Page 32 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 32
C IC L IS M U L U I
. i i — t .
' - -*— 0 6 9
f
"
SECVENŢE INTERNAŢIONALE i!!!!Îmm îlîlîlllîî ! ! ! ! ! ! !!J, ! M 1 ,,N » 'M I Ml l I U I I II I ( I I i l I I 1 ( !l!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!i!!l!l!!!!!!f(fil^g^,Yi Vt StiiM
l l l l l l l l l l .........* 111 j IJ i 111J J J ; | J i | | j :
t
' H ! ! H - ^ a
i:iiiiimu
im
tiui
l
l
liuliiiulniu
I
n l l m i . l i m i i ...........
MMI..........I
I
I
l
I
M i m
’ 1 '" - O B W H O I w n n o
Ministrul de externe Provocări ale S.U.A. 0. Winzer cere ca R. D. Germană
împotriva să fie primită în 0 N. U.
al României R. P. Chineza BERLIN 10 (Agerpres). Luînd R D. Germane, a cerut ca Repu
a sosit la Berlin genţia China Nouă transmite cuvîntul în cadrul unei festi blica Democrată Germană să
PEKIN 10 (Agerpres). — A
de-a
celei
fie primită în Organizaţia N a
vităţi consacrate
că un purtător de cuvînt o fi 20-a aniversări a proclamării ţiunilor Unite, în instituţiile ei
cial al R P. Chineze a fost îm Declaraţiei cu privire la drep specializate si să fio admisă
BERLIN 10. Corespondentul ai ambasadei, precum şi mem ca parte la toate convenţiile
puternicit să protesteze cu lio- turile si libertăţile fundamen
Agerpres, Şl Deju, tra n s m ite ; bri ai Ambasadei R.D. Germa care privesc interesele tuturor
tărîre împotriva provocărilor tale ale omului, Otto Winzer,
M in istru l afacerilor externe al ne din Praga. şi atacului la care au fost su ministrul afacerilor externe al statelor.
Republicii Socialiste România, - i r puse la 5 decembrie vase dc
Corneliu Mănescu, a sosit mart» în după-amiaza zilei de 10 pescuit chineze din partea a
dimineaţa la Berlin, într-o v i decembrie, la M in isterul AJa- două nave de război america ^ • ..... Rezoluţie adoptată de
zită oficială, la invitaţia m inis cerilor Externe al . Republicii ne în apele internaţionale, la * . . . . .
trului afacerilor externe al Democrate Germane au înce vesl rle portul Paso de pe Consiliul de Securitate
R D Germane, Otto Winzer. put convorbirile oficiale d in ' Insula Hainan. Acesta consti
in Gara Oslbanhoff, oaspeţii tre ministrul afacerilor exter tuie un act de sabotare a pes NEW YORK 10 (Agerpres) Rezoluţia invită părţile inte
au fost întîm pinaţi de minis ne al Republicii Socialiste cuitului in apele internaţiona Consiliul de Securitale a adop resate să dea dovadă de mode
trul afacerilor externe al R D C., România, Corneliu .Mănescu, le si o ameninţare pentru tat marţi în unanimitate o re raţie şi să continue eforturile
şi m inistrul afacerilor externe
O tto Winzer, Oskar Fischer, viata pescarilor chinezi, o qra- COSTA RICA, — Mica ţară central-americană este străbătută de un număr destul de mare zoluţie prin care mandatul fo r In direcţia găsirii unei soluţii
al R.D. Germane, Otto W in
adjunct al m inistrului afaceri vă provocare împotriva C h i ţelor O N .U . în Cipru este a problemei cipriote, avindu-se
zer. Din partea R.D. Germane, de ape, ceea ce face ca podurile sâ reprezinte caracteristici ale peisajului costarican. In fo
lor externe al RD .G , Ewald nei. se spune in declaraţia tografie : Pod peste riul Rio Grande. prelungit cu încă 6 luni, adică in vedere actuala situaţie care
Moldt, ambasadorul R D.G. la la convorbiri participă, de ase purtătorului de cuvînt pînă la 15 iunie 1969 favorizează aceste acţiuni.
