Page 12 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 12
SECVENŢE INTERNATIONALE. i i i i l i ) 111 | l | | ) l | 111II | (II ( I f M
‘ ........................... li i i i i ii Li li i i
M ii 11| I ll ! i IUI\\
o.rc.u. Vizita ministrului
Manifestări consacrate
Dezbaterile de externe
Semicentenarului Unirii
din comitetul român în Iran
social, umani Transilvaniei cn România
tar şi cultural BRAZILIA bit despre însemnătatea istori- ; dentul Aqerpres. N. Popovki. Pavcl Silard. a o fe rit o recep
TEHERAN
3 — Corespon
ţie cu p rile ju l vizite i la Te
că a acestui eveniment pen- \ tra n s m ite : M a rii au continuat heran a m in istru lu i afacerilor
N EW YORK 3 T rim isu l spe
cial Aqerpres, N icolae lones- Cu prilejul sărbătoririi a 50 tru constituirea statului na- j co n vo rb irile oficiale dintre externe al României, la care
cu, tra n sm ite : Problemele p ri de ani de la unirea Transil ţional unitar român. Au luat ; C orncliu Măncscu. m in istrul au participat A rdeshir Zahedi,
vind acţiunile O rganizaţiei Na vaniei cu România, la legaţia parte ziarişti turci şi corespon- ; afacerilor externe al Rom âni m in istrul de externe, şi a lţi
ţiu n ilo r Unite în cadrul anului ţârii noastre din Rio de Janei- denţi ai presei străine şî ata- i ei. şi A rdeshir Zahedi. m inis membri ai g u ve rn u lu i iranian,
in te rna ţiona l al d re p tu rilo r o- ro, a avut loc o seară cultu şati de presă acreditaţi Iu j tru l de exverne al Iranului. In senatori şi deputaţi, num eroa
aviihii se află în aceste zile în rală la care au participat nu Ankara. î uupă-amia/.a aceleiaşi zile, m i se personalităţi iraniene, şefi
dezbaterea com ite tu lu i social, meroşi cetăţeni de origine ro nistrul de externe al R om âni ai m isiunilo r diplom atice, zia
um anitar şi cultu ral. mână stabiliţi de mai mult R. F. A GERMANIEI * ei. insolit dr? om ologul său rişti iranieni şi corespondenţi
Luînd cuvîn tu l in cadrul a timp în Brazilia. Cu acest pri iranian, a vizitat stud iou rile ai presei străine. M arţi sca
cestor dezbateri, delegata lej, ministrul extraordinar şi Cu prilejul celei de-a 50-a ; cinem atografic c din Teheran pe ra. m in istrul afacerilor externe
României, M ăria Groza, vice plenipotenţiar Gheorgne M a aniversări a unirii Transilva- î ale căror platouri erau in
niei cu România, acad. Con- ; al Iranului, A rdeshir Zahedi.
preşedinte al M o rii A du nă ri tei a vorbit celor prezenţi de curs de realizare sccvenle din
Naţionale, a subliniat prin tre spre însemnătatea actului u stantin Dcicoviciu a conte- ! film u l iranian „E ro ii" în reqia a ofe rit un dineu în onoarea
altele că „e vo lu ţia politică, cr- nirii. renţiat la Universitatea din : Iui Joan Negulescu. M arti, m in istru lu i de externe al Româ
conomică şi socială a lu m ii Tubingen în cadrul seminaru- j ambasadorul tă rii noastre. niei. C o rncliu Mânescu.
contemporane confirm ă va la b i IRAK lui de romanisticâ pe tema ;
litatea con cep ţiilo r au to rilo r „C etăţi dacice*. Au asistat ;
Cartei N a ţiu n ilo r Unite p o triv it Cu prilejul sărbătoririi se la expunere prof. Eugen Coşe- j
micentenarului unirii Transil riu, prof. Hausman, directorul \
căreia pacea şi securitatea lu U.R.S.S. — Vedere o celui de al 10-lea cvartal experimental de locuinţe din Moscova.
