Page 2 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 2
u l s u c ix m m m m w
■ | -------............................. ................m
• I decembrie. Astăzi se îm
plinesc 50 de ani de la Unirea
Transilvaniei cu România.
Primul tren măr al revistei „T în ă ru l le n i e a le n s i
In 1924 a apărut prim ul n u
nist", organ al C,C. al U.T.C.
S-au născut : în 1891, G.N1.
în Deva Vasilescu — Vasia, activist do
frunte al P artidului Comunist
Român (m. 1929); In 1892, s c rii 50 de ani de la declanşarea gang Amadeus M ozart (n.
torul Cezar Petrescu (m. 1961);
Se împlinesc In curînd o grevei celor 5 000 de m unci 1756); în 1870, s c riito ru l fran
suta rlc ani de la trecerea In 1882, Goorqe Pascu. lin g vist tori de la Regie din Bucureşti. cez Alexandre Dumas — ta
p rim u lu i tren prin Deva, ca şi islo ric lite ra r (m. 1940). In 1931, între 3-24 decem tăl (n. 1802).
S-au îm p lin it 10 ani dc la
re a co n trib u it m ult la dez proclamarea R epublicii A frica brie, a avut Joc Congresul ol In 1929, R.S S. Tadjică a in
voltarea oraşului. Centrală. V -lea al P artidului Comunist trat In componenta U R S.S, In
Calea ferată s-a construit Român. 1936 arc loc form area R S.S
In 1945 a fost creată Fede
pe traseul care a rămas pi- Au loc, în 1950. prim ele ale A zerbaidjan*, Gruzină şi A r
raţia Democrată In tern aţion a
fl nd In zilele noastre. Ea a geri de deputat! pentru consi meană (prin desfiinţarea
lă a Fem eilor (F.DI.F.). L-a
I tăiat o parte din va tra o ra - liile populare în tara noastră. R.S.F.S. Transcaucazia).
H elsinki, sub auspiciile F D1.F .
* Sului, trecJnd p rin cantierul S-a născut, în 1888, com pozi • 6 decembrie. S-a născut,
num it „In G reci" şi aflaturi are loc Conqresul m ondial al to ru l şi d irijo ru l rom ân Ion în 1857, m edicul Criste.a Şte
de cel zis „Partea co ră b icri- fem eilor, cu te m a : „R o lul fe Nonna Otescu (m. 1940). fan Buicliu, unul dintre înte
lor", iar qara a lost aşezată meii contem porane". La Geneva începe sesiunea m eietorii c lin ic ii medicale ro
nu departe de ce n tru l urbei, Intre 1-4 decembrie, la O her- C o nsiliu lui O.N.U. pentru Co mâneşti (m. 1918).
pe locul unde se allă şi as hausen are loc un Festival In m erţ şi Dezvoltare, p rivin d Au m u rit: In 1903, compo
tăzi. te rn a tio n a al film u lu i sportiv. problem e de navigaţie. z ito ru l G a vril Muzincescu (n.
In septem brie 1868 intră • 2 decembrie. Se îm plinesc • 4 decembrie. In 1855 a 1847); în 1912, arhitectul Ion
In Deva, venind de la A rad, 200 de ani dc la naşterea lu i luot fiin ţă la Bucureşti Şcoala M incu (n. 1852); în 1950, acad.
cel d in ţii tren tras de o lo O B I Ş N U I N Ţ A Veniam ln Costache, m itro p o lit de medicină. prof. Gh. N icolau, om de şti
com otivă, condusă de către al M oldovei, s p rijin ito r ol c u l S-au n ă scu t: în 1870, prof. inţă (n. 1886).
m ecanicul M a rtin Gross. tu rii si în vfită m ln tu lu i (m. ing. Ion Ionescu, om de s ilin In 1917 a avut loc procla
deci, după 43 ani de la p ri Hepatitele 1846). ţă, care a co n trib u it la dezvol marea independentei de stata
ma cale Ierată din lume. Zorile II găsesc în flecare scoală şl, pe jum ătate somno El m urm ură ceva ca penlru S-a născut, in 1935, poetul tarea reţelei de şosele din ta Finlandei.