Bucureşti, de funcţionari su menea, Oskar Fischer, locţiitor
al m inistrului afacerilor exter
periori ai M inisterului A face ri Intîlnirea grupului de
lor Externe şi de alte persoa ne al R.D.G, Ewald Moldt, am Adunarea deputaţilor
basadorul R. D
Germane tn
ne oficiale România, si alte cadre de con
Oaspeţii au fost salutaţi, de ducere, din M A E Din partea lucru A E.L.S.*
asemenea, de ambasadorul e x Republicii Socialiste România şi senatorilor opoziţiei de stingă CURIER . CURIER • CURIER
traordinar $i plenipotenţiar al participă ambasadorul extra Iugoslavia
Republicii Socialiste România în ordinar si plenipotenţiar al din Parlamentul italian
R D.G , Nicolae Ghenea, mem Republicii Socialiste România BELGRAD 10 (Agerpres) A
bri ai ambasadei şi ei repre în R.D. Germană, Nicolae Ghe- genţia Taniug anunţă că re
zentantei economice române. nea, şi funcţionari superiori cent a avut ioc la Geneva o R O M A 10 — Coresponden pus să dezvolte si să intensi
lucru
înlîlnire a grupului de
ic din .M inisterul Afacerilor Ex A.E L S. — Iugoslavia. Au fost tul Agerpres, N. Puicea, trans fice acţiunile unilare ale re Timp de mai multe săp tlm îni, în paginile celui mal • • •
terne. m ite: M arţi la „Teairo delle prezentanţilor forţelor de stin
In drum spre Berlin, m inis discutate probleme privind dez mare cotidian suedez „Daqens Nyheter* a avut loc un In noaptea de luni spre
Cei doî m iniştri au avut un A r t i“ din Roma. s-au desfăşu gă, atit în parlament, cîl şi în
trul afacerilor externe, Corne voltarea comerţului exterior si rat lucrările Adunării deputa tară, să găsească formele şi schimb de mesaje, in cadrul căruia Intelectualii şi oamenii marţi. Ia Barcelona a fost în
liu Mănescu, a făcut un scurt schimb de păreri 1n probleme a colaborării economice reci de ştlinfă suedezi au atras atenţia că înarmarea acaparează chisă şi Facultatea de ştiin
referitoare la relaţiile dintre ţilor si senatorilor opoziţiei metodele cele mai corespunză
popas luni seara la Praga. proce A fost apreciată în mod toare coordonării eforturilor potenţialuri umane şl materiale (antastice. In declaraţiile ţe, una dintre ultimele două
cele două ţări şi in probleme de stingă din Parlamentul ita
La gara centrala din capilala pozitiv colaborarea de pînă lian, care a analizat acţiunile întregii stingi, laice şi catoli lor, el au făcut cunoscut că pe ricolul cursei înarm ărilor nu rămase in funcţiune la acest
cehoslovacă, el a fost salutat internaţionale. acum dintre Iugoslavia .şi ţări necesare a fi întreprinse în ce, în vederea realizării n e constă numai în riscul unui conflict militar, cl şl în împiedi oraş. Măsura a fost luată de
de Jan Busniak, adjunct al m i M a rti seara, ministrul dc ex le membre ale A E L S S-a prezent pentru a se răspunde voilor vitale ale maselor mun carea dezvoltării mal rapide a omenirii, in special a lichidă autorităţi in urma organizării
nistrului afacerilor externe al terne al R.D. Germane, Otto conslalat că schimbul dintre cerinţelor maselor populare, citoare, să dea un conţinut rii flagelului foametei, care mai bîntuie incă in multe părţi de către studenţi a unei „a-
Winzer, a oferit la Casa de
RS Cehoslovace, precum si oaspeţi a guvernului R.D. G er A.E L S si Iugoslavia a sporit ale m uncitorilor şi ţăranilor, nou po liticii interne şi exter ale lumii. Oamenii dc ştiinţă suedezi au lansat cu acest pri dunărl libere*. In acelaşi
de funcţionari superiori din mane un dineu in cinstea m i în primele zece luni ale aces tineretului şi femeilor O rgani ne italiene. In acest sens s-au lej un apel tuturor forţelor progresiste din lume de a spri timp, agenţiile de presă a-
M in iste ru l Afacerilor Externe pronunţat Ferruccîo Pari, şeful jini eiorturile „pentru existenta întregii omeniri*. nuntă că numărul studenţilor
nistrului de externe român, tui an cu 15 la sută fală de zată de către P C I , P S I U P.,
al R.S Cehoslovace. Au fost Corneliu Mănescu. Cu acest aceeaşi perioadă a anului tre grupul independenţilor de qrupului parlamentar al inde aflaţi in grevă Ia M adrid a
prezenţi Ion Obradovicl, am pendenţilor de stînqa. deputa 0 9 0 în crearea unor detaşamente atins cifra de 40 000.