vaniei cu România, însărcina Institutului de arheologie din j
m ii nu pot (i asigurate fără Noi incidente la granifa
tul cu afaceri al României la Tubingen, conferenţiari, asis- \
prom ovarea şi respectarea
d re p tu rilo r şi lib e rtă ţilo r fun Bagdad, Nicolae Neacşu, a tenţi, doctoranzi, studenţi. î
damentale ale om ului". A ră- organizat o intilnire cu un | R.A.U. Congresul extraordinar iordano-israelianâ
tînd că „transfo rm ă rile p ro fu n grup de ziarişti irakieni, in R. P. CHINEZA D escoperirea
de care au avut loc în Româ cursul căreia a vorbit despre
nia au creat co n d iţiile favora importanţa actului de la 1 Cu ocazia semicentenarului j unui astronom TEL A V1V 3 (Aqerpres) - focuri Israeliano-iordanian fl-
bile rea liză rii năzuinţei perm a decembrie 1916. Cu acelaşi unirii Transilvaniei cu Romă- j al Uniunii Socialiste Arabe Do-a lunqul lin ie i de încolar*» vioane cu reacţie israeliene au
nente 'a n o ţiu n ii Tomânc. aceea prilej, ziarele locale au publi nia, la Ambasada Republicii j a lo culu i dintre Israel şi Io r bom bardat oraşul Irbid şi îm
de a dobîndi independenta, li cat o serie de articole şi re Socialiste România din Pe- j am erican dania. pe o distanţă dc 40 km. p re ju rim ile sale. unul din
bertatea şt ju stiţia socială", re portaje consacrate României. kin a fost organizată o • CAIRO 3 — Corespondentul Totodată, preşedintele a arătat a avut loc în noaptea de luni principalele centre ale reg iu
Aqerpres, C. Opricâ. transm i
prezentanta tă rii noaslTe a conferinţă de presă. A. ! te : In aula U n ive rsită ţii din că noua lege a in vă tă m in lu lu t A stronom ul am erican Brl- spre m arţi un violent duel de nii de nord ale Iordaniei, a
are drept scop ridicarea la un
d e c la ra t: „C onştient de res R. S. CEHOSLOVACA Duma, ambasadorul Roma- • C airo au început lu n i seara lu nivel mai înalt a a c tiv ită ţii u n i an O'Leary, de la U n iversita a rtile rie care a durat trei ore. declarat la Amman un pu rtă tor
ponsabilitatea sa in fata po Cu ocazia celei de-a 50-a niei in R. P. Chineză, a ■ crările Congresului e xtra o rd i versitare. tea Cornel) din San Francis a declarat uit purtător de cu- dc cu vîn l al arm atei iordanie-
porului suveran, statul român vorbit despre semnificaţia a v în l al arm atei isracliene. Po ne. In urma bom bardam entu
aniversări a unirii Transilva nar al U niun ii Socialiste A ra Referindu-se la actuala si co. a anunţat lu n i descope lui, a precizat el, 13 peisoane
nu numai că recunoaşte şi qn- cestui act important in forma triv it a firm a ţiilo r sale, schim
niei cu România, Comitetul be (USA) convocat la hotârî- tuaţie din O rien tu l M ijlo ciu , rirea unui crater lunar cu a- au fost ucise şi 17 rănite. Re
rantează larqi d re pturi şi lib e r rea statului naţional unitar bul dc in curi a fost declanşat
de pregătire a Asociaţiei de rea C om itetului Executiv Su oreşedinlelc Nasser a subliniat dîncim c mică, despre care se
tăţi cetăţenilor săi, dar este român. de a rtile ria iordaniană care prezentantul permanent al Io r
tn acelaşi tim p şi factorul ac prietenie cehoslovaco-românâ a Au participat reprezentanţi prem al USA in urma inciden că RAU întreprinde acţiuni po crede câ ar fi cea mai în tin şi-a concentrat tiru l asupra daniei la O N.U., M uhammad
tiv care veqhează la respecta organizat marţi o seară fes ai Ministerului Afacerilor Ex te lo r care au avut Ioc recent litic e în vederea găsirii unei să „m a rc ' de pe suprafaţa in sta la ţiilo r m ilita re israeli®- o) Fara, a adresat o scrisoare
sa te litu lu i natural al Pâroîn-
rea $1 înfăptuirea lor concretă tivă. Au participai oameni de terne, ai Comitetului revolu la M onsourah si A lexandria soluţii paşnice a co n flictu lu i, lulut. „M arca*, cu un diam e ne dij> valea Iordanului şi la secretarului general al O.N.U..
