Page 30 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 30
JM U M U L S O C ia i iS M IU
. A.'i'.UKitfLIt MX-
---------- --------------------------- a»î~*-s«
Conferinţa organizaţiei municipale de partid Petroşan
M un icip iu ! Petroşani oferă Imaginea unui centru
Industrial In plină ascensiune, tn care viaţa economi
~
că, socială şt culturală pulsează cu tot mal mare In
tensitate N oi obiective Industriale Îmbogăţesc In fle LA NIVELUL RĂSPUNDERILOR IMPUSE DE
care an peisajul economic al V ă ii Jiului.
In prezent, la Llvezenl se desfăşoară Intens lu
crările de deschidere a celei mal tinere exploatări.
Toate minele existente cunosc un proces de continuă
şl rapidă modernizare. Capacitatea de producţie a
acestui bazin carbonifer — cel mal mare din ţară
— a crescut In ultim ii doi ani cu peste un m ilion tone PERFECŢIONAREA CONTINUĂ A ACUViTÂ]
cărbune.
Concomitent, cunosc o continuă Înflorire localltă-
ţlle Văii Jiului, creşte gradul lor de modernizare, se
construiesc blocuri cu locuinţe confortabile. spaţii
comerciale, şcoli şl alte obiective social-cullurale.
La exploatările miniere, In uzinele de preparare,
pe- şantiere, In unităţile de transporturi, în şcolile şi ECONOMICE Şl A VIEŢII SOCIALE
instituţiile m unicipiului organizaţiile de partid des
făşoară o deosebită activitate pentru mobilizarea oa
menilor muncit la Înfăptuirea directivelor Congresului
al IX-lea şl a măsurilor stabilite de Conferinţa N a
ţională a partidului, aductndu-şl contribuţia la înflo vreme ctt mal avem utilaje ne rea unul aprljtn mal concret,
rirea continuă a patriei socialiste. folosite In valoare de 16 m ili mal calificat acestor form aţii
Anallztnd multilateral activitatea organizaţiei mu • Planul de creştere a productivităţii muncii a fost îndeplinit în propor oane lei, clnd numai o parte din partea artiştilor profesio
nicipale de partid, participanţii Ia conferinţă au apre ţie de 102,4 la sută. din maşinile de încărcat sînt nişti de la Teatrul de stat, ca
ciat pozitiv rezultatele obţinute In toate domeniile — folosite, clnd planul de încăr drelor scolii populare de artă,
rezultat al ridicării întregii munci de partid pe o © S-au produs peste plan : 49 000 tone cărbune brut, 24 milioane kWh care mecanică în galerii nu a tuturor intelectualilor din
treaptă superioară şl au exprimat devotamentul pro energie electrică, 8,1 tone fire şi fibre de mătase artificială, 1 150 mc cherestea. s-a realizat, clnd fondul de Valea Jiului.
fund al minerilor, al tuturo r oamenilor muncii din tim p de lucru este folosit In In m un icip iu l Petroşani exis
Valea Jiu lui faţă de parlld, faţă de conducerea sa. © Valoarea producţiei date peste plan se ridică la 1*4 milioane lei. proporţie de numai 93 la sută, tă un număr Însemnat de Insti
© Economiile la preţul de cost însumează 3 697 000 lei. etnd cheltuielile neproductive tu ţii de învâţâmînt de toate
se ridică la peste 11 milioane gradele. Cadrele didactice din
© Colectivele de oamenii ai mu ncii din unităţile economice ale Văii Jiului lei? scoli şl de la Institutul de m i
ne desfăşoară o activitate In-
Ca un pas Important pe calea
au realizat 3 796 000 lei beneficii peste pl an.
