Page 2 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 2

u l   s u c ix m m m m w



        ■  |  -------.............................   ................m


                                                                                                                                                                  •   I  decembrie.  Astăzi  se  îm ­
                                                                                                                                                                plinesc  50  de  ani  de  la  Unirea
                                                                                                                                                                Transilvaniei  cu  România.
             Primul tren                                                                                                                                        măr  al  revistei  „T în ă ru l  le n i­  e a le n s i
                                                                                                                                                                  In  1924  a  apărut  prim ul  n u ­
                                                                                                                                                                nist",  organ  al  C,C.  al  U.T.C.
                                                                                                                                                                  S-au  născut  :  în  1891,  G.N1.
             în  Deva                                                                                                                                           Vasilescu  —  Vasia,  activist  do
                                                                                                                                                                frunte  al  P artidului  Comunist
                                                                                                                                                                Român  (m.  1929);  In  1892,  s c rii­  50  de  ani  de  la  declanşarea   gang   Amadeus   M ozart  (n.
                                                                                                                                                                torul  Cezar  Petrescu  (m.  1961);
              Se  împlinesc  In  curînd  o                                                                                                                                                   grevei  celor  5 000  de  m unci­  1756);  în  1870,  s c riito ru l  fran­
            suta  rlc  ani  de  la  trecerea                                                                                                                    In  1882,  Goorqe  Pascu.  lin g vist   tori  de  la  Regie  din  Bucureşti.  cez  Alexandre  Dumas  —   ta ­
            p rim u lu i  tren  prin  Deva,  ca­                                                                                                                şi  islo ric  lite ra r  (m.  1940).  In   1931,  între  3-24  decem­  tăl  (n.  1802).
                                                                                                                                                                  S-au  îm p lin it  10  ani  dc  la
            re  a  co n trib u it  m ult  la  dez­                                                                                                              proclamarea  R epublicii  A frica    brie,  a  avut  Joc  Congresul  ol   In  1929,  R.S S.  Tadjică  a  in ­
            voltarea  oraşului.                                                                                                                                 Centrală.                     V -lea  al  P artidului  Comunist   trat  In  componenta  U  R  S.S,  In
              Calea  ferată  s-a  construit                                                                                                                                                   Român.                       1936  arc  loc  form area  R S.S
                                                                                                                                                                  In  1945  a  fost  creată  Fede­
            pe  traseul  care  a  rămas  pi-                                                                                                                                                   Au  loc,  în  1950.  prim ele  ale­  A zerbaidjan*,  Gruzină  şi  A r­
                                                                                                                                                                raţia  Democrată  In tern aţion a­
          fl  nd  In  zilele  noastre.  Ea  a                                                                                                                                                 geri  de  deputat!  pentru  consi­  meană   (prin   desfiinţarea
                                                                                                                                                                lă   a   Fem eilor   (F.DI.F.).   L-a
          I  tăiat  o  parte  din  va tra   o ra -                                                                                                                                            liile   populare  în  tara  noastră.  R.S.F.S.  Transcaucazia).
                                                                                                                                                                H elsinki,  sub  auspiciile  F D1.F .
          *  Sului,  trecJnd  p rin   cantierul                                                                                                                                                S-a  născut,  în  1888,  com pozi­  •   6  decembrie.  S-a  născut,
            num it  „In   G reci"  şi  aflaturi                                                                                                                 are  loc  Conqresul  m ondial  al   to ru l  şi  d irijo ru l  rom ân  Ion   în  1857,  m edicul  Criste.a  Şte­
            de  cel  zis  „Partea  co ră b icri-                                                                                                                fem eilor,  cu  te m a :  „R o lul  fe­  Nonna  Otescu  (m.  1940).  fan  Buicliu,  unul  dintre  înte­
            lor",  iar  qara  a  lost  aşezată                                                                                                                   meii  contem porane".         La  Geneva  începe  sesiunea   m eietorii  c lin ic ii  medicale  ro­
            nu  departe  de  ce n tru l  urbei,                                                                                                                   Intre  1-4  decembrie,  la  O her-   C o nsiliu lui  O.N.U.  pentru  Co­  mâneşti  (m.  1918).
            pe  locul  unde  se  allă  şi  as­                                                                                                                   hausen  are  loc  un  Festival  In­  m erţ  şi   Dezvoltare,  p rivin d    Au  m u rit:  In  1903,  compo­
            tăzi.                                                                                                                                                te rn a tio n a   al  film u lu i  sportiv.  problem e  de  navigaţie.  z ito ru l  G a vril  Muzincescu  (n.
              In  septem brie  1868  intră                                                                                                                        •   2  decembrie.  Se  îm plinesc   •  4  decembrie.  In   1855  a   1847);  în  1912,  arhitectul  Ion
            In  Deva,  venind  de  la  A rad,                                                                                                                    200  de  ani  dc  la  naşterea  lu i   luot  fiin ţă   la  Bucureşti  Şcoala   M incu  (n.  1852);  în  1950,  acad.
            cel  d in ţii  tren  tras  de  o  lo­      O B I Ş N U I N Ţ A                                                                                       Veniam ln  Costache,  m itro p o lit   de  medicină.      prof.  Gh.  N icolau,  om  de  şti­
            com otivă,  condusă  de  către                                                                                                                       al  M oldovei,  s p rijin ito r  ol  c u l­  S-au  n ă scu t:  în  1870,  prof.   inţă  (n.  1886).
            m ecanicul   M a rtin    Gross.                                                                                                                      tu rii  si   în vfită m ln tu lu i   (m.   ing.  Ion  Ionescu,  om  de  s ilin ­  In  1917  a  avut  loc  procla­
            deci,  după  43  ani  de  la p ri­                                                                                       Hepatitele                  1846).                       ţă,  care  a  co n trib u it  la  dezvol­  marea  independentei  de  stata
            ma  cale  Ierată  din   lume.   Zorile  II  găsesc  în  flecare   scoală  şl,  pe  jum ătate  somno­  El  m urm ură  ceva  ca  penlru                 S-a  născut,  in  1935,   poetul   tarea  reţelei  de  şosele  din  ta­  Finlandei.