prilej, cei doi miniştri au ros cut si că a sporit numărul a stînqa şi Mişcarea socialiştilor
basadorul Republicii Socialiste tit MoastUTi. Dineul s-a desfă cordurilor încheiate între or autonomi, această „adunare tul Gian Carlo Pajetta ( P C I ), speciale ale poliţiei care vor
România la Praga, şl membri şurat într-o atmosferă cordială. ganizaţiile economice cu pri solemnă", după cum s-au ex Tulîo Vecchietti (PS.I.U.P], In Sierra Leone au avut efectua controale asupra au
vire la cooperarea industrială. primat unii vorbitori, şi-a pro- Luigi A nd erlini (Mişcarea so loc noi ciocniri intre partiza tovehiculelor care sosesc şl
cialiştilor autonomi) şi alţii nii unor grupuri politice d i pleacă din oraşele principale, In capitala R.F. a Germa
In încheierea lucrărilor a ferite. Incidentele cele mal Intensificarea controlului a niei s-a anunţat că K urt
Sesiunea Sovietului fost adoptată o rezoluţie în puternice s-au înregistrat în supra materialelor explozive, Georg Kieslnger va efectua
urmărindu-se în primul rînd
trei oraşe situate în apropie
fn primele luni ale 1 anului
care se arată că străduinţa de
a se obţine satisfacerea reve n rea capitalei, Portloko, Lun- persoanele particulare care v iito r o serie dc vizite tn
dicărilor imediate nu poate qui şl Hytchumte. După cuin fac negoţ cu explozivi şl in capitalele unor ţări occiden
Suprem al U.R.S.S. substanţial al democraţiei, de anunţă surse oficiale din form aţii asupra activităţii tale. După întrevederile pe
stituirea unui centm de In
fi despărţită de un
proqrcs
Freetown, cîtcva case
au
care le va avea la Bonn cu
profunde transformări structu fost devastate ş( incendiate, persoanelor suspecte. prim ul ministru britanic Ha-
rale care să comporte o m odi dar forţele poliţieneşti au rold W llson, in prima ju m ă
M O S C O V A 10. — Corespon 7,3 Ja sută; producţia m ijlo a reuşit în cele din urmă să tate a lunii februarie 1969.
dentul Agerpres, N Crlstolo- celor de producţie va creşte ficare a raportului de clasă si restabilească calmul. 0 0 9 cancelarul vest-german va
veanu, transm ite : M arti d im i cu 7,2 la sută, iar producţia să garanteze oamenilor mun Agitaţia în rindurlle stu pleca la Paris pentru discu
neaţa a început la Kremlin mijloacelor de consum — cu cii noi poziţii. denţilor şi elevilor din Ita ţii n i preşedintele Franţei,
cea de-a 5-a sesiune a Sovie 7.5 ila sută. Volum ul produc lia continuă. La Milano, mai
tulu i Suprem al U.R.S.S., al ţiei agricole globale va creş Consiliul M inisterial al multe sute dc studenţi au o generalul Charles de Gaulle.
S-a aflat, de asemenea, că
celei de-a 7-a legislaturi. Se te cu 6, l la sulă. Tratative între Pieţei comune, întrunit la cupa! luni rectoratul Facul Kiesinger Intenţionează să
siunea dezbate probleme p ri Programul investiţiilor capi Bruxelles, a aprobat un plan tăţii catolice in semn de pro viziteze în luna martie S.U.A.
vind planul de dezvoltare a tale, >a subliniat raportorul, u r liderii celor două de asistentă alimentară pen test fată de refuzul facultăţii şi Japonia.
