Page 38 - Drumul_socialismului_1968_12

Şedinţa Biroului Executiv al
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VA »

Consiliului Naţional ai

Frontului Unităţii Socialiste

Joi, 12 decembrie a.c., a avut loc, sub pre­ politice şi organizatorice ce vor 11 întreprinse
şedinţia tovarăşului Nlcolae Ceauşescu, şedin­ de către fro n tu l U nităţii Socialiste 1n perioa­
ţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional da pregătirii şi desfăşurării ategerilor de de­
al Frontului U nităţii Socialiste. Biroul Exe­ putaţi In Marea Adunare Naţională şl In con­
cutiv a examinat şi aprobat Informarea In le­ siliile populare.
gătură cu constituirea consiliilor judeţene, Biroul Execuliv a holărft să se convoace,
municipale, orăşeneşti şi comunale ale Fron­ pentru următoarele zile, Consiliul Naţional al
tului U nităţii Socialiste. De asemenea, a fost Frontului Unităţii Socialiste.