            deschisă  In  A ng lia  la  1825.  dim ineaţă  pe  nenea  State  în   roasă,  ii  înveleşte  Intr-un  şer­  sine,  apoi  tace.                    •   N lcolac  Labis  (m.  1956).  ra  noastră  (m.  1946);  în  1075,   •   7  decembrie.  S-a  născut,
                                        lata  geamului.  Cind  aude  s i­
              E venim entul   a   con stituit   rena  simte  că  fnim a-î  hale  pu­  veţel  alb  mlncarca.  Face  trea­  —  lasă  State  —   II  (a  hătrlna   grave vor  putea   A   m urit,  In  1950.  pianistul   poetul  şi   s c riito ru l  austriac   în  1884,  em inentul  om  p o litic
            In  adevăr  o  senzaţie  nem ai­  ternic.  A tu n ci   sc-mbracă  în   ba  asta  dc  peste  30  de  ani.  lu i  nevastă  cu  vorba.  O  se  te       Dinu  L ip a lli  (n.  1917).  Rainer  M aria  R ilke  (m   1926).  si   de  stat,   dr.   Petru  Groza
            pomenită.  Ţ ăran ii  şi  llrq o -   grabă  şi  slriqă  Ia  nevastă  :  Nenea  State  îşi  ia  servieta   obişnuieşti  şl  cu  viaţa  asta  de        La  Paris  au  loc   reuniunile   A   m urit,  în   1967,  picto rul   (m.  1958).
            v e îli  vedoau  In  „c a ru l  de                       şl  pleacă  grăbit.  Face  un  drum   pensionar.  A poi  rid    am lndol,   fi  vindecate   Com isiei  U  N.E.S.C.O,  '  pentru   Ştefan  Szonyl,  maestru  em erit
                                         —  Hai,  Tico.  pune-in!  ceva   plnă  la  poarta  uzinei  şi  sc-n-                                                                                                                In  1919,  a  avut  loc  greva
            lo c '  o  adevărată   minune                                                         ca  doi  copii.                                                cercetări  oceanografice  şi  Co­  al  artei  (n.  1913).
                                        în  traistă,  că  o  să -n lirzli  dc  la   toarcc  înapoi   Nevasta  îl  aş­                                                                                                      m u n cito rilo r  de  la  S.TB.  pen­
            drăcească,  iar  d o m nji  se'  m i­                                                   In  fiecare  dim ineaţă  zorile  II                          m itetului  U .N .ES.C O .  Ln  pro­  Se  îm plinesc  10  ani  de   la
            nunau  şi  nu  puteau  pricepe,   şut.                   teaptă  rîzînd               găsesc  pe  nenea  State  la  qeam.  j   Dr.  David  Hume,  chirurg   bleme  de  hidrologie.  Se  des­  proclam area  R epublicii   Doho-   tru   m ărirea   salariilor,   redu­
                                          Cătrina  lui  nevasta,  cum  o-   —   Ei,  cum  e.  II  întreabă  ea.                                                                                                            cerea  zilei  de  muncă  şi  alte  re­
            cum  J u p e   lărâ  sd  fie  tras                                                                                    :  din  Richmond   (V irq m ia).  a   chide,  la  bombay,  sub  auspiciile   mey.
                                        bişnnlcştc  să-l  spună   el.   se  Gata  serviciu!  ?                                                                                                                             vendicări.
            sau  îm pins  dc  ce\*o‘ ...  Pu­                                                                N.  PANAITESCU       I  anunţat  la  cel  ric-al  54-lea   A L E A .,   reuniunea   reqională   •   5  decembrie.  S-au  născut:
            terea  cazonelor  cu  ab uri  nu                                                                                      j  Congres  anual  ol  C olegiului   pentru  Asia  şi  Extrem ul  O rient   în  1866,  poetul  Traian  Dctnc-   A   m urit,  în  1896,  eroul  cu­
            era  încă  înţeleasă  de  lume                                                                                        j  american  al  ch iru rg ilo r,  ca-   în  rroblem a  dc  radiologie  La   trcscu  (m.  1896);  în  1872,  pic­  banez  A nto nio  Maceo.  In  Cuba
            şi  apariţia  tre n u lu i,  cu  a tlt                                                mul  de  educaţie  fizică  al  co­  j  rc  a  ovut  loc  recent  la  A t-   Turson  (S.U A   )  începe  Coloc­  to ru l   Gheorotx?   Petrascu  (m.   este  „Ziua  naţională  de  do­
            mai  puţin.  încă  din  februa­  Cum a    apărut  baschetul                           le giu lu i  din  S pringfield.   Tot   j  la n lic  C ity,  că   m ajoritatea   viu l  in ternaţional  p rivin d   u ti­  1949).  liu  în  memoria  e ro ilo r"
            rie  1865,  Societatea  de  mine                                                      mai  m ulţi  „s u p o rte ri"  veneau   |  boln-avlloT  de  hepatită  qravă   lizarea  tehnicii  în  hidrologie.  Au  încetat  din  viaţă:  în  1791,   In  R.P.  Ungară  se  sărbăto­
            şl  furnale  din  Braşov,  p ri­                                                      să  privească  întrece rile  dintre   î  ar  putea  fl  salvaţi  cu  ajuta-   •  3  decembrie.  Se  îm plinesc  com pozitorul  austriac   W o lf-  reşte  „Z iua  presei".