Fundamentată pe recunoaşterea cultură şi artă, reprezentanţi ţionar orăşenesc Pekin, zia Pe ordinea de zi a Congresu arătind în acelaşi tim p că se tru de 965 kilom etri, se află sud de lacul Tiberiada. M ai U Thant, proteslînd împotriva»
lu i figurează o singură proble
Si respectarea d e m n ilă lil $1 va ai Ministerului Afacerilor Ex-. rişti de la „Jenm injibao", A acordă atenlia cuvenită în tă ri m ulte lo calită ţi israeliene au pătrunderii unor trupe israe-
lo rii umane, po litica stalu lu i terne, precum şi Ion Obrado- genţia de presă China Nouă, ; mă şi anume examinarea îm rii fo rţe lo r armate. pe partea in vizib ilă a l.unit fost atinse de obuzele iordant- lienc în Iordania, la t decem
român urmăreşte în mod con viei, ambasadorul Republicii Radio şi Televiziune, precum şi j p re ju ră rilo r care au determ i Au mai luai cuvîn tu l m iniş şi a fost localizată pe baza cne. Nu s-au semnalat pierderi brie. Se precizează, de aseme
stant realizarea acelei societăţi Socialiste România la Praga, de fa alte ziare centrale. j nat incidentele studenţeşti trii Invă tă m inlulu i superior şl stu d ie rii datelor transmise de de v ie ţi omeneşti. nea, că Iordania a Inform at
umane in care omul. sinqurul şi membri ai ambasadei. Deschlzînd lucrările. pre al ju stiţie i, care au prezentat una dtn sondele spaţiale de ☆
fă u rito r al tu tu ro r b u n u rilo r Despre importanţa actului URUGUAY | şedintele Nasser a subliniat că de talii asupra îm p re ju ră rilo r tipu l „L u n a r O rbiter*. A M M A N 3 (Aqerpres) C o nsiliu l dc Securitate despre
m ateriale şi spirituale, poate istoric de la 1 decembrie Incidentele regretabile care au Incidentelor studenţeşti care au In tim pul unui schimb de noile incidente.
beneficia in mod liber de ro a 1918, a vorbit prof. univ. Jo- Cu ocazia sărbătoririi semi- j avut loc sînt rezultatul a cţiu ni avut loc.
dele m unrîi sale*. zel Macurek, membru cores centenarului unirii Transilva- j lo r unor elemente ostile aflate Lu crările congresului vor
„Prom ovarea şi respectarea pondent al Academiei Ceho niei cu România, la Ambasa- j tn se rviciile spion aju lu i străin. dura tre i zile.
