Page 1 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 1

u-,^ 0^ 3  Municipiului  ^
                                     • S lA  Dfc  LECTOR*
                                                                                                                    PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  \jN ITt-V A   I
                                                                                                                                                                       Primirea  de  către  tovarăşul

                                                                                                                                                                Nicolae  Ceauşescu  a  delegaţiei



                                                                                                                                                                     Partidului  Comunist  Mexican




                                                                                                                                                                  Sîmbală  dim ineaţa,   tovară­  In  cadrul  d iscu ţiilo r  care  au   lu i  Permanent,  secretar  al  C.C.
                                                                                                                                                                şul  N icolae  Ceauşescu,  secretar   a v u t'  loc  cu  acest  p rile j,  des­  al  PC.R.,  G hizcla  Vass  si  A l-
                                                                                                                                                                general al C.C  al  P C.R,  îm preu­  făşurate  in tr-o   atmosferă  tovă­  dea  M ilita rii,  membri  ai  C C .
                                                                                                                                                                nă  cu  tovarăşul  Paul  Nicules-   răşească,  dc  caldă  prietenie,   al  P.C R.,  care  a  p rile ju it  o  in ­
                                                                                                                                                                cu-M izil,  membru  al  C om ite­  s-a  efectuat  un  schimb  dc  ve ­  form are  reciprocă  asupra  a cti­
                                                                                                                                                                tu lu i  Executiv,  al  P rezidiului   deri  p rivin d    unele  probleme   v ită ţii  şi  preocupărilor  actua­
                                                                                                                                                                Permanent,  secretar  al  C C .  al   ale  m işcării  com uniste  şi  m un­  le  ale  celor  două  partide.  De­
                                                                                                                                                                P C.R ,  a  p rim ii  delegaţia  P C.   citoreşti  internaţionale,  precum   legaţia  a  vizita t  M uzeul  dc  is­
           ORGAN  AL  COMITETULUI  JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  PC.R.  SI  AL  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU                                           M exican  formată  din  tovarăşii   şi  in  legătură  cu  dezvoltarea   torie  a  Partidului  Comunist,  o
                                                                                                                                                                M arta  Borqucz.  membru  al  Pre­  în  continuare  a  re la ţiilo r  fră ­  m işcării  revoluţionare  şi  de­
                                                                                                                                                                zid iu lu i  C C .  al  P .C M ,  şi  En-   ţeşti  dintre  cele  două  partide   m ocratice  din  România.  F abri­
                                                                                                                                                                riquc  Semo,  membru  al  C C .            ★                ca  de  confecţii  şi  trico ta je   Bu­
                                                                                                                                                                al  P C   Mexican,  care  face  o   In  cursul  vizite i  in  ţara  noas­  cureşti  şi  s  a  în tiln il  cu   re­
                 ANUL  XX  NR.  4326                        DUMINICA  1  DECEMBRIE  1968                                4  PAGINI  30  DE  BANI                 vizită  In  ţara  noastră.    tră,  delegaţia  P.C.  M exican  a   prezentanţi   ai  Academ ici  de
                                                                                                                                                                                              avut  o  în tţln ire    la  C.C   al   s liin lc   social-polilice  dc  pe  lin ­
                                                                                                                                                                  A   participat  tovarăşa  G hi-
                                                                                                                                                                                              P C R   cu  tovarăşii  Paul  N itu -   gă  C.C.  al  PC.R  şi  cu  condu­
                                                                                                                                                                zela  Vass,  membru  al  C.C.  at   lcscu-M izil,  membru  al  C om i­  cerea  C onsiliului  N aţional  al
         Tim pui  in g in eru lu i                                                                                                                              PC.R.                         te tului  Executiv,  al  Prezidiu-  Fonicilor



                                                                                                                                                                 Manifestări  închinate                                        Noi  profite
         RAPORTURI                                                                                                                                              semicentenarului                                               laminate


                                                                                                                                                                                                                                La  la m ino rul   de  650
                                                                                                                                                                unirii  Transilvaniei                                          mm  dc  la  C om binatul  si­ a
                                                                                                                                                                                                                                        Hunedoara
                                                                                                                                                                                                                               de rurg ic
                                                                                                                                                                                                                               (ost  asim ilat  un  nou  pro­
         CE  SE  INVERSEAZĂ                                                                                                                                     cu  România                                                    dus  cu  perform anţe  ca li­
                                                                                                                                                                                                                               tative  ridicate.  Este  v o r­
                                                                                                                                                                                                                               ba  de  p ro filu l  „T.  40“,
                                                                                                                                                                  A m   ascultat,  mereu,  in  a-   ecou  în  istoria  ţă rii,  fiii  m oţi­  destinat   lu c ră rilo r   dc
                                                                                                                                                                cestc  zile,  glasul  păm întului   lo r  din  Baia  de  C riş  au  în ch i­  construcţii  din  industria
                                                                                                                                                                strămoşesc.  In  m ontaje  inuzi-   nat  sărbătorii  sem icentenarului   chim ică  şi  din  a g ricu ltu ­
                                                                                                                                                                ca l-lile ra re    şi  simpozioane,   u n irii  un  vib ran t  m ontaj  mu-   ră.  Primele  300  tone  dc
                                                         —
                                                                                                                                                                hronicul  neamului  s-a  deschis   zieal-literar.  desprins  din  eco­  lam inate   din   această
                                                                                                                                                                cu  generozitate,  arătîndu-nc  c it   ul  păm întului  natal   Pe  fun­  marcă  au  şi  fost  livra te
                                                                                                                                                                dc  viteaz,  curajos  şi  demn  este   dalul  „Im n u lu i  U n irii",  care  a­  în tre p rin d e rilo r   benefi­
                                                                                                                                                                poporul  român,  care,  veacuri   cum  50  de  ani  a  răsunat  entu­  ciare.