            meşte  de  la  stat  autorizaţia   La  colegiul  din  Springfield   sm ilh  a  propus  studenţilor  să   echipele  studenţeşti.  î  rul  babuinilor.  E|  a  arătat  că
            de  proiectare  şi  con stru ire  a   (stalul  Massachusells — S.U A  )   încerce  noul  său  joc.  In  sala   S tudenţii  se  adunau  Ia  bal­  j  a  reuşit  să  prelungească  cu
            că ilo r  ferate  A rad  —   A lba   orele  de  educaţie  îizică   cran   de  sport  a  colegiului  s-au  a-   coanele  de  care  erau  agăţate   [  22  de  zile  viata  unei  persoa-
            lu lia   şi   Sim eria  —   Petro­  la  s lirş itu l  secolului   trecut,   riunat  18  persoane  El  le-a  îm ­  cele  două  coşuri  si  uneori  t-i   :  ne  bolnave  de  hepatită,  care
            şani,  îm preună  cu  o  conce­  foarte  plictisitoare.  Studenţilor   părţit  în  două  echipe,  cîte  no­  „ajutau *1   p re fe ra ţii  să  obţină   ■  era dcja în  comă, datorită  unui
            siune  de  exploatare,  cu  de­  nu  Ic  plăceau  dc  Ioc  e x e rc iţii­  uă  ju că to ri  in  fiecare,  şi  apoi   cît  mai  m ulte  puncte  „corco­  j  babuin.   M etoda  constă   In   R e c o r d u r i
            num irea  de  :  ,„Prima  Cale  Pe   le  monotone  de  gim nastică  pe   le-a  adus  la  cunoştinţă  cele   lin d "  aruncările.  Pentru  a  e v i­  j  înlocuirea  sînqclui  babuinu-   Un  adevărat
            rată  Transilvăneană".      care  la  predau  profesorii.  A -   111  reguli  pe  care  le-a  stabilit   ta   această   incorectitudine   la   !  lu i  cu  sîngp  uman,  apoi   în
              lu c ră rile   că ii  ferate   Arad   Vunri,  James  Noysm ith,  colabo­  şi  care  se  păstrează  în  gene­  joc  între  balcoane  si  coşuri  nu   j  leqarea  sistem ului  circu lato r
            —   A lba  lu lia   au  lost  term i­  rator  al  colegiului,  şi-a  pro­  ral  pînă  în  zilele  noastre  In ­  (ost  aşezate  nişte  panouri  ds   i  al  m aim uţei  cu  cel  al  bol-   campion
            nate  in  toamna  a n u lu i  1868   pus,  din  sim patie  penlru  siu-   tre  timp,  paznicul  căuta  două   lemn  care  au  rămas  pină  as­  j  ua vului  pentru  a  perm ite  fi­
            dar.  din  cauza  p lo ilo r,  des­  denti.  să  inventeze  un   ioc   cutii  dc  carton  tn  care  urma   tăzi.  D im ensiunile  acestor  pa­  :  catului  babuinului  să  func-   Prim ul  loc  la   cam pionatul   r e c o r d u r i
            chiderea  c irc u la ţie i  s-a  fă ­  sportiv'  interesant   El  s-a  in ­  să  se  arunce  mingea.  Dar  ne-   nouri  —  183  122  cm  au  rămas   j  tioneze  în   locul   fica tu lu i   In tcrno lio nal  de  sărituri,  ce s-a
            cut  abia  la  22  decembrie  In   spirat  dintr-un  ioc  pe  care  îl   qăsind  cutii,  el  a  adus  din  gră­  în  viqoarc  şi  acum  în  requli-   :  boln avului  de  hepatită.
            acelaşi  an.  Linia  Sim eria  —   practica  în  copilărie  ■ cu  p rie ­  dină   două   coşuri   de   nuiele   le  oficiale  ale  baschetului.  j   Dr.  Hume,  care  a  obtinut   desfăşurat  In  orăşelul  am e ri­
            Petroşani  o  fost  dală  In  c ir ­  tenii  de  vlrsta  sa  :  aşezau  două   Ibasket  in  limba  engleză  în ­  In  ciuda  pra cticii  curente  din   j  si  alte  rezultate  încurajatoa-   can  Engels  Câmp  (S.U.AJ,  a
            culaţie  după  doi  ani,  la   28   pietre  una  peste  alta  $î  apoi   seamnă  coş).  N avsm ilh  a  aqă-   Am erica,  Jomes  N aysm ilh  nu   |  re,  consideră  că  folosind  a-   lost  ocupa/  de  un  participant   Recent  a  apărut  la  Londra  o  nouă  cdîtlc  a  „C ă rtif  de
                                        se  străduiau  să  o  răstoarne  ne   lat  cele  două  coşuri  dc  bal­                                                  care  a  atins  înălţim ea  de  5,5
            auqust  1870.                                                                         s-a  străduit  să  obţină  patent   j  censtă ' metodă.  00  la   sută                         recorduri  m ondiale",  care  conţine  date  statistice  dintre  cele
              Pentru  deservirea  şi  sigu­  cea  de  ios  ru  o  lo vitu ră   de   coanele  săii,  fată  in  fată,  la  o   pentru  idece  sa.  El  a  încetat   ■  din  cazurile  grave  ar   putea   m.  .Să  fie  prea  mult  ?  Depin­  mal  neobişnuite.
                                        rre c iz ie   tu   altă  piatră  A stfel   înălţim e  de  trei  m etri  (co  si                                          de  pentru  cine I  Cam pionatul
            ranţa  l ral ic u lu i  se  proiectase                                                din  viaţă  în  1939  fără  să  p'oată   I  fi  salvate.                                          In  ce  priveşte  fiin ţe le   umane,  în  carie  se  arată  ca.  po‘ ^t-
            construirea  unor  ateliere  de   el  s-a  hotă rit  ca  la  baza  nou­  acum)  şi  prim ul  meci  de  bas­  să-şi  răscumpere  casa  pe  car<*      s-a  desfăşurat  In  rîndut  hroaş-   v lt  „d a te lo r  incontestabile",  un  oarecare  Robert  Pcrshing,
            rep ara ţii  şi  un  depou  de  lo ­  lui  joc  cu  mingea  în  qrup  să   chet  din  istoria  sportului  a  în ­  o  amanetase                      telor...                        născut  în  anul  1918  în  statul  Illin o is   (S.U.A.)  a  avut  cînd  a
            com otive  in  Deva.  N o b ili­  pună  p rin cip iu l   aruncării  la   cepui.                                                                                                      m urit  la  vîrsta  dc  32  ani  înălţim ea  de  2,72  m.
            mea  şi  v lrlu rile    burgheziei   lin iă                Curînd  acest  joc  spo rtiv  cap­                                                                                           Cea  mal  scundă  fiin ţă   umană  a  fost  Poulline   Masters,
            locale  însă,  s-au  opus,  din   Intr-o  zi  a  anului  1891,  Nay-  tiva n t  a  fost  inclus  in  progr.i-  Radar  pentru                                                         născută  în  anul  1876.  Cind  a  m urit,  la  vîrsta  de  18  ani.  avea
                   consideram ,  zise  „ d ?                                                                                                                                                    Înălţim ea  de  numai  58,9  cm.