economiei naţionale şi buqe- măreşte, în prinrui rînd, r id i tru ţările in curs de dezvol de a accepta revendicarea
1 ul de stat al U.R.S.S. pe anul carea n ive lu lu i de trai al comunităţi din Cipru tare, care prevede ca in curs studenţilor dc autogesliun*;
1969, proiectul bazelor leqîsla- populaţiei, dezvoltarea agricul de un an, acestora să K se a restaurantului universităţii. 0 0 0
tiei funciare a U.R.S.S. şi re turii, extinderea rapidă a in NICOSIA 10 (Agerpres). In livreze cantitatea de 1032 000 In acelaşi timp. la Palcrmo, Lordul Shepherd, ministru
pu b licilo r unionale, constitui dustriei de automobile şi a al capitala Ciprului au fost re tone dc cereale. Comisia e- prof. Giuseppe Caronia, de de stat la Forelqn Office, a
rea com isiilor permanente pen tor ramuri ale construcţiei de luate negocierile între liderul xecutlvă a Pieţei comune u r canul Facultăţii de arhitectu părăsit luni seara Londra,
tru tineret ale Sovietului U maşini. Ca şi pînă acum, fon mează să ia măsurile nece ră. a demisionat în semn dc plecind spre Lagos, fiind în
niun ii şt Sovietului N a ţion ali duri importante se prevăd să comunităţii cip rioţilor greci, sare pentru a se asigura a- protest împotriva concedierii sărcinai de primul ministru
tăţilor. fie investite în construcţia de C.lafkos Clerides. si cel al co chizltionarea acestor cereale unor profesori La 9 decem britanic, Harold V^tsnn şă
N ikolai Baibakov, vicepre locuinţe. munităţii cip rioţilor turci, Rauf de pe pieţele organizaţiei e- brie. 200 dc studenţi de la întreprindă noi sondaje
Denktash. Aceasta nouă run
şedinte al Consiliului de M i . Se prevede creşterea v e n i dă de tratative are drept scop conorolce vest-europene. Institutul de arte frumoase vederea reluării con vorb iri
niştri, preşedintele Comitetu tului naţional cu 6,5 la sută, din Veneţia au anunţat că lor dc pace dintre guvernul
lui de Stat al Planificării al sporindu-se lolodată partea discutarea viito rulu i politic al nu sc vor prezenta la cursuri federal nigerian şi conducă
U.R.SS., a prezentat proiectul destinată consumului. In ra- Ciprului. Cu prile ju l întreve 0 0 0 pînă ce autorităţile nu vor torii blafrezl. In luna septem
planului de dezvoltare a eco P0Tl sc arată că se îndeplineş derilor anterioare, cele două Patru sute de mii de elevi accepta punerea în aplicare brie, o misiune asemănătoare
nomiei naţionale a tării pe te nesatisfăcător planul de in delegaţii au cazul de acord a libanezi sc ailă într-o „v a a circularei ministeriale p ri s-a soldat cu un eşec.
1969 şl a raportat rezultatele troducere a tehnicii noi, că va supra necesităţii modificării canţa* prelungita, în urma vind dreptul studenţilor de a
preliminare ale anului în curs. trebui acordată o mai mare a- actualei constituţii a insulei. continuării grevei generale a se reuni tn mod liber. Se a 0 0 0
El a arătat că în anul care tentic îmbunătăţirii calităţii In cazul cînd discuţiile se vor profesorilor de la şcolile flă. de asemenea, in grevă
se. încheie, venitul naţional va produselor si lichidării ră- încheia cu succes ar urma să particulare din Liban, care 6 000 de elevi dc la liceele Ziarul „Pravda* a publicat
creşte cu 7,2 da sută. Volum ul mînerii în urmă tn îndeplini fie convocată imediat o confe cer extinderea asupra lor a din Udlne. am intirile pilotului cosmo
producţiei industriale’ va spori rea planurilor de construcţii Lucrările Dietei japoneze rinţă internaţională cu pa rti avantajelor materiale de ca naut, general-maior de avia