d re p tu rilo r om ului — a re le slovace de Ştiinţe, directorul
vat M eria Grozo — nu pot ti Institutului de Istorie a ţâri da Română din Montevideo ;
asiqurale fără respectarea per lor socialiste europene. a avut loc o seară culturală * CURIER CURIER • CURIER
sonalităţii fiecărui popor, a la care au participat nume- ;
dreptului său de a-şi hotărî TURCIA roase persoane de origine ro- ;
«*nqur soarla şi de a dispune mână, stabilite de multă vre- \
lib e r de boqătiile şi resursele Cu prilejul celei de-a 50-a me in Uruguay. Cu acest j
sale naturale. A devenit d a ră aniversări a unirii Transilvaniei prilej, insârcinatul cu afaceri j
im posibilitatea abordării p ro cu România, ambasadorul od-interim, Isidor Balţei a ! I.a Oslo a avut loc plena lu n i cu lid e rii partidelor so f t f t f t
blemei prom ovării d re p tu rilo r Republicii Socialiste România prezentat o. expunere privind : ra C o m itetului Central dl cialist şi republican in leqă-
om ului tn acele reqiunî ale la Ankara, Grigore Geomânu, aspectele principale ale lup- I P artidului Com unist din N o r tură cu formarea unei noi
lu m ii în care popoarele sînt a organizat o conferinţă de tei poporului nostru pentru j vegia, care a exam inai modul co a liţii guvernam entale. I.a S tudenţii pakistanezi au
supuse încă a su pririi şi exploa presă în cadrul căreia a vor înfăptuirea unităţii de stat. ; de pregătire a alegerilor term inarea co n vo rb irilo r Ru organizat lu ni în oraşele Ca-
tă rii coloniale". parlam entare ce urmează să m or a dcclar.it z ia riş tilo r câ raci şi Peshawar noi demon
aibă loc in toamna anului este încă prea devreme pen stra ţii cerînd punerea in li-
v iilo r. S-a sub lin ia l cu acest tru a se putea prevedea re hertate a fostului m in islru al
Notă de protest p rile j necesitatea in tă rlril zultatul acestor negocieri, in afacerilor externe Zulfiear
Mari acţiuni fo rţe lo r de stingă din m işca care el îşi pune însă speran A ii Bhutlo. şi a a ilo r repre
a Cubei rea m uncitorească norvegia ţele pcnlru ieşirea din criza zentanţi ai opoziţiei, arestat!
nă. po litică care durează de şase tn noiem brie în d iie rite lo
calităţi din Pakistan, relatea
Plenara a adoplal hofârirea
NEW YORK 3 (Ager preş).
greviste în Italia - - Reprezentantul permanent de a convoca la 22 m artie luni. ză agenţia Reuter. A genţia
al Cubei la O.N.U., Ricardo A - 1969 conferinţa pa rtidu lui f t f t f t pakistaneză dc presă in fo r
larcon, a inm inat secretarului pentru a dezbate şi aproba mează că, in baza stă rii e x
general, U Thanl, o notă de noul program al P.C. din Presa din Dar es Sdlaarn cepţionale decretată in ţară,
• SUDUL S IC IU EI ESTE P A R A LIZA T DE GREVE • PE protest în legătură cu seches Norvegia. iniorm oază că avioane m ilita au fost arestaţi a lţi 13 stu
ŞOSELELE PRINCIPALE A U FOST RIDICATE BARAJE, O- trarea de către au to rită ţile vc- re portugheze au bombardat denţi şl m uncitori. In a doua
PRINDU-SE C IR C U LA Ţ IA • IN IN S U LA DOMNEŞTE O SI nezueliene a navei cubaneze f t f t f t din nou o serie de localită(i jum ătate a lu n ii noiem brie,
T U A ŢIE ÎN C O R D A TA • PROTESTE ADRESATE M IN ISTR U do pescuit „A le o rin " şi re ţi situate in provincia de esi a a u to rită ţile au arestat 38 do
LUI DE INTERNE ŞI INTERPELĂRI GUVERNULUI. nerea m em brilor echipajului. In capitala uruguayană nu Zam bici la frontie ra cu M o- reprczenlanţi ai op oziţiei sub
El a cerut secretarului general a apărut lu n i nici un ziar, ca zambicul. Asupra populaţiei acuzaţia de a fi in citat stu
R O M A 3 (Aqerpres). — Si- La Roma, un grup de parla al O.N U ca nota să fie dis- urm are a grevei de 48 de paşnice, avioanele portughe
cilia, şi în special sud-06tul m entari com unişti l-au vizita t Iribu ită tu tu ro r şefilor dele ore a tip o g ra filo r, declarată denţii la dem onstraţii.