             M in u ta ru l  o  străbătui  a­  re  a  (iazului  brut,  scurtarea                                                                                                               ziast  în  cetatea  Alba   lulia.   Un  alt  p ro lll  progra­
           proape  jum ătate  «lin  cadra­  perioadei  de  cocsificare,  pu-  I                                                                                 de-a  rîndul,  a  stat  n e clin tit   in                      mat  să  (ic  asim ilat  pes­
           nul  ceasului,  iar  co n vo rb i­  nerea  in  funcţiune  a  cuplo-  :|                                                                              fa|a   v ic is itu d in ilo r   istorici,   s-au  desfăşurat  m omentele  ce­  te  cilcva   zile  îl  consti­
           rea  telefonica  nu  parca  cu   ru liu   cu  flacără  la  turnă-  Jj                                                                                păstrîndu-şi  cu  sfinţenie  fiin ­  le  mai  înălţătoare  ale  luptei   tuie  „lo n g e ro n itl",   pen­
           va  lua.  curînd.  sfîrsit.  Pen­  tona  nr.  I  şi  altele  care  se  !!                                                                            ţa  naţională.  Prin  sim pozionul   pentru  unitatea  statală  a  popo­  tru  punerea  în  fab rica­
           tru  activilalea  furna le lor  din   caracterizează  printr-un   e­                                                                                 prezentat  pe  scenele  din  loca­  ru lu i  român.  S-au  evocat  aici   ţie  a  noului  tip   dc  trac­
           Călan  se  ivise  o  problema   fect  economic   substanţial.  .                                                                                     litate,  de  un  grup  de  eleve  dc   faptele  lu i  M ihai  V iteazul,  cel   tor  românesc   pe  şenile
           de  aprovizionare  dosin 1  de   Spre  exem plificare  se  poate                                                                                     la   Şcoala   generală   „D r  care  pentru  prima  oară  a  .în­  de  40   cai  putere,  trac­
           spinoasă  a  cărei  rc/o lva re    cita  că.  in  com paraţie  cu                                                                                    Pclru   G roza"   din   Deva,   cercat  să  adune  laolaltă  rom â­  tor  ce-şi  va  găsi  o  largă
           nu  suferea  aminare.  Kecep-   sarcinile  defalcate  din  pre ­                                                                                     s-a   adus   un   cald   elo­  n ii  dc  pe  strămoşeasca  vatră  :
           torul  a  Irccut  din  mina  in ­  vederile  plan ulu i   cincinal,                                                                                  giu  g lie i   strămoşeşti,  luptei  „N u   H erodol  nii-a  hărăzit  me­  utilizare  la  lu cră rile    a-
           gine rulu i  şei  In  cea  a  d i­  producţia  de  cocs  pentru  a-                                                                                  poporului  pentru  unitatea  sta­  nirea  /  Şi  nici  un  v u ltu r  aripi   grtcole  pe  terenurile  dis­
           rectorului,  dialogul   con li-   nnzî  a  sporii  cu  .'1200  tone,  .                                                                              tală  a  tă rii   „Ţi-a  fost   udat  nu  ml-a  pus  /  Ci  glasul  nea­  puse  în  pantă.  în  acest
           nuind  deci  la  ccl  mai  înalt   u tila ju l  sid crurqic  cu  0 960                                                                               cu  singe  m ult  p ă m in liil   '  Şi   m ului  a  la u rii  frăţia  /   Iar  cu   sens,  au  şi  fost  pre gă ti­
           nivel.                     tone.  pierd erile  dc   metal                                                                                            plină  de  m ortninle-ţi  este  glia  /   1-ani  rid icat  pe  metereze,  sus"  :   te  g a rn itu rile   de  c ilin d ri
                                                                                                                                                                                                                                                  In
                                                                                                                                                                                                                               şi  cele  dc  ghidare.
