Page 10 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 10
€ RUM UL S U C I
H
Obligativitatea
participam
v*'
® ©
j o
©
Cum era şi firesc, conferinţa o n e m a iin liln ită efervescentă, si cu suficientă convinqerc In numai să facă bilanţul a c tiv i
organizaţiei orăşeneşti do generată de m ăsurile luate de cuvîn tu l său, tovarăşul loan tăţii, ci sî să stabilească mă
parlid Orăştie si-a concentrat partid pentru perfecţionarea Cocoş, preşedintele consiliului surile pentru îm bunătăţirea
principala atentic asupra p ro în tre q ii a c liv ilă li social-econo- sindicat local recunoştea : m uncii de parlid. penlru edu
blem elor economice si sociolc mico şi culturale, pentru dez — Nu am organizat ptnă în carea colectivelor în care ac
ale colectivelor do muncă. voltarea şi adîncirea democra prezent form aţii cu llura l-a rtis- tivează A vln d un pronunţai la muncă
Redăm pe scurt citeva din ţiei socialiste. Toate acestea lice, dar pe v iito r ne propu caracter de lucru, conferinto a
succesele colectivelor de pe oferă m uncii ideologice si cul- nem să facem reuşit să jaloneze cu cla rita
raza oraşului : îural-educative un vast teren La TÎndul lor, reprezentanţii te d ire cţiile In care noiil or-
de acţiune şi de afirm are asu o rg an izaţiilor de tineret şi fe qan ales va trebui să acţio porlinri num ărul de zile-m un-
© In 10 luni din a pra conştiinţei oam enilor. Co mei au recunoscut acelaşi lu neze. c j olectuaie (care este mai
cest an, planul produc m itetul orăşenesc de partid a cru După ce s-a oprit asupra (Urmară.din !po0. t); mic lată de cel plan ificat) ta
ţiei globale a fost înde avut în atenţia sa populariza In cadrul dezbaterilor s-au principalelor rezultate pe care num ărul m em brilor înscrişi re
p lin it tn proporţie de rea şi explicarea largă a tu tu făcut ample re fe riri şi la ne colectivele oraşului le-au do- Cu toate că an de ou eres'.' iese că în medie Intr-un an un
104,3 la sută, Iar al pro ror m asurilor luate do călre cesitatea rid ic ă rii n ive lu lu i ac blndit tn acest an. secretarul cooperator nu lucrează In u n ita
ducţiei marfă tn propor conducerea partidului. folo tiv ită ţii sportive, lată ce spu com itetului judeţean a s u b li gradul de mecanizare a lucră te 10 vile elective, lia mai m ult,
ţie de 102,7 la sulă. sind în acest sens o gamă la r nea tovarăşul Sabin O lani, d i niat că toate acestea se dalo- rilo r agricole, folosirea ju d ic i sini cazuri cind un ii coopera
oasă şi eficientă a (oriei
de
gă de forme ca Invătăm întul rectorul În tre p rin d e rii dc gos resc creşterii forţei, m aturită tori aduc pagube unităţii, lă-
© In accostu perioa de partid, expuneri, con ferin podărie orăşenească : muncă în C A P rămîne o p ro sine) c u ltu rile ce li s-au repar
dă au Sosi dale peste ţii şi competentei o rg an izaţii blemă mereu actuală, de o deo tizai ne in lretin ute sau nerecol-
lor de partid. Ele vor trebui
plan 110 tone mase plas să acţioneze si de acum îna- sebită însemnătate pentru con lolc. Cum oare altfel decit. ca
tice. 17 lone u tila je teh inle spre folosirea cit mai de solidarea economică a C A P o abatere gravă de la d iscip li
nologice pentru indus plină o capacităţilor de pro Sub acest aspect apare inex na m uncii poale li considerat
tria chimică, 13 000 pe C M fc ria te p e n lru ducţie. a tim pului de lucru, plicabilă situaţia d in lr-o scrie (aptul că un ii cooperatori ca
rechi de mănuşi, 4 100 de cooperative agricole unde Sofia Cinclău. Florca Gheor-
bucăţi de confecţii din spre creşterea continuă a e fi din cauza pa rticip ă rii slabe la q lir lui Adain. Cornel Cazan.
