Page 33 - Drumul_socialismului_1968_12

PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNITI-VA !
IM I ADUNAREA GENERALA
Prin
A COMPOZITORILOR

recondiţionarea
ŞI MUZICOLOGILOR cilindrilor

M uzicieni din întreaga tara Io continuare a fosl adop­
s-au întrunit miercuri dim i­ tată următoarea ordine dc zi: Ia C.S. Hunedoara se
neaţa în sala mică a Palatu­ Darea dc seamă a Comitetului aplica cu succes o meto­
lui pentru a lua parte la lu ­ de conducere al Uniunii Conir dă eiicientă de recupe­
crările Adunării generale a p o z ito rilo r; Raportul Comisiei rare a cilind rilo r de la­
com pozitorilor şi muzicologi­ de revizie ; Proiectul dc sta­ minor uza|i. De la în ­
lor. tut al U niunii; Alegerea C om i­
ceputul anului şl pină
For suprem al creatorilor, tetului de conducere al Uniu­ acum, aici au fost recon­
cercetătorilor şi c riticilo r din nii şi a Comisiei de revizie. diţionaţi prin încărcare
acest domeniu «a 1 cultu rii ro ­ Participanţii la Adunarea cu sudură 127 de c ilin ­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA ÂL ROR! SI AL POPULAR* JUDEŢEAN PROVIZORIU mâneşti, adunarea îşi propune generală au adus un pios o- dri. Aceştia după ce au
să dezbată problemele muzicii maqiu com pozitorilor şi m uzi­ suportat operaţiunea a­
noastre in perioada care a cologilor decedaţi fn perioada mintită, au echipai caje-
trecut de la ultima Conferin­ care a trecut de la ultima Ic lam inoarclor dc 050
ţă pe ţară a U niunii Compozi­ Conferinţă pe tară a Uniunii. mm şi 800 mm, liniile de
ANUL XX NR. 4337 JOI 12 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI torilor si să definească pe r­ Compozitorul Ion Dumitres­ scmiiabricate şl benzi in
spectivele dezvoltării ei. în cu a prezentat darea de iseaină vederea unor noi cicluri
sfrînsa şi indisolubila ei le ­ a Com itetului de conducere al de producţie. Au mai
gătură cu realitatea socialistă, Uniunii, d irijo ru l şi compozi­ fost recondiţionate, prin
torul Dumitru Rotez —- rapor­
aceeaşi metodă, 158 roti
Producţia marfă vîndută şi încasată cu cetintele spirituale ale o- tul Comisiei de revizie, iar de rulare necesare maca­
con­
mnlui
nou.
relicfînd
tribuţia pe care muzicienii compozitorul Constantin Pala- ralelor siderurgice. Pe
o aduc. alaiuri de întregul de — proiectul de statut al aceasta cale economiile
Avem nevoie partidului, la opera de ed ifi­ început dezbaterile Ia primele băneşti obţinute la ca­
Uniunii.
nostru popor, sub conducerea
au
fn cursul după-amiezii
pitolul „piese de schimb"
care a României noi.
se ridică
ta importanta
In întimpinarea A du nării ge­ trei puncte ale ordinii de zi sumă de 2 234 000 tel.
în cadrul cărora au luai cuvînlul
Metoda de încărcare
nerale a com pozitorilor în pa­
de „bani gheaţă", ginile presei. în emisiunile de acad M ihail Jora, Sigismund cu sudură sub flux de
Ni-
Todută, W jlhplin Rerqrr,
zgură topită a pieselor
radio şi televiziune, in cena­
Kirrulcscu,
rolac
Ghcorqhc
cluri. au fosl dezbătute trăsă­
gice prezintă însemnă­
turile fundamentale ale muzi­ Ciobanii, Oeorge Pa.scu, Pascal pentru utilajele siderur­
Renloiu. Dumitru Uremia, M i­
tate deosebită deoarece
nu de stocuri mesajul ei umanist, patriotic, sii lancu, Georqe Derietcanu, diminuează importul u ­
cii
româneşti
contemporane,
Lîviu Comes. Alexandru Hri-
nor astfel de piese pro­
raportul dintre caracterul na­
sanide. E ruin Junqcr,
Leib
ţional şi cel universal, abor­
aceea
tare. Tocmai dc
darea unei -diversităţi de sti­ Nachman. Pclrc Urîncuş. Nor- curate cu elorlu ri valu­
bert Petri. Nicnlop Rţiieliu.