             —  In  practică  —  ne  spu­  s-au  redus  cu  aproxim ativ                                                                                        De  v ile jic   plin  iţi  este  cîn lu l".   au  răsunai   ideile  înflăcărate   m om enlut   do  faţă.  se
           nea  tovarăşul  Frenţoni  D oi­  10 000  tone                                                                                                        Din  piepturi  de  copii,  a  căror   ale  lu i  Bălccscu  :  „U nirea  am   lucrează  intens  Ia  pregă­
           nei.  inginer  şei,  —  se  ivesc   Pe  traseul  idee  —  solu­                                                                                      virslă   c  definită  de  purpura   visat-o  cu  o  frenetică  ardoare   tirea  c ilin d rilo r  şî  arm ă­
           uncie  problem e  care   deşi   ţie  aplicată  in te rvin   factori                                                                                  cravatei   pioniereşti,   cîntul   7  Şi  m intuirea  neam ului  prin   tu rilo r  de  ghidare,  pen­
            int  dc  com pelcnla  unor ser­  acceleratori   In   numeroase                                                                                      pentru  tară  a   izbucnii  entu­  ea  a -n lrcză rit  /  Peste  C arpaţi   tru  asim ilarea,  (n  luna
           v ic ii  se  ccr  a  li  Tezolvale   dom enii  aceştia  şi-au  dove­                                                                                 ziast  :  „T c  salul,  patrie  sacră,   şi  M ilco v  luceşte  acelaşi  soa­  decembrie,  a  încă  două
           la  nivel  dc  conducere,  de­  dit  eficacitatea,  dar  se  sim ­                                                                                   mamă  tinără,  duioasă  /   L'alc   re...".  Din  doina  de  jale  a  mo­  profite  pentru  armare  in
           oarece  orice  m inut  cîştigat   te  . şi  prezenta  unor  obsta­                                                                                   soarelui   tău  raze,  cu  iubire   ţilo r  s-a  înălţat  m arşul   ce-a   industria  m inieră.
           în  favoarea   a c tiv ită ţii  de   cole  şi  g re u lă li  :  modul  de                                                                            niă-ncălzcsc...'.  iar   dragostea   răsunat  odinioară-n   Apuseni  :
           producţie  se  reflectă  po zitiv   avizare  a  unor  studii  ;  pre­                                                                                pentru  înaintaşii  neamului,  des­  „la ncu le  mare  /   Bravule  tare  7
           In  rezultatele  finale  ale  u-   lungirea  term enului  de  a p li­                                                                                pre  a  căror  luptă  vorbeşte  va ­  Cu  noi  să  fii  /  Tu  însoţeşte  şi
           n ita lii  economice   E  drept   care  a  unei  so lu ţii  din  cau­                                                                                tra  strămoşească  încărcată  dc   insufteţeşte  /   Pc  ai  tăi  Iii".
           ră  acestea  răpesc  o  parte   za  în tirz ie rii  deschiderii  fi­                                                                                 m ărturii,  a  fost  redată   prin   Evocările  em oţionante   din
           din  lim ru !  afectai  m uncii  de   n a n ţă rilo r  clc.                                                                                          versuri  pline  de  fio r  pa trio tic  :   trecutu l  de  luptă  şi  g lo rie    at
           concepţie,  dar  gradul  dc  u r­  —   Dacă  aceste   aspecte                                                                                                                      poporului  nostru  s-a  în tîln it,  pc
           gente  al  unor  problem e  —   sin i  în tru citva   independente                                                                                   „ Ia    şoapta  Iui  ni  sc-nfioară   scenele  din  Deva,  Baia  de  Criş,   In  zia rul  nostru  nr.  4 323
           cu  deosebire  în  siderurgie   de  uzină  —  sublinia  inq. Co-                                                                                     buza  /  In  lu lu -i  plăm ădit  de   Tcbea.  Brad,  cu  cîntecul   en-   din  26  noiem brie  a.c.,  p rin ­
           —  angajează  nu  de  puţine   loman  Furinan  clc  la  se rvi­                                                                                      su ie rin ţi  .  Străm oşii  frăm inta-   luziast,  desprins  din  frum use­  tre   alte   unităţi,   era  c riti­
           ori  autoritatea  conducătoru­  ciu l  organizarea  producţiei,                                                                                      tel  noastre  g in ţi  /  Dorm  ingro-   ţile   ce  sc  înscriu  zi  dc  zi  pe   cată  şi  cooperativa  a g ric o l*
           lui.  Este  o  in v c s lilic   de  e-   s in i  prezente  problem e  ce   In  fotografia  de  mai  sus  vâ  prezentam  pe  inginerul  Constantin  Slănescu  dc  la  bluiningul    p o rta tivu l  prezentului.   din  Deva  pentru  fap tu l  că
           lo rt  care  m erită  să  fie  fă­  dim inuează  tim pul   afectat   de  1  300  mm  lucrînd  la  calculatorul  electronic.  Acest  aparat  are  o  capacitate  de  lucru   de   pa|i  la  Şarraizegclusa"        mai  avea  (şi  mai  ara  încă)
           cută.  Aceasta  nu  înseamnă   m uncii  de  concepţie.  Un  as­  300 000  operaţii  pe  secundă  şi  este  folosit  la  programarea  lam inării  lingourilor  de  oţel.  In  Apuseni.  lo curi  cu  adîne  LUCIA  LICIU  fu raje  ne lransportalc  de  pc
           că pledez  in  favoarea  trans­  pect  al  problem ei  este   că                                                                                                                                                  cimp.  Tovarăşul  preşedinte
