Page 34 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 34
C2ZZŢ2222J w w w n m m iit
r r a g».mm cu»??.'
ducţiei globale se manifestă
o
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI seamă de deficiente de natură S P O R T
tehnică şi organizatorică, care
» » au drept urmare nerealizarca
unor sortimente şi încălcarea
In meci amical, după un joc frumos Q NEM A
disciplinei contractuale
Deficiente există şi în acti
ORĂŞENEŞTI DE PARTID SIMERIA vitatea din transportul feroviar. DEVA : Colum na, seriile I şt II
Pentru a asigura desfăşurarea
t normală a activităţii din acest M e ta lu l H u n e d o a ra — (cin e m a to g ra fu l „P a lrla ” ) ; Totu»
sector, In condiţiile respectării lie m ru ris („Aria**» ; S IM E R IA :
in im a neoonu..., nebuna Ue legat
stricte a normelor de siguran („M ure şul*') ; H U N ED O AR A : Roa-
Oraşul Simeria a cunoscut tn trai, a ho tărlrllor Comitetului şută. De remarcat este că în ria şi Sinlandrel. care au reu ţă a circulaţiei, munca politică „U“ C lu j 2 -0 i.v vieţi» („K iacA »■»'*) î D ekcl, s e rii
anii contructlel socialiste o no judeţean de partid tregul spor de producţie glo şit să obţină rezultate frumoa si organizatorică trebuie să se le I şl H (..S itlcru rglstu )'*) ; CA-
L A N : O peraţiunea ,,San G cna ro"
uă şl puternica dezvolta re; In Intre acţiunile care au stal bală realizat peste plan a fost se, situîndu-so printre coopera ridice pe o treaptă superioară Conform unei tradiţii la H u prindere dc la distantă de că („11 iu n ie ” ) ; PETR O ŞAN I : N e
întreaga sa viată materiala şi In centrul atenţiei comitetului obţinut pe seama creşterii pro tivele fruntaşe ale judeţului fată de trecut. nedoara sezonul oficial de fotbal tre Popa Remus înţelesul („7 Noiem brie**) ; H eroina
spirituala făclndu-se simţită o orăşenesc de parlid — s-a sub ductivităţii muncii nostru La culturile de cimp, In agricultură sînt necesare CI te va minute moi lirziu (,,Republica*") ; M JP C N l : T o p ka p l
(„M u n c ito re s c ” ) ; P laneta m a im u
în flo rire substanţială, generală liniat în darea de seamă pre Unităţile de cale ferată au sporurile de producţie sini acţiuni susţinute de îmbună se încheie cu un joc amical. oaspeţii au posibilitatea să e ţe lo r („C u ltu ra l” ) ; LO N E A : V i-
de arterele puternice ale sec zentată conferinţei — un loc reuşit ca în această perioadă superioare mediei obţinute pe tăţire a fondului funciar, creş- Este un prilej oferit spectato galeze, dar mingea şutată dc va, M arin î („M inerul**) ; C ontele
rilo r de a-şi lua rămas bun pe
torului industrial, de activita important l-au ocupat acţiuni să obţină rezultate m eritorii : judeţ. In acest an producţia trrea calităţii execuţiei lucră timpul vacantei de iarnă de la Barbu se plimbă pe linia por B oby. spaim a ve stu lu i sălba tic
(„7 Noiem brie*") ; A N IN O A S A : A
tea din agricultură, de viata le desfăşurate pe linia organi planul de transport exprimat medic de grîu a fost la C A P rilor agricole, în special la se sportul îndrăgit de la echipa ţii, se loveşte de bară şi iese go nic şl extaz („M u n c ito re s c ” ) ;
social-culturală şl edilitar-gos- zării ştiinţifice a producţiei si în tonc/km convenţionale a Simeria de 2 508 kq la ha şi mănat şi prăşit. organizarea favorită. Duminică această m i în teren. Peste puţin timp ta I ’AR O ŞEN I : Osear („E n e rg ia ” ) ;
podărească tot mai intensă In a muncii, care s-au finalizat fost înfăptuit în proporţie d»1 2 300 kg/ha la Sînlandrei. In mai bună a strîngerii recoltei, siune a revenit echipelor „ U “ bela de marcaj se modifică din P E T R IE A : M um ia In te rv in e
arest oraş îşi desfăşoară acti printr-o serie de rezultate po 103.4 Ia sută, productivitatea scclorul zootehnic, s-a realizat mobilizarea cu mai multă per Cluj şi Metalul Hunedoara A nou Păuncscu trimite o m in („M u n c ito re s c ” ) ; V U LC A N s U lti
vitatea Uzina mecanică de ma zitive privind creşterea in d ici muncii a fost realizată în p ro o importantă creştere a efec severentă a cooperatorilor la fost un joc frumos, cu multe ge înainte dcpăşindu-l pe Cîm- ma noapte a c o p ilă rie i („M u n c i
toresc” ) ;
U K IC A N I r A lcgcro <lc
terial rulant, Complexul CF.R.. lor de utilizare a maşinilor, r i porţie de 102.4 la sută. rulajul tivelor, Jnsoliiă de o bună se lucru, qăsirea unor forme adec faze Spectaculoase la ambele peami (care a jucat bine pi* asasini („7 N o ie m b rie ” ) ; ORAŞ-
întreprinderile ,,M arm ura" şi dicarea gradului de mecani vagoanelor s-a îmbunătăţit şi lecţionare a acestora. vate de stimulare a acestora. porii. In prima parte echipele pnslul de libero). Csergo o t r i T IE : Şapte oam eni de a u r („P a
(„P la cA ra ” ) ;
Industria laptelui, numeroase zare o lucrărilor, folosirea mai a sporit substanţial parcursul Darea do seamă, numeroşii O preocupare sporită a com i au prezentat pe teren form a mite peste portarul Moldovan tria ” ) ; El D orado D uelu l (ung ;
G E O A G 1U -B A I :
raţională a suprafeţelor de pro tetului orăşenesc de partid şi ţiile dc ba/ă „U " Cluj : M ol- în poartă, şi 2-0.