insulei, este aproape complet lu n i seara pe m in istrul dc in g a ţiilo r prezente la actuala In semn de protest îm potriva
paralizată dc qrevelc declanşa terne, Restivo, căruia i-au a sesiune a A du nă rii Generale. in te rzice rii de către guvern
te în semn de prolest fată de dresat un protest hotăril. cerînd O notă sim ilară, anunţă b- la 11 noiem brie a zia ru lu i
uciderea a doi m uncitori ag ri adoptarea unor măsuri îm po genţia Prensa Latină, a fost „E x lra ° G re viştii cer, de a
coli în cursul c io c n irilo r de triv a v in o v a ţilo r pentru eveni d istribu ită de către m in istrul semenea, sporirea sa la riilo r
lu n i de la A vo la dintre p o li mentele de la A vola şi satis de externe al Cubei, Râul corespunzător prevederilor
tie şi dem onstranţi. G reviştii facerea reve nd icărilor juste ale Rna. am basadorilor şi şefilor din contractele de muncă.
au rid ica t baraje pe şoselele q re viştilo r. G rupu rile pa rla m isiunilor acreditaţi la Hava R.S.F. IUGOSLAVIA. — Vedere o lacului Sculări, cel mai O grevă revcndicînd spori
principale care leagă provincia mentare ale PSI şi PSIUP au na mare lac din Balcani. rea salariilor a (ost declara
Syracuzei de Catania, oprind adresat in terpelări guvernului, tă şi de lucrătorii de la pos
circulaţia. M agazinele au fost solicltin d lă m u riri asupra ce turile de radio din Montevi
închise în m ajoritatea oraşelor, lor petrecute la A vo la deo.
ia r lo c u ito rii s-au adunat In
★ Va avea Ioc o nonă rundă de tra
piefe pentru a-$i exprim a pro f t f t f t
testul. Sute de telegram e de R O M A 3 fAgerpres). — N oi
sim patie şi s p rijin sosesc la dem onstraţii studenţeşti şi In oraşul m exican M erlda
sediile sindicatelor siciliene. qrevo au izbucnit luni tn d i au avut loc m anticsta|ll de
ferite reqiuni alo Ita lie i. M ii tative nigeriano-biaîreze ? protest îm potriva h o tă rirll
In general, în insulă dom a u to rită ţilo r m unicipale de a
neşte o situaţie foarte înco r de studenţi din Catania, S iri- spori ta rife le pentru transpor
dată. Pentru a preveni noi in lia. au pa rticipat la monifesta- tu rile publice. D em onstraţiile,
ţli de protest îm potriva lipsei
cidente sînqeroase, M in iste ru l de soli de cursuri. în tim p ce ® ŢA R A SE A F LA IN TR -U N HAO S TO T A L d o rii pro vin ciei O rientale «3 care s-au transform at in tr-o
de Interne a ordonat retrage
la Roma studenţii au dem on • C O M U N IC A T M ILIT A R D IFU ZA T LA U M U A H IA renunţe Ja secesiune. adevărată încercare de forţă
rea p o liţiş tilo r de la A vola La
strat pe străzi si au ocupat ★ tn tre m anifestanţi Şi politie,
Palermo. urmează să se în săli de cursuri ale u n ive rsită LAC.OS 3 (Aqerpres). — Du mul rind să susţină m oralul LAGOS 3 (Aqerpres). — Po s-au soldat n i num eroşi ră
trunească Adunarea regională ţii, în s p rijin u l revendicării nă trei încercări nereuşite, va lu p tă to rilo r biafrezi, aflaţi din triv it agenţiei France Presse, niţi.