           form ării  in g in e ru lu i  in tr-u n    in g in e rii  sînt  antrenaţi  la  d i­                                                                                                                               Igna  Costică  s-a  arătat  ne­
           sim plu  dispecer.  Nicidecum !   fe rite   sarcini  care  pot  fi  în ­                                                                                                                                          m ulţu m it  dc  această  situ a ­
           De  altfel,  trecem  prin tr-o  pe­  deplinite  cu  rezultate  bune   Plecarea  delegaţi ilar  armatelor                                                                                                          ţie,   spunînd  că  întreaga
           rioadă  cinci  in   activitatea   de  către  cadrele  cu  prcqă-                                                       rcsmalti iiSissAi ia jale                                                                  cantitate  dc  nu tre ţu ri  sc  a­
           inginerului,  a  econom istului   11re  medie   P rintr-o  p la n ifi­                                                                                                                                            flă  depozitată  ta  ferm ele  de
           şi  a  celorlalte  cadre  de  con­  care  mai  judicioasă  a  o b li­  statelor  participante  la  Tratatul  de                                                                                                   animale.  Oare  aşa  să  stea
           ducere  raportul  d in lrc   tim ­  g a ţiilo r   profesionale  şi  a                                                                                                                                             lu c ru rile   in  rea lita lc  ?
           pul  afectat  m uncii  strict  o ­  sarcin ilo r  obşteşti  s-ar  perm i­                                                                                                                                           La  rugăm intea  preşedin­
           perative  şi  cel  de  concep­  te  ca  orele  afectate  m un­  la  Varşovia  care  au  luat  parte                     Publicul  cinefil  al  satelor  noas­  relor0,  „Răzbunarea  haiducilor",   Alte  filme,  produse  peste  ho­  telu i  revenim   la  a rtico lu l  a-
           ţie  se  inversează,  bineînţe­  cii  de  cercetare  să  crească,                                                     tre  va  ovea  prilejul,  şi  io  acest   precum  şi  filme  premiate  la  fes­  tare  co   „Becket",  „Tandrele-',   m in tlt,  d ind u-i  din  nou'  răs­
           les  in  favoarea  celui  clin   iar  fru ctu l  ei,  inovaţia,  să                                                   on,  să  participe   la  acţiunea   tivaluri  internaţionale,  vor  apa­  „Căderea   im periului   roman",  puns  prin   interm ediu!  zia­
           urmă.                                                                                                                 complexă  a  activităţii  in  jurul                          credem  că  se  vor  bucura,  de  o-   rului.  Din  capul  lo culu i  tre­
                                       determ ine  Tealmente,  şi  în   la  consfătuirea  de  ia  Bucureşti                                                     re  pe  ecranele  din  comune   şi
             A stfel,  orele  afectate  gin-                                                                                     creaţiilor  cinematografice  o rigi­                         semenea.  de  simpatio   şi  apre­  buie  să  arătăm  ră  afirm aţia
           d irii,  m editaţiei.   cercetării   toate  situaţiile,  o  îm bunătă­                                                nale  şi  de  peste  hotare.   Este                          cierea  spectatorilor  de   toate   pe  care  a  făcut-o  nu  cores­
           fenom enelor   tchnico-econo-   ţire   tehnologică,  calitativă  a   Ieri  a  părăsit  Capitala  ma­  junct  ol   m in istru lu i  Forţelor   vorba  de  ,.Festivalul>  filmului  Ic;   vîrstele                  punde  cilu şi  de  puţin  re a li­
           mice  In  profunzim ea  lo r  se   produsului   Paşi  în  această   reşalul  U n iu n ii  Sovietice,  I.l   Arm ate,   şeful  M are lui  Stat   sate",  sărbătoare  devenită  tra ­                               tă ţii,   ceea  ce  denotă   că
           exteriorizează  în  numeroase   direcţie  s^au  făcut,  dar  după   Iakubovski,  com andantul   su­  M a jo r         diţională,  care,  in  judeţul  nos­                           In  acest  an  acordăm  o  aten­  stînd  prea  m ult  în  birou  nu
           studii  aplicate  in  diversele                           prem  al  Forţelor  A rm ate  U nite   A   fost  dc  fată  ÎS .  llin ,  în ­  tru.  se  desfăşoară  in  două  eta­      ţie  sporită  popularizării  şi  pre­
                                       opinia  mea.  este  loc  şi  pen­
           sectoare  de   activitate   ale                           ale  statelor  participante   la   sărcinatul  cu  afaceri  ad-inte-   pe.  In  aşezările   rurale   din                 zentării   film elor  documentare,
                                       tru  mai  bine.  Mă  gîndcsc  în   T ratatul  de  la  V arşovia  şi  ge­  rim   al  U n iun ii  Sovietice   Io   zona  oraşelor  Brad.  Haţeg  şi  o
           uzinei  In  convorbirea  avută                                                                                                                                                     din  care  cele  moi  multe   aduc
                                       prim ul  rîn d   Ia  faptul  că  u­  neralul  de  armată   S.M.  Ştc-   Bucureşti.        municipiului  Hunedoara,  .sărbă­