unităţi comerciale, şcoli de mediu zilnic al locomotivelor participanţi la discuţii s-au re 1IAŢEG : S u rp rize le dragostei
ducţie, asigurarea asistentei Şi celelalte unităti economice ferit pe larg la multitudinea a organizaţiilor de bază a fost dovan — Codrea, Solomon, In repriza a Il-a în ambele („P o p u la r") ; BRAD : N unta la
cultură generală şl profesiona tehnice, a raportului corespun ale oraşului, Coope*ativa aspectelor legale de stadiul ac îmbunătăţirea conţinutului ac Clmpeanu. Şoplereanu — Po- echipe sc fac modificări. Stu M a lin o vka („S lea un roşie") ; C.LI-
bAletl
lă, aşezăminte culturale etc. zător dintre personalul p ro ,,Munca colectivă” , Baza de a- tual şi perspectiva dezvoltării tivităţii ideologice şi cultural- xa. Anca, — Uifăleanu. Muslo- denţii clujeni pun stăplnlre pe K A flA R Z A : Cc noapte, V icontele
IL IA :
(„M in e ru l” ) ;
In activitatea comitetului o ductiv şi cel auxiliar. Pe an provizionarc nr 12. I.C.M., Fa şi modernizării oraşului. Râs- educative. Aşa cum au arătat ţea, Oprea, Barbu, iar M e joc. domină teritorial, dar nu plăteşte p o liţa („L u m in a ” ).
răşenesc de partid, atenttn p rin samblul oraşului Simeria, pla brica de pline etc., a>> obţinut punzînd chemării comitetului numeroşi vorbitori, printre ca talul pe Socol — Ceauşu, M a reuşesc să înscrie, deşi au cl-
tei. Tătaru. Vulpeanu — Popa
orăşenesc de partid şi comite re prof. Cataveîa O livia şi Mer- teva ocazii favorabile. Acţio- R A D IO
cipală o fost acordată condu nul producţiei globale pe p ri rezultate bune. cea Iosif, directorul rlu b u lu i
tului executiv al consiliului Remus, Pleian — Păuncscu, nfnd re contraatac, jucătorii
cerii vie ţii economice, m o b ili mele 11 luni ale anului a fost Paralel cu preocuparea pen oopular orăşenesc provizoriu, clin Simeria. se ridică încă se Steiner. Cserqo şl Mercea In echipei locale îşi creează faze P R O G R AM U L I : 6,03—8.23 M u
zării comuniştilor, a tuturor realizat în proporţie de 103,4 tru rezolvarea problemelor ma :etătenii din Simeria. din do rioase probleme pentru susţi această parte iniţiativa a apar din care puteau majora sco zică şl a c tu a lită ţi ; 8,23 M om ent
poetic. V e rsu ri dc T lte l C onstan-
oamenilor muncii pentni Înde- - la sută ; s-au dat peste plan jore ale aclivitătîi unităţilor rinţa de a vedea oraşul lor cil nerea unei corespunzătoare ţinut echipei locale care şi-a rul, dar ele sînt ratate. In a- tinescu : 0 30 La m icro fo n , m elo
inai frumos, s-au dovedit a fi vieţi culturale, pentru educaţia
plinirea exemplară a sarcinilor produse în valoare de peste economice, comitetul orăşenesc cetăţenească a tineretului. creat mai multe situaţii de a ccastă parte studenţii clujeni dia preferată : 9,30 ou ă U m bli ro-
harnici şi buni gospodari, rce- m ănc ; 10 00 A n sa m b lu ri p io n ie
ce le revin în lumina documen două milioane lei. La indica şi biroul său ou manifestat o lizînd o seamă de obiective Conferinţa orqanizatici oră marca, a tras multe şuturi pe au evoluat mai bine, jocul a reşti ; 10,10 Curs de lim b a rusă :
telor Congresului al IX-lea şi torul producţie marfă vîndu- grijă sporită si au acordat un p ijn muncă patriotică. Numai şeneşti de partid Simeria a a poartă. Primul gol s-a înscris fost mai dinamic. 10.30 M uzică populară ; lf.OS Ora
con d u ce rii
ŞtUnta
.specialistului.