cientei a c tiv ită ţii lor.
blană, 605 000 bucă|i că dări de scana si alegeri muncă a unor cooperatori se Sofia Corinda şi a lţii nu au
rămizi şi alte produse In fata noului com itet v i aduc serioase pre ju dicii avu participat la recoltarea g riu lu i
în valoare totală de trebui să stea. de asemenea, tulu i obştesc, economiei u n ită >i a potum bului de pe suprafe
8 498 000 lei. rezolvarea problem elor s o c io
culturale pc care le Tidică o Executarea lucrărilor de calitate este preocuparea majoră ţilo r. Deşi se bucură dc toate ţele stabilite? Pînă acum însă
© Productivitatea ţe, simpozioane etc Cred însă — Prin întreaga noastră ac raşul. îm bunătăţirea în perm a a lăcătuşului Voleriu Berian de lo F.C. Orăştie, Aspect din tim drepturile statutare, ta C A P . con siliul de conducere a to le
rat cu destulă uşurinţă abaterile
m uncii a crescut tn a (ă activitatea în această direc- tivitate vrem să creştem un ti nentă a co n d iţiilo r de muncă pul operaţiunii de ajustare a unei coroane penlru reductorii de Ilrad peste 70 la sută din nu acestor cooperatori, neluind
cest interval cu 3,6 la tie n-a iost sulicicnt dc cu neret sănătos m oraliceşte şi şi de viată m aterială si s p iri turaţie. Foto : V. ONOIU mărul m em brilor nu efectuea nici o măsură îm potriva lor,
sulă ; peste 80 la sută prinzătoare. In slera ei n-a in fiziceşte. Dar al îl latura edu tuală a lo c u ito rilo r săi. Nouţ ză m inim ul de zilc-m uncă sta deşi se ştie bine că S tatutul
din sporul producţiei s-a trat întreaga masă de oameni caţiei spirituale, cîl şi ce» n organ orăşenesc trebuie să ac b ilit de adunarea generală. Ra- cooperativei agricole, în a rti
realizat pe scama creş ai muncii educaţiei fizico lasă de dorit ţioneze mai hotarît în p rivin ţa colul 12. prevede astfel de
te rii p ro d u ctivită ţii m un In general, munca dc edu Avem o bază sportivă frum oa rid ic ă rii a c tiv ită ţii o rg an izaţii
cii A u fost obţinute c- caţie m arxisl-lem nislă. do c u l să si nici pe aceea u-o în g ri lor de bază şi a com itetelor de IN CONSTRUCŢIE: sancţiuni. In plus, şi aplicarea
conom li la preţul de tivare a c lic ii socialiste a avut jim ca lumea, dar încă să moi partid, penlru ca acestea să legii p rivind apărarea, conser
cost in valoare de peste citeva lin iile între care slera creăm şi altoie, oare or fi ne determine dobîndirco unor re La Teatrul popular din Hunedoara varea şi folosirea păm întului
3 m ilioane Ici. zultate tot mai bune in înfăp asigură cadrul uecesor penlru
dc cuprindere insuficient do cesare! N ici organizaţiile noas tuirea sarcinilor economico l i Stafia de sai- cn fiecare cooperator să-şi în
largă şl pătrunzătoare, iar u- tre do ra rlid şi nici ie le ah? politice stabilite de partid. 9 deplinească în mod exem plar
© Cooperativa ag ri U.T.C. nu se ocupă suficient
nenri destul de. sporadică şi Trebuie insislat mai mult — :t în d a to ririle statutare.