supranormative laţia dintre compozitor in te r­ lulală de Pumpîlin Macovri. acestei atelierului prin
luri şi procedee înnoitoare, re­
extinderea
s-a prevăzut
Adunarea generală a fost sa-
activităţi
dc
dotarea
pret şi public, precum si unele
de
preşedintele
Com ilelului
probleme ale vieţii
Uniunii
Stat pentru Cultură şi Artă. recondiţionai cu încă do­
uă instalaţii şi organiza­
Compozitorilor
şi acad. Slefan Bălan, ministrul rea lucrului pc 3 schim­
Adunarea generală a fnst învătăm inlului buri.
deschisă de Ion Dumitrescu,
Producţia marlă vîndută şi dută si încasată diferă de la Lucrările Adunării qencrale
încasată se oglindeşte în- o întreprindere la alta. Sub­ preşedintele U niunii Compozi­ o com pozitorilor şi m uzicolo­
tr-un indicator sintetic, care liniem că întreprinderile fo­ torilor. gilor continuă Nou complex
reflectă pregnant eficienta fi­ restiere Orăşlie, Petroşani şi
nală a activităţii economi­ Hâtrei au rămineri în urmă,
ce, rentabilitatea acesteia deoarece nu au realizai pla­ de deservire
Cu ajutorul lui statul socia­ nul producţiei marfă; la Uzi­ In pagina a lll-a a apărut ancheta :
list exercită un control sis­ na M M R Simeria. neritmi-
tematic asupra întregii acti­ t ilalea în lucrările de repa­ In cartierul Aeroport
vităţi ccononm e si financia­ raţii locomotive a influenţat CE DORIŢI SĂ CITiŢI ÎN ANUL 1969 ? din municipiul Petroşani,
re a întreprinderilor, asiqu- negativ rezultatele cu 03 mii în continuarea complexu­
rind mobilizarea oamenilor la lei Un fenomen curios s a lui comercial existent,
îndeplinirea sarcinilor de petrecut la întreprinderea fo­ Redacţia adresează cititorilor invitaţia de
producţie, pentru gospodări­ restieră Deva şi Fabrica chi­ s-a deschis, intr-o clădi­
rea raţională si economicoa­ mică Orăşlie Aici deşi s-a re nonă. un complex al
să a mijloacelor materiale şi realizai planul producţiei a-şi exprima opiniile şi preferinţele în legă­ Cooperativei meşteşugă­
de muncă pentru asigurarea marfă pe luna noiembrie, nu reşti .J iu l". Aici funcţio­
satisfacerii cerinţelor de con­ s-a îndeplinit planul produc­ tură cu conţinutul tematic şi forma de
sum, in final acestea concre- ţiei marfă vîndută Si încasa­ nează unităţi de croito­
tizîndu-se în creşterea nive­ tă din cauza unor lipsuri o r­ prezentare a ziarului preferat. rie. cizmărie, reparaţii
lului de trai material si cul­ ganizatorice. Livrările din u l­ televizoare şi altele. N o ­
tural timele zile nu au mai putut uţ complex completează
N ivelul acestui indicator c- fi încasate pină la jnclieie- Reţineţi! în pagină este publicat şi fn cartier un impunător
i viricnliază clar modul în ca­ rea lunii, fruslrînd astfel u- Pe fluxul tehnologic calcarul „poposeşte" pentru citva tim p şi in aceste silozuri de la ansamblu comercial, so­
mai
m tătilc de realizări
producţia
re
s a realizat
dacă procesul de muncă s a bune. Bâita-Crâciuneşti, pentru ca apoi sâ-şi continue drumul spre furnalele Hunedoarei. CALENDARUL PE ANUL 1989 cial şl de deservire.