cu 8,3 la sută. Raportorul a capitale ciparea reprezentanţilor celor re se bucură colegii de la ţie Gheorqhl Beregovol, ca
subliniat că întreprinderile ca Proiectul planului pe anul două comunităţi ale insulei si liceele de stat. Această re re a efectuat un zbor fn Cos
re au trecut la noul sistem de 1969 tine seama de necesită TOKIO 10. — Coresponden americană In întrun irile pc a celor trei puteri garante ale vendicare, refuzată de pro Din nou oraşul Caraci a mos la bordul navei cosmice
planificare şi stimulare econo ţile colaborării economice a tul Agerpres, FI. Ţuiu, trans care le-a avut săplămlna tre independentei C ip r u lu i: Grecia, prietarii Instituţiilor şcolare fost teatrul unor manifestaţii „Soinz-S* Cosmonautul so
mică au obţinui o Îmbunătă U.R.S.S. cu târile comunităţii m ite: La Tokio au începui cută cu preşedinţii partidelor T u rd a şi Marea Brilanie. private, deoarece ar antrena de protest ale studenţilor, vietic. în vîrstă de 4? ani,
ţire a in dicilo r de bază. In a socialiste. Totodată, el preve marţi lucrările celei de-a GO-n socialist. socialisl-democratic o majorare a taxelor plătite care cer eliberarea liderului afirmă că pentru selecţiona
cest an. producţia qlobalâ a de lărgirea comerţului exte sesiuni extraordinare a Dietei şi Komeito. premierul Sato a de părinţi — perspectivă ce lor Rashecd Hasan, şi a altor rea celor care urmează să e-
aqriculturii atinge nivelul cel rior sovietic cu ţările în curs japoneze convocată de gu afirmat că in problema Oki- a provocat de altfel protestul tineri arestaţi. In leqătur feclucze zboruri extrateres
mai înalt din întreaga istorie de dezvoltare V o r căpăta o vern pentru a dezbate proble nawei va „întreprinde un pas Declaraţia lui lor, urmează să fie analiza- cu soarta acestora, ministrul tre, vîrsta nu este un Impe
a tării nouă dezvoltare legăturile e mele rămase in suspensie de înainte". fă de guvernul ţării. educaţiei naţionale a decla diment. Refcrindu-se la nava
Trecînd la sarcinile de plan conomice cu târile capitaliste la ultima sesiune extraordina M iercuri diminoala, premie W. Scranton rat că guvernul studiază ca „Soiuz-3*. cu rare a zburat,
pe 1969, Baibakov a arătat că dezvoltate. Schimbul de măr ră a parlamentului din luna rul Sato va expune progra • • • zul studenţilor arestaţi în u l autorul arată că aceasta este
se prevede o creştere genera furi al U.R.S.S. cu întreaga lu august ac. mul de politică internă şi ex IERUSALIM 10 (Agerpres). timul timp, urmînd să fie principial nouă fată de cele
lă a producţiei industriale cu me va creşte cu 5,7 la sută. W illia m Scranton, reprezen La 10 decembrie, tn U n iu tratat! cu indulgenta ; o par
Acluala sesiune oferă un ternă al noului cabinet. nea Sovietică a fost lansat de tip „V ostok* şi „Voshod".
prim prilej de conlrunlarc d i tant personal al preşedintelui satelitul artificial al Pămni te dintre ei au şi fost de alt dispunînd de posibilitatea e-
rectă între quvernul abia fo r ales, Ricliard Nixon, sosit luni tului „Cosmos-258*. Satelitul fel, eliberaţi. Şcolile u n i fecluărîi unor zboruri com
Victime aie războiului nigerian mat de premierul Eisaku Salo, 0 delegaţie la Ierusalim, spre a lua cunoş este destinat cercetărilor cos versităţile continuă să râmi- plet automate, ca şl a zboru
după realegerea sa pentru a tinţă la faţa locului de proble mice, potrivii programului a nă închise piuă la noi dispo rilor fără ajutorul centrelor
mele actuale ale O rientului A- ziţii. terestre de dirijare.
