organizaţii obşteşti. „V idra" Or.iştii» nu »‘oti< <*- 21)0 000 perechi - cu
put şi labrică numeroase 120 00U mai mult decit In
In vederea dezvoltării şi perfecţionării Examinînd proiectul de lege şi avînd in produse cu* Ictrgn utilitate. acest an De asemenea s-a
continue a formelor de participare a maselor vedere însemnătatea lui deosebită, Comitetul Articolele ci o blănărie, ga executat colecţia anului
1060 cu modele corespun
ma largă a sennlabricalclor
la activitatea socială, pc baza principiilor sta Executiv al Comitetului Central al Partidului Iar cinste colectivului de zătoare, pe măsura gustu
bilite de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Comunist Român şi Consiliul de Miniştri au nici. Unele din produse sint lui şi exigentelor cumpără
mult apreciate şi peste ho
torilor.
Naţională a P.C.R., s-a întocmit proiectul de hotărît ca, înainte de a fi prezentat Marii Adu tare. Mănuşile conlcclionale Efortunle tăcute în di-
lege privind comisiile de judecată. Proiectul nări Naţionale, să fie publicat in presă şi su la V id ra - sint purtate cu reclia pregătirilor de Iarnă,
aceeaşi plăcere în Anglia.
asigurării
condiţiilor înde
ţine seama de experienţa şi rezultatele pozi pus dezbaterii publice. Suedia ca şi în Olanda, plinirii sarcinilor economi
tive obţinute de organele obşteşti in întărirea In acest scop, publicăm proiectul legii Norvegia — ca să amintim ce în perioada trim estrului
IV sînt .vizibile dar insu-
respectului faţă de lege şi combaterea mani privind comisiile de judecată. Ziarul nostru doat cîtova din cele 13 licient cooordonate şl con
lori unde produsele respec
festărilor antisociale, de necesitatea concen pune coloanele sale la dispoziţia tuturor cetă tive au o mare căutate Ple trolate In ziua In care
ţenilor care doresc să-şi exprime pe această ci nd de la un asemenea ca ne-am interesat de aceste
trării tuturor formelor de influenţare şi juris dru. am încercat să aflăm probleme, situaţia pregăti
cale părerea lor, să facă propuneri. dacă cei ce ne pregătesc rilor ele iarnă — la nivel
dicţie exercitate in prezent, in cadrul unui haina, căciula si mănuşa de întreprindere nu era
Observaţiile, propunerile şi sugestiile în
singur organ, cu o sferă de atribuţii lărgită. călduroasă, se preocupă cu cunoscută
legătură cu proiectul de lege pot fi adresate aceeaşi intensitate şi pen Împreună cu ing. S/.egedi
La întocmirea proiectului de lege au fost presei centrale şi locale sau Ministerului Jus tru crearea in atelierele lor M ih ail am încercat să fa
de lucru a condiţiilor tch- cem bilanţul stadiului în
consultaţi specialişti din întreprinderi şi in- tiţiei. nico-materialo necesare deplinirii planului pregăti
deslăşurării unei activităţi rilor. Am rctinut că 26 de
ireproşabile în perioada măsuri vizează probleme cu
P R O I E C T tim pului friguros. caracter tehnic, iar 15 sînt
Este m eritoriu că au exis de ordin orqanizatoric şi
tat preocupări pen-tru dez administrativ. Majoritatea!
La furnalul voltarea spaţiului de lucru pentru a fi îndeplinite in
măsurilor au fost prevăzute
L Lăcătuşii Gheorghe Stîrc la secţia mănuşi (preconi din ele au rămas pe hlrtie
luna octombrie, dar multe
zat 5 600 mp, realizat 28 000
5 de Ea (.$. -şi Gheorghe Oprita, de la ceea ce asigură condiţii în (mai sînt de îndeplinit a
ct<\,
la arqăsitorio
mp).
F.C. Orâştie, execută un a sarcinilor de plan S-au proxim ativ 25 la sută din
deplinirii şi în continuare
privind comis judecată Hunedoara, din strungurile paralele. cadre noi necesare pregă A. NAGY
minuţios control la unul
aproximativ
100
instruit
Foto : V, ONOIU
s-a aprins tirii producţiei anului 1060 ( C ^ W e j n jp o g . o 3-o)
pentru secţia
de mănuşi
C A P IT O L U L 5 tc organizaţii este-mai mic de judecată desemnează dintre H
un preşedinte.