           cu  inq.  Romulus  Şlefu,  şe­                            menko,  şeful  de  stat  m ajor  al                         toarea   film ului   se   deschi­                            pe  ecron  morile  realizări   ale   DE  CE
                                       zina  nu  dispune  de  num ărul                               In  zilele  de  29  şi  30  noiem ­
           ful   se rviciu lu i   orqanizarea                        F orţelo r  A rm ate  Unite.  La  ple­                      de   astăzi.   manifestările   ei                            Românie»  socioliste.   Vom  pro­
                                       necesar  de  cadre  cu  pregă­                              brie  au  părăsit  Capitala  şi  de­
           producţiei  şi  a  m uncii,  am                           care,  pc  aeroportul   Băneasa.   le g a ţiile   m ilita re   care  au  luat   continuînd   in   întreogq^   lu ­       iecta  filme  pe  teme  istorice,  de
                                       tire   superioară,  ceea  ce  im ­  au  fost   conduşi  dc  generalul-                    nă   decembrie.   iar   între   5                                                           S-A  SUPĂRAT
           reţinut  ieleea  că  la  s o lu ţio ­                                                   parte  la  consfătuirea  anuală  a                                                         artă,  literoturâ,  de  ştiinţă  popu-
                                       pune  o  dată  in  plus  crearea   colonel  Ion  loniţă,   m in istrul                    ianuarie   şi   2   februarie,   a ­
           narea  problem elor  sînt  an­                                                          statelor  participante  la  T rata­                                                        forizotă  etc.  Avem  în  vedere  şi
                                       acelor  con diţii  care  să  asi­  Forţelor  Arm ate,  qeneralul-co-                      ceastă  acţiune  vo   fi  găzduită
           trenate   coleclive   de  spe­                            loncl  Ion  Ghcorghe.  prim -ad-  tul  de  la  V arşovia.   de  celelalte  sate  din  judeţ                              pe  micii  spectatori,  elevi  şi  şco­
                                       gure  clin  paTlea  lor  o  a c tiv i­                                                                                                                                                TOVARĂŞUL
           cialişti  din  uzină,  ceea  ce                                                                                         Festivalul   din  acest  an   vo                           lari.  programînd  pentru  ei   nu­
                                       tate  de  concepţie  intensă
           accelerează  munca  de  sinte­                                                                                        prilejui  cunoaşterea   noutăţilor                           meroase  filme  care  îi  vor  ajuta
                                        —  Problema  tim pului,  a  u-
           ză  şi  analiză,  perm it  folo si­                                                                                   cinematografice,  unde  Io  loc  de              1968        să-şi  completeze  cunoştinţele  do-   PREŞEDINTE ?
                                       liliz ă rii  cadrelor  superioare   Lucrările  Comisiei  economico-financiare             frunte  se  situeozâ  film ul   româ­            1969
            rea  celor  mai  adecvate  fo r­                                                                                                                                                  bîndite   în  procesul  instrucliv-
                                       la  înlrcaqa  lor  potentă  im ­                                                          nesc  „Colum na0,  a  cărui  acţiu­       F E S T IV A L U L
            me  de  studiere  a  fenomene­                                                                                       ne  se  desfâşoorâ  în  timpul   şi                          educativ.   Un   exemplu  :   con­
                                       plică  şi  alte  aspecte  —  re­                                                                                                    F IL M U L U I
            lor   supuse   observării   In                                     a  Marii  Adunări  Naţionale                      după  războiul  din  anii   105-106                          cursul  cu  buletine  de  participare   cunoaşte   situaţia   din
            această  ambiantă  de  muncă              AL.  NAGY                                                                  dintre   daci  şi  romani,  sugerind      bĂTE               pe   care-l  organizăm  împreună   teren.  Ca  dovadă,  în  ziua
                                                                                                                                 procesul  istoric  pe  baza  căruia
            colectivă  şi-au  găsit  o  bună                           Sîmbătă  a  avut  loc  la  Pa­  rel  V ijo li,  preşedintele  com i­                                                   cu  Inspectoratul  şcolar  judeţean   dc  29  noiem brie  ac.,  coce­
           soluţionare  problem ele  lega­  (Continuau:  in .p a g .  Q  5-  la tul  M a rii  A dunări  Naţionale,   siei,  în  legătură  cu  proiectele   o  luat  fiinţă  poporul  romon.  Fil­  sote  in  codrul  „Zilelor  filmului   şi  cu  filiala  Deva  a  Societăţii  de   nii  de  pe   zeci  dc  hectare
                                                                                                                                                                                                                             mai  stăteau  încă  pc  cimp.