colă de producţie a rea sărară in continui. O conse de tineret, dc creşterea .şi e-
lizat o rreşlere a pro cinţă a acestei realităţi a fost dticarca lui m ultilateralii. Con spus tovarăşul C.heorqhe V iu - vare din Gojdu Cu nim ic nu pot li s c u lili do
ducţiei agricole n i 800 el ic ion ta sa scăzută. sider că este un domeniu în dea — asupra acelor aspecte* răspundere m aterială nici a
kq la griu, 600 kq la care \'a trebui să muncim mai care vizează creşterea neînce UN JUBILEU AL cei cooperatori care fac lu cră ri
orz şl 300 kq la porumb M ai m ulţi tovarăşi, printre m ult si mai bine tată a ro lu lu i conducător al La Deva, în apropierea superficiale, de slabă calitate
lată de cea a anului tre rare Vaier Gheoighe, Bene- La lu crările conferinţei a organizaţiei de partid, selec ca rtie ru lu i Gojdu. a început Nu constituie oare o pagubă
cut. dic Roşu. Pavel Cârd, Ana ţionarea ntento a problem elor construcţia unei sla tii noi adusă cooperativei agricole din
Herlea, Sabin O lani şi alţii, participat tovarăşul Gheorghe re urmează să fie dezbătute dc salvare Aceasta va d is Hejan nelucrarea deloc sau
au arătat că deşi marea ma Vuşdea, secretar al Corniţei.i- pune de spatii corespunză
© In perioada care a 1 ii i judeţean Hunedoora al in plenare şi adunări generale, efectuarea unei singure praşile
Irccut de la conferinţa jo rita te a organ izaţiilor de P C R . care luînd cn viu lu i, a organizarea minuţioasă a m un toare şi alte dependinţe ne PASIUNII la cultura porum bului de călre
precedentă, pe raza o- partid $i-au Îm bunătăţit m un apreciat activitatea desfăşura cii penlru înfăptuirea hotărî- cesare desfăşurării In bu cooperatorii lo sif Manea. Ion
rasului au fost date în ca do educaţie şi că (aptul a tă dc către com itetul orăşe rilo r si m ăsurilor stabilite, a ne conditiuni a a c tiv ită ţii M otoc şi Roman M otoc ? Pen
fo!osln|ă 180 de aparta cesta se face tot mai bine sim tragerea tu tu ro r com uniştilor acelora care trebuie să in tru astfel de situ a ţii statutul
ţii, există încă m ulte neajun nesc de parlid. de către to ii
mente, precum ş» alte <>- la o intensă muncă po litică şt tervină operativ, în anum ite precizează clar : „In cazul cînd
bleelive social-culluralc suri care dovedesc că asupra com uniştii din întrep rind erile orqanizalorică, sporirea răs cazuri, pentru a co n trib u i a p ricin u it pagube cooperaţi:
acestei latu ri a a c tiv ită ţii dc si in s titu ţiile oraşului penlru punderii fiecărui om pentru la salvarea şi apărarea să Se spune despre a e lo ti că u n t oam enii care reu
U nul din m eritele princip a partid trebuie insistat M ai şesc dc minune să-şi ascundă c mol iile. Am urm ă rii vei, cel vinovat va fi obligat
le ale conferinţei orăşeneşti a înfăptuirea sarcinilor econom i îndeplinirea exemplară a sar nătăţii cetăţenilor. La par-
sînt încă m ulte abateri de la dum inică dupâ-amiază un spectacol in interpretarea la plata despăgubirilor, răspun-
fost acela că, dezbalînd eu norm ele de conduită socialistă ce ce le-au stat în fală cinilor. stim ularea in iţia tiv e i 'er vor funcţiona camere co le c tiv u lu i Teatrului popular din Hunedoara, cu co zînd şi disciplinar dacă este
răspundere principalele p ro Pe bună dreptate conferinţa a C om uniştii sînt chemaţi în creatoare etc. pentru m edicii de salvare, media nTake, lankc si K a d ir’ de V ic to r Ion Popa. cazul". A tun ci de re co n siliu l
bleme ale în d e p lin irii sarcini subliniat ideen cu organizaţia l»*ier, in fo rm aţii, grup sa do conducere trece cu vede
lo r economice, a luai In dis orăşenească dc parlid are da să — a spus v o rb ito ru l — nu C. ARMEANU nitar, slatie de radio em i De la prim ele re p lici spectatorii au lost cuce riţi rea asemenea aspecte ? Tot aici
cuţie si aspectele esenţiale toria su acţioneze nu numai sie — recepţie ele. Ftajul de siquranfa actorilor, care s-au contopit parcă cu
ale v ie lli socialo şi culturalo viito a re i clă diri este desti persana iele cărora Ic dădeau viată pe scenă. A plau sînt unii cooperatori ca Ion
în lim itele întrep rind erilor si lanc, V icto ria Cînda. Rozalia
a lo c u ito rilo r acestui oraş. A nat pentru servicii adm inis zele izbucneau spontan, ca la un spectacol obişnuit.