Organizaţiile de spaţii comerciale, 26 săli de clasă şi alte obiective social-culturale. perfecţionării conducerii eco slructlv-educatlvâ In general
© In anii 1967 şi 1968 s-au dat în folosinţă 2466 apartamente, 2690 mp
bună, se ocupă cu răspundere
nomiei, s-a trecut la constitui
partid
municipal de
m itetul
retului, de pregătirea acestuia
© Anul acesta s-au vîndut populaţiei mărfuri în valoare de peste 1,3 mi rea comitetelor de direcţie. Co de creşterea sl educarea tine
este dator să se ocupe mat a pentru viaţă. Este necesară o
partid—prezente © Pentru invăţămînt, cultură, sănătate şi prevederi sociale s-au cheltuit de conducere din întreprinderi, mobilizare şl mal activă a pro
liarde lei.
tent de activitatea organelor
fesorilor şl învăţătorilor, orga
aproape 113 milioane lei. să determine ca reprezentanţii nizaţiilor de partid, U.T.C.,
organizaţiilor de partid şl
al
şl profesionale în direcţia în
«Indicatelor în comitetele de tă ririi disciplinei, a form ării
unei atitudini corespunzătoare
în toate sferele ne menirea, să participe mal faţă de învăţătură şl fată de
direcţie să-şl înţeleagă mal bi
activ şl constructiv la rezolva
muncă, a unei comportări c iv i
a muncii, în scopul îndeplini
rii ritm ice a planului, îmbună mat în Îndeplinirea sarcinilor făşurate în cluburi, cămine a relevat că în acest an s-au rea problemelor majore ale în lizate a tineretului In societa
alocat pentru dezvoltarea ln-
de plan.
culturale, biblioteci.
tă ţirii calităţi!, reducerii chel Concomitent cu dezvoltarea Scotfnd în evidentă faptul vâţâmtntului aproape 10 m ili treprinderilor. frec te. Oprlndu-se asupra probleme
★
In multe unităţi sînt
tuielilor de producţie şi creş
oane lei, s-au dat In folosinţă
de activitate terii eficienţei economice a în economică, Valea Jiului a cu că In munca culturală se mai la Vulcan un liceu cu 20 săli vente abaterile de la disciplina lor vie ţii Interne de partid,
resimt unele fenomene de fo r
vo rb ito ru l a Insistat asupra ne
de producţie. Organizaţiile de
treprinderilor.
noscut o continuă înnoire sub
de clasă şi laboratoare de fi
Ocuplndu-se In cuvîntul său raport social-cultural. malism în acţiuni, se acceptă zică, biologie şi chimie, s-a partid, sindicatele şl organiza cesităţii perfecţionării continue
soluţii de moment, lipseşte e-
de măsurile luate în vederea Relevînd aceste aspecte po- xiqenta fată de conţinutul te deschis la Bărbătenl o şcoală ţiile U.T.C, să desfăşoare o a stilului şl metodelor de mun
îm bunătăţirii formelor de con zltive conferinţa a manifestat matic şi artistic al unor ma qenerală. iar tn cartierul A e muncă eficientă pentru com că. Comitetul municipal, bi
ducere în întreprinderi şl o r Insă o exigentă sporită şi În roport din Petroşani o gră dini baterea atitu din ilo r înapoiate, roul său, să acorde un ajutor
LucrBrile conferinţei — darea Tovarăşul W llhelm Neag, ganizaţiile economice de stat, dreptăţită faţă de munca desfă nifestări, nu se ţine totdeauna ţă de copii. împletind activitatea educativă mal concret îndeosebi com ite
de seamă prezentată de tova prim-sccretar al Comitetului tovarăşul TItus Pîinlşoară, se şurată in direcţia îmbunătăţi pasul cu dezvoltarea şi ce rin In centrul atenţiei a stat cu cu măsurile administrative, telor de partid şl organizaţii
ţele vieţii, tovarăşii
Clement
răşul Davld Lazăr. prim-secxe- orăşenesc de partid Lupeni, a cretar al comitetului m un ici rii condiţiilor de muncă şi de Negm ţ, secretar al comitetu prinderea în învâţâmînt a tu prevăzute de legislaţia In v i lo r de bază din întreprinderi
tar al comitetului m unici reliefai în cuvîntul său că la pal de partid, a arătat că du •trai şi a cerut organizaţiilor lui municipal de partid. Gavrl- turor copiilor de vîrstă şcolară goare, pentru sancţionarea ce ca acestea să aleagă cu cea
pal de partid, dezbaterile, exploatarea minieră din locali- pă mai bine de o jumătate de de partid, precum şi sindica lă David, preşedintele consiliu şi a oamenilor muncii dornici lor vinovaţi. In condiţiile ac mal mare grijă problemele ce