            linişte  şi  curăţenie".  Nu  Ic                                                                                                                                                        Cel  mai  greu  om  a  fost  Robert  Earlc  Huse,  născut  în  a*
            plăcea  acestora,  ca  In  ora­                                                       orbi                                                                                          nul  1926  în  Illin o is.  El  a  atins  qrcutalca  de  484.9  kq.  Pentru
            şul  „q e n trilo r",  —  adică  al                                                                                                                                                 inm orm ln ta rca  lu i  în  1958  s-a  folosit  o  ladă  do  plan  care  a
            n o b ililo r  scăpătat i,  dar  orgo­                                                                                                                                              fost  coborîtă  în  m orm înl  cu  macaraua.
            lioşi  —  sd  apară  lu m ul  de                                                        Profesorul  englez  Leslie  Kay                                                                 Recordul  de  le cun dllate  aparţine  unei  femei  din  M os­
            cărbune  şi   m uncitorul  cu                                                         a  realizat  p rin cip iu l  de  func­                                                        cova,  Vaslleta,  care  a  născut  69  de  copil  in  viaţă.  Ea  a
            haina  m urdară  şi  petecită.                                                        ţionare  al  unei  „b a te rii  pen­                                                          născut  de  16  ori  cîte  doi  gemeni,  de  7  ori  cîlc  tre i  şl  dc  4  ori
              D afonld  acestor  m entali­                                                        lru   orb i*  bazîndu-se  pe  natura,                                                         cile   patru.                                          11:
            tă ţi  si  îm prejură ri,  ate lie re­                                                şi  mai  precis,  capacitatea  u im i­
            le  şi  depoul  de  locom otive                                                       toare  a  lilia c u lu i  de  a  se  o ri­                                                        Cca  mal  lungă  garnitură  de  tren  din  lume  a  circulat  la  15
            s-au  construit  In  1866-67,  pe                                                     enta  (ără  nici  o  greşeală  în  în­                                                         noiem brie  1957  din  V lrg ln la   de  vest  pină  in  statul  O hiu
            clm pul  din  hotarul   satelor                                                        tuneric.                                                                                      (S.U.A.)  Era  un  tren  m arfar  compus  din  500  vagoane  încăr­
            Simeria  Veche,  Biscaria   si                                                          Acest  aparat  portativ,  ase­                                                              cate  cu  cărbune.
            Şăulesti.  In  ju ru l  acestor  a-                                                   m ănător  cu  o  lanternă,   em tle                                                               C u vin lu l  folosit  cel  mai  rar  tn  lum e  este  c u v in lu l  japonez
            telicre,  depou  şi  gară,  a  luat                                                   ultrasunete,  captează  reflecţia                                                             „c in ",  persoana  în tii  im perială  la  singular,  dc  caro  bineînţe­
            apoi  naştere  o  nouă  Incăli-                                                       lo r  şl  Ic  transform ă  In  sem­                                                           les  nu  face  uz  dccît  îm păratul  Japoniei.
            tate,  num ită  la  început  „C o ­                                                    nale  sonore.  Auzind  semnale­                                                                 Cea  mal  lungă  denum ire  a unei  lo ca lită ţi  din  Noua  Zeelan-
            lonia  Sim eria",  devenită  a­                                                        le,  variate  ca  Ion,  om ul  îşi                                                           dă  este  alcătuită  din  urm ătoarele  sunete:  Taum atavhacatangi-
            poi.  In  1890,   comună  cu                                                           poale  crea  o  im agine  despre                                                              hangarm oauauoUm atea tu ripucacapichl m unqahorom icupocalyh-   I
            1 485  lo cu ito ri  şi  In  JOII  cu                                                 depărtarea  obstacolelor,  lorm a                                                             enuachltauatahu,  care  in  traducere  înseamnă  :  „f.o calila lea  L.r-
            4250.  ia r  astăzi  oraş  cu  pes­                                                    lo r  st  chiar  m aterialul  din  ca­                                                       dc  Tamatcu,  om ul  cu  genunchii  mari  care s-a  căţărat  pe m unţi
            te  10 000  de  lo cu ito ri.                                                         re  sînt  făcute.  Bateria  poale                                                              si  a  în g h iţit  dealuri,  liin d   vestit  ca  m işcător  dc  păm inturi,  a
              Acum,  clnd  se  îm plineşte                                                        stabili  pină  Ia  o  distanţă  dc                                                            cîntal  iu bite i  sale  la  fla u t".   -   '
            un  secol  de  cln d  prim ul  tren                                                   3-7  m  prezenţa  unei  uşi  şl  deci                                                             La  cap itolul  despre  bancnote  se  menţionează  că  bancno­
            a  in tra t  In  Deva  unind  de­                                                     a  clanţei  ci  şl  prin  urm are  lo ­                                                        ta  cu  cea  maî  mare  valoare  nom inală  este  de  100 000  dolari,
                                             JAPONIA.  —  Primul  submarin  pitic  de  cercetări,  construit
            părtă rile  ardelene.   credem                                                         cul  exact  al  broaştei.                                                                     dor  în  A n g lia   au  fost  emise  înainte  de  anul  1812  bancnote  de
                                          recent  în  Japonia,  „Shinkal"  care  va  efectua  probe  la  600  m
            cd  cele  citeva  date  pe  care                                                                                                                                                    2  m ilioane  lire   sterline,  care  mal  există,  dar  se  (oloseştc   de
            le  dăm  c itito rilo r  nu  sint lip ­  adîncime.                                                                                                                                   ele  numai  quvernut  brita nic  pentru  decontările  sale  Interne
            site  de  interes.                                                                     Monedă  cu                                                                                       Cea  mat  mare  companie  aeriană  din  lume  este  conside­
                 Dr.  VICTOR  ŞUIAGA                                                                                                                                                             rată  compania  sovietică  „A e ro fto t*  rare  dispune  dc  circa  2 009
                                                                                                                                                                                                 de  avioane  dc  transport  şt  care  a  transportat  în  anul   1967
                                                                                                                                                                                                 peste  53  m ilioane  de  pasageri
                                                                                                  şapte  coifuri                                                                                    A u  fost  consemnate  fireşte  şi   m ulte  recorduri,  culinare.