in s titu ţiilo r, ci şi pe alte căi, Pîrva şi alţii, care nu au efec
ceasta a dat conferinţei un Hibridul de porumb 1194 trative, sală de şedinţe, far Acolo, intre decoruri, nim ic mi trăda sem nilicatia
cum ar fi activitatea cu ltu ra acestui spectacol. tuat nici o zi-muneă tn cadrul
plus de Interes lă cu toate form ele ei. să de macie şi staţionare pentru
In darea de seamă au fost term ine îm bogăţirea perm a Datorită producţiei mari cit şl rezistentei saie la bărbaţi Si femei. $i lotuşi, cl marca un jubileu al pasiunii, care cooperativei Iată de ce n ive
lul p ro d u cţiilo r si al v e n itu ri
destul de preqnant prezente nentă a v ie ţii spirituale a o- secetă, boli şi cădere, hibridul de porum b nr. 1 194. G arajul statici va dispu vine să ateste ca lită ţile T eatru lui popular hunedn- lor realizate de cooperativă
aceste probleme, dar şi mai obţinut dc cercolăloril de la Staţiunea experim entală ne do mai m ulte com p arti rcan ; era cel (tc-al dnuăsulclea spectacol cu come
rasului U nii vo rb ito ri îşi r * . este nesatisfăcălor. situînd u n i
bine s au conturat in discuţii lo v rin , s-a situat pe p rim ul loc in tre rel peste 80 mente dotate corespunzător dia „Take. lankc şi K a d ir. Dc-a luncjul celor 10 ani
m im au regretul ca In Orăştie, tatea In rîndul celor cu o pu
tln obiectiv principal ol acti dc h ib rizi c u ltiv a ţi în acest an pe terenurile Comisiei penlru adâposllrea autosal- care au trecut de la prem iera acestei piese, a cto rii
unde există o bogntă tradiţie tere economică redusă
v ită ţii de partid — se. arăta culturală si co n d iţii pricini'»* dc stat pentru încercarea so iu rilo r Deşi anul a (osl vărilor. platform ă de parca am atori hunedoreni au încercat satisiacfii nebănuite,
In dorea de seamă — a fost mai puţin favorabil penlru porumb, de la acest hibrid, re, atelier şi spatii pentru lucind pe d ife rite scene ale clu b u rilo r şi căm inelor De asemenea, „u ilîn d " dc n-
pentru în flo rirea ei, nu este
ridicarea continuă a n ive lu lu i va lo rifica t cu suficienta inten sem itardiv. din grupa dinte de cal. s-au obţinut pro repararea şi întreţinerea culturale din iudei. De Drolesii şi \ lrslc diferite, dar b lig a tiilc ce le revin, in loc
de trai al lo c u ito rilo r oraşu sităţi* potenţialul existent, p ri ducţii dc 6 000 — 6 900 kg boabe la heclar la Peelu in m aşinilor. Slatia qsle pre n n ili dc aceeaşi pasiune pentru artă. aceştia au în contribu ie la consolidarea eco
lui. Au fost luate măsuri pen Banal. Slatina, Calafat. Tecuci, la Ditqa în Bărăgan şi la cercat, si au rcus't >Je cele mai m ulte ori, să-şl îm p li nomică a u n ităţii lor. coope
ceperea si capacitatea oame văzută. de asemenea, cu in
tru lărqirca Tctelei comerciale, M ih ail Kogălniceonit în Dobrogea. Cea mai mate pro nească pasiunea cu acelaşi sentiment de răspundere ra to rii Roman Topor. Floarea
n ilo r dornici să se alirm e pe stalaţii de alim entare cu pm iqsiona lă.