hotărtrea adoptată — au tale, care a extras în acest an an de la constituirea comitete telor, comitetelor de direcţie, lui municipal al U G.S R , Ma- să-şi completeze studiile. Ca tuale se impune ca munca de urmează să fie puse In studiul
scos pregnant In eviden 50 000 tone de cărbune peste lor de direcţie, se poate apre consiliilor populare, lucrători ria Brinişleanu, preşedinta co drele didactice, în frunte cu educaţie să fie însoţită de ac şi dezbaterea comuniştilor, să
tă creşterea forţei sl compe prevederile planului, comitete cia că noua formă de conduce-' lor din unităţile comerciale sl m itetului municipal al femeilor, comuniştii, desfăşoară o m un ţiuni concrete în domeniul e fie orientate în desfăşurarea
tenţei organizaţiilor de partid, le de partid pe sectoare si or re a contribuit nem ijlocit la prestatoare de servicii, din do Gheorqhe Sâcăltiş, prim-secre- că pătrunsă de răspundere conomic şl social-cultural, adi unor activităţi strîns legate de
care se ridică la nivelul Im ganizaţiile de bază au fost aju îmbunătăţirea activităţii eco meniul sanitar să-şi intenslfl tar al comitetului municipal pentru ridicarea nivelului ac că să facem totul pentru a asi problemele majore care Iră-
portantului rol ş! al sarcinilor tate diferenţiat, In funcţie de nomice de ansamblu a Între ce eforturile pentru ridicarea U.T.C Şl alţi vo rb ito ri au sus tivităţii Instructiv-educative. gura muncitorilor, tuturor cetă mintă colectivele şl pe care
ce le-au revenit in conducerea specilicul $i sarcinile concrete prinderilor, la asigurarea con nivelului general de viată al ţinut în cuvîntul lor necesita Se impune însă — a continuat ţenilor condiţii corespunzătoa le ridică procesul de produc
întregii vieţi economice şi so ce s-au ridicat la fiecare loc de ducerii colective, perfecţiona oamenilor muncii din Valea tea unei mai bune coordonări vorb itoru l — ca 1n atenţia ca re la locurile de muncă, un ţie.
rea muncii do control şl creş
ciale a m u n ld p lu lu l Petroşani. muncă, să-şi desfăşoare mal Jiului. a activităţilor educative si cul- drelor de conducere sl comu SA exercităm uo control cit
terea răspunderii personale a trai civilizat în afara orelor
Asa cum s-a relevat tn bine activitatea, să analizeze tural-artîstîce desfăşurate, sub niştilor din şcoli să stea mal de lucru — Instituţii culturale mal exigent, mal operativ şl
conferinţă, Comitetul m unici cu competenţă problemele ma membrilor comitetelor de di In v iito r — a spus în cuvln- îndrumarea orqanizatîilor de mult întărirea legăturii intre cu activităll bogate si intere eficient asupra m odulul tn ca
pal al P.C.R. Petroşani a pus jore, să ia măsuri corespunză recţie, faţă de sarcinile încre tul său tovarăşul Tralan Blaj, partid, de către comitetul pen şcoală şi familie, privind fo r re se traduc In viaţa hotărt-
In centrul procupărilor sale toare şl să organizeze mal b i dinţate. In acelaşi timp, a re prim-vicepreşedinte al Consi tru cultură şt artă, sindicate, marea şi educarea noii gene sante, un comerţ modern, res rfle. Să depăşim stadiul anali
perfecţionarea stilului şl meto ne aplicarea lor. marcat vorbitorul, în activita- liu lu i popular municipal p ro v i organizaţiile U T C„ ale rionîe- raţii. pregătirea temeinică, taurante si cantine bine puse zelor şi lu ării de măsuri, să
la punct, străzi curate şl fru
delor de muncă, aleqerea ju d i Exemplificlnd cu fapte con lea comitetelor de direcţie se zoriu — trebuie sporita preo rilor şi conducerile şcolilor ştiinţifică pentru flecare lec mergem cu fiecare acţiune în
cioasă şl studierea cu tot mal vingătoare influenta pozitivă pe manifestă o serie de lipsuri, cuparea pentru înfrumuseţarea în domeniul cultural-arlislic, ţie, intensificarea muncii cu e moase — într-un cuvînt să treprinsă plnă la finalizare, pî-
creăm un climat economic, so
situaţie care reclamă o preo
multă competenţă a probleme care o are activitatea educa cupare mai susţinută din par oraşelor punlndu-se accent pe pentru creşterea sferei de cu levii care eu o situaţie mal nă la obţinerea rezultatelor
lor majore, analizarea lor tivă desfăşurată de organiza tea organizaţiilor de partid, curăţenie, extinderea pa rcuri prindere a acestei activi 15ti sî cial şi cultural propice dezvol propuse.