Foto : V. ONOIU
desfăşurat ritm ic sau in a­ O marc vină poartă şefii
salt, dacă produsele au sau contabili care au obligaţia
nu desfacere asigurată, da­ să urmărească operativ reali­
ră sint sau nu de bună cali­ zarea acestui indicator ; ei In structura planului de p ro­ Uzarea solului, folosirea se­ cul. cînd la cxecularea arătu­ S-au luat din liinp măsurile
tate. trebuie să tragă semnatul de ducţie al cooperativei agricole m inţelor de calitate superioa­ rilor şi fertilizarea diferenţia­ tehnice necesare. Densitatea
In cadrul judeţului Hune­ alarmă atunci cind se pro­ din Frica/., cultura porumbului ră. încadrarea lu n a rilo r de tă a terenului au fnst concen­ de plante stabilită a fost do
doara, de la o lună la alta duc perturbaţii, iar în cazul Cu planul anual îndeplinit ocupă un loc deosebit do im ­ însămintarc şi semănat în v- trate imporlante forte si m ij­ 43 000 fire la hectar Pe supra­
conducerile întreprinderilor fn care problemele îi depă­ portant Acest lucru reiese şi poca optimă, asigurarea unei loace. Din suprafaţa cultivată faţa respectivă, cultivată cu
au acordat o atenţie tot mai şesc sînl datori să inform e­ din faptul că în ultim ii 4 ani densităţi corespunzătoare de cu porumb s-au aplicat îngră­ hibridul dublu 208. concomi­
marc realizării acestui in d i­ ze conducerea pentru a lua suprafeţele destinate culturii plante la hectar ele. Punerea şăminte organice pc 20 de hec­ tent cu semănatul, s-au distri­
cator. Acest efort s-a concre­ măsurile ce se impun, astlel respective au reprezentat 17— mai deplină în valoare a posi­ tare şî chimice po 80 de hec­ buit pc rînd cile 4-4.3 kg cr-
tizat în (opiul că în II luni ca producţia marfă vîndută 25 la sulă din terenul arabil al bilităţilor existente pentru tare. rămînind ncferlilizale 10 bicid, iar ca lucrări de între­
pe ansamblul judeţului pro­ şi încasată să fie realizată. S ectoru l V • u i m i ţ i i . ' * • " ■ creşterea producţiei: de po­ hectare. Rolul folosirii îngră­ ţinere ?>nu aplicat ^ praşii-j
ducţia marfă vindulă şi în­ Analiza mai amănunţită a Pornind de la necesitatea de rumb a constituit obiectul u- şămintelor fn sporirea produc- mecanice.