Conferinţei Naţionale a P.C.R, tă şi încasată, planul a fost ajutor permanent activităţii co tn acest an. valoarea muncii preciat eforturile organizaţiei în minutul 22, printr-un şut în tre p rin d e rii ; 11,25 C onfidenţe...
prestate dc cclătcni se ridică orăşeneşti de partid, ale tu tu m u zicale ; 11.45 S fatu l m e d ic u lu i:
ale plenarelor Comitetului Cen- realizat în proporţie de 102 la operativelor agricole din Sime foarte puternic, tras prin sur M. NEAGU 12.00 M uzică uşoară ; 12,20 C ron ica
la suma de 3 345 000 lei. ror comuniştilor pentru înfăp
te a tra lă de V a le n tin SUvcstru :
Invătăniînlul preşcolar, de tuirea sarcinilor ce le revin 12.30 rn td n tre cu m elodia po pulară
cultură generală, profesional şi din prevederile documentelor şl in te rp re tu l p re fe ra t ; 13.10 A van
liceal a cunoscut realizări im Congresului al IX-lea, Confe pre m ie ră cotid ia nă ; 13.20 S o lişti
portante. a Ut in şcolile din ora rinţei Naţionale a partidului, şl orchestre dc m uzică uşoară ;
14,10 E m isiune lite ra ră p e n tru şco
şul Simeria cit şi In satele a- ale plenarelor CC. al P.C.R. la ri ; »4,30 O oncertul zilei. Pessa-
partinăloare. Aportul cadrelor şi a subliniat că sarcina im e eaglia şl Toceala p e n tru orchestră
didactice, al medicilor şi al ce diată a comitetului de partid PETR0*flNI: Campionatul dc T u d o r C lone a ; 15,05 Jo cu ri
lorlalţi intelectuali din oraş s-a nou ales. a organizaţiilor de po pulare ; 15,15 B ib lio te ca de l i
te ra tu ră rom ână. Ş tefan Augustlr»
făcut simţii în întărirea aclivi- bază. a comuniştilor, a tuturor
D oinaş : V e rsu ri ; 15,30 Cocul M a
teiiii cullural-educative de ma oamenilor muncii este îndepli d rig a l ; 10,10 D in a lb u m u l com po
să nirea exemplară a sarcinilor municipal de fotbal z ito ru lu i Ion Vasllescu ; 10,30 A n
tin e re tu lu i.
Racllo-Cenaclu
tena
A lă tu ri de rezultatele po ziti de producţie în toate întrep rin A .T. ; 16,55 R a d io -p u b tlclte te : 17.00
ve, conferinţa a scos la iveală derile. înfăptuirea Întocmai a F ragm ente d in opereta „C u le g ă
o seamă de lipsuri care mai tuturor obiectivelor prevăzute Cu puţin timp fn urmă a luat sfîrşit lu m i campionatu to r ii dc stele” de F lo rin C om i
şel ; 17.IS T rib u n a ra d io : 17 ;io Pa
persistă în diverse sectoare de pentru acest an. pentru activi lui municipal Petroşani de fotbal, ediţia 1968 1969, la rare g in i orchcstro le d in o p eiv ; 17.43
activitate. Mai mulţi vorbitor» tatea unităţilor economice din participă 8 echipe. Revista econom ică ; 18.05 M uzică
au subliniat faptul că în fieca raza oraşului Ca şi în ediţia precedentă, echipa constructorilor mineri po pulară şl uşoară ; 18.30 Gazeta
ra d io ; 19.00 O m elodic pc ad re
re unitate economică, în fieca Comitetul orăşenesc de partid, din Petroşani se numără printre pretendentele la cucerirea sa du m neavoastră ; 19,20 S port :
re secţie şi sector de muncă biroul său, vor trebui să se prim ului loc în clasament şi deci, la obţinerea dreptului dc 19.30 A lbum fo lc lo ric ; 19.50 M e lo
sini încă multe rezerve de preocupe mai mult de în tă ri a participa la meciurile de baraj pentru promovare în cam d ii In te rp re ta te la tro m pe tă ; 20.03
sporire a producţiei si produc rea capacităţii organizatorice şi pionatul judeţean. Dar. după cum se vede în clasamentul de C oncurs cu p u b lic ; 20.30 MuzK
uşoară : 2l.0ă O om enl dc seam ă:
tiv ită ţii muncii, dar nu s-a fă creşterea competentei comitete A ro n Pvim nul ; 21.25 P e n lru p rie
cut totul pentru valorificarea lor de partid şi birou rilo r o r mai jos, (a finele turului, pe primul loc sc *fl3i echipa Ştiin- te n ii m a g n e to fo n u lu i ; 22.20 P re
lor. Aşa se explică faptul că, ganizaţiilor de bază. de îm bu ţa II Petroşani. lu c ră ri de fo lc lo r ; 22.40 M om ent
şl
pe cele 11 luni ale acestui an, nătăţirea stilului şi metodelor î. Ştiinţa II Petroşani 7 5 1 1 24— 7 n poetic. V ersu ri dc K lpU ng *68 :
V a rn a lis : 32,45 M e tronom
întreprinderea „M a rm u tiV nu 2. Constructorul minier Petroşani 7 5 0 2 15— 8 (0 23.45 „ R itual pe ntru setea c ă m ln tu -
a realizat producţia marfă, ră- de muncă, de educarea m ultila 3. Energia Paroşcni 7 4 1 lu i“ dc M y rio m MarbO. ; 0,05—
mînind sub plan cu o produc terală a comuniştilor, a tuturor 2 27— 15 9 5.00 Estrada nocturnă.