deschisă In A ng lia la 1825. dim ineaţă pe nenea State în roasă, ii înveleşte Intr-un şer sine, apoi tace. • N lcolac Labis (m. 1956). ra noastră (m. 1946); în 1075, • 7 decembrie. S-a născut,
lata geamului. Cind aude s i
E venim entul a con stituit rena simte că fnim a-î hale pu veţel alb mlncarca. Face trea — lasă State — II (a hătrlna grave vor putea A m urit, In 1950. pianistul poetul şi s c riito ru l austriac în 1884, em inentul om p o litic
In adevăr o senzaţie nem ai ternic. A tu n ci sc-mbracă în ba asta dc peste 30 de ani. lu i nevastă cu vorba. O se te Dinu L ip a lli (n. 1917). Rainer M aria R ilke (m 1926). si de stat, dr. Petru Groza
pomenită. Ţ ăran ii şi llrq o - grabă şi slriqă Ia nevastă : Nenea State îşi ia servieta obişnuieşti şl cu viaţa asta de La Paris au loc reuniunile A m urit, în 1967, picto rul (m. 1958).
v e îli vedoau In „c a ru l de şl pleacă grăbit. Face un drum pensionar. A poi rid am lndol, fi vindecate Com isiei U N.E.S.C.O, ' pentru Ştefan Szonyl, maestru em erit
— Hai, Tico. pune-in! ceva plnă la poarta uzinei şi sc-n- In 1919, a avut loc greva
lo c ' o adevărată minune ca doi copii. cercetări oceanografice şi Co al artei (n. 1913).
în traistă, că o să -n lirzli dc la toarcc înapoi Nevasta îl aş m u n cito rilo r de la S.TB. pen
drăcească, iar d o m nji se' m i In fiecare dim ineaţă zorile II m itetului U .N .ES.C O . Ln pro Se îm plinesc 10 ani de la
nunau şi nu puteau pricepe, şut. teaptă rîzînd găsesc pe nenea State la qeam. j Dr. David Hume, chirurg bleme de hidrologie. Se des proclam area R epublicii Doho- tru m ărirea salariilor, redu
Cătrina lui nevasta, cum o- — Ei, cum e. II întreabă ea. cerea zilei de muncă şi alte re
cum J u p e lărâ sd fie tras : din Richmond (V irq m ia). a chide, la bombay, sub auspiciile mey.
bişnnlcştc să-l spună el. se Gata serviciu! ? vendicări.
sau îm pins dc ce\*o‘ ... Pu N. PANAITESCU I anunţat la cel ric-al 54-lea A L E A ., reuniunea reqională • 5 decembrie. S-au născut:
terea cazonelor cu ab uri nu j Congres anual ol C olegiului pentru Asia şi Extrem ul O rient în 1866, poetul Traian Dctnc- A m urit, în 1896, eroul cu
era încă înţeleasă de lume j american al ch iru rg ilo r, ca- în rroblem a dc radiologie La trcscu (m. 1896); în 1872, pic banez A nto nio Maceo. In Cuba
şi apariţia tre n u lu i, cu a tlt mul de educaţie fizică al co j rc a ovut loc recent la A t- Turson (S.U A ) începe Coloc to ru l Gheorotx? Petrascu (m. este „Ziua naţională de do
mai puţin. încă din februa Cum a apărut baschetul le giu lu i din S pringfield. Tot j la n lic C ity, că m ajoritatea viu l in ternaţional p rivin d u ti 1949). liu în memoria e ro ilo r"
rie 1865, Societatea de mine mai m ulţi „s u p o rte ri" veneau | boln-avlloT de hepatită qravă lizarea tehnicii în hidrologie. Au încetat din viaţă: în 1791, In R.P. Ungară se sărbăto
şl furnale din Braşov, p ri să privească întrece rile dintre î ar putea fl salvaţi cu ajuta- • 3 decembrie. Se îm plinesc com pozitorul austriac W o lf- reşte „Z iua presei".