casată a fosl îndeplinită în îndeplinirii indicatorului pro­ a asigura repartizarea unor
proporţie de l 01.fi la sulă ni ducţiei marfă vîndută si în ­ a l m in ei L onea cantităţi sporite de cereale
un plus de încasări de casată pe ansamblul judeţu­ pentru retribuirea muncii coo­
163.434 milioane de lei lui rnndure la concluzia că Colectivul sectorului V de la mina Lonea a inlrat în peratorilor. precum şi de la Din^ experienţa C.A.P. Pricaz
Rezultate bune in realiza­ dar ă toate întreprinderile lu ­ nudul colectivelor care raportează îndeplinirea planului cerinţele impuse de dezvolta­
rea acestui indicator au ob ţi­ au măsuri ca producţia fa­ rea sectorului zootehnic, con­
nui colectivele de muncă de bricată să fie si livrată, rea­ anual înainte de termen siliul de conducere al coope­
la I M. Deva. C S Hunedoa­ lizările puteau fi mult mai Pinâ în ziua de 9 decembrie, sectorul a dat peste sar­ rativei s-a orienlnl spre apli­
ra, Întreprinderea „Vîscoza" mari Nu este sulă ient sa cina de plan 8 932 tone cărbune. Din palmaresul pe acest an carea unor măsuri chibzuite
care în final să permită creş­
Lupani Industria cărnii De­ Inbrici produse destinate vin- af sectorului spicuim : productivitate pe. sector depăşită cu terea simţitoare a producţiei Cam am obţinut 3200 kg
va, Fabrica „V id ra " Orăslie, zarii şi să le depui în stor. la hectar Ca urinare, deşi în
Fabrica de conserve Haţeg. Obligaţia fiecărei în tre p rin ­ 203 kg cărbune pe post. productivitate în abataj depăşită r;i
deri este ca produsele finite o tonă pe post, consumul de lemn de mină la 1000 tone căr­ acest an condiţiile (lunatice
Industria locală Deva şi al­ au fosl mai puţin favorabil*?,
tele. să (ie livrate, ' iar contrav a­ bune redus, nt 2,800 mc si economii la preţul ric cost pe 10 producţia medie de porumb
loarea lor încasată De la porumb ia hectar
Deşi in general s-au ob ţi­ luni in valoare de 310 000 lei boabe realizată a fost de 3 209
nui rezultate bune în aceas­ acest adevăr, unanim recu­ kg ta hectar. î n t ă r in d preve­
noscut. se semnalează to­
tă direcţie, mai avem totuşi tuşi abateri. derile planului cu 900 kq la
un număr de 6 întreprinderi U n itatea D.C.A. H aţeg hectar Comparativ cu rezulta­
Pe ansamblul judeţului, la
— Fabrica chimică Orăslie, tele anului trecut, deşi supra­
sfîrşilul lunii noiembrie, au
L'zina M.M.R. Simeria si în­ rămas în stoc produse finite faţa cultivată cu ooriimb în nei analize tcineinu e în cadrul
treprinderile forestiere Orăs- Din scrisoarea pe care am primit-o de la corespondentul 1968 s-a diminuat cu 34 de li oi. Io tare se adaugă şi con­ Analiza rezultatelor econo­
în valoare de 72 milioane lei. fiecărei brigăzi, în vederea tribuţia celorlalţi factori, este mice inrcgislrale în primul an
tie, Haţeg, Petroşani si De­ C'cle mai mari cantităţi de nostru voluntar. Nicu Sbuchca din Haţeq, aflăm vesti bune hectare, producţia totală este stabilirii diferenţiale, pe tar­ r îl se poate de evident Fată de folosire erbicidelor la
va — care nu au realizat despre succesele colectivelor de muncă din acest oraş. Din­ eu peste 180 de tone mai ma­
produse finite nclivralc sint lale, a nivelului recoltei In de numai 1 500 kg porumb cultura porumbului scoale în
producţia marfă vîndută şi tre acestea, ne-a reţinu» atenţia în mod deosebit faptul că re cît cea realizată toi 1967.