multilaterală şi luarea de mă ţiile de partid pentru dezvolta pentru îmbunătăţirea stilului lor, plantaţiilor de arbori sl îmbogăţirea conţinutului ei slabă la învăţătură, aplicarea tării unor trăsături morat-poll- Îndeplinirea exemplară a
suri corespunzătoare, organi rea conştiinţei sociajiste, în în şi metodelor de muncă ale_ n- flori, pentru ridicarea nivelu Apreciind preocuparea care unei cit mai juste aprecieri, tice înaintate ale constructorilor sarcinilor ce re v in ; noilor o r
zarea mai bună a controlului deplinirea s a rc ln ilo f în econo Iul urbanistic t-i estetic al stră există pentru îmbunătăţirea astfel înclt fiecare notă să re societăţii noastre socialiste. gane de partid Impune promo
îndeplinirii hotărîrilor, creşte mie şi în celelalte domenii de cestor organisme economice. zilor si cartierelor noasire. In activităţii In domeniul Invăţâ- flecte obiectiv cunoştinţele e Vorbind despre educaţie tre varea cu insistentă a muncit
rea capacităţii fiecărei organi activitate, tovarăşul Ion Che- Comitetul municipal are da ceea ce priveşte activitatea de m întului de stat, profesorul levilor si să constituie un sti buie, bineînţeles, să avem tn colective, principiu de bază în
zaţii de partid In mobilizarea recheş, secretarul comitetului toria să orienteze activitatea gospodărie locativă. consider vedere sl activitatea cultura activitatea partidului nostru,
lă propriu-zisă. M un icip iu l Pe
comitetelor de direcţie
spre
colectivelor de muncă la rea de partid al Exploatării m i problemele majore, să mo că atîta timp cit exista subso V ictor Bădău, Inspector şcolar, mulent le Învăţătură. Se ştie că numai p rlntr-o gln-
lizarea sarcinilor. niere Petrila, a arătat că penlru lu rl inundate, blocuri în care troşani dispune de un însemnat dlre colectivă, prin confrunta
Relevînd aceste aspecte po v iito r este necesar ca organiza bilizeze activ salariaţii la în plouă, ascensoare care nu func- potenţial cultural, are o bază rea de opinii, prin va lo rifica
zitive, mat multt delegaţi au ţiile de partid să se ocupe mai deplinirea sarcinilor ce stau în tionează. defecţiuni în asigura materială în continuă dezvol rea deplină a experienţei şl
înfăţişat In conferinţă nume mult de îmbunătăţirea conţi fata întreprinderilor rea cu căldură si apă caldă, nu tare, cadre cultural-artîstice ta capacităţii tuturo r cadrelor
roase exemple care atestă ex nutului propagandei, să im p ri Din analiza amplă făcută a un fel de cheltuire a fonduri Probleme majore lentate, un număr însemnat de
trebuie să se mai admită nici
perienţa bogată dobtndită de me acestei activităll un con form alii artistice. Ce lucruri noastre se confirmă valoarea
comitetele orăşeneşti de partid supra modului In care orqanl- frumoase puteţi realiza In a cea mal justă a tuturo r proble
ţinut mai bogat de idei, o mal lor pînă nu se remediază total cest domeniu s-a vă2ul în mal melor ce se ridică In faţa o r
in Îndrumarea, controlul şi mare ancorare In cerinţele v ie zatiile de partid Işl desfăşoară aceste deficiente, asigurîndu-se ganelor de partid. Munca co
sprijinirea comitetelor de activitatea In conducerea po condiţii optime de locuit şi de multe rînduri. Activitatea cul-
partid şl organizaţiilor de ba ţii, un caracter atractiv şi m o litică a actlvilăţii economice, conservare a fondului locativ ala activităţii tural-artislică de masă nu are lectivă trebuie însă împletită
ză din întreprinderi, In preocu bilizator, să fie legată cît mal ronferinta a desprins necesita proprietate de stat. însă continuitate, nu se desfă strîns cu o înaltă responsabili
elaborăm
tate şi exigenţă. Să