            Pubertateo  modifică  omul  în   minţenîe  nu  ou   nevoie  numai   Acest  lucru  e  valabil  atit  pen­                                                                            L'ntil  dintre  acestea  se  referă  la  cea  inai  com plicată  m încare
           întregime,  de  Io  oxiaorea  celu­  de  o  temeinica  instruire,  ci  mai   tru  fam ilie  cit  şi  pentru  şcoală.                                                                  preparată  vreodată  —  cămilă  la  Irigare  pentru  o  nuntă  dc  be­
           lară  pină  ta  dezvolloreo  anato­  ales,  de  o  inteligentă  dâltuire   Pubertorul  sau  adolescentul,  în   A nu l  viito r.  în  A nglia  va  (I                                 duini.  Prepararea  a  decurs  tn  le lu l  u rm ă to r:  mai  în tii.  au  fost
           mică.  de  la  sentimente  pină  la   o  personalităţii.  Aceşti  educatori   vlrtuteo  evoluţiei  sale.  este  preo-   pusă  în  circulaţie  o  monedă                               um pluţi  peşti  cu  ouă  fierte,  au  fost  apoi  Introduşi  în  pui
           gindire,  în  sensul  de  furtunooso   uită  uneori  că  în  elevii  din  ban­  cupot   sexual  in  măsura   mai   cu  şapte  colturi,  pentru  a  pu ­                               frip ţi,  care  la  rîndul  lo r  au  con stituit  um plutura   pentru  oi
           omplificore.   Totul  capătă   în   că  există  intense  trăiri  psihice,   more  sau  maî  mica.  Asta  e  de­  tea  fi  mai  uşor  deosebită  de                                   fripte,  iar  oile  in trc q i  au  (ost  împinse  in  cămila  fripâ  la  jar
           scurt  timp  un  puternic   vîrtej   ridicate  de  freamătul  vîrstei  la   parte  de-o  insemno  viaţă  sexu­  monedele  vechi  (A nglia  trece                                     în  proţap.
                                                                                                                                                                                                    La  capitolul  diverse  se  menţionează ca  un  record  doosehM
           de  energie.  Pubertoteo  înseam­  culmi  nebănuite.  De  osemenea,   ala  şi ■ cu  otit  mai  puţin  imora­  Ia  sistemul  monetar  decim al  a­                                    distanta  de  4,7  km  la  care  a  fost  aruncată  dintr-un  Iun  dc
           nă  primul  pos  în  reoiitotea  omu­  ei  uita  că  ceea  ce  este  denumit   litate.  Asta  înseamnă  însă  că  ti­  doptat  dc  întreaga  lume).  —   Şi  în  încheiere  putem  raporta  că  activitatea   clubului   circ  o  fiin ţă   omenească.  Este  vorba  dc  V ictoria  Zachlni  care  a
           lui  motur  şi  eo  corespunde  unei   în  mod  curent  cu  termenul  cla­  nerii  sesizează  prezenţa  sexului   Se  apreciază  că  cel  puţin  a­  nostru  tinde  spre  apogeu  1   stab ilit  acest  record  în  anul  1959  la  circu l  Rînqlinq-Darnum -
           expansiuni  de  dezvoltare  care,   sic  „abatere  disciplinoră",  este   opus,  iar  psihologia  lor  specifi­  ceastă  formă  ciudată  îi  va  pu­                                  Baly.  Direcţiunea  circu lu i  este  în g rijo ra tă . că  după  ieşirea  la
           în  această  perioadă  se  desfă­  uneori  monifestareo  unei  vîrsle   că  acaparează   această  consta­  tea  consola  pe  adepţii  adevă­        desen  de  VICTOR  MIHAILESCU     pensie  a  V icto rie i  Zachlni  cu  qrcu  va  mai  putea  qăsi  pentru
           şoară  rapid  şi  în  care  cvolu|io   care  orc  cca  moi  more  nevoie   tare  şî  o  transpune  imediat   în   ratei  oriqinalM ăt!  britanice.                                    acest  număr  o  altă  lată  dc  acelaşi  calibru.
           sexuala  joaca  un  rol  ce  nu  poo-   de  o  intervenţie  educativă   ra­  sfera  afectivă,  care  are  o   pu­
           te  fi  trecut  cu  vederea.  Succe­  ţională.  dor  care  prea  des  este   ternică  rezonanţă  în  viaţa   su­      :rnmrr:. - r
           sul  sau  falimentul  unei  educa­  lăsată  în  voia  soartei  Tinerii,  la   fletească  o  acestei  virste.  Ado­
           ţii  se  hotărăşte  tocmai  cind  e   această  vîrstă,  se  monifesto  de­  lescentul  e  copleşit  de  aceostă
           vorba  de  oceastă  virstă.  Un  e-  seori  vehement,  Unii  sint  obraz-  noutate,  dar  e  departe  de-a   o
                                                                     înţelege.  El  simte  tulburarea  co-                                                                                                                  P O Ş T A Ş U L
                                                                     re-şî  măreşte  amploarea  de  !a      COLTUL ttEBUSISTUUJI                                                          easca
                                                                     o  zi  Io  alta  si  care  deseori  este
                                                                     accentuată  de  faplul  că  nu  g ă ­                                                                                                                        R E B O
             Educaţia  pubertăţii                                    seşte  nici  unde  un  răspuns  sin­                                                     p o zito r   polonez  a u to ru l  lie d u lu i   cro lcc  ;  2)  Ceasuri  —  M are  pont   de  Sus  ;  G heaţa  s-a  spa rt  şi   a­
                                                                                                                                                                o r i z o n t a l   :  t)  M ittta r  —  C om ­
                                                                                                                                                                                                                            V n lcriu   M lhăicscu  —  O răştloara
                                                                     cer  si  prietenesc  la  miile  de  în­
                                                                                                                                                                                            ro m ân,  a u to ru l  poexiel  ..în ch in a ­
                                                                     trebări
                                                                             core-î  apasă  cugetul.