TRAIAN BARBU la unitatea D C A din localitate eforturile salariaţilor au fost funcţie de gradul de fertilitate boabe la hecl.ar, cit s-a rea li­ evidentă avantajele deosebite
încasată pe luna noiembrie, Ce factori au contribuit la zat In Irupul 7is Lunca, pe 10 ale acestei acţiuni. Eficienta a­
iar două întreprinderi fores­ activist al concretizate in îndeplinirea sarcinilor anuale de produrţic înregistrarea unui asemenea « solului, de posibilităţile e- heclare. unde nu s-au aplicat plicării erbicidelor este e v i­
tiere — Orăşlie şi Haţeg — Comitetului judeţean de partid cu aproximativ 22 de zile mai devreme. Calculrle estimative spor de recoltă 7 In comple­ xislente în privinţa mecaniză­ îngrăşăminte. în Irupul Halin- denţiată de faptul că cheltu­
nu ou îndeplinit planul pe indică că pină la sfîrşilul anului harnicul colectiv de la xul de măsuri tehnice şi orga­ rii lucrărilor, irigării şi Apli­ qa, de pe 20 dc hectare fer ielile pe tona dc produs silit
II luni la acest indicator D.C A. Hatcq va contribui la realizările judeţului nostru cu nizatorice aplicate, un accent cării erbicidelor filizato cu îngrăşăminte otqa- mai reduse cu 300 lei fală de
Cauzele ncreatizării planii - f Conţin uart in pag. o $ o ) ni(c, s-au recoltat in medie cultura lucrată in mod obiş­
o valoare suplimentară de 1 400 000 lei. Razele recoltei s-au pus încă
nului producţiei marfă vin- deosebit s-a pus pe amplasa­ cile 3 100 kg boabe la hectar. nuit
rea judicioasă a culturii, ferti- 28 din toamna şi iarna anului tre- A po rtul cel mai însemnai In Cunoşcînd potenţialul de ca­
sporirea recoltei l-a avu! înş-i re' dispune cooperativa noas­
irigarea. Astfel, de pe cele 20 tră, s-au luat măsuri de asi­
de hectare pe care s-au ap li­ gurare a unei baze Irineinu e
cat eîie două udări in perioa­
Pe lingă o-
recoltei viitoare
20 DE ANI DE ACTIVITAT PRODIGIOASA xccularea ogoarelor, s-au for-
da iunie— iulie, s-au recoltat
95 tone porumb boabe, reve­
lilival 50 hectare cu îngrăşă-
nind în medie cîte 4 730 kg la
de hectare se vor administra
hectar. De menţionai < <i pc le- minle chimice, iar pe alle 40
rrm il respectiv s-au folosit îngrăşăminte naturale Dc ase­
menea. ne-am propus ca in a-
oile 250 kg nzolal de amoniu
Teatrul de stat „Valea Jiului es îaioane... la hectar şi s-au efeelual cil'? n «11 v iilo r se dublăm suprafaţa
3 prăsi Ic
irigată
O grijă deosebită a existat
fată de folosirea erbicidelor. Ing. CONSTANTIN MERTOIU
Astăzi, rin d sărbătorim două concurat mai mullî factori, Pe cele 65 hectare erbkidate, dc Io C.A P Pricaz
In condiţiile noi create pen­ mina rampelor să prindă viată scrie astăzi 83 dp piese ale vicî. A rlu r Rrrcjman. Tincl A- decenii de teatru profesionist printre, care amintim: continua
tru dezvoltarea culturii, prin idei şi sentimente. oameni şi dramaturgiei oriqinale, între t a naşi i i . Alexandru Je.les, Jus- în Petroşani. : se cuvine să ne împrospătare şi întărire a co­
grija partidului şi a stalului, fapte tesnle cn migală în ima­ care 60 ale autorilor contem­ tin Hancloca, Jan Tomescn. întoarcem qîndurile înapoi lectivului artistic (debutează
în 1948 în Valea Jiului. un gini artistice, menite să înalte porani, piese care aduc în dis­ Gheorghc lordănescu. Maria spre munca nenumăraţilor ac­ pe scena petroşăneană actorii