meşte de la stat autorizaţia La colegiul din Springfield sm ilh a propus studenţilor să echipele studenţeşti. î rul babuinilor. E| a arătat că
de proiectare şi con stru ire a (stalul Massachusells — S.U A ) încerce noul său joc. In sala S tudenţii se adunau Ia bal j a reuşit să prelungească cu
că ilo r ferate A rad — A lba orele de educaţie îizică cran de sport a colegiului s-au a- coanele de care erau agăţate [ 22 de zile viata unei persoa-
lu lia şi Sim eria — Petro la s lirş itu l secolului trecut, riunat 18 persoane El le-a îm cele două coşuri si uneori t-i : ne bolnave de hepatită, care
şani, îm preună cu o conce foarte plictisitoare. Studenţilor părţit în două echipe, cîte no „ajutau *1 p re fe ra ţii să obţină ■ era dcja în comă, datorită unui
siune de exploatare, cu de nu Ic plăceau dc Ioc e x e rc iţii uă ju că to ri in fiecare, şi apoi cît mai m ulte puncte „corco j babuin. M etoda constă In R e c o r d u r i
num irea de : ,„Prima Cale Pe le monotone de gim nastică pe le-a adus la cunoştinţă cele lin d " aruncările. Pentru a e v i j înlocuirea sînqclui babuinu- Un adevărat
rată Transilvăneană". care la predau profesorii. A - 111 reguli pe care le-a stabilit ta această incorectitudine la ! lu i cu sîngp uman, apoi în
lu c ră rile că ii ferate Arad Vunri, James Noysm ith, colabo şi care se păstrează în gene joc între balcoane si coşuri nu j leqarea sistem ului circu lato r
— A lba lu lia au lost term i rator al colegiului, şi-a pro ral pînă în zilele noastre In (ost aşezate nişte panouri ds i al m aim uţei cu cel al bol- campion
nate in toamna a n u lu i 1868 pus, din sim patie penlru siu- tre timp, paznicul căuta două lemn care au rămas pină as j ua vului pentru a perm ite fi
dar. din cauza p lo ilo r, des denti. să inventeze un ioc cutii dc carton tn care urma tăzi. D im ensiunile acestor pa : catului babuinului să func- Prim ul loc la cam pionatul r e c o r d u r i
chiderea c irc u la ţie i s-a fă sportiv' interesant El s-a in să se arunce mingea. Dar ne- nouri — 183 122 cm au rămas j tioneze în locul fica tu lu i In tcrno lio nal de sărituri, ce s-a
cut abia la 22 decembrie In spirat dintr-un ioc pe care îl qăsind cutii, el a adus din gră în viqoarc şi acum în requli- : boln avului de hepatită.
acelaşi an. Linia Sim eria — practica în copilărie ■ cu p rie dină două coşuri de nuiele le oficiale ale baschetului. j Dr. Hume, care a obtinut desfăşurat In orăşelul am e ri
Petroşani o fost dală In c ir tenii de vlrsta sa : aşezau două Ibasket in limba engleză în In ciuda pra cticii curente din j si alte rezultate încurajatoa- can Engels Câmp (S.U.AJ, a
culaţie după doi ani, la 28 pietre una peste alta $î apoi seamnă coş). N avsm ilh a aqă- Am erica, Jomes N aysm ilh nu | re, consideră că folosind a- lost ocupa/ de un participant Recent a apărut la Londra o nouă cdîtlc a „C ă rtif de
se străduiau să o răstoarne ne lat cele două coşuri dc bal care a atins înălţim ea de 5,5
auqust 1870. s-a străduit să obţină patent j censtă ' metodă. 00 la sută recorduri m ondiale", care conţine date statistice dintre cele
Pentru deservirea şi sigu cea de ios ru o lo vitu ră de coanele săii, fată in fată, la o pentru idece sa. El a încetat ■ din cazurile grave ar putea m. .Să fie prea mult ? Depin mal neobişnuite.
rre c iz ie tu altă piatră A stfel înălţim e de trei m etri (co si de pentru cine I Cam pionatul
ranţa l ral ic u lu i se proiectase din viaţă în 1939 fără să p'oată I fi salvate. In ce priveşte fiin ţe le umane, în carie se arată ca. po‘ ^t-
construirea unor ateliere de el s-a hotă rit ca la baza nou acum) şi prim ul meci de bas să-şi răscumpere casa pe car<* s-a desfăşurat In rîndut hroaş- v lt „d a te lo r incontestabile", un oarecare Robert Pcrshing,
rep ara ţii şi un depou de lo lui joc cu mingea în qrup să chet din istoria sportului a în o amanetase telor... născut în anul 1918 în statul Illin o is (S.U.A.) a avut cînd a
com otive in Deva. N o b ili pună p rin cip iu l aruncării la cepui. m urit la vîrsta dc 32 ani înălţim ea de 2,72 m.