                                                                                                                                                                                            —  S erviciu  dc  p a tru  orc  fă cu t  pc
                                                                     Tocmai  angajarea  atit  de  inten­                                                      ..S o ld a tu l”  ;  2)   O nom atopee   —   re  lu i  Ştefan  Vodă"  ;  3)   Iscoadă   ve m ...  p rim a   colaboratoare  !   Ne
                                                                                                                                                              A cţiu n e   m ilita rfi  tactica  :  :»)  M are
                                                                                                                                                                                                                                                    că
                                                                                                                                                                                                                           b u curăm   fo a rte   m u lt,  pe ntru
                                                                     să  o  vieţii  psihice  ridică  cu  toa­                                                 s c n lto r  am erican,  a u to ru l  ro m a n u ­  puntea   unei  n a ve :•<)  serveşte  !  —   In  ju d e ţu l  nostru,  avem   num ai
                                                                                                                                                              lu i  „A d io   arm e"  —  T ip ie
                                                                                                                                                                                            In   fru n te a   b a ta lio n u lu i  —  A  des­
                                                                                                                                                                                    Uig.)  :
                                                                                                                                                                                                                           co la b o ra to ri.  D ebu tul  l-a ţi
             şi  a  adolescenţei                                     tă  seriozitatea  necesitatea  Im­                                                       4)  B ucluc  (reg.)  —  O pera  dc  V er-   coperi  ;  5)  Bum bac  ră su cii  —  Con­  bine.  A m a rlu ţc l  —  C ila n   ;  In
                                                                                                                                                                                                                                                  făcut
                                                                      perioasă  de-a  face  puţină  lu­
                                                                                                                                                              di  —  P rin tre   general»  !  :  S)  A  în ­
                                                                                                                                                                                            du cători  ;  0   Orăşel  In  Suedia  —
                                                                                                                                                                                                                            Ionel
                                                                                                                                                              g h iţi  un  lic h id   —  In tiln ltt  la  ca­
                                                                      mină  în  mintea  învolburată  o  tî­
                                                                                                                                                                                            7)  S c riito r  no rd-a m crlca n  a u to ru l
                                                                                                                                                              va le rie   —  S upărare  ;  6)   Elena   în s o ţit  de  a c ţiu n i  m ilita re   (pl.)  ;   rebus  nu  s-a  tre cu t  la  abstrac­
                                                                      nărului.                                                                                Mateoscu  —  T ru n c h i  c o jit  —  Ici,   sch iţe lo r   „S o ld a tu l   L u c rc ţlc l   ţio n ism .  aşa  că  păstrăm   Încă   o
                                                                       E  bine  să  se  acorde  acestor                                                       colo,  cîte  un ul  ;  7)  Ceartă  (rcg.)   S m lth ".   „O rd o n a n ţa   neagră   a   legătură  strînsă  cel  pu ţin   in tre
                                                                                                                                                                                                                           re la ţiile   titlu -tc m ă .  pe ntru  că  sem­
           ducător  iscusit  vo  şti  so  d irije ­  nici  (este  primo  exterîorizore   a   lucruri  importanţa  cuvenită.  Nu                               —  Uşt  o rizo n ta le   care  In c h k l  pu n­  g e n e ra lu lu i  W ashing ton"  şl  al  n u ­  n ific a ţiile   au  căpătat  un   carac­
                                                                                                                                                              tea  unei  nave  :  fl»  A flu e n f  al  v is -
                                                                                                                                                                                            vele lo r  „C am pan ia  mea  m ilita ră "
           ze  acest  teren  psihic  obil   de   tendinţei  de  independenţă  şi  a­  în  sensul  exogerot  exprimat   de                                     tu le l  —  S c riito r  cehoslovac,  auto­  şl  „E xtra se   d in   vizita  c ă p ita n u lu i   te r  m odern,  lă u d a b il  st   apreciat
                                                                                                                                                                                                                           dc  toată  lum ea.
           oşa  manieră  incit,  fără  o  ţine   firmare   pentru  care   această   freudişti,  după  care   sexualita­                                       ru l  ro m a n u lu i  „S o ld a tu l   SvcJIC  ;   S to rm fild   In  ra l"  —  Seu  1  —  Cer  !  ;   T itlu l   „D iv e rtis m e n t"  se  p o tri­
           de porte  de  conştiinţo  tînărului   virstă  luptă  cu  toate  forţele)  ;   tea  ar  fi  cheia   de  înţelegere                                  î»)  U n ita te   de  lu cru   m ecanic   —   a)  D o m n ito r  (poetic)  —  A m ab ilă  ;   veşte   tem ei.
                                                                                                                                                                                                                 a u to ru l
                                                                                                                                                                                               C om pozitor  austriac
                                                                                                                                                                                            fi)
                                                                                                                                                                                 —  A m b a r­
                                                                                                                                                              A rm ă   crea  dc  a rtile rie
                                                                                                                                                                                                                            Vlad  M etcşan  —  D obra  :  Careul
           secretul  clocotului  său  biologic,   alţii  îşi  dau  aere  de  genii  ne­  a  istoriei  omeneşti  :  pentru   că                                caţiune  ;  10)   S oldaţi  —  C apabi’l   lu c ră rilo r  „S im fo n ia   m ilita ră "  şi   „J u d e ţu l  H unedoara"  a  ajun s  cu
           el  îl  va  proteja  cu  o  mare  dis­  înţelese  (este  primo  cultivare  o   omul  este  departe  de-o  fî  nu­                                  <1e  re a liză ri  excepţionale  :  11)   D*;  „ r tlp tiiu i  to b e lo r"  —  R obert  K cn -   bine  la  noi.  Am   ţin u t  cont   de
           creţie  de  posibilele  înrîuriri  ne­  orgoliului  şi  a  părerii  bune  de­  mai  instinct  sexual  Dor  în  nici                                ce?  —  La  început  sergent  !   —  nedy  —  Aţă  :   10)  Jum ătate   dc  cele  ce  ne  scrie ţi  şl  vă  asigurăm
                                                                                                                                                                                            ogor  !  —  A  p rim e n i  a cru l  —  Ţ a ­
                                                                                                                                                              S erviciu  m ilita r  ;  12)  Care  conţine
           faste  o le  intensei  sole  existente   spre  ei   înşişi)  t  mulţi  devin  me­  un  coz  în  sensul  părintelui  sau                            a u r  —  Ţ in tit.           ră  :  ii)   P entru  —  G rade  dc  oCt-   că  Ia  tim p u l  op ortu n  se  va  pu ­
                                                                                                                                                                                                                           blica.  Pentru  v iito r,  vft  do rim   să­
           lăuntrice   Un  educotor   iscusit   lancolici,   visători,   suferinzi   profesorului  care  începe   să-şi                                         V E R T IC A L  :   l)   C om p ozitor   ţe rl  :  12)  Udare  a rtific ia lă   —  A rin   ;   nătate  şl  m u lt  sper.