mănunchi de artişti şi tehnici­ sufletul spre cele mai frumoa­ cuţie probleme cu care este Dumitrescu, Cohimbeanii Du­ tori, regizori, tehnicieni, care Ana Colda, Ion Pavleseu, Eli-
eni au pus bazele teatrului, se idealuri. confruntat omul zilelor noas­ mitru, Columbeanu Elena. Za- au onorat prin talentul şi stră­ sabi'la Belba, Anca Ledunral,
statomicindu-i activitatea prin Pe parcursul celor 20 dc sta­ tre. constructor al scxialismu- harîan Tony. Adam ovici Con­ daniile lor această iin s lilu lir repertoriul variat şi de cali­
spectacolul inaugural „O scri­ giuni, acordind o atenţie p ri­ luî. stantin, Ion Pavleseu. Con­ de artă intitulată modest „Tea­ tate (compus din comedii, dra­
me. basme dramatizate, spec-
soare pierdută” , prezentat u ­ mordială repertoriului, colecti­ Dacă în problema repertori­ stantin Dinischiotu şi alţii trul dc stat Valea Jiului", dar
nui public entuziast în seara vul nostru s-a străduit să p ro ­ ului am căutat să aducem pe In teatrul din Petroşani o care v irtualmcnte a devenit tarole de estradă), regia artis­
zilei de 8 octombrie. moveze autori şi opere dra­ scenă, suplinind confruntării contribuţie mare au adus şi teatrul dramatic al judeţului tică (asigurată dc Val Mugur,
care pentru meritele sale p ri­
Începuturile modeste ale a- matice. avînd o orientare şi publicului, piese valoroase din colaboratori prestigioşi cum Hunedoara mise' titlul de Maestru Emerit
ccstei instituţii de artă, meni­ o înţelegere corespunzătoare dramaturgia naţională şi u n i­ sint : Sică Alexandrescu, A r ­ In pruna stagiune, colecti­ al Artei) etc.
tă să ro a rtc cu cinste şi răs­ necesităţilor publicului pe ca­ versală. o preocupare sporită tist al Poporului, Ion Oltc.ann, vul artistic a fost format din Toi în stagiunea 1932 — 1933
pundere făclia frumosului în re H slujim. Fn general, piese­ am acordat ralitatii artistice a Mihni Zirra. Victor Kumbcşti, 28 de actori, printre care a- se înregistrează şi cel mai ma­
m ijlocul minerilor, cnergclici- le închise în repertoriu au re­ spectacolelor, obiectiv prim or­ llo ria Popescu, Nicolae Sire- nuntim pc Ion Slănescu. Eleno re număr de spectatori atins
enilor, preparatorilor, filatoa­ prezentat o dramaturgie cu- dial al tuturor artelor. leanu. Seplimiu Sever — ma Anlonescu, L ic A Rădulescu. vreodată de o piesă montată
relor, furnalişlilor. d o la rilo r, prînzătoarc ca tematică. gen Pentru îndeplinirea acestui eştri emeriţi ai artei sau ar­ N N. Malei, Ilie Cernea San de actorii pelrosăneni : piesa
ţăranilor cooperatori şi inte­ si expresivitate, au vehiculat important deziderat, scena po- tişti emeriţi, precum şi Ion du Sticlaru. Alexandru Jclcs. .Eseu...", de Tudor Muşatescu,
lectualilor dc pc meleagurile idei contemporane ori au avut troşăneană a fost slujită dc Cotar. Petre Sava Băleanu. Jean Tomescn ş.a. Era un co­ a fost urmărită dc 42 300 de
bunedorene, an înflorit şi ro ­ nn puternic ecou in contem­ autentice valori rare s-au im­ Vlnd Mugur. G Rafael şi alţii lectiv talentat, dornic să se spectatori. Remarcînd meritele
dit neîncetat prin munca plină poraneitate,' cu caparîlalc de pus în mişcarea teatrală ron- cu sprijinul ( ărora colectivul impună c îl mai cnrînd în fata colectivului din Valea Jiului,
de entuziasm şi dăruire a u- atragere şi influentă, zugră­ lemporană. Astfel clin colec­ nostru şi-a îmbunătăţit acti­ noului public din Valea J iu ­ ziarul „Scinteia” din -21 mai