200. dar împreună au cel p u
ţin acest număr, comitetele e Comisia de judecată Işi exer focul
xecutive ale consiliilor popu cită atribuţiile In compunerea
lare pot înfiinţa comisii de ju a trei membri Solicitudinea lucrătorului din comerţ
decată pentru rezolvarea prici ART 7. Cind rezolvă litigii
Organizarea comisiilor n ilo r şi litig iilo r privind pe comisia se completează din o fi scurtă di» staţionare, nece
După o pr'TÎOddă relativ
de muncă privind pc anqajati,
acestor
anqaialil şi membrii
organizaţii. ciu cu doi membri delegaţi, li sară executării lucrărilor de
reparaţie capitala, furnalul
ART. 5. Comisiile de judeca
de judecată tă sînt alcătuite din 5 mem nul de către conducerea orga nr. 5 de la C. S. Hunedoara O oră în rolu! cumpărătorului
nizaţiei socialiste şi celălalt de
bri, care se aleg pe timp de către comitetul sindicatului. este din nou apt pentru în
2 ani, după cum urmează : ART. 8. Lucrările cu carac ceperea unei îndelungate O fată zimbiloare şi amabilă, lin interes vizibil ne oprim în fala rafturilor, aş
ART. 1. Comisiile de judeca In organizaţiile socialiste cu a) coi ai comisiilor prevăzu campanii de funcţionare. In pentru a nu părăsi magazinul fără să cumperi ceva. teptăm, doar măcar una din
tă. expresie a democraţiei so un număr mare de angaiati sau te în art. 2 lit. ,,a“ şi ,.b", de ter tehnic ale comisiei de ju vederea pornirii acestui a- o Invitaţie stăruitoare de a reînnoi vizita, ială numai cele zece se va încumeta să
cialiste, a creşterii roiului o membri, organele de condu către angajaţii sau membrii decată vor (i efectuate de un qrcqat, căruia constructorii citeva motive, ridicate la rang de pretext, care nc-au ne întrebe cc dorim. V ă z ă
piniei publice in viata socială, cere ro t stabili să funcţione organizaţiilor respective, care secretar desemnai, după caz, i-au conferit vigoare şi tine îndemnat să facem un raid prin unităţile comerciale toarele se fac însă că nu ne
de conducerea organizaţiei so-
sint organe obşteşti de influen ze, în caz de necesitate, mai au. potrivit legii, dreptul de < ialisle sau comitetul executiv reţe, ieri la orele 7,05 c-a a de pe strada Republicii din Petroşani. M o b ilu l: soli văd, vorbesc între ele, se în
ţare şi jurisdicţie, alese în a multe comisii dc judecată vot ; al consiliului popular pe lingă prins focul pentru uscarea citudinea lucrătorului dc după tejghea Dacă trans curcă una pe alto pe după
dunări generale ale oamenilor Pentru organizaţiile socialis b) cei ai comisiilor de jude care funcţionează comisia. zidăriei refractare. Cu oca ferul ideilor cnunlale mai sus. din închipuirea noas- tejghele. Se apropia ora în
muncii sau în sesiuni ale con te cu mai puţin de 200 anga cată prevăzute în art. 4, de că Secretarul comisiei de jude zia reparaţiei planificate, stră fn practica cotidiană, nil s-a produs întocmai, chiderii (12,30) şl nu le mai ar
siliilor populare, prin care se jaţi sau membri, cu sediul în tre consiliile populare. cată va fi desemnat dc pre furnalului î s-au executat dacă exemplele în tiln ile nu le-am putut jncaura. cît dea de servitul clienţilor.
realizează participarea maselor aceeaşi localitate cu orqanul Membrii comisiilor de ju şi anumite lucrări de mo rle cît, în contextul Intenţiilor noastre, al unui co
ferinţă dintre persoanele care
largi la înfăptuirea legalităţii lor superior, se va constitui o decată se aleq dintre persoa au studii juridice, iar. in lip dernizare : A (ost schimbat merţ civilizat, nu ne slm|im vinovaţi cu nimic. Mai A m plecat cum am intrat,
şi la educarea socialistă a ce singură comisie dc judecată pe nele care au o proqătire co să, dintre cele cu o pregătire profilul agregatului şi refă degrabă ara chema la reflecţii conducerile O.C.I.. pro adică fără ca cineva să se
tăţenilor tn spiritul promovării lîngă acel organ, dacă împreu respunzătoare şi reputaţie ne corespunzătoare pentru înde cută instalaţia de aer cald intereseze de m otivul pentru
unei atitudini corecte fată de nă au cel puţin 200 angajaţi ştirbită. plinirea acestei sarcini. în vederea îunc(ionăriî fur duse industriale şl T.A.P.L. Petroşani, organizaţiile dc care am păşit pragul unităţii.
parlid din cele două unităţi — şl nu numai din cele
muncă, întăririi si dezvoltării sau membri. Cei din comisiile prevăzute în ART. 0. Nu pot fi membri ai nalului cu temperatură mă Ba, să nu (im nedrepţi. 0 vln-
avutului obştesc, precum şi al ART. 4. Pe lingă comitetele alin. 1 lit. „a** se aleg dintre comisiilor de judecată cei care rită de peste 1000 grade C. două — reflecţii care să se soldeze cu măsuri inenilc zâtoare ne-a întrebat totuşi...