siciliana pentru a examina si pentru o reform ă a învăţum in- avea loc o nouă rundă de tra punct de vedere m ilita r întz-o cotidianul niqerian „O bserver"
tuaţia si m odalităţile de satis tative federalo-bjalreze? In u r situaţie dezastruoasă. editat în oraşul Benin anunţă • O f t
facere a re ve n d ică rilo r greviş tutui universitar. Num eroşi mă cu cîlova săptăm ini, cînd De atunci însă, în războiul lunt că aproxim ativ ) 000 000 R. S. CEHOSLOVACA. — Asamblarea unor piese pentru
tilo r. C om itetele reqionale din medici din spitalele italiene au lid e ru l B ialrei, Ojukvvu, îşi ex de m orţi, victim e ale războiu spectometrele nucleare magnetice, produse ale Uzinei Tesla
declarat grevă pentru a cere iâră fro n tu ri din N igeria au in Reluarea cu rsu rilo r la Co
S icilia ale PCI, PSI, şi PS1UP prim a convingerea că o s tilită te rve n it schim bări surprinză lu i şi consecinţelor sale, au le g iu l de stat din San Fran din Brno, m edaliate cu aur la tirgul internaţional de ta Bmo.
au dat p u b lic ită ţii com unicate îm bunătăţirea salariilo r, i i r ţile din N igeria sc vor sfîrşi la toare. concretizate în prim ul fost Snregisfrati în N igeria de cisco a fost marcată lu n i de
în care condamnă reprim area conducătorii de autobuze din masa tratativelor, cea mai ma rînd pr«n neaşteptatul re v iri la Începerea războiului n ig e ri noi tu lb u ră ri ca urm are a
q re viştilo r §i 11 cheamă oo Palermo au încetat la rîndul re parte o observatorilor p o li ment al trupe lo r biafreze, care an Roferindu-se la situ-atia ge de m on stra ţiilo r de prolest a ze au aruncat 18 bombe in f t f t f t
m un citori $3 manifeste viq ile n - lor lucrul, revendiclnd plata sa tici apreciau că o asemenea au trecut la contraofensivă. A - nerală din N igeria ziarul ara un or g ru p u ri de sludenti Îm cendiare. Preşedintele tării.
tă că „tara se află într-un ha p o triva represiu nilor p o liţie K enncth Kaunda. a avertizat
ţă şi să continue lupta. la riilo r pe luna trecută. declaraţie este m enită In p r i tit la Lagos, cit şi în alte ca că. In eventualitatea repetării
pitale africane a început să os tota l". A cţiu n ile m ilitare neşti şi a suspendării din unor asemenea acţiuni agre A nuarul dem ografic al
se vorbească tot mai insistent care se desfăşoară în prezent po sturile lo r a două cadre sive, Zambia va da riposta O N.U. arală câ virsta medic
despre necesitatea unor noi costă z iln ic statul aproxim ativ didactice. U n ităţi ale p o ll|i '» cuvenită. A cţiu n ile provoca a oam enilor căsătoriţi este
negocieri fedcralo-biafreze, me un m ilio n de lire nigeriene, aduse la faţa lo cu lu i au des toare ale a u to rită ţilo r colo mal mare decil a burlacilor,
nite să pună capăt in mod scrie „O bserver". făşurat adevărate lupte cu nialiste portugheze sînt apre d iv o rţa ţilo r sau văd uvilor.
paşnic unui con flict de peste ★ peste 500 de student!. M ai ciate <le preşedintele Kaunda Recordul de longevitate me
16 lu n i şi a cărui principală U M U AH 1A 3 (Aqerpres). - m u lţi m anifestant! au fost a- drept o încercare de a crea dio a lost înregistrat în rîn-
victim ă este populaţia nigeria Un u ltim com unicat m ilita r di restati. o atmosferă de neîncredere dul fem eilor din Islanda (76
na. In acest sens, semnalează fuzat la Umuahia anunţa o in de ani), ia r a bărba ţilor —
tensificare a lu p te lo r în secto • O f t $( nesiguranţă in Zambia în în Elveţia (71 ani). V irsta
agenţia Reuter. este sem nifica ajun ul aleg erilor parlam enta
ru l A fikpo, unde fo rţele bia- modic cea mai scăzută se în
tivă declaraţia făcută la 2 de freze au reuşit să oprească r i Fostul gu vernator al statului re program ate la 19 decern registrează la fem eile din
cembrie de guvernul federal nă în prezent o contraofensi Pensylvanla. W lllia m Scran- brie. V olta Superioară (31 ani) si
nigerian, care precizează că vă federală. C om unicatul men ton, a părăsit lu n i noaptea bărbaţii din Gabon (25 ani).