           nu  vo  face  niciodotă  uz  de  o ri­  chiar  (este  incendiul  sufletesc  ol   „educe"  fiico  sau  eleva  atunci                                austriac,  n u to ru l  cim eeulu)  „P re ­  U)  A  nivela  —  R1u  H o r Ia  C rişan  —  Haţeg  :  Am   re­
           ce  intervenţie  brutală  care  du­  primei  iubiri,  vîrsta  primelor  vet-   cînd   dejo  e  grovidă.  Părinţii                                  sen tim entul   osta şului"  —   Poezie   IAŢENCO  VICTOR    ţin u i  triu n g h iu l  care  se  va   pu­
                                                                                                                                                               liric ă .  In  care  se  e xp rim ă   faptele
                                                                                                                                                                                                                           blica.  tnsă.  eu  unele
                                                                                                                                                                                                                                              m o d ific ă ri
           ce  şl  moi  mult  la  tulburarea  u-   suri  şi  o  primelor  scrisori   de   trebuie  să  fie  nu  numoi  stăpîni                                                                                Petroşani   In   s e m n ific a ţii.  P ă tra tu l  e   mie
           ne!  fiinţe  dejo  tulburată   prin   dragoste).           la  ei  acasă,  dor  şf  prietenii  co­                                                                                                              (de  5/5)  şl  nu-I  publicăm .
                                                                                                                                                                                                                            E m anoîl  D uican  —  H unedoara  :
           însăşi  firea  ei  şi  nu  preo  apro­  Sub  mosco  unor  principii  în­  piilor  lor,  lor  unii  profesori  tre ­                                                                                            L im ita   m a xim ă  a  p u n cte lo r  ne­
           piată  de  echilibru.        vechite  de  educaţie,  se  folosesc   buie  să  înţeleagă   că  distonţo                                                                                                         gre  este  de  15  la  sută.  d a r  aşa  se
             La  oceastă  virstă  omul   este   pe  alocuri  osemenea  metode  pe­  de   fa   catedra   Io   boncâ  es­                                                                                                    obişnuieşte.   ca  la  ca re u ri   cu
           probabil  cel  moi  greu  de  înţe­  dagogice,  incit  nu  numoi  că  nu   te  uneori  cu  totul  inoportună,   D ivertism ent                                                                                 g rilă   redusă  (ca  ol  dum neavoas­
                                                                                                                                                                                                                              de  exem nlu).  n u m ă ru l  punc-
                                                                                                                                                                                                                          tră
           les.  dor  tocmai  ocum  el   ore   ţin  cont  de  necesitateo  de  o  a ­  co  in  bănci  sînt  oameni,   încă                                                                                                te ln r  negre  să  nu  depăşească  10.
                                                                                                    O R IZ O N T A L  :  1)  E venim ent  ce
            ceo  mol  more  nevoie  de   în ­  propia  de  conştiinţa  adolescen­  neformoţi,   dar  totuşi  oomenî,   re prezintă  S em icentenarul  de  la  1   clnte cul   „D eştcaptâ -te   rom ăne"  :                 G heorghe  Radu  —  H unedoara  :
                                                                                                                                 13)  S ărb ă to rire   (ca  la  1  decem ­
            ţelegerea  celor   mori.  Natura,   tului  adevărurile  acestei  virste.   plini  de  vise  si  idealuri,  oomeni   decem brie   o.e.  —  T re c u tu l   dc   brie.  de  exem plu)  —  Lucia  N isto r!      U tiliz a u   în  careul  trim is    m ulte
                                                                                                                                                                                                                          cu vin te   ru   «tresei!  de  o rto g ra fic .
            pentru  o  putea  fi  ţinuta  în  friu   dor  reuşesc  să  înăbuşe  tot  ce  a-   care  în  curînd  7$r  vor  lua  zbo­  lu p tă   al  p o p o ru lu i   nostru  ;   2)  V E R T IC A L  :   1)   G eneral  l   —  P etru  P ardau   -   H unedoara  ;
            trebuie,  înainte  de  toate,  ^  cu­  porţine  in  mod  firesc  de  aceostă   rul,  dor  core  deocomdotâ   ou   Elem ent   de  In sp ira ţie   !n  artă  —   S trig ă t  entuziast   al  v ic to riilo r  :   Vă  com unicăm   că  am  p rim it  lu ­
                                                                                                                                 2)  T in e   !  —  SUI  la  in o t  —  1918  :
                                                                                                   In   re acţii  chim ice,  ponte  fl  mono,
            prinsă  într-o  occepţiune  şi  cu­  perioodă  o  vieţii.  Am  cunoscut   aripi  stîngoee  şi  insuficient   de   b i.„.  1  ;  3)  In te rv a l  dc  tim p    —  ;n  l ’ire   fncttclte   —  A   nu  sufe ri   c ră rile   dum neavonsfră.  S in t  m u l­
                                                                                                                                                                                                                          te.  sin t  bune.  c h ia r  fo a rte   bun?
            noaştere  largă,  pentru  o  găsi   un  profesor  core  a  declarat  co   puternice  pentru  morile  a ltitu ­  D ocum ente  ce  legiferează   u n d o    pc  u n ii   (pt.)  ;  4)  Trasee  —  P ic io r     şl  se  vor  bur.ura  în  cu rîn d   dezle­
            în   succesiunea   evenimentelor   degeneraţi  şi  imoroli  cîtivo   e­  dini.         alia n ţe   :  4)  In  vecin i  !  —  V îrstă  —   de  biserici  din  tre cu t  ;  5)  v în ă to r                     g ă to ri!  dc  cu vin te   încrucişate.