parea pentru creşterea perma slrîns de preocupările oameni Tovarăşul Dum itru Popescu, şoară pe o linie ascendentă din
tea ca noul comitet municipal, punct de vedere cantitativ şl în colectiv cele mal Importan
nentă a ro lu lu i lo r conducător. lor muncii. secretar al comitetului de te măsuri, dar să acţionăm In
organizaţiile de partid să des merţ, îosif Cotoţ. miner pen de viitor calitativ. Unele form aţii cu tra
partid al lucrătorilor din co
dividual cu cea ma! mare ener
diţie în Valea Jiu lui —
cum
făşoare o muncă politică mal este opereta — şi-au încetat gic şi fermitate, cu deplină res
susţinută în vederea m o b ili sionar. si alţi vorbitori au sub activitatea, altele au o viată ponsabilitate pentru realizarea
liniat că în organizaţiile comer
zării tuturor forţelor şî rezer sporadică. lor.
ciale atenţia trebuie să fie în In cadrul lucrărilor confe că minerii, toţi oamenii muncii Comitetul municipal de partid In încheierea cuvîn tă rll sa
velor de care dispun în tre p rin
Competenţi sporiţi derile, şantierele şi celelalte dreptată spre o mal bună apro rinţei municipale de partid a din Valea Jiului, în frunte cu bună coordonare a activităţi exprim at convingerea că orga
le. tovarăşul Ion Lungu
şl-a
este dator să asigure o
mal
vizionare, gospodărire, păstra
politica
înţeleg
comuniştii.
luat cuvîntul tovarăşul Bujor
re si prezentare a fondului de
unităţi productive, să exerci
te un control exigent şi per marfă, găsirea unor noi forme Almăşan, membru al C C. el partidului, aprobă din Inimă lor cultural-artistice desfăşura nizaţiile de partid, oamenii
vor
muncii din Valea Jiului
P.C.R., ministrul
minelor. A
de deservire, cît mal accesi preciind pozitiv activitatea co această politică şt luptă cu ab te de către comitetul pentru munci cu abnegaţie pentru a
manent, să Intervină cu m axi
în conducerea mum de operatîvitote penlru a bile cumpărătorilor, exigentă m itetului municipal de partid, în viaţă. cultură §i artă, sindicate, partid, pentru continua în flo ri
negaţie pentru transpunerea el
sarcinilor puse
de
da viată
maximă fată de comportare, ţi
U.T.C., şcoli,
de
organizaţii
pretntîmpina orice
deficientă
nută, curăţenie, într-un cuvlnt care s-a ridicat pe o treaptă Referindu-se la obiectivele ce pionieri, să determine acorda- re a patriei
calitativ superioară, ca urm a
care ar putea cauza rămînerea o deservire civilizară. Trebuie re a traducerii In viaţă a mă se ridică în perspectivă In fata O ‘
municipiului, vorb itoru l a sub
economiei în urmă, să împletească armo să fim mult mni receptivi faţă surilor stabilite de conducerea liniat că înfăptuirea acestora Conferinţa organizaţiei mu
nios preocuparea pentru rezol
partidului, vorbitorul şi-a ex
depinde de modul în care o r
de reclamatiile şi sesizările oa
Conferinţa a adoptat textul
varea problemelor
operative
menilor muncii, să dăm dova primat convingerea că şi sar ganizaţiile de partid din fie unei telegrame adresate C.C. nicipale de partid, anallzfnd
cinile care sten In faţa unită
cu cele de perspectivă, să des care localitate, din fiecare u n i
dă de mai multă operativitate ţilo r economice vor fi duse la tate economica sau Instituţie al P. C. R„ tovarăşului temeinic, cu profund spirit
făşoare o asemenea activitate bun sfîrşit cu sprijin ul orga N IC O LA E CEAUŞESCU, în ca critic şl autocritic, activitatea
Aşa cum era firesc, un loc în acelaşi timp, holărîrea do politico - organizatorică înclt In rezolvarea lor, astfel înclt nizaţiilor de partid. Pentru a vor înţelege îndatoririle st re se spune printre altele : politică, economică şl social-