asigurării unei bune compor să îndrepte unele stări de fapt care mai degrabă în cît e ceasul. Probabil, ca să
executive ale consiliilor popu angajaţii, membrii cooperatori foc parte din conducerea o r şi s-a modificat sacul de depărtează clientul dc magazin, in loc să-l atragă. nu spunem că nu-s atente cu
tări în societate lare prevăzute tn art. 2 lit. sau membrii celorlalte organi ganizaţiilor socialiste cocs. Totodată, s-au montat
Pentru îndeplinirea sarcinilor ,,c" se constituie comisii dc» zaţii obşteşti. Propunerile dc ART 10 M em brii comisiei la ctivă clemenţi dc răcire cumpărătorii
ce le revin, comisiile de jude judecată, pentru rezolvarea candidaţi în vederea alegerii se de judecată care nu justifică mult mai rezistent! decît puţin de Î0 vînzătoare (o par
cată încearcă împăcarea pă rţi pricinilor şi litig iilo r privind fac de oamenii muncii din o r încrederea < c li s-a acordat pot cei ttlirizaţi anterior. S-a e- Cît e ceasul ? te din ele, eleve ale şcolii GH. PAVEL
lor în unele pricini şi judecă ganizaţiile obşteşti ; listele cu- fi revocaţi de cci care i-au a xcculal de asemenea zidirea profesionale comerciale din A. DAVID
abateri de la regulile de con pe cetăţeni. prinzînd propunerile dc candi les. localitate, aflate in practică), iu
vieţuire socială, litigii de mun Comitetele executive ale con daţi se vor afişa cu cel pu Dacă o comisie se descom creuzetului cil blocuri carbo afară di» responsabilul unităţii.
că. precum şi unele litig ii pa siliilor populare pot înfiinţa a- ţin lf> zile înainte dc dala ale pletează din orice cauză, com nice care îi dă furnalului o Iotă o situaţie, fn magazinul Cumpărători, cîtiva. Şi totuşi... (Continuare in pog. o 3-o)
trimoniale. seTnenea comisii, In caz do ne gerii. pletarea ei se face In condiţiile durabilitate dublă faţă de „Ţesături" numărăm nu mai Ne plimbăm prin magazin,
ART. 2. Comisiile de jude cesitato, şi in sale si cartiere. ART fi. Mem brii comisiei dc prevăzute in art. :». cea obţinută cu cărămidă
cată funcţionează : Competenta teritorială a comi refractară obişnuită, iar la
a) pe lingă comitetele de d i siilor din sate şi cartiere se vairă s-au folosii blocuri a-
recţie ale întreprinderilor si stabileşte de comitetele ex •»- luminoase fabricate în Ură A
organizaţiilor economice şi pe cutive ale consiliilor populare îm bunătăţirile aduse vor In aceste zile, pe ogoarele judeţului se dă bătălia pentru
llnqă organele de conducere pe lîngă care acestea funcţio In pagina a ll-a face ca furnalul să funcţi
ale instituţiilor do stal ; nează. o dată cu holărîrea de oneze cu o presiune înaltă
b) pe lîngă organele* de con înfiinţare* a lor terminarea grabnică a recoltării şi însăminţărilor.
ducere ale organizaţiilor coo Comisiile de judecată prevă la qît, de ordinul a 0,4-0,5
peratiste şi celorlalte organiza zute in alin. ! rezolvă şi p ri atmosfere în loc de 0,2 at
ţii obşteşti ; cinile şî litigiile privind pe mosfere. să se reducă con In pagina a Hl-a a ziarului publicăm articolu 1
< | pe lingă comitetele exe angajaţii comitetelor executive Publicăm capitolele ll-VI ale sumul specific de cocs cu
cutive ale consiliilor populare si pe angajaţii şi membrii o r
municipale. orăşeneşti. ale ganizaţiilor socialiste situate 50 kg pe tonă dc fontă şi
sectoarelor municipiului Bucu In aceeaşi localitate, dacă îo proiectului legii privind să se obţină un plus la ca IIlIPliL ÎNABNTAT NU MAI ÎNGĂDUIE NEC! 0
reşti şi ale comunelor. acele orqanizalii nu se pot pitolul „producţie" de cel
ART. X Comisiile de judeca înfiinţa comisii de judecată din f A
tă prevăzute în art. 2 lit ,,a" cauza numărului redus de an comisiile de judecată puţin 20.000 tone fontă a BNIEQZlEBtE A LDCRĂRIEOD AGRICOLE
şi ,.b“ se constituie în orga gajaţi sau membri. In cazul în nual.
nizaţiile socialiste care au c el care numărul angajaţilor şi L J
puţin 200 angajaţi sau membri. membrilor din fiecare din aces-