aprovizionarea acestora cu acest plan A rra sta se dâlo- ducţie de 10 100 kg la ha a fost realizată la Centrul do apă caldă, canalizare si în Stoica şi Luică Cili. 'Şerban din
produse Industriale şi alim en reste în mare măsură faptului încercare a so iu rilo r Dohanqia Pe terenurile Irigate re călzire centrală. Firesc, eu trecerea anilor, a cto rii care au d:il Nandru i-au adus însemnate
tare în cantităţi cresclndc şi că organizaţiile de masă — sin- coltele acestui hibrid dc porum b au variat intre 10 000 viată personajclot acestei piese, au clştiq al in m atu pagube fiecare lăsînd g riu l do
rin bună calitate. In primele, rlirat. U.T.C., com isiile dc fe şi 13 000 kq la ha ritate, şi la propriu şi la liq-ira l. A lexandru Stânei care pe suprafeţele repartizate îiî
trei trim estre ale acestui an mei — nu acţionează unilar a jucat ic începui rolul lu i Ionel. Interpretează acum scama cooperativei In urma
volum u l m ă rfu rilo r desfăcute licjura plină dc savoare a tu rcu lu i Kadir. Doi actor/, reviziei de fond s-a propus
către populaţie a crescut cu Pavel Crişan (la nkc) şi V ic to r Stana (Take) au jucat sancţionarea lor.
peste 6 m ilioane lei. iar prin insă in toate cele 200 de spectacole, iar M aria Stoi Din păcate, slaba m obilizare
cooperaţia meşteşugărească — Fundaţii ca (baba Saltal. M ihăilă M arcela (Ana). Roman Teo si participarea nem ultum itoare
cu peste un m ilion do lei. S-au dor (Itic), au jucat în toate spectacolele prezentate In a cooperatorilor la muncă se
vln d u t cu 32 la sută mai m u l u ltim ii ani. Ur. sinqur actor — Florin Limoncn — din întîlneşle îndeosebi în u n ită
te frigidere, cu 9 la sută mai din piloţi m otive personale, nu a putut participa la acest spec ţile cu o situaţie economică
multă mobilă, cu 20 la sută
tacol jubileu nesatisfăcătoare. La C A P . Li-
ipai m ulte produse alim enlare. vadia. de pildă, tn tim p dc
In cei 10 ani care au trecut dc la prezentarea
lutndu-se In acelaşi tim p mă de beton p rim u lu i spectacol, decorurile com ediei ..Take. lankc nouă luni ccî 469 cooperatori
surile necesare pentru o bună
Si KadU‘ au lost rclăcule de 0 o ri de către seci lo apfi de muncă au efectuat a
aprovizionare a populaţiei po
A fost pusă la punct o ara/// am atori Finii Otondis si K'orberl Tauqner. ace bia 9 105 zile-m unră. revenind
tim pul ie rn ii S-a lă rgit bazo fn medie mai puţin de trei z i
m aterială pentru in s titu ţiile de nouă metodă de realizare a iaşi care au făcut decorurile la rănile piese a lla lc fn le efectiv lucrate pe braţ de
comerţ, sănătate si cultură. fu n d a ţiilo r pentru construc re p ertoriul permanent al T eatru lui popular Iv m c d j- muncă într-o lună (?).