            le  de  sistemul  de  desprăfui-                         şedinţa  Comisiei  econom ico-fi­  de  legi  inscrise  pe  ordinea  de   mele   „Frumoasele   vacanţe0,   românesc",  prilej  de  trecere   in   ştiinţe  geografice,  pe  tema  „Să   Ba  mai  mult,  intr-o   tarta
                                                                                                   zi  a  actualei  sesiuni,  de  com­  „Vin  cicliştii"  şi  alte  producţii
                                                                     nanciare  a  M a rii  A dunări  N a­  petenţa  com isiei    ole  studiourilor  „Bucureşti",  cum   revistă  a  unor  pelicule  artistice   cunoaştem  frumuseţile  şi  bogă­  situată  lingă  podut  H ăiău-
                                                                     ţionale,  prezidată  de  tov   A u ­  Lu crările  com isiei  continuă  sînt  „H a id u cii0,  „Răpirea  fecioa­  româneşti.  ţiile  patriei  noastre0.  lui  am  găsit  şi  unele  par­
                                                                                                                                                                                               Celor  mai  buni  cinefili  şco­  cele  dc  pe  care  nu  erau  re-
                                                                                                                                                                                                                             col la (i  nici  măcar  ş liu le lii
                                                                                                                                                                                              lari,  ciştigâtori  oi  concursului,  (?).  A tun ci  ce  să  mal  v o r­
                      ------
                                                                                                                                                                                                                             bim  de  tăiatul  cocenilor  şi
                                                                                                                                                                                                   EMERIC  HOROVITZ          eliberarea  terenului  ?
                                                                                                                                                                                                                              Intr-o  află  tarla,  lingă  pă­
                                                                                                                                                                                                 directorul  întreprinderii   durea  Bejanului,  dc  aseme­
                                                                                                                                                                                               cinematografice  interjudeţene
         IARNA BATE LA USA, DAR ÎN LOC DE MASURI                                                                                                                                                         Deva                p o rla ţi  de  pc  hectare   în ­
                                                                                                                                                                                                                             nea  cocenii
                                                                                                                                                                                                                                         stau  netrans-
                                                                                                                                                                                                                             tregi  de  teren.  Sini  numai
                                                                                                                                                                                               (Continuare  in  pag,  <?  3*v)  două  exem ple  alese  la  in-
                                                                                                                                                                                                                            tîm plare,   suficiente   insă
         SE  CAUTA  JUSTIFICĂRI                                                                                                  văzut   Oam enii  din  salul  Pe-   doar  cileva  dintre  m ăru nţişu ri­                  fost  „preocuparea”   co n siliu ­
                                                                                                                                 zolvă  asemenea  greutăţi,  am
                                                                                                                                                               culori,  elastic,  ca  să  am intim
                                                                                                                                                                                                                                    a  dovedi
                                                                                                                                                                                                                             pentru
                                                                                                                                                                                                                                               care  a
                                                                                                                                                                                        ne
                                                                                                                                                               le  care.  să  recunoaştem,
                                                                                                                                 treni,  pentru  a-M  cumpăra  cele
                                                                                                                                                                                                                            lu i  de  conducere  al  C A  P
                                                                                                                                 necesare,  bat  kilo m e tri  întregi
                                                                                                                                   In  magazinul  alim entar  din   cam  lac  necazuri,  îţi  răspunde                      Deva  în  frunte  cu  preşedin­
                                                                                                                                                               in va ria b il  :  „n-am ".  Şi  asta  nu
                                                                                                                                                                                                                                                   la
                                                                                                                                                                                                                            tele.  pentru  încheierea
                                                                                                                                 Băcia   abia  am  reuşit   să  ne   de  ie ri  ci   de  luni  dc  zile  Am
           Repetăm  un  adevăr  îndeob­  cum ne, spunea  tovarăşul G lieor-   In  ccntrui  com unei  Băcia  e-   pînă  nu  dc  m ult  un  magazin   strecurăm.  O  înghesuială  „pe              Parada                     tim p  a  lu c ră rilo r   din  cam­
         şte  cunoscut,  spunînd  că  in   qhc  Şlirbu,  secretarul  Consi­  xislă  şi  un   bufet.  Un  bufet   m ixt  De  aici  îşi  procurau  să­  metru  pătrat".  Sari  cu  făină   căutat  explicaţia                 pania  agricolă  de  toamnă.