mea şi v lrlu rile burgheziei lin iă Curînd acest joc spo rtiv cap Cea mal scundă fiin ţă umană a fost Poulline Masters,
locale însă, s-au opus, din Intr-o zi a anului 1891, Nay- tiva n t a fost inclus in progr.i- Radar pentru născută în anul 1876. Cind a m urit, la vîrsta de 18 ani. avea
consideram , zise „ d ? Înălţim ea de numai 58,9 cm.
linişte şi curăţenie". Nu Ic Cel mai greu om a fost Robert Earlc Huse, născut în a*
plăcea acestora, ca In ora orbi nul 1926 în Illin o is. El a atins qrcutalca de 484.9 kq. Pentru
şul „q e n trilo r", — adică al inm orm ln ta rca lu i în 1958 s-a folosit o ladă do plan care a
n o b ililo r scăpătat i, dar orgo fost coborîtă în m orm înl cu macaraua.
lioşi — sd apară lu m ul de Profesorul englez Leslie Kay Recordul de le cun dllate aparţine unei femei din M os
cărbune şi m uncitorul cu a realizat p rin cip iu l de func cova, Vaslleta, care a născut 69 de copil in viaţă. Ea a
haina m urdară şi petecită. ţionare al unei „b a te rii pen născut de 16 ori cîte doi gemeni, de 7 ori cîlc tre i şl dc 4 ori
D afonld acestor m entali lru orb i* bazîndu-se pe natura, cile patru. 11:
tă ţi si îm prejură ri, ate lie re şi mai precis, capacitatea u im i
le şi depoul de locom otive toare a lilia c u lu i de a se o ri Cca mal lungă garnitură de tren din lume a circulat la 15
s-au construit In 1866-67, pe enta (ără nici o greşeală în în noiem brie 1957 din V lrg ln la de vest pină in statul O hiu
clm pul din hotarul satelor tuneric. (S.U.A.) Era un tren m arfar compus din 500 vagoane încăr
Simeria Veche, Biscaria si Acest aparat portativ, ase cate cu cărbune.
Şăulesti. In ju ru l acestor a- m ănător cu o lanternă, em tle C u vin lu l folosit cel mai rar tn lum e este c u v in lu l japonez
telicre, depou şi gară, a luat ultrasunete, captează reflecţia „c in ", persoana în tii im perială la singular, dc caro bineînţe
apoi naştere o nouă Incăli- lo r şl Ic transform ă In sem les nu face uz dccît îm păratul Japoniei.
tate, num ită la început „C o nale sonore. Auzind semnale Cea mal lungă denum ire a unei lo ca lită ţi din Noua Zeelan-
lonia Sim eria", devenită a le, variate ca Ion, om ul îşi dă este alcătuită din urm ătoarele sunete: Taum atavhacatangi-
poi. In 1890, comună cu poale crea o im agine despre hangarm oauauoUm atea tu ripucacapichl m unqahorom icupocalyh- I
1 485 lo cu ito ri şi In JOII cu depărtarea obstacolelor, lorm a enuachltauatahu, care in traducere înseamnă : „f.o calila lea L.r-
4250. ia r astăzi oraş cu pes lo r st chiar m aterialul din ca dc Tamatcu, om ul cu genunchii mari care s-a căţărat pe m unţi
te 10 000 de lo cu ito ri. re sînt făcute. Bateria poale si a în g h iţit dealuri, liin d vestit ca m işcător dc păm inturi, a
Acum, clnd se îm plineşte stabili pină Ia o distanţă dc cîntal iu bite i sale la fla u t". - '
un secol de cln d prim ul tren 3-7 m prezenţa unei uşi şl deci La cap itolul despre bancnote se menţionează că bancno
a in tra t In Deva unind de a clanţei ci şl prin urm are lo ta cu cea maî mare valoare nom inală este de 100 000 dolari,
JAPONIA. — Primul submarin pitic de cercetări, construit
părtă rile ardelene. credem cul exact al broaştei. dor în A n g lia au fost emise înainte de anul 1812 bancnote de
recent în Japonia, „Shinkal" care va efectua probe la 600 m
cd cele citeva date pe care 2 m ilioane lire sterline, care mal există, dar se (oloseştc de
le dăm c itito rilo r nu sint lip adîncime. ele numai quvernut brita nic pentru decontările sale Interne
site de interes. Monedă cu Cea mat mare companie aeriană din lume este conside
Dr. VICTOR ŞUIAGA rată compania sovietică „A e ro fto t* rare dispune dc circa 2 009
de avioane dc transport şt care a transportat în anul 1967
peste 53 m ilioane de pasageri
şapte coifuri A u fost consemnate fireşte şi m ulte recorduri, culinare.