im portant l-a ocupat în lucră a munci cu abnegaţie pentru fiecare membru de partid, la să crească încrederea maselor ceasta, trebuie îmbunătăţită $1 sarcinile ce le revin şl vor mi* Conferinţa organizaţiei m u culturală desfăşurată In Valea
rile conferinţei de partid a obţinerea de rezultate tot mal locul său de muncă, să consti în organele locale ale pe mal departe munca de lita pentru materializarea lor. nicipale de partid Petroşani Jiului, a reliefat m ultiplele po
m unicipiului Petroşani analiza bune. de stat. partid, trebuie consolidate re In fa(a tuturor colectivelor prilejuieşte comuniştilor din sibilităţi şl însemnate rezerve
amplă, m ultilaterală şl pro fu n Abatajul nostru, a arătat m i tuie un exemplu demn de u r zultatele obţinute. de muncă din Valea Jiului se Valea Jiu lui ca, In numele m i de ridicare, pe noi trepte, a
dă a activităţii desfăşurate de nerul Ion David, esie dotat cu Ocupîndu-se In continuare pun sarcini complexe, ma) mari nerilor, encrgetlclenllor, con- muncii organelor şi organizaţii
orqantzaţiile de partid în con stllpl hidraulici şi qrinzi tn I de problemele dezvoltării Văii şi mai Importante declt cele structorllor, m uncitorilor fores lor de partid, a tu tu ro r colec
ducerea economiei, a modulul consola, iar transportul pro Jiului, m inistrul minelor a de plnă acum, a căror îndepll- tie ri raelalurglşll şl ceferişti, lir e lo r de oameni al muncii,
In care acestea s-au preocupat ducţiei se face cu transportoa subliniat că atinqerea nivelu nire solicită mobilizarea mat al tuturor oamenilor muncii din pentru îndeplinirea exemplară
şl au m ilitat pentru îndeplini re blindate de mare capacita lui producţiei de cărbune p re Intensă a energiei şl capacită bazinul nostru carbonifer să a sarcinilor încredinţate. M ăsu
rea sarcinilor de plan în toate te. Conducerea sectorului şt văzută pentru urm ătorii ani ţii creatoare a oamenilor m un exprime conducerii partidului rile luate de conferinţă vor asi
ramurile producţiei materiale, brlqada s-au preocupat de ex Creşterea cerinţe necesită o atenţie mai mere cit. Pentru a rezolva cn succes şl statului, dumneavoastră, Iu
îndeosebi în Industria carbo tinderea susţinerii metalică sl lucrărilor de investiţii, punerii aceste sarcini se cere din par bite tovarăşe Nlcolae Ceauşcseu, gura punerea în valoare a tu
niferă, care are ponderea co- la coperişul abatajului, iar în în funcţiune la termen a o- tea organizaţiilor de partid, o cete mai calde sentimente de turor rezervetor ce ne stau Ia
vîrşltoare în economia V ă ii prezent experimentăm susţine bieclivelor planificate. De ase activitate vie, concretă, m u lti recunoştinţă şl adincă m ulţu lndcmtnă, vor spori forţa şl
Jiului. In unanimitate partici rea metalică în zona abataju menea, trebuie să existe mal laterală. mire pentru activitatea neobo capacitatea organizaţiei de
panţii îa dezbateri au exprimat lui de la culcuş încă in acest multă preocupare pentru sta Consider că este necesar ca partid tn mobilizarea comu
părerea că rezultatele obţinu an abatajul nostru va li Inie- lor spirituale reda- bilizarea noilor angajaţi, pen organizaţiile de partid de la sită pusă In slujba înfăptuirii niştilor, a tuturor oamenilor
te puteau fl mal bogate dacă qral susţinut metalic, podit cu tru pregătirea lor profesională exploatările miniere, din cele măreţului Ideal de prosperi muncii, la continua înflorire e-
în activitatea com itetului mu plasă, fără consum de material şi politică. lalte unltătl Industriale, de tate şl înflorire a României conomlcă şl soclal-polltlcă a
nicipal, a organelor şl organi lemnos. Noi am obţinut un In încheierea cuvîntului său, pe şantierele de construcţii, să socialiste. m unicipiului nostru.