                                                                                                                                                         dc
                                                                                                   Elem ent  ch im ic  qazos  de  culoare
                                                                                                                                 de  greşeli  !  (fem .)  —  F ilm e
            locul  şl  momentul  optim  adec­  levi  care.  reproducem  textuol   -   Să  ajutăm  tineretul  să  a!bă   galbcn-vci7.ui  :  5)   Perioadă   geo­  scurt  m e traj  :  G)  D re p tu rile   fă u ­
            vat  unei  intervenţii   raţionale.   „inchipuieşte-ţi  dragă,  ou   în­  ochii  torg  deschişi  şi  să   vodă   logică  —  U n ii  şi-o  dau  pe   faţă  1  rite   de  isto rie   tre ’oul-i  păstrate  cu
            Acest  principiu  se  cere  respec­  drăznit   să  ceară  lămuriri   în   tot  ce-i  oferă  lumeo  şî  viaţa  a-   (flg.)  —  ......   Ipâtescu   înflă căra tă  sfin ţe n ie   !  —  Gata,  gata  să   dea   Dezlegarea  jocului:
                                                                                                                                 m  Icte r  !  ;  7)  A  asalta  I  —  T rla   !; 8)
                                                                                                   lu p tă to a re   de  )n  1R48  :  G)  Isto ria
            tat  mai  ales  de  către  cei  ca'e   chestiuni  legate  de  sexualita­  cestuî  secol  de  mare  ascensiu­  le  vindecă  cu  tim p u l  I  —  In  accsi   Seve  !  A lt  num e  fe m in in   !  —   Două
            se  consideră  competenţi   şi-şi   te''.                 ne   o  raţiunii,  Dor  înainte   de   loc  1  —  P icto r  st  g ra ficia n   rom nn   in  tre n  (  —  A d m in is tra ţia   In  n o r­                               f l
            îngădui©  să  facă  educaţie,  cdîcc   Pentru  a  preveni  adevărata  i-   toate,  să-l  facem  să  înteîeogâ   lu p tă to r  o c n iru   lib e rta te ,   u n ita ­  dul  Ita lie i  I  :  9)  G u lc ra i  în  Rete­  Alpinism
                                                                                                                                 za1  !  —  V erb ul  a vu ţie i
                                                                                                                                                     —  Nota
                                                                                                   te  şl  Independentă  naţională  ;  ")
            să  dirijeze  o  evoluţie  în   care   moralitote  care  găseşte  în   o-   proprio  sa  fire  Doar  aşa  vom   S chim b  ?  —  In    nem işcare  !   —  redacţiei  ;   in»  Curie»-  călare   —              19
            materia  primă  are  ca  aliat   a   ceosto  virstă  terenul  optim  toc­  reuşi  să  păstram  intacte  frumu­  V ln ză to r  de  apă  (od)  ;  3)  Curein*   Fără  dc  pa trie  (fem    pl.)  •  11)   E       O R IZ O N T A L  :  1)  Escalada  —  AN
            rotiune  şl  o  voinţă  (şi   ambele   mai  datorită  aspectelor  am inti­  seţea  ş!  echilibru*  acestei   mi-   tro p ic a li  —  P rim a  fem eie  (m it)  -    su fle tu l  co m e rţu lu i  !  —  Dragoste  !:   —  U  ;  2)  ie rn i  —  Evercst  :  3)  Greu
                                                                                                                                 1")  In te rn a ţio n a la   cîntată  de  m u l­
                                                                                                   —  D in  ebraică  t  ;  !>)  C ura t
                                                                                                                         —  N u ­
                                                                                                                                                                                                                          —  A balaltov  ;  4)  EPA  —  S cu lp to r  :
            pentru  prima  dotă  intr-o  tum ul­  te.  e  cazul  să  se  înţeleagă   ne­  nunote  v'rste.  ferind-o  in  acelaşi   me  fe m in in   :  10)  O  acţiune  de.  m a­  ţim e  !  —  Num e  m asculin  :  13)  A-   S)  R asli  —  T A A   -   Rlp  :  G)  STE  —
            tuoasă   ascensiune),  deci,   n   cesitateo  unei  educaţii  susţinu­  timp  de  tot  ce  tinde  s-o  ame­  gie  —  In tă rjt  cu  fle r  !  :  11)  D ocu­  nroape  veteran  —  M a rto r   ocular          Manşa  —  NO  :  7)  M  —  A nzl   —
            n^-co<nolitate  umană.  Unii  edu-   te  în  acest  sens.  Fapt  inexplica­  ninţe.    m ent  înch eiat  In tre   state  —  In v a ­  flc  la  evenim entele  de  la   I  de­                                 Solo  —  R  :   8)  AS  —  Scrpa   —
                                                                                                   liz i.  o rfa n i,  văduve  de
                                                                                                                         război
            m *'v i  (cadre  didactice)  uita  din   bil  este  că  totuşi  nu  se   foce          (abr.)  :  12)  Cp.tăţl   sub  do m inaţie  cem brie  1!U8.                                                            P ort  ;  9)  L u n i  —  A l  —  OH  :  lfh
                                                                                                                                                                                                                          Lion cI  —  SM  —  Apa  :  11)  O  —  RG
            păcate   că  cei  core  stau   educaţie  sexuală  deciî  cel  mult   ^CHULSRi  FRWIN   otom ană  —  .....  M ureşanu.   po rt     LIVIU  COVACI                                                               Ascensor  :  12)  Rob  —  S lpotc   —
                                                                                                                                                      Deva
            bănci,  cu  veşnic  reiotivo  lor  co­  ou  totul   si  cu  totul  sporadic.  medic  io  Spitalul  din  Deva  rom ăn  paşophst,  a  scris  '.oxtul  Ia                                                        T T   ;  13)  Young  —  C ristcn.
                                                                                                                           -----                                                       ..... r.........
                                          tir:: iî:s■ :»r uri   îtirFtiii:;: :::» iii îTrîEiî/fTFÎi
   1   2   3   4   5   6   7