4. CF.R Petroşani 7 3 2 2 17— 15 8
ţie a cărei valoare se ridică oamenilor muncii, de organiza P R O C R A M U L II : 7,0(1 M uzică
la 650 000 lei. Nici planul pro rea temeinică a controlului a 5. Preparatorul lupent 7 3 1 3 17— 15 7 populară din B ana t ; 7.37 C întă
Miilor de apartamente din oraşul siderurgicilor li se adaugă şi cele construite ia blocurile G U tilajul Petroşani fa n fa ra ; 8.10 T o t în a in te ; 8.25
Im p re s ii
dc călătorie.
P oem ul
turn din mîeroroionul nr. 4. ducţiei pentru export la aceas supra înfăptuirii obiectivelor c- 7 3 0 4 14— 26 6 I s im fo n ic „D in ItaU a” de R lchard
Foto : V. ONOIU tă unitate nu a fost realizat de- conomicc şi politice stabilite de 7. I.L.I.. Petroşani 7 2 1 4 8— 16 5 Strauss : o io Curs de lim ba rusă.
cît în nroportie dc 90 la sută. 8. I.C.O Petroşani 7 0 0 7 9— 29 0 C iclu l l. lecţia a 2-a ; 9,30 D ansuri
partid. de estradă ; 10,05 M nrl In te rp re ţi
Chiar şi în întreprinderile ca din tre cut ; clavecin ista W anda
re au îndeplinit planul pro EMIL PAUL Landowslcn : 10.30 F itc dc legen
dă : „L egenda D e tu n a te i" ;
10,5."»
M a tineu dc operă : „F rc ls h litz ” de
W eber : 12.05 A vanp rem ie ră c o ti
diană : 12.15 C oncert dc prînz :
13 00 M uzică populară ; 13,15 Recl-
mnbi izarea la lucru a coope
uzele ci. Dc aceea se
pune
Dasă nu vrea ra to rilo r şi Inlosirca ju d ic i inlrebarca : dacă ar locui c i u il dc lie d u ri C ornel Finâţcanu :
13.50
13 3(1 Din (ă rilc socialiste ;
oasă a m ijloacelor de pro neva dc la I.G.C.L. in blocul Avii din opere cu C ornelia G a v ri-
i4,io C intocc şl
.locuri
|rc ru ;
H L O preşedintele... ducţie. In vreme ce preşedin respectiv la e ta ju l IV , tot po pulare : 14.30 M om ent ş tiin ţific :
tele işi riuseşlc deseori une
14 33 F o rm a ţii vo e n l-ln stru m cn ta le
1 F. Petroşani (1,5 milioane), 4.5 milioancJei, C.C.VJ. cir le . tre b u ri" pe la consiliul aşa ar sta lu crurile ? de m uzică uşoară : is.on R evela
{Urmart din pag. 1) etc. 4 milioane lei şi altele. M ADA (dc la L. Constant i- popular, vicepreşedintele sc Fiecare cu ţiile ro m a n tis m u lu i m u z lra l : Jo-
hannos B rahm s : 15.40 R adlo-pu-
de estra
b iir .iijic ; 1 ii.00 M uzică
Nerealizarca indicatorului îndeplinirea planului pro Plătit nrscu). Deşi trcie rişu l păioa- ocupă dc mo ră rii in satul dă : IC.15 M e lo dii populare ; l 7.io
la C.S.H., fn sumă de 48 m i producţiei marfă vîndulă şi duc liei marfă vîndută si înca sclnr s-a term inat de m ult, Valea D i!jii. A tun ci cine să Două m e lo d ii : I7.i5 M io riţa : 17.45
lioane, IM . Barza 3 m ili încasată are şi alte conse sată determină acumulările citcva la m i/ii din satul M o mai coordoneze activitatea „răspunderile" M uzică corală de A chlm Stola :
oane, I F Deva un milion, $i cinţe asupra activităţii finan bănoşli cuvenite bugetului, scump da, comuna iJalşo, n-au a\ ul in cooperativă ? După cum iB 0.5 E m isiune lite ra ră ; 18.23
la întreprinderea de indus ciare a întreprinderilor A dă posibilitate unităţilor e- plăcerea sd se bucure prea sc vede, dc la cap se „ în M uzică uşoară ; 10,05 C on
trie locală aproape două m i mintim că ea determină în < onomicc să-şi reia ciclul de mult de roadele culesului. curcă" lucrurile. lui sta n tin R ră Mol ii — com pozitor.