LAGOS 10 (Agerpres). — în îeqăiură cu aceasta t r i treia oară în funcţia de pre a R. A. Yemen propiai, a tăcut o declarativ nunţa! anterior. Aparatele
Opt m ii de xefuqiati, îngră misul special al agenţiei Fran şedinte al Partidului liberal instalate la bordul satelitu
mădiţi lo tabăra de la Asaba ce Presse, Philippe Carvallo, democrat de guvcrnâmînt şi a sosit la Alger presei in care a spus; ,,Mă aş lui funcţionează normal. Premierul Irlandei de nord, Terencc O'Neill, a adresai
(In Nigeria federală) sînt ame apreciază ică în taberele de la partidele de opoziţie. Acestea tept ca politica americană să la posturile dc televiziune un apel Insistent de a se pune
ninţaţi de foamete, i deoarece Asaba şi Onitsha, aprovizio vor cere, aprnape sigur, p ri ALGER 10 (Agerpres) O de- • fie de acum înainte mai echili capăt tulburărilor care au cuprins tara fn ultim ele două
comandamentul m ilitar local nate de Crucea Roşie nigeria mului ministru să informeze h galie a Republicii Arabe brată Este important ca Sta luni. Aceste tulburări, a declarat el. au adus tara tn „pragul
l-a expulzat săptămtna trpeută na, situaţia pare să se fi ame naţiunea în termeni concreţi .Yemen, condusă de ministrul tele Unite să ia In consideraţie In urma exploziilor caro haosului' După cum s-a mai anunţat, situaţia din Irlanda
pe membrii Crucii Roşii Inter liorat : m iile de refugiaţi p ri şi clari asupra planurilor sale dc externe Yehia Jughmane, a interesele tuturor ţărilor din au avut loc în ultimele zile de nord este foarte încordata, datorită pe de o parte riv a li
naţionale. care se ocupau cu mesc zilnic o cantitate de hra privind retrocedarea cit maî sosit la A lger într-o vizită o fi regiune şi nu numai cele la Paris, quvernul francez a tăţilor din sinul partidului unionist şi al guvernului, pc dc
aprovizionarea zilnică a ;p o p u nă suficientă pentru a înlălura grabnică a Okinawei, aflată cială. Delegaţia yemenită va ale unui singur stat. fără să luat măsuri enerqice menite altă parte, ciocnirilor cu politia, prilejuite de campania
laţiei. spectrul foamei. în prezent sub administraţia tină seama de altele". să pună capăt actelor tero pentru drepturile civile, desfăşurată de minoritatea catolică
avea cu conducătorii algerieni
In cursul vizitei, reprezentan riste. Aceste măsuri constau lipsită de drepturi politice şi sociale.
un schimb de vederi asupra
tul lui R. N ixon a avut întreve
siluatici din regiunea O rien deri cu ministrul israelian al
tului M ijlociu şi va explica afacerilor externe, Abba Eban,
situaţia internă din R.A. Ye si cu primul ministru Levi
men, îi» urma deselor ciocniri Eshkol Din declaraţiile sale re
din ullima vreme dintre tru dacă este cu putinlă cu repre CURIER . CURIER . CURIER
iese că ar fi gata să se întîlnească
pele republicane şi lortelc rega
liste, sprijinite de Arabia Sau- zentanţi ai populaţiei palesti
dită. * li niene.
~i _
nul zecimilor de secundă sau, putea fi antrenat într-un con
DINCOLO DE ORICE CONTROL... cum a alirmal presa occiden flict lără ca măcar autorităţile
.NADC.E va gindi
tală,
sale să fi luat cunoştinţă
de
In
„avertizare". Tocmai de aceea
termeni supersonici". Se a ju n
Continuarea existentei „qîndesc" şi „comandă" calcu leau o anumilă fîşa sta ge deci în situaţia rînd tehni autorităţile franceze au ţinut
N A T O . presupune nu numai latoarele electronice îngropate bileşte cum să acţionez- ca dc luptă ar ieşi complet să facă o precizare : participa
stadiul actual de înarmare, cî în pămînt în Belgia, la Cas- o unilatc militarii. aflata dc sub controlul omului. rea la N AD GE nu înseamnă
Ic'urirea unui mecanism care lean, unde se află comanda la mii de kilometri, — Să ne închipuim situaţia cînd supunerea oarbă a aviaţiei fran
sa fată toate statele depen mentul suprem al N A T O. după intenţiile autorilor ame unul din „avertizoare" sc de ceze ordinului dat de calcula
dente dc cci ce poseda tehui- O ric ll de perfecţionat ar fi ricani ai acordului, nici coman fectează sau înregistrează aşa toarele electronice ; datele fu r
ca militară cea mai dezvoltată, sistemul de ..avertizare şi r i dantul acestei unilăti si nici cum s-a mai întîmplat — zbo nizate de acestea urmează să