Pubertateo modifică omul în minţenîe nu ou nevoie numai Acest lucru e valabil atit pen L'ntil dintre acestea se referă la cea inai com plicată m încare
întregime, de Io oxiaorea celu de o temeinica instruire, ci mai tru fam ilie cit şi pentru şcoală. preparată vreodată — cămilă la Irigare pentru o nuntă dc be
lară pină ta dezvolloreo anato ales, de o inteligentă dâltuire Pubertorul sau adolescentul, în A nu l viito r. în A nglia va (I duini. Prepararea a decurs tn le lu l u rm ă to r: mai în tii. au fost
mică. de la sentimente pină la o personalităţii. Aceşti educatori vlrtuteo evoluţiei sale. este preo- pusă în circulaţie o monedă um pluţi peşti cu ouă fierte, au fost apoi Introduşi în pui
gindire, în sensul de furtunooso uită uneori că în elevii din ban cupot sexual in măsura mai cu şapte colturi, pentru a pu frip ţi, care la rîndul lo r au con stituit um plutura pentru oi
omplificore. Totul capătă în că există intense trăiri psihice, more sau maî mica. Asta e de tea fi mai uşor deosebită de fripte, iar oile in trc q i au (ost împinse in cămila fripâ la jar
scurt timp un puternic vîrtej ridicate de freamătul vîrstei la parte de-o insemno viaţă sexu monedele vechi (A nglia trece în proţap.
La capitolul diverse se menţionează ca un record doosehM
de energie. Pubertoteo înseam culmi nebănuite. De osemenea, ala şi ■ cu otit mai puţin imora Ia sistemul monetar decim al a distanta de 4,7 km la care a fost aruncată dintr-un Iun dc
nă primul pos în reoiitotea omu ei uita că ceea ce este denumit litate. Asta înseamnă însă că ti doptat dc întreaga lume). — Şi în încheiere putem raporta că activitatea clubului circ o fiin ţă omenească. Este vorba dc V ictoria Zachlni care a
lui motur şi eo corespunde unei în mod curent cu termenul cla nerii sesizează prezenţa sexului Se apreciază că cel puţin a nostru tinde spre apogeu 1 stab ilit acest record în anul 1959 la circu l Rînqlinq-Darnum -
expansiuni de dezvoltare care, sic „abatere disciplinoră", este opus, iar psihologia lor specifi ceastă formă ciudată îi va pu Baly. Direcţiunea circu lu i este în g rijo ra tă . că după ieşirea la
în această perioadă se desfă uneori monifestareo unei vîrsle că acaparează această consta tea consola pe adepţii adevă desen de VICTOR MIHAILESCU pensie a V icto rie i Zachlni cu qrcu va mai putea qăsi pentru
şoară rapid şi în care cvolu|io care orc cca moi more nevoie tare şî o transpune imediat în ratei oriqinalM ăt! britanice. acest număr o altă lată dc acelaşi calibru.
sexuala joaca un rol ce nu poo- de o intervenţie educativă ra sfera afectivă, care are o pu
te fi trecut cu vederea. Succe ţională. dor care prea des este ternică rezonanţă în viaţa su :rnmrr:. - r
sul sau falimentul unei educa lăsată în voia soartei Tinerii, la fletească o acestei virste. Ado
ţii se hotărăşte tocmai cind e această vîrstă, se monifesto de lescentul e copleşit de aceostă
vorba de oceastă virstă. Un e- seori vehement, Unii sint obraz- noutate, dar e departe de-a o
înţelege. El simte tulburarea co- P O Ş T A Ş U L
re-şî măreşte amploarea de !a COLTUL ttEBUSISTUUJI easca
o zi Io alta si care deseori este
accentuată de faplul că nu g ă R E B O
Educaţia pubertăţii seşte nici unde un răspuns sin p o zito r polonez a u to ru l lie d u lu i cro lcc ; 2) Ceasuri — M are pont de Sus ; G heaţa s-a spa rt şi a
o r i z o n t a l : t) M ittta r — C om
V n lcriu M lhăicscu — O răştloara
cer si prietenesc la miile de în
ro m ân, a u to ru l poexiel ..în ch in a
trebări
core-î apasă cugetul.