E m ilia Com işel ;
P rezlniă
io an
lioane lei. cetinirea vitezei de rotaţie a producţie înlr-o perioadă BRAD (dc la N. Paltin). De ce ? Batoza repartizată in Curs rlc lim ba rusă. C leiul ir. lec
Cauza creării stocurilor la mijloacelor circulante. Ca ci scurtă şi în acelaşi timp. con C etăţenii din Ţărătel, Gura- acest sat s-a delectat de DEVA (dc la Th. Mărcuş). ţia a n -a : 10.31 Noapte bună,
aceste întreprinderi s-a da tare importante mijloace ma tribuie indirect la realizarea barza şi C riscior. care cu ne m ultă vreme .şi nim eni nu se Nimeni nu Lingă blocul K 2 din cari ie cop il : Povestea ..Via le n e şu lu i” :
torat nercalizării sortimen teriale şi băneşti sînt im obi planului ailor întreprinderi. voie de petrol lam panl, bat m ai interesează de repararea rul G ojdu. strada a tosl spar 10 -î.î M uzlrA : ;0 nn C oncertul o r
chestrei sim fo nice a R n d ln tcicvi-
telor planificate, în locul lizate Livrarea în asalt a In timpul care a mal rămas fn zadar drum urile pe la ma r i sau de aducerea alteia itt tă dc con stru ctorii dc la z iu n ii ; 22,10 .Jazz ; 22,30 C ronica
lor produeîndu-se altele, producţiei linilc, sau depu din acest an fiecare condu gazinele din aceste lo calităţi. loc. se deranjează T rustul local Deva penlru a teatrală : 22.40 M uzică uşoară dc
rare nu au desfacerea nerea producţiei pc stoc, a cător de întreprindere va In nădcfdea lor, oam enii tre D rum urile făcute de cetă remedia urm ările unor... reme E ilv Roman : 23 07 C oncertul pen
tru pian
şi orchestră de C a rl09
asigurată sau de cele condus la încetinirea vitezei trebui să urmărească ca pla buie să-şi Ja bidonul -$i să ţen ii în cauză la co n siliu l d ie ri moi vechi la reţeaua Chavcz : 2.1.45 C im ă A m nila R odri-
DEVA (dc la V.
Crişan).
mai multe ori cu termeni de rotaţie a mijloacelor c ir nul de producţie marfă vin- plece cu autobuzul la Brad. popular com unal au rămas Despre situaţia a lim e n tă rii term ică. După această opera guez : 24.00—1,00 C om p ozitori con
de livrare in luna viitoare. culante la C S H . cu două dulă şi încasată să fie înde C ind in s lirş it au găsit pe lără rezultat. Dc fiecare dată cu apă a m u n icip iu lu i s-a ţie dc „rem ediere'’ strada a tem porani : M n tlu s Constant.
tro l şi se Inio rc bucuroşi ne
preşedintele a făcut
doar.