S-au dat spre folosinţă trei lo ţiile agrozootehnice Această rean
caluri pentru comerţ, două metodă preconizează în lo cu i Acest spectacol jubileu nc-a dai p rile ju l dc a lacc Cunoscînd că respectarea
pentru învătâm int, o clădire rea clasicelor fun daţii m ono şi o s a n ia incursiune în activita tea T eatru lui popu pre ved erilor statutare a hotărî -
pentru policlinică, una pentru lite, din beton sim plu sau lar din oraşul de Inc. In u ltim ii 12 ani. co le ctivu l său, rilo r adoptate de adunara ge
t roşă ctc. Au fos 1, de aseme armat, cu fundaţii realizate lorm at din m uncitori, tehnicieni, inqincri. funcţionari, nerală si consiliul de condu
nea, întreprinse acţiuni pen din p ilo ţi din beton, de. fo r a prezentat 780 de spectacole In rare au participai cere constituie condiţia esen
tru înfrum useţarea si În tre ţi mă helicotdală pe care se aproxim ativ 240 000 de spectator* din d ile rile lo ca lită ţi ţială pentru buna desfăşurare
nerea ordinei şi curăţeniei o- sprijin ă o grindă în formă ale judejutu. a a c tiv ită ţii cooperativelor n-
rasului de U. Baterea p ilo ţilo r nu Acum, a c to rii am atori hunedoreni se preqălcsc gricole, so cere ca în toate u n i
P articipanţii lo discuţii an necesită u tila je speciale, rn- penlru o nouă co n lru n la rc cu publicul. Ei vor prezen tă ţile să fie analizat cu m axi
abordat un marc număr de Jlqerea lo r în pămînt fă- mum de răspundere modul cum
probleme referitoare la viata cîndu-sc prin simpla în şu ru ta In prem ieră leeria muzicală „tn ş ir-lc m ârqărilc'’. de fiecare membru cooperator se
socială si culturală a lo cu ito bare manuală, operaţie ce \'ic to r F.ltimiu, cu care vor participa la fazele supe achită de în d a to ririle ce-1 re
nu Impune o am enajare vin. lutndu-se m ăsurile Cuve
rilo r oraşului O răştie rioare ale concursului rezervat fo rm a ţiilo r dc am a
prealabilă a terenului de fu n nite îm potriva tuturo r acelora
lată ce spunea In cnvîntnl daţie. Fundaţiile realizate tori. Va li un nou p rile j dc olirm orc a ta le n tu lu i lor care sub diverse form e si mo
său tovarăşul Petru Pavel, d i artistic, a m a tu rită lii.
Deşi acum furajele or trebui sâ lie depozitate la fermele de animale, in unele unităţi astfel se com portă bine a tit tive sâvîrşesc abateri d isci
rectorul casei orăşeneşti de
cantităţi apreciabile de nutreţuri mai stau pe cimp. Zilele trecute, la C AP. Foit trifoiul adu la acţiunea sarcinilor v e rti plinare ş| nu-sî aduc co n trib u
cultură : MIRCEA NEAGU
nat în cîteva sute de copite, după cum se vede in imaginea de faţă, se găsea „depozitat’' cale cit şi la cca a m işcări ţia Ia creşterea producţiei aqri-
— Viata p o litică în tara tot pe locul de unde s-a recoltat. Consiliul de conducere cum priveşte oceastâ situaţie ? lo r seismice.
noastră a cunoscut de la Con cole. la consolidarea econom i
gresul al IX-lea al partidului că a C A P.
C oordonate industriale ® C oordonate industriale ® Coordonate industriale ® C oordonate industriale © C oordonate industriale
Pe şantierele C entralei te r g rin zilo r din beton armat cu Cu tot arsenalul de măsuri cum şi din lipsa d isla n ticrilo r,
LIVRĂRILE LA EXPORT S-a deschis I m oelectrice de la M in tia con cofraje susţinute de grinzi cu luate din partea fa ctorilor răs acoperirea cu beton a arm ătu
stru cto rii şi m on lo rii execută
arm ătură
autoporlanlâ, care
punzători pentru realizarea lu
rilo r în speriat la lucrările h i
lu crări care reclamă un înalt
nivel dc execuţie. O rganele s-au executat la tin înalt nivel cră rilo r de calitate, în unele drotehnice. unde acest lucru
(a b la tiv.
cazuri se mai acordă prea uşor
are o im portantă deosebită —
un uou | veghere desfăşoară o activitate lu cră rilo r îşi lasă de cele mai „rab at" accslui indicator sinte este insuficientă şi nu se în
tehnice de conducere şi supra
Exigenţa
faţă de calitatea
tic. Nu întotdeauna se respee-
cadrează în tolerantele admise.