zaţiilor de partid, sindicat şl randament mediu de 8 tone pe vorb itoru l a relevat qrija deo îndrume mal îndeaproape acti Dind vla(ă sarcinilor stabilite Conferinţa organizaţiei mu
U.T.C., în munca comitetelor p o s t; slntem hotăriţl ca înce- sebită pe cere o poartă con vitatea comitetelor de direcţie, de Congresul al IX-lea al nicipale de partid asigură Co
pînd cu prim ul trim estru al a-
de direcţie nu s-ar îl manifes nulul v iito r să obţinem un ran ma acţiuni bine ducerea partidului şi statului organizaţiilor de sindicat şl P.C.R,, de Conferinţa Naţională mitetul Central al Partidului
tat o seamă de neajunsuri. dezvoltării Văii Jiului, îm bu U ,T C , să-şl îndrepte atenţia a partidului, apllcînd preţioa
In u ltim ii doi ani, a arătat dament de 10 tone pe post si nătăţirii continue a condiţiilor în primul rînd asupra proble sele Indicaţii pe care nl le-aţi Comunist Român, pe dumnea
tovarăşul Petru Roman, direc chiar mal mare. de muncă si de viată ale m i melor arzătoare alo produc dat dumneavoastră, stimate to< voastră, scumpe tovarăşe
torul qeneral al C.C V J., s-a Penlru calitatea necorespunză nerilor ţiei. varăşe Nicolae Ceauşesru, fiind Nicolae Ceauşescu, că muncite
pus un accent crescînd pe me toare a cărbunelui extras In Lulnd cuvtntul In încheierea Trebuie să dopunem toate e în m ijlocul nostru cu prilejul rll, Inginerii, tehnicienii, oa
canizarea principalelor opera acest an, exploatarea a fost coordonate dezbaterilor, tovarăşul Ion fo rtu rile $1 Întreaga p ri menii muncii din Vatca Jiului
ţii şl pe modernizarea proce penalizată cu o Importantă Lungii, secretar al Comitetu cepere pentru îndeplinirea sărbătoririi Centenarului m ineri se anqajează cu foată pricepe
sului de produaţle i exploată cantitate de cărbune, ceea ce lui judeţean de partid, a spus: exemplară a sarcinilor de plan tului. oamenii muncii din V a rea şl puterea lor de muncă
rile m iniere Lonea, Dllja, Pa- a atras după sine consecinţe Lucrările conferinţei organi pe anul în curs de către toate lea Jiu lu i au obţinut succese In lupta pe care o duce între
roşenl şl Urlcanl au fost dota economice negative. Iată de zaţiei municipale de partid Pe unităţile economice, la toţi in de scamă în toate domeniile de gul popor, sub conducerea
te cu Instalaţii moderne şl ce — a subliniat tng Vasile troşani au scos pregnant în e vi dicatorii. Să realizăm încă din partidului, pentru înflorirea pa
s-au executat m ari Jucrărl de C lrlpem , şeful E. M. Lupenl — Viata spirituală a oameni fesorul Cornel Hogman, pre dentă maturitatea politică, com luna decembrie nivelul de pro activitate. trici — România socialistă.