O influentă hotărîtoare a- zile, la 1 F. Orăşlic cu 6 zi plinit în volumul şi sortimen voie mare spre autobuz, prom isiuni. Sperăm totuşi că vo rb it şi s-a scris m ult în rămas burduşită şi stă aşa dc
snpra producţiei marlă vin - le. la C.C.VJ. cu 3 zile etc. tul stabilit, în mod ritmic. taxatorul, pe bună dreptate. pinâ la A nu l nou In Incul presă. A m tntelcs şi greută m ult tim p. M aşinile care vin
dulă şi încasată o are nive La slirşilul lunii noiem Este recomandabil ca factu prom isiunilor vor prim i şi o ţile provocate de lipsa de pe această străduia nu se
lul calitativ al mărfii Un brie întreprinderile din ju- rarea produselor să sc facă II opreşte. O ri bidonul să-l batoză. b itu lu i necesar. Un singur sinchisesc dc porţiunea cu
produs necorespunzător ca dcl. ca urmare a acestor im o zilnic pentru producţia livra lase jos, o ri slâ pln ul să se lu cru răm lne insă inexp lica pricina. De cc ar lace-o dacă
lita tiv este Tefuzat de cum bilizări, au înregistrat îm tă, iar documentele să se In urce In maşină lără bidon. bil. de afita tim p constructorul
părător, lucru ce provoaiă prum uturi restante fn va troducă în bancă cu m axi Cum om ul a plecat după pe Oe la cap... L o cu ito rii de la e ta ju l 4 al nu se sinchiseşte sd repare
imobilizarea de mijloace ma loare de 101 milioane dc lei, mum de operativitate blocu lui C 1 din ca rtie ru l unde a spart ? Ele ocolesc la
teriale şi de muncă. Pentru pentru care au plătit dobînzi Aprecierea activităţii fie trol, renunţă la autobuz şi o G ojdu, de bine de rău, erau stingă, la dreapta peste b o r
întreprinderea care l-a fab ri penalizatoare de peste 5 m i cărui colectiv de muncă, la ia cu bidonul in spate pe RIU DE M O RI (de la V. totuşi m u l/u m ifi că seara şi duri. peste spaţiul verde, 11.00 Curs de lim ba germ ană (re
cat înseamnă stocuri supra- lioane lei. sfirsilul anului, se va face marginea şoselei către casă. Ionul şi L Sorin). De ce i-a dim ineaţa prim eau o ca n tita pesle terenul dc joacă al co luarea Jec|icl dc m ie rc u ri) ;
normatlve, penalizări, re Din cauza nercalizării pro cu deosebire în funcţie dc U n ii merg cile 5-6 kilom e prins luna decembrie pe co te ctt de c it satisfăcătoare p iilo r. Dc acelea nu mai 11.30 l'V p e n tru sp e cia liştii din
a g ric u ltu ră . l;ficJcni:» econo
ducerea rentabilităţii etc. ducţiei marlă vîndută şi în realizarea acestui Indicator tri, a llii mal puţin. Dacă si opera to rii din Rfu de M o ri de apă. Nu stlm Insd ce se - răspunde' tru stu l dc cnr\s- m ica a lu c ră rilo r m ecanizate
lu crările
agricole
din
cu
In perioada ce a trecut casata şi planul de vărsă- care înfăţişează destul de cei care răspund dc a p ro vizi campania dc toamnă neîn fntim plă ed de o lună de zile tru c lii... in a g ric u ltu ră (reluare) ;
nu a m ai venit nici un strop
s-au contabilizat la capito minte la buget a fost mai complet modul în care este onarea cu petrol a magazine cheiate ? Răspunsul la în tre dc apă la robinete. A (ost 12,15 TV p e n lru spe eialişii C iclul
„M e d ic in ă ” — P lcb ite lc (re
lul mărfuri refuzate dc bene mic cu 16 milioane lei. Prin condusă întreprinderea, evi bare îşi găseşte explicaţia fn sesizată nu o dată conduce luare) ;
ficiari pentru calitatea nc- tre unităţile economice ce au denţiază priceperea cu care lor din Ţărătel, Gurabarza şi „ preocuparea' co n siliu lu i de rea I.G.C.L. pentru a veni să M.30 Telex TV ;
f orespunzătnare, mărfuri in micşorat veniturile stalului comitetele de direcţie îmbină C riscior ar li puşi sd meargă conducere al C A P . (preşe remedieze defecţiunea. dar 17.33 P entru elevi. C o n su lta ţii la
ch im ic (clasa a XH -a) :
valoare de 26 milioane lei in mod ncjuslifical se nu diferitele laturi ale activităţii cu bidoanele in spate, precis dinte A. C lorogariu şi vice pină acum ntt s-a deranjat 18.0. 7 Curs d r lin tlia rusă (lecţia a
Cele mai mari refuzuri Ic-a mără : întreprinderea de e- tehnico-economice, penlru a că s-ar găsi petrol şi aici. preşedinte M. Stoian) pentru nim erii măcar sd constate ca 3C-ai ;
avut C S.H. (18 milioane lei), lectricîlate Deva cu 7 m ili obţine continuu o eficientă 18.. 10 S tudioul p io n ie rilo r. „O in v i
taţie şi un răspuns” . E m is iu
C.C.VJ (1.3 milioane lei), oane lei, I R.I C. Deva cu maximă
nea este realizată eu con
cursul p io n ie rilo r dm ju d e ţu l
V ra n rca ;
1.1.00 T e le ju rn a lu l de seară, n u le -
u m il m eteorologic ;
ani îndelungaţi de activitate şi alte teatre de provincie sau motor în realizarea educaţiei Inserează în „Scînteîa" din 5 P uhlieitn te ;
dăruire pentu bunul mers al din Capitală. estetice, a răspuns cu prom pti mai cîtcva cuvinte privitoare 10,4-5 M edicul va sfătuieşte ;
(Urmare din pag. 1) instituţiei au depus m uncitorii Teatrul nostru. In cele 20 de tudine Ja înfăptuirea sarcinii la activitatea instituţiei artis 20.00 Rom an fo ile to n ,,l''orsvle Sa
ca” (V fl) :
Moga Nicolae. Şcrban Petru, slaqiuni, a primit în colectivul dc a efectua instructaje artisti tice petroşănene : .1 (olărit să 20.30 „M e u * suna in corporc şano”
Kalona Ladislnu. Josan Marja, său actorii, regizorii, sceno ce competente, care au ridicat se remarce ca o prezentă c u l — em isiune concurs ru pre
ire timp dc două decenii do Ilie Cerbii Suzana Firoîu Gheor- grafii care au dorit să slujeas valoarea spectacolelor de tea cu piesa ,,A nii negri” de A turală într-o regiune atît de m ii ;
Ştefan, actor şi Marin Dumitres- ghe, Cazacii Ion, Kiss Maria, că scena m inerilor, care au tru şi a brigăzilor artistice, vi Baranga şi N. Morarii. Citim neglijată din punct de vedere 21.35 L ira — em isiune de versuri.