         pragul  ie rn ii  fiecare  bun  gos-   liu lu i  popular  comunal  Băcia,   care  stă  închis  d in ...  prim ăva­  tenii  anumite  m ărfuri  şi  a rti­  albă  si  de  mălai,  ţin ta r,  lăzi   —  Şeful  de  depozit,   Cornel   Este  cazul  oare  să-i  mai
         podaT  se  pregăteşte  c it  poate   exista  nenumărate  comenzi  de­  ră.  Consiliu)  popular  comunal   cole  atît  alimentare,  cît  şi  din   pline  şi  goale,  instalaţie  frig o ­  Firuţă.  de  la  textile;  tricotaje,   am intim   tovarăşului  Igna  că
         mai  tem einic,  pentru  ca  iarna,   puse  de   gestionarul  acestui   plăteşte  un  paznic  care  1  păzeş­  dom eniul  produselor  indu stria­  rifică.  totul  pe  un  spaţiu  foarte   mercerie,  nu-mi  Irim ile   ce  co­  modei   şi  cocenii,  mai  ales  în   a-
         cu  arsenalul  ei  de  surprize,  să   punct,  dar  neonorale.  A ici  nu   te  Daca.  ar  exista  cît  de  cît   le.  Intr-o  zi,  m ărfurile  au  fost   mand.  Pur  şi  sim plu  refuzaţi?),                    ccs!  an  cînd  se  sim te  acul
         nu-i  poată  pricin u i  neplăceri.   qăseşli  mezeluri,  brînză,  unt,   preocupare,  el  ar  putea  fi  des­  încărcate  intr-un  camion  şi...   rcslrîns.  Aşa   da.  utilizare  a   ne  spune  qestionara     lipsa  de  (tiraje,  (şî  Ia  Deva
         Pentru  a  vedea  c il  de  bun  şi   biscuiţi,  pline.  Şi  e  punct  a li­  chis  şi  pus  la  dispoziţia  corc-  pc-oici  ti -c  drum ul.  Se  zice  spaţiului  com ercial.  Num ai  că   —  Este  adevărat,  ne-a  de­  se  simte  din  plin  acest  lu ­
         prevăzător  gospodar  se  dove­  mentar  pentru  m uncitori.  Are                                                       magazinul  pentru  produse  in ­  clarat  şi   tovarăşul   loan  To-                       cru)  fac  parte  din  batanta
         deşte  a  fi  com erţul,  am  v iz i­  doar  conserve  şi  ceva  bom­                                                   dustriale.  de  alături,  ar  putea   inescu,  directoru l  O C L    Pro­  la  Haţeg       dc  n u tre ţu ri  a  u n ită ţii V  A ­
         tat  zilele  trecute  cîteva  loca­  boane !                                                                            li  mutat  în  alta  parte,  iar  col   duse  industriale  Deva  Am  lu ­                  tunci  de  ce  sînt  lăsaţi   să
                                                                                                                                 alim entar  să  ocupe  ambele  în ­  at  o  serie  de  masuri  îm potri­
          lită ţi  din  im ediata  vecinătate  a   O  aprovizionare  corespunză­                                                 căperi.  sau  invers.  De  fapt.  ges­                                                     sc  deprecieze  in  cîmp  ?  Le­
         oraşelor:  Băcia.  Tîmpa,  Pelreni,   toare  a  acestei  unităti,  confor­                                              tionara   C ristina  Alic.  de  la   va  lui  Dar  tot  atît  de  adevă­  In  organizarea  cooperativei   gal  de  cele  arătate  se  naş­
                                                                                                                                                               rat  este  că  şi  gestionara  C ris­
         Uroî,  Rapoltu  Mare.  (Despre   mă  q ra ficului  şi  o b lig a ţiilo r,  nr                                           magazinul  de  produse  indus­  tina  A lic   se  fereşte  uneori-  dc   meşteşugăreşti   „R etezatul”    te  firesc  şi  o  altă  fntreba-
          aprovizionarea  satelor  îndepăr­  trebui  făcută  de  două  ori  pe                                                   triale,  afirm a  că  dacă  s-ar  o ­  marfă,  nu  comandă  suficientă.  şi  a  cooperativei  dc  consum,   re  :  cînd  se  va  elibera  te­
                                       săptămînă.  S-a  căutat  rezolva­                                                                                                                      recent  a  avut  loc  in   sala   renul  pentru  a  sc  putea  e-
          tate,  de  munte,  înlr-u n  articol                                                                                   cupa  cineva  de  această  proble­  Bineînţeles,  ni  s-au  dat  asi­
                                        rea  problem ei  si  s-a  găsii  o...                                                    mă,  cu  sim ţ  de  răspundere,  ar                          de  speclacoic   a  oraşului   xccula  ară tu ri  pe  suprafe­
         v iito r  —  n.a.).  .        explicaţie  mai  m ult  d e tît  foa r­  sum atorilor.  Acest  lucru  a  fost   că  maqazinu!  a  (ost  închis  din   putea  fi  rezolvată  cit  mai  repe­  gurări  că  lu cru rile   vor  fi  pu­  Haţeg,  o  interesantă  paradă   ţele  care  mai  stau  încă  ocu­
                                        te  serioasă.  „N u   putem  ve­  cerul  in  repetate  rîn d u ri  de   lipsă  de  gestionar   Cam ionul   de  A r  avea  de  cişligat  cumpă­  se  la  punct.  Le  aşteptăm  atît   a  modei.  In  faţa  linei  num e­  pate  cu  cocenii  ?