OBLIGAŢII FERME Oazin susţinută pentru aplicarea unor m ulte ori am prentele încă din lă toate elem entele de execu «mnlinua si cu alte operaţii,
Ş irtil
exem plelor ar putea
noi
fazele incipiente ale procesu
tehnoloqii
de
construc
ţie prevăzute în proiect, ceea
ţii. penlru ca
obi
fiecare
ectiv tn parle să întrunească lui de execuţie, cînd unii mun- ce dereglează ritm ul dc m un mai ales cu bclonareo. m onta
< ito ri se transform ă în o-gan
că. Astfel, s-au făcut în lo cu iri
rea prefabricatelor din beton
norm e
exiqentele cerule dc
armat şi confecţionarea
con
SAU FACULTATIVE ? forestier | le de calitate. De altfel la s tru c ţiilo r metalice, dar consi
cea mai mare parte din are.şii
derăm ră cele individu alizate
„m eşteri" cu o veche e xp e ri
Prelungirea cu aproape 5 \ enţă în durerea term ocentra INVESTIŢIILE ANULUI 1968 de noi vor fi suficiente pentru
l.F. Hateq n-a liv ra i paite- s ib ililu lile de care dispun kilo m e tri a drum ului auto j lelor electrice. desărvîrşirea ea cei re se far răspunzători
de funcţionarea ireproşabilă a
pe Valea Bîlci, pînă in in i- ■
n e rilo r dc peste hotare 653 întreprinderile, cifra este pci lor profesională a început în acestui im portant obiectiv îl
(Ormorle W pog m etri cubi dc lemn pentru deplin realizabilă înainte de ma codrilor, a creat posibi- : că la şantierele din Luduş, tă rii noastre să ia măsuri. Nu
lilatea începerii exploatării i
celuloză, 1 46H metri cnhi de termen şi menţinerea la F inlîn elc şi altele şi se co n ti punem lo îndoială ră nu se v i
lemn pentru construcţii şi linele anului a unui aprecia şi punerii în valoare a „au- j nuă aici pe măsura noitor e x i Controlul calităţii atinge arest de7.jdorat, dar
pundere şi pe care o res 2:50 m etri cubi bile-manele, bil volum dc depăşiri. ru lu i verde" d in lr-o nouă i gente considerăm ră înlăturarea tu-
pectă întocm ai iar l.F. Petroşani. 200 me Avîndu-so însă în vedere zonă îm pădurită a m u n ţilo r ! Ca urinare, colectivu l de lu ro r carenţelor care mai le
l.F. Deva a î
Poiana Ruseăi
Dincolo de aceste re a li tri cubi dc lemn pentru ce că absolut ţoale sarcinile de deschis aici un im portant j muncă al şantierului Enerqo- zează încă calitatea lu cră rilo r
zări. se allă Încă o seamă luloză. livra re la export trebuie în bazin forestier din care se ; construetia. prin aplicarea ce să pornească să fie în centrul preocupărdor
de Între p rin d e ri ale căror O situaţie negativă aparte deplinite pînă cel tîrziu la vor scoale în anii urm ători j lo r mai avansate metode de fiecărui constructor chiar din
com itete do direcţie nu p ri o prezintă Întreprinderea de 20 decembrie, din partea peste 350 000 mc de masă j execuţie, pc Ungă calitatea bu faza incipientă a execuţiei.
vesc cu seriozitatea şi răs m ateriale do construcţii lîîr- conducerilor întrep rind erilor lemnoasă. i nă a lu cră rilo r, a reuşit să în Consemnarea unor abateri de
punderea cuvenită în d e p lin i ( ca şi „M a rm u ra " Simena. se impun măsuri do maximă registreze un ritm înalt Jo la normele de calitate numai
rea planului la export, adu- operativitate Acestea trebu Liniştea speciiică a pădu- j sarcinile de producţie. P rintre de ia executant în fazele avansate ale lucră
execuţie.