<u, regizor tehnic, de peste 10 şi funcţionarii Bărbier Maria. fost în permanentă în atcntln nele formaţii depăşind fazele (UrfiTgrş din pop.*!) în revista .Teatrul" că regizo spiritual în trecut, colectivul A ntolo gia p o e ţilo r com cinpo-
i-uui ;
ani de Donca Vaier, Drăcea Grigercsik Elisabeta, Schillin- spectatorilor, avînd nenumăra inter judeţene şi fiind premiale rul C. . Dinischiotu ,a realizat teatrului nu este lipsit nici de 22.00 T repte sp rr v u 'o r ; ..Şoseaua
Dumitru, Belba Elisabeta, Don ger Maria şi muRi alţii. te satisfacţii. la nivel republican o frescă vie a epocii, de pe ambianta unui repertoriu cla ro tu n d ă ” ((ilm | ;
Antonosi u. dislinsă cu titlul 22.20 Scară de rom anţe ;
Orientarea activităţii noas de Artistă Emerită şi de Cos- fondul căreia s-au detaşat o i sic, nici de curajul prem iere 22.43 T e le ju rn a lu l do noapte
tre viitoare va fi spre alege tel Rădulescu, devenit laureat contururi precise., figurile e- lor pe iară (,...), nici de ju d i
rea unui repertoriu r it mai al Premiului de Stal ro îlo r” . cioasa grija de a selecta piese
valoros, care să răspundă în Stagiunea 1954— 1955 retine Tealrul .Valea Jiului" este care să contribuie la educarea Vremea
20 de ani de activitate tot mai mare măsură cerinţe atenţia mai ales pentru repu rea di nl îi institu |ie din tară publicului..." 1967-1963 a fost PENTRU 24 ORE
Stagiunea
în
lor estetice ale maselor,
aprecierea
revistei
(după
nerea în circulaţii: naţională a
realizarea unor spectacole de
trat. format din peste treizeci
tinută artistică ridicată, In di poemului dramatic .Trandafirii .C ontem poranul” ), care Intoc- susţinută dc un colectiv înzes Vrem e frum oasă, dar frig u ro a
meşte. in 1959, o hartă de tu r
roşii” de Zabaria Bîrsan. C ro
fuzarea spectacolelor noastre nicarii nu apreciat în speriat nee sistematice, astfel încîl să dc actori, pe rare din lipsă de să m ai ales noaptea şi d lm in c.i-
artistica ia Teatral în toate oraşele şi comunele pe actorii Tony Z.aharian. Ch p..ată acoperi. într-o stagiune, totalitate. Reţinem doar nume |a Corul va fi v o rio h ll, mat m u lt
putem aminti în
spaţiu nu-î
Vin»
slnh
nm d-est
din
senin.
unui
judeţului, în atragerea
intregul teritoriu pc care e
lordăncscu. Ion Pavlescu, A n
T e m pcram ra va fi cuprinsă
zlun
le actorilor Ana Colda. , A rtis
număr cît mai ridicat de spec
tatori. în scorul mobilizării şi ca Lcdimca $.a., oare au dai chemat să-l deservească. tă Emerită. Elisabeta Belba. im rc m inus 2 şi m inus 4 grade,
In 1962 sala teatrului se re
ia r noaptea între m inus 10 şl m i
viată unor personaje dc ne
stimulării elanurilor construc uitat novează. De asemenea, se mo M ihai Clita. Alexandru şi Pa- nus t2 grade.
ulina
Codreanu.