— S erviciu dc p a tru orc fă cu t pc
Tocmai angajarea atit de inten ..S o ld a tu l” ; 2) O nom atopee — re lu i Ştefan Vodă" ; 3) Iscoadă ve m ... p rim a colaboratoare ! Ne
A cţiu n e m ilita rfi tactica : :») M are
că
b u curăm fo a rte m u lt, pe ntru
să o vieţii psihice ridică cu toa s c n lto r am erican, a u to ru l ro m a n u puntea unei n a ve :•<) serveşte ! — In ju d e ţu l nostru, avem num ai
lu i „A d io arm e" — T ip ie
In fru n te a b a ta lio n u lu i — A des
Uig.) :
co la b o ra to ri. D ebu tul l-a ţi
şi a adolescenţei tă seriozitatea necesitatea Im 4) B ucluc (reg.) — O pera dc V er- coperi ; 5) Bum bac ră su cii — Con bine. A m a rlu ţc l — C ila n ; In
făcut
perioasă de-a face puţină lu
di — P rin tre general» ! : S) A în
du cători ; 0 Orăşel In Suedia —
Ionel
g h iţi un lic h id — In tiln ltt la ca
mină în mintea învolburată o tî
7) S c riito r no rd-a m crlca n a u to ru l
va le rie — S upărare ; 6) Elena în s o ţit de a c ţiu n i m ilita re (pl.) ; rebus nu s-a tre cu t la abstrac
nărului. Mateoscu — T ru n c h i c o jit — Ici, sch iţe lo r „S o ld a tu l L u c rc ţlc l ţio n ism . aşa că păstrăm Încă o
E bine să se acorde acestor colo, cîte un ul ; 7) Ceartă (rcg.) S m lth ". „O rd o n a n ţa neagră a legătură strînsă cel pu ţin in tre
re la ţiile titlu -tc m ă . pe ntru că sem
ducător iscusit vo şti so d irije nici (este primo exterîorizore a lucruri importanţa cuvenită. Nu — Uşt o rizo n ta le care In c h k l pu n g e n e ra lu lu i W ashing ton" şl al n u n ific a ţiile au căpătat un carac
tea unei nave : fl» A flu e n f al v is -
vele lo r „C am pan ia mea m ilita ră "
ze acest teren psihic obil de tendinţei de independenţă şi a în sensul exogerot exprimat de tu le l — S c riito r cehoslovac, auto şl „E xtra se d in vizita c ă p ita n u lu i te r m odern, lă u d a b il st apreciat
dc toată lum ea.
oşa manieră incit, fără o ţine firmare pentru care această freudişti, după care sexualita ru l ro m a n u lu i „S o ld a tu l SvcJIC ; S to rm fild In ra l" — Seu 1 — Cer ! ; T itlu l „D iv e rtis m e n t" se p o tri
de porte de conştiinţo tînărului virstă luptă cu toate forţele) ; tea ar fi cheia de înţelegere î») U n ita te de lu cru m ecanic — a) D o m n ito r (poetic) — A m ab ilă ; veşte tem ei.
a u to ru l
C om pozitor austriac
fi)
— A m b a r
A rm ă crea dc a rtile rie
Vlad M etcşan — D obra : Careul
secretul clocotului său biologic, alţii îşi dau aere de genii ne a istoriei omeneşti : pentru că caţiune ; 10) S oldaţi — C apabi’l lu c ră rilo r „S im fo n ia m ilita ră " şi „J u d e ţu l H unedoara" a ajun s cu
el îl va proteja cu o mare dis înţelese (este primo cultivare o omul este departe de-o fî nu <1e re a liză ri excepţionale : 11) D*; „ r tlp tiiu i to b e lo r" — R obert K cn - bine la noi. Am ţin u t cont de
creţie de posibilele înrîuriri ne orgoliului şi a părerii bune de mai instinct sexual Dor în nici ce? — La început sergent ! — nedy — Aţă : 10) Jum ătate dc cele ce ne scrie ţi şl vă asigurăm
ogor ! — A p rim e n i a cru l — Ţ a
S erviciu m ilita r ; 12) Care conţine
faste o le intensei sole existente spre ei înşişi) t mulţi devin me un coz în sensul părintelui sau a u r — Ţ in tit. ră : ii) P entru — G rade dc oCt- că Ia tim p u l op ortu n se va pu
blica. Pentru v iito r, vft do rim să
lăuntrice Un educotor iscusit lancolici, visători, suferinzi profesorului care începe să-şi V E R T IC A L : l) C om p ozitor ţe rl : 12) Udare a rtific ia lă — A rin ; nătate şl m u lt sper.