iste suficient sâ Iii legal de postă" — cum a fost denumit guvernul tării căreia îi apar rul unor păsări sau al unui lie analizate de comandamentul
un singur proiect, dc pildă, ţine nu au posibilitatea de a avion rătăcit apartinînd chiar francez. Generalii francezi vor
de NADC.E ( „ N A T O . A ir :i—- sc îm potrivi sau măcar de a unui stal membru al N A T O asculta cu „ure chile" sistemu
Defence Ground Environment argumenta vreo altă părere. Dacă în trecut eroarea lui NADGE, dar vor judeca
System") pentru ca obligaţiile Ideea posibilităţii unor n oulca fi descoperită în u l ru propriul lor cap st vor ţine
scj se extindă considerabil. Comentariul zilei timul moment .şi catastrofa el ..degetul" pe aparatele de
Dară pînă acum comanda lacuri imaginare la adresa vre era evitată. în v iito r — clanşării propriilor arme. A-
mentele militare culegeau in unui stat membru al N A T O dacă „sistemul N AD G E" coastă măsură de prevedere
este susţinută pcnlru ca te ri minimă este legată, evident, de
formaţiile necesare pentru o ^r fi aplicat — nici un om nu
da ordinul de acţiune, nou) oficial NADGE — primejdia toriul vesl-european să fie fin va fi In slare să schimbe refuzul autorităţilor franceze
pînzii cu „obiective dc aver-
proiect preconizează ca totul este evidentă. Proiectul cu Uzare" controlate de militari holărîrea emisă dc calcula de a se supune comandamentu
să fie lăsat pe seama calcula prinde instalaţi i radar-gigant toarele electronice • pînă la lui supranaţional Integrat el
JAPONIA. Locuitorii din Jara Soarelui-răsare, care au suferit o dată groaza fantastică u toarelor electronice. Vechea care, împreună cu avioanele a- americani. Calculatoarelor elec- contramandarea unui ordin au N A T O .
unei explozii atomice cu toate iremediabilele ei urmări, au trăit recent stupefacţia repetării u balansare pe marginea prăpas* fiate permanent în zbor, trans Ironice ale NADGE li se a tri tomat. chiar timpul de unul Poziţia singulară a Franţei a
nui dezastru asemănător cind la baza americană Kadena din Okinawa s-a prăbuşit un bom- li ei ar rămîne la latitudinea mit informaţii calculatoarelor buie calităţi miraculoase, lega sau două minute ar fi mult atras într-o măsură sl mal
bardier-glgant B-52 creînd o serie de explozii succesive al căror bilanţ material a fost : şapte tehnicii electronice cu care electronice pentru ca acestea te nu numai de identificarea prea lung pentru a aduce îna mare atenţia asupra prim ejdiei
oameni accidentaţi, 150 de locuinţe distruse, geamuri sparte... dar in primul rind spaima, S.U.A. înzestrează comanda ,r$ă adopte hotarîri corespun oricărui proiectil sau aparat de poi racheta care, eventual, s-a create de dezvoltarea per
groaza celor ce strigau pe străzi : „A căzut o bombă atom ică", „un nou război" etc., etc... mentele militare ale N A T O . ; zătoare". Reţeaua urmează să zbor, de „ghicirea" obiectivu inăltat... manentă a armelor de dis
...Un incident, un dezastru aerian, pierderi materiale, dar mai presus de toate un şoc puter fiiele NADC.E au deci meni acopere teritoriul a nouă tari. lui pc care ar urma să-l atin Supunerea fată de comanda trugere în masă a căror
nic populaţiei paşnice care nu poate incă şterge urmele unei Hiroşime — debut istoric de tris rea sâ învăluie capaci.atea dc din Norvegia pînă în Turcia, gă, dar pe baza elementelor mentul „in te g ra l" atlantic nu supraveghere ar putea scăpa
tă şi sinistră amintire. In fotografie : Aspect de la acţiunile întreprinse de populaţie impotriva gîndire a participanţilor la trecînd prin Danemarca, R.F.G., furnizate de radar le-ar reveni poate fi acceptată cu inima u Ia un moment dat chiar celo»
menţinerii bazelor militare americane in Japonia. acest sistem, făcîndu-i să de Olanda, Belgia, Franţa, Italia misiunea de a stabili riposta. şoară de tot», de vreme ce un chemaţi ., să le supravegheze.
Calculele făcute ar fi de ordi Z, FIOREA
vină dependenţi de ceea ce şi Grecia. Dacă la Cas- stat membru al N A.T.O. ar
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A H A ZIARULUI» str L>r Petro Groxa or. 35, telefon 1275, 1585, 23 17. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Honedoara-DeT*