Şlcfanin şi
tive pentru îndeplinirea sarci
de stat „V alea Jiului" nilor trasate de partid dresea/ă o chemare tuturor dernizează, într-o anumită mă Vaier Donca. Dumitru Drăcea PENTRU URMĂTOARELE
In I95C colectivul artistic a-
sură şi scena, pentru a puica
DOUA Z1LE
Ştefan llie, Costin Iliescu N i
face fată unor montări
mai
Astăzi lăsăm să codă festiv
se m e nţine frum oasă
Vrem ea
cortina peste două decenii de teatrelor din tară în vederea complicate colae Nicolae. Marcel Popa. ’ dar (riguroasă, ru cerul va rin h lj,
intensificării activităţii de răs-
activitate, dar o ridicăm cu pîndire a cultu rii în mase. In stagiunea 1965-1966 tea Viorica Popescu şa. i m ai m u lt senin noaptea. V ln t slah
sporită vigoare, pentru înce Teatrul îşi propunea să depis trul realizează In premieră pe Am Înfăţişat aici succint cî- din nord-esl. T e m pe ratu ra sc nien-
»inr seă?ută.
putul celui de al treilea dece teze 25 de sate .din judeţul tară piesa lui A u re l Baranga trva jaloane care au punctat
ca Şlefanîa, Codreonu A le x a n De-a lungul anilor, eultivlnd Înfiinţarea cluburilor munci niu, care dorim să însemne cîl „Sfîntul M itică Blajinii'1. O activitatea de două decenii a
dru, Zecu Alexandru, Şoma sănătoasele tradiţii ole artei toreşti şi a căminelor cultu ra mai multe succese penlru a fi Hunedoara, unde pînă atunci contribuţie importantă la r id i Teatrului „Valea Jiului", lă-
Marcel, cărora 11 s-au adăugat, scenice, imbinînri experienţa le, sporirea an de an o numă la înălţimea răspunderii şi me nu poposise nici o formaţie carea nivelului calitativ al sînd lo r> parte m u lte fa p te PROWOEKPRES
teatrală şi să organizeze de
în ultim ii ani, Iliescu Costin. oiştiqată cu ceea cc este nou in rului form aţiilor artistice dc nirii ce ne revin. Vom la ie plasări regulate în satele, lui- spectacolelor au avut-o acum demne de relevat. iniţiative,
Nicoloe Nicolae, Popa Marcel, amatori în aceste ■lăcaşuri ale
arta spectacolelor zilelor noas acest lucru cu hotărîrcn fer nedorene. Această iniţiativă a regizorii Marietta Sadova si frămîntări. greutăţi Dar cine
Haşeganu Vasile, Teacă Flo tre, asociind rolul de şcoală culturi» de masă. numeroasele mă de a dărui de aici înainte fost consemnată elogios de Marcel Soma, şi actorii Dum i poate cuprinde totul într-nn La concursul nr. 50 din M
rin, Pînişoară Mircea. Popescu concursuri organizate la nivel toată puterea de muncă, cla presa centrală şî locală. ea tru Drăcea. Vaier Donca. Vla- articol dc ziar? E dcajuns sa decembrie, au fost cxlrase ur-
Viorica, Miclescu Astro, Geor- ce revine teatrului, scena Văii rerublîcan au cerut în mod fiind urmată dc multe j teatre dim ir Jurăsru. Mariana Cercel, arăt că activiiă lii teatrului mălnorele numere :
gică Bucur şi tinerii Dicu Jiului a creat actorilor posibi imperios sprijim il unor ele nul şi conştiinţa răspunderii ton Tifor cărora li se adaugă
Constantin, Gherghe Nicolae, lităţi de dezvoltare a m ăiestri mente competente. Personalul cauzei pe care o s lu jim : arta din tară actorii dc care am mai amintit. nostru i-au fost dedicate pînă Extragerea I : 20, 23, 2, 10,
ei lor artistice, constituiiidu-se A nul 1958 marchează îm pli acum două cărţi. 200 de artico
Perb'tic Viorica, Clita Mih<ai, artistic al instituţiei noastre, in slujba poporului, stupii» pe 40 14
cu mîndrîe în promovatoare nirea a zece ani de activitate Cu prilejul unui turneu c le. note, avancronici, peste 180
Fior.'"» Aurel şi alţii. întelegînd obligaţiile derivate propria-ţ soartă, constructor a te a tru lu i,. Cu acest prilej se fectiia! în anul 1967 în Capi dc cronici. înserate fn aproxi Pond dc p re m ii: 083 422 l?i.
A U f r i de personalul artis de talente, care au reuşit fru Extragerea a II-a : 32, 9, 38,
moase realizări la noi şi în din menirea teatrului de pro demn al socialismului. realizează un spectacol festiv tală. esteticianul Ion Pascali mativ 15 ziare si reviste
tic şi de spccialilale artistică.
45. 4. 21, 6
Tv31 Fond de m om ii : 305 658 Ici