                                                                                                                                                               noi.  cît  mai  ales  cum părătorii
         Aprovizionarea                 ni  asa  des  la  Tîmpa,  că  nc  ţin   călrc  lo c u ito rii  din  Băcia.  dar   s-a  dus  şi  după  unii.  m ărfurile   rătorii  şi  com erţul.  Dar  dc  un­  din  Băcia.  roase  asistenţe,  aii  fost  pre­  Sperăm  că  deplasîndu-sc
                                        la  barieră".  Cît  de  plauzibilă   nimeni  n-a  încercat  să  mişte   sc  ro l  procura  şi  de  la  Sone­            Bufetul  din  Rapollu  M are este   zentate  peste  o  sulă  de  mo­  numai  la  lo cu rile   am intite,
                                                                                                                                                                                                                  pen­
         aşteaptă  la...  barieră       este  m otivarea  celor  puşi  să   măcar  un  deget  pentru  redes­  ria.  Deva  ş.a.ind.  de  trebuie  luat  acel  „cineva"?  luat  cu  mandat  ele   către  S il­  dele  noi  de  confecţii   copil,   gricolc  din  Deva  va   vedea
                                                                                                                                                                                                                            preşedintele  cooperativei  a-
                                                                     chiderea  lui  Cui  o  fi  folosind
                                                                                                                                                                                             tru  femei,  bărbaţi  şl
                                        Iacă  aprovizionarea,  nu
                                                               mai
                                                                                                     N-am  ştiut  nim ic  despre  ca­
                                        comentăm.                    că  stă  cu  obloanele  închise,  nu   zul  acesta,  ne  spune  tovarăşul   Strictul  necesar   via  Sicoc.  In  afară  de  rachiu   care  s-au  bucurai  de  multe   cu   och ii  săi   netem eini­
                                                                      ne  putem  da  seama.  Bine  că  se                                                      alb  şi  bere.  cele  mai   căutate
           La  cererea  unui  mare  n u m ă r   La  Tîmpa  există  şi  un  bufet                   Şlirbu  Poate  ajutam   la  găsirea                         de  către  consum atori,  are  dc   aprecieri.              cia  afirm a ţiei  pe  care  a  fă­
          de  m uncitori  şi  do  lo cu ito ri  ai   aparţinind  T A I M    Deva.   In   plăteşte  paznicul  unui  om  care  să  preia  gestiu­  lipseşte      loale.  Cîteva  asrecle  nc-au  re ­  In  continuare,  un  grup  de   cut-o  p riv in d   slrîngerca  fu ­
          satului  Tîmpa,  in  această  loca­  general  aici  se  qăsesc  băuturi,                 nea.                                                        ţin u i  aici  atenţia.  Curăţenia  lo-  a rtişti  de  la  Teatrul  de   es­  ra je lo r  de  pe  cim p  şi  ne  va
          litate  a  fost  în fiin ţa t  un  punct                   înghesuială                     Deci,  organul  local,  in  a  că­                                                      tradă  din  Deva  şl  m em brii   da  lin  răspuns  concret  care
          alim entar.  O  dală  în fiin ţa i,  co­  cu  excepţia  unor  sortim ente  dc            rui  competenţă  intră  asigura­  Plin  dc  marfă,  frumos  aran­     GH.  I.  NEGREA     form aţiei  de  dansuri  a  coo­  să  cuprindă  m ăsurile  ce  le
          m erţul,  respectiv  O .C L.   A li­  v in u ri  care  sînt  ccl  mai  m ult   pe  metru  pătrat  rea   m ă rfu rilo r  pentru   popu­  jată  în  rafturi,  maqazinu)  de          perativei  meşteşugăreşti  „R e­  va  lua  consiliul  dc  condu­
          mentara  Deva.  a  crezut  proble­  solicitate  de  către  consum atori                  laţie,  buna  funcţionare  a  reţe­  produse  industriale  din  Băcia                     tezatul” .   au  prezentat  un   cere  pentru  a  înlătura  defi
          ma  rezolvata   Şi  aproviziona­  O  neglijenţă  loială  există  aici                    lei  comerciale,  nu  osie  încu-   face  o  bună  im presiL  la  prima   (Continuare  in  png.  6  3-oj  bogat  program   artistic,  apia-   cicnţele  semnalate.  Aşfcp
          rea  u n ită ţii  a  fost  lăsată  pe  al   în  aprovizionarea  cu  mezeluri   In  celălalt   sat   aparţinind   noşliinţat   despre   anum ite   vedere   Dar  cînd  ceri  gestio­  udat  în  repetate  rin d u ri   dc   tăm  !
          nu  ştim  cîtclea  rla n.   După  şi  preparate  din  came.  comunei  Băcia,  Pelreni,  exista  greutăţi  care  apar.  Cum  se  re­  narei  nasturi,  aţă  de  d ife rite          cei  prezenţi.                         T.  DOBRICEAN1 ’
                                                                                                                                                 ^------- .^ Y f
   1   2   3   4   5   6