lunar
depăşindu-şi
La prim a unitate, rămînerea rilo r a început să fie Uilbu- j
clnd prin aceasta serioase ie să vizeze cu deosebire rilo r, fiind deci puşi în fata
p re ju d icii economice, fina n în urmă se ridică pînă acum îndeplinirea si depăşirea sar rată de zgomotul licrăslra- \ noile procedee de lucru am in unui fapt îm plinit, refacerea
la 14 000 un ităţi cahle de ielor mecanice Pentru mnn- 1
ciare şi morale o rg an izaţii cin ilo r de producţie la s o rti tim turnarea betoanelor în lor încetineşte m ult ritm ul dc
lo r noastre de com erţ exte teracotă, iar la Si meri a, du mentele destinate exportului, rito rii forestieri s-n conslru- ■ structura balei cu cofraje g li execuţie cu in fluente destul
rior. Pornim la această a fir- pă recuperarea restantelor la respectarea s lrirtă a norm e it o cabană cu aproape 1 sante. excutîndu-se concom i de control al c a lită ţii pentru de bare prevăzute în proiect de hotărîtoare asupra stadiilor
rpatie de la constatarea co blocuri de marmură şi pla lor de calitate si a term e 50 dc locuri P regătirile fă- i tent grupuri do stilp i cu sec munca ce o desfăşoară, facili- de anum ite dim ensiuni eu al fizice. Recuperarea lo r orîn
un număr de 8 unităţi eco caj. se m enlin m inusuri la nelor de livrare, in te rve n lii cule pînă acum şl cele afla- j ţiu n i" variabile, inclusiv con lînd astfel sarcinile de se rvi tele de m ărim i mai reduse lucrări suplim entare generează
nomice din judeţ nu se pre dale din marmura şi b o r stăruitoare la organizaţiile le în curs de desfăşurare ] sole şi grinzi longitudinale pe ciu ale con tro lu lui tehnic do ceea co nu este de lo r indi munca în asalt cu in fluente ne
zintă cu o b lig a ţiile la ex duri. dc comerţ exterior penlru perm it organizarea m un cii ; în ă lţim i mari ceea ce a redus calitate pc şantier. De m enţio cat. Unele arm ături au fost fa gative asupra c a lită ţii. ColcciU
port achitate. Astfel, între Comparîndu-sc realizările preluarea şi expedierea tu- brigă zilo r în acord global ; m ult perioada de execuţie. D=' nat ră controlul se face totuşi sonate la lungim i mai mari vele de muncă de pe şantierele
prinderile forestiere co n ti valorice obtinntc pînă acum lu ro r produselor. FxiMă con In arest fel, r-e asigură eres- : asemenea în executarea coşului aproape săplăm înal şi în notele decît cele prevăzute în proiect, de la M in tia dispun de poten
nuă so rămînă sub nivelul in sarcinile anuale de li d iţii favorabile ca unităţile teren procentului la in di- j de fum, 220 m elri înălţim e dc constatare care se în toc fapt ce a condus la g re fu iri ne tele necesare, . însă trebuie s.1
sarcinilor minime. l.F. O răş vrare, rezultă că unităţile din economia judeţului nos c e|e de lemn de lucru din ; lucrare foarte pretenţioasă, s-a corespunzătoare. De asemenea le va lo rifice într-un mod mai
tie a rămas datoare pînă a- economice de pc roza jude tru să-şî îndeplinească o- volum ul total ol masei lem- ; folosit cu mult succes turna mesc se indică m ăsurile de re s-au constatat deficiente şî t.s superior astfel ca în cartea de
tum cu 835 m etri cubi che ţulu i nostru mai au dc e x b lig a tiile fată de beneficia noase exploatate, sporirea ! rea betoanelor eu cofraje g li mediere. termenele şi persoa execuţia a rm ă tu rilo r din ele vizită a con stru ctorilor - la
restea dc fag, 304 m etri cubi p ro d u ctivită ţii m uncii şi re- j nele care trebuie să le aducă ro p ito lu l calitate — să fie în
pediat in exterior produse ducerea ch e ltu ie lilo r dc i sante. De o deosebită atentic mentele din beton armat De
lemn de construcţii. 30 me rii externi şi penlru aceasta la îndeplinire. inclusiv cele scrise numai laude.
tri cubi bile-m anclo si 282 in valoare de aproape 75 m i trebuie depuse b ale străda producţie j s-a bucurat procedeul de con care trebuie să ve rifice a p li exemplu din cauza pozării ar
m etri cubi dc lăzi dc fag ; lioane Ici. Raportată la po- niile. fecţionare a prefabricatelor şl carea lor. m ăturii cu unele abalcri. pre îng, MINICĂ NEAGOE