nu vo face niciodotă uz de o ri chiar (este incendiul sufletesc ol „educe" fiico sau eleva atunci austriac, n u to ru l cim eeulu) „P re U) A nivela — R1u H o r Ia C rişan — Haţeg : Am re
ce intervenţie brutală care du primei iubiri, vîrsta primelor vet- cînd dejo e grovidă. Părinţii sen tim entul osta şului" — Poezie IAŢENCO VICTOR ţin u i triu n g h iu l care se va pu
liric ă . In care se e xp rim ă faptele
blica. tnsă. eu unele
m o d ific ă ri
ce şl moi mult la tulburarea u- suri şi o primelor scrisori de trebuie să fie nu numoi stăpîni Petroşani In s e m n ific a ţii. P ă tra tu l e mie
ne! fiinţe dejo tulburată prin dragoste). la ei acasă, dor şf prietenii co (de 5/5) şl nu-I publicăm .
E m anoîl D uican — H unedoara :
însăşi firea ei şi nu preo apro Sub mosco unor principii în piilor lor, lor unii profesori tre L im ita m a xim ă a p u n cte lo r ne
piată de echilibru. vechite de educaţie, se folosesc buie să înţeleagă că distonţo gre este de 15 la sută. d a r aşa se
La oceastă virstă omul este pe alocuri osemenea metode pe de fa catedra Io boncâ es obişnuieşte. ca la ca re u ri cu
probabil cel moi greu de înţe dagogice, incit nu numoi că nu te uneori cu totul inoportună, D ivertism ent g rilă redusă (ca ol dum neavoas
de exem nlu). n u m ă ru l punc-
tră
les. dor tocmai ocum el ore ţin cont de necesitateo de o a co in bănci sînt oameni, încă te ln r negre să nu depăşească 10.
O R IZ O N T A L : 1) E venim ent ce
ceo mol more nevoie de în propia de conştiinţa adolescen neformoţi, dar totuşi oomenî, re prezintă S em icentenarul de la 1 clnte cul „D eştcaptâ -te rom ăne" : G heorghe Radu — H unedoara :
13) S ărb ă to rire (ca la 1 decem
ţelegerea celor mori. Natura, tului adevărurile acestei virste. plini de vise si idealuri, oomeni decem brie o.e. — T re c u tu l dc brie. de exem plu) — Lucia N isto r! U tiliz a u în careul trim is m ulte
cu vin te ru «tresei! de o rto g ra fic .
pentru o putea fi ţinuta în friu dor reuşesc să înăbuşe tot ce a- care în curînd 7$r vor lua zbo lu p tă al p o p o ru lu i nostru ; 2) V E R T IC A L : 1) G eneral l — P etru P ardau - H unedoara ;
trebuie, înainte de toate, ^ cu porţine in mod firesc de aceostă rul, dor core deocomdotâ ou Elem ent de In sp ira ţie !n artă — S trig ă t entuziast al v ic to riilo r : Vă com unicăm că am p rim it lu
2) T in e ! — SUI la in o t — 1918 :
In re acţii chim ice, ponte fl mono,
prinsă într-o occepţiune şi cu perioodă o vieţii. Am cunoscut aripi stîngoee şi insuficient de b i.„. 1 ; 3) In te rv a l dc tim p — ;n l ’ire fncttclte — A nu sufe ri c ră rile dum neavonsfră. S in t m u l
te. sin t bune. c h ia r fo a rte bun?
noaştere largă, pentru o găsi un profesor core a declarat co puternice pentru morile a ltitu D ocum ente ce legiferează u n d o pc u n ii (pt.) ; 4) Trasee — P ic io r şl se vor bur.ura în cu rîn d dezle
în succesiunea evenimentelor degeneraţi şi imoroli cîtivo e dini. alia n ţe : 4) In vecin i ! — V îrstă — de biserici din tre cu t ; 5) v în ă to r g ă to ri! dc cu vin te încrucişate.