sistematizare! au fost de aseme problema îm bunătăţirii calită lor muncii din Valea Jiului, şedintele comitetului municipal petenta. fermitatea, înalta răs ducţie prevăzut penlru anul
nea, alocaie fonduri Im portan ţii cărbunelui va trebui să ră- cu cerinţele el multiple, In penlru cultură şi artă, a ară pundere cu care comuniştii din viilor.
te pentru construcţia de mine m lnâ şi pe mal departe o pro continuă creştere, s-a bucurat tat că. r.ub îndrumarea perma Valea Jiului militează penlru
pe
Subliniind rolul hotărîtor
noi. In activitatea combinatu blemă de bază în activitatea de atenţia cuvenită din partea nentă a comitetului municipal înfăptuirea neabătută a sarci oare îl are organizarea ş tiin ţi
Conferinţa a ales comitetul municipal de partid şl
lui s-au manifestat însă şl nea organizaţiei de partid şt a co conferinţei municipale de de partid, unitâlile culturale nilor ce decurg din directivele fică a producţiei şl a muncii comisia de revizie.
junsuri. le ctivulu i minei Lupenl. partid. din Valea Jiului desfăşoară o Congresului at IX-lea, din mă în creşterea eficientei econo
M in e rii şefi de brigăzi Ion Tovarăşii Nlcolae Bădlcă, d i A râtînd c3, în condiţiile per activitate lot mai susţinută. Comitetul municipal de partid, întrunit tn prima
Davld de }a Exploatarea m i rectorul Întreprinderii fores fecţionării neîntrerupte a fo r Popularizarea şi aplicarea ho- surile stabilite de Conferinţa mice, vorbitorul a arătat că re sa şedinţă plenară, şi-a ales biroul şl secretariatul.
nieră Aninoasa, Gheorghe Mls- tiere Petroşani, Dumitru T u r melor de activitate social-eco- tărîrilor partidului şi guvernu Naţională o partidului, din ple zultatele obţinute nu sînt pe Ca prim-sccretar a fost ales tovarăşul David la
chle, de la Exploatarea m inie nă, directorul grupului II con nomică şi spirituală. munca lui, cultivarea draqosloi de pa narele C C al P.C.R. Realiză măsura aşteptărilor. S-au făcut zăr, Iar ca secretari tovarăşii Gheorghe Furdui, Cin-
ră Urlcani şi Andrei Kovacs, strucţii, Rodlca Tatullcl, in g i cultural-educativă si artistică trie, răsplndirea cunoştinţelor multe studii, dar numai o par. mont N rq ru ţ şl Tllus Pilnjşoară.
de la mina Petrila, au arătat ner (la 1.1,S. „Vlscoza* Lupeni se Identifică orqanic cu viaţa lehnico-stiinţilice, preocuparea rile frumoase obţinute în ex te din acestea au fost aplicate. Preşedinte al comisiei de revizie a fost ales to
că folosirea mai deplină a u ti şl a?ti vo rb ito ri s-au referit pe omului contemporan. c o n tri pentru asigurarea unui con ţi ploatările miniere si celelalte Putem noi oare să vorbim do varăşul Nlcolae Cerbii
lajelor cu care sînt înzestrate larg la unele probleme esen buind nemijlocit la formarea nut educativ si recreativ tim întreprinderi industriale, pe n eficientă satisfăcătoare a
abatajele oferă posibilitatea r i personalităţii umane, la int?- pului liber al oamenilor mun şantiere, In transporturi, în studiilor întreprinse în legătu
dicării continue a p ro d u ctivi ţiale în legătură cu organiza graren armonioasă a cetăţeni cii, nu fost principalele direc ră ou organizarea ştiinţifică a
tăţii muncii, manllestîndu-şl, rea superioară a producţiei şl lor în activitatea socială, pro ţii ale orientării activităţii des scoli şi instituţii sînt o dovadă produrliei si a mnnrlj atîîa Pagină realizată de CONSTANTIN MAGDAMN