nuî colectiv conştient de no­ vind convingător omul, dînd tivul artistic al teatrului nos­ vitatea de -realizare a unor lui şi din judeţ. In următorii 195.3 îndemna. Intr-un edito­
bleţea sarcinii încredinţate. posibilitate realizatorilor să-şi tru au făcut parte : M iluţă spectacole valoroase ani. colectivul se întăreşte rial. celelalte instituţii dc cul­
G rija şi atentîa cn care co­ arate măsura posibilităţilor ar­ Oheoiqhiu, Artist al Poporu­ Colectivul de astăzi al tea­ prin venirea actorilor M iluţă tură din |arâ să folosească
lectivii] ce pusese bazele tistice, spectacolele noastre lui, Anlonescu Elena. Colda trului din Petroşani uneşte ac­ Gheorghiu şi Gh. Tordănesru .experienţa înaintată a unor
teatrului a fost înlîmpinat, a­ răspimz.înd lot mai mult exi­ Ana. Atanasescu Aurel Rădu- tori şi tehnicieni valoroşi, cu şi prin debutul talentatului ac­ teatre cum ar fi acela din Pe­
jutorul şi îndrumarea perma­ gentelor eslelice ale pu blicu­ lescu Costel, Cernea Ilie, ar­ activitate i ndclunqată s'au in tor Tony Zaharian. troşani", spre a deveni adevă­
nentă a organelor locale şi ju­ lui. tişti emeriţi, Muşatescu Sabina primii ani ai carierei. îmbi- Stagiunea 1932— 19.33 esie rate „focare do cultură cu o
deţene de parlid şi de stal pe Faptul că in conţinutul te­ şi Matei Nîcolac, laureaţi oi nînd experienţa cu entuzias­ cea care consacră definitiv rază de cuprindere largă” .
parcursul celor două decenii matic al repertoriului nostru Premiului de Stal. Maestrul E­ mul tineresc pentru realizarea teatrul petroşânoan pc plan In anul următor, doi artişti
de activitate, au dus la con a prevalat contemporaneitatea merit al Artei, Val M ugur — aceluiaşi tel Astfel, scena tea­ local şi republican. Toate re ­ pelroşăneni primesc înalte ti-
rrrtizarea muncii cotor tivului este evidenţiat prin procentul regizor artistic. .Marielta Sa- trului nostru e slujită cu dăru- cordurile stabilite anterior fn Hurî artistice re măsura talon-
teatrului în 160 premiere şi de. 77 la sută din piesete cr dova — regizor artistic ele. privinţa numărului de piese fuluî lor Este vorba de Elena
6665 spectacole vizionate de an alcătuit repertoriul realizat A lături dc aceştia, alţi nume­ PETRE STOICAN puse în scenă, de reprezenta­ CONSTANTIN PASCU
I 884 145 spectatori. C il priveşte dramaturgia ro ­ roşi actori şi regizori artistici directorul Teatrului de stai ţii şi dc spectatori sint depăşite secretor literar ol
Din acea seară dc neuitat mânească, oglindirea ci în re­ au adus o mare contribuţie In „Volea Jiului" Petroşani acum. Cele vece piese montaie Teatrului de stat
— 8 octombrie 1948 — razele pertoriu a însemnat şi o de­ realizarea unor spectacole, dc în această stagiune au văzut „Voleo Jiului"
proiectoarelor s-au încrucişat terminantă în stabilirea p ro fi­ calitate şi ridicarea prestigiu­ lumina rampei de peste 480
mereu pe faldurile cortinelor lului său. Activitatea teatrului, lui instituţiei noastre. (Continuare in pag. a 2 a) de ori, fiind vizionate de a­ (Cootinuore «n pag, a 2- Electromecanicul Aurel Gabor, de la noua staţie de centra­
din peste 220 de săli de pe cu­ începută cu reprezentarea pie­ Intre aceştia putem aminti proape 180 000 de spectatori lizare electrodinamică din Sime ria-Triaj, verifica tensiunea la
prinsul tării, făcînd ca la lu ­ sei «O scrisoare pierdută”, în ­ pe Franz Auerbach, Ion Petro- La realizarea acestor cifre au aparatul de comandă.
c