dc
Elem ent ch im ic qazos de culoare
de greşeli ! (fem .) — F ilm e
locul şl momentul optim adec levi care. reproducem textuol - Să ajutăm tineretul să a!bă galbcn-vci7.ui : 5) Perioadă geo scurt m e traj : G) D re p tu rile fă u
vat unei intervenţii raţionale. „inchipuieşte-ţi dragă, ou în ochii torg deschişi şi să vodă logică — U n ii şi-o dau pe faţă 1 rite de isto rie tre ’oul-i păstrate cu
Acest principiu se cere respec drăznit să ceară lămuriri în tot ce-i oferă lumeo şî viaţa a- (flg.) — ...... Ipâtescu înflă căra tă sfin ţe n ie ! — Gata, gata să dea Dezlegarea jocului:
m Icte r ! ; 7) A asalta I — T rla !; 8)
lu p tă to a re de )n 1R48 : G) Isto ria
tat mai ales de către cei ca'e chestiuni legate de sexualita cestuî secol de mare ascensiu le vindecă cu tim p u l I — In accsi Seve ! A lt num e fe m in in ! — Două
se consideră competenţi şi-şi te''. ne o raţiunii, Dor înainte de loc 1 — P icto r st g ra ficia n rom nn in tre n ( — A d m in is tra ţia In n o r f l
îngădui© să facă educaţie, cdîcc Pentru a preveni adevărata i- toate, să-l facem să înteîeogâ lu p tă to r o c n iru lib e rta te , u n ita dul Ita lie i I : 9) G u lc ra i în Rete Alpinism
za1 ! — V erb ul a vu ţie i
— Nota
te şl Independentă naţională ; ")
să dirijeze o evoluţie în care moralitote care găseşte în o- proprio sa fire Doar aşa vom S chim b ? — In nem işcare ! — redacţiei ; in» Curie»- călare — 19
materia primă are ca aliat a ceosto virstă terenul optim toc reuşi să păstram intacte frumu V ln ză to r de apă (od) ; 3) Curein* Fără dc pa trie (fem pl.) • 11) E O R IZ O N T A L : 1) Escalada — AN
rotiune şl o voinţă (şi ambele mai datorită aspectelor am inti seţea ş! echilibru* acestei mi- tro p ic a li — P rim a fem eie (m it) - su fle tu l co m e rţu lu i ! — Dragoste !: — U ; 2) ie rn i — Evercst : 3) Greu
1") In te rn a ţio n a la cîntată de m u l
— D in ebraică t ; !>) C ura t
— N u
— A balaltov ; 4) EPA — S cu lp to r :
pentru prima dotă intr-o tum ul te. e cazul să se înţeleagă ne nunote v'rste. ferind-o in acelaşi me fe m in in : 10) O acţiune de. m a ţim e ! — Num e m asculin : 13) A- S) R asli — T A A - Rlp : G) STE —
tuoasă ascensiune), deci, n cesitateo unei educaţii susţinu timp de tot ce tinde s-o ame gie — In tă rjt cu fle r ! : 11) D ocu nroape veteran — M a rto r ocular Manşa — NO : 7) M — A nzl —
n^-co<nolitate umană. Unii edu- te în acest sens. Fapt inexplica ninţe. m ent înch eiat In tre state — In v a flc la evenim entele de la I de Solo — R : 8) AS — Scrpa —
liz i. o rfa n i, văduve de
război
m *'v i (cadre didactice) uita din bil este că totuşi nu se foce (abr.) : 12) Cp.tăţl sub do m inaţie cem brie 1!U8. P ort ; 9) L u n i — A l — OH : lfh
Lion cI — SM — Apa : 11) O — RG
păcate că cei core stau educaţie sexuală deciî cel mult ^CHULSRi FRWIN otom ană — ..... M ureşanu. po rt LIVIU COVACI Ascensor : 12) Rob — S lpotc —
Deva
bănci, cu veşnic reiotivo lor co ou totul si cu totul sporadic. medic io Spitalul din Deva rom ăn paşophst, a scris '.oxtul Ia T T ; 13) Young — C ristcn.
----- ..... r.........
tir:: iî:s■ :»r uri îtirFtiii:;: :::» iii îTrîEiî/fTFÎi