ţionează, de asemenea, că tru N ew Y ork-ul, plecînd intr-o f t f t f t In marea m ajoritate a ta
este gata să participe la ne
pele biafreze continuă să inre- vizită in ţă rile O rie n tu lu i rilo r vîrsla medie este mai
go cie rile de pace cu autorită qistreze succese în sectoarele M ijlo c iu în calitate de trim is In urma unui decret al maro la femei docil la băr
ţile biafreze cu condiţia ca li- O w erri, A zum ini si Ahoadn. special al preşedintelui ales g u vern ulu i Cuba. ziua de 2 baţi.
al S.U.A., Richard N ixon. Ef decembrie a fost pentru p ri
va avea con vorb iri cii o iicla - ma oară sărbătorită ca zi a
Luptele din Vietnamul de sud lltă ti şl cercuri politice din fo rţe lo r armate revoluţionare. f t f t f t
Aceasta este o dată im portantă
Iran, R.A.U., A rabia Saudită.
Iordania şi Israel, iar 11 în istoria re vo lu ţie i cubane. 1 a lu c ră to rii de la sla tiile de
SAIG O N 3 (Aqerpres). ~ ale FNE. Tot în apropierea decembrie v a prezenta un ra 2 decembrie 1956. un grup de benzină din B razzavillc adm i
Deşi bom bardierele americane Saiqonului au avut loc cioc port lu i N ixon. p a trio ţi conduşi de Fidel Cas nistrate do com paniile străine
de tip „B-52" au întreprins nu n iri între subunităţi ale ce iro au debarcat pe ţărm ul
meroase ra id u ri în provincia lei de-a 25-a d iv iz ii dc in fa n f t f t f t sud-vestic al Cubei (pro vin au declarat grevă generală.
Biuh Duonq, un ităţi ale Fron terie americane şi qru pu ri ale cia O rlcnle) dedanşind lupta El revendică m ajorarea sala
tu lu i N ational de Eliberare p a trio ţilo r. Prim ul m in islru desemnat, de partizani îm potriva d icta riilo r şi îm bunătăţirea condi
din Vietnam ul de sud au ala- In zona Da N anqului, puşca M arlano Rumor, a conferit tu rii lu t Batista. ţiilo r de muncă.
cat cu m ortiere în cursul nop şii m arini am ericani, s p rijin iţi
ţii d t lu n i spre m arţi o fo rtifi de a rtile rie şi aviaţie, au lan
caţie deţinută de trupele sai- sat atacuri asupra p o ziţiilo r
qoneze în această zonă. LtngJJ fo rtifica te ale p a trio ţilo r. A m
Can Duoc, la num ai 34 k ilo bele părţi au suferit pierderi.
m etri de capitala sud-vielna- Totodată, fortăreţele zbură CURIER CURIER. CURIER
meză, elicoplerele m ilitare a- toare americane „B-52" au c-
ITALIA. — Aspect ol grevei salariaţilor căilor ferate ţi oficiilor poştale din intreaga Ita m cricane au in te rve n it în sp ri fectuat noi bombardamente în
lie. Cetăţeni din M ilano purtind pancarte in timpul unei recente manifestaţii. jin u l lo rte lo r saigoneze anqn- p ro vin ciile T ay N inh şi Kien
jate în lupta cu detaşamente Phuonq.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i stt, Dr. Petra Groza nt. 35, telefon 1275, 1585, 2317. — TIPARUL • întreprinderea poligrafica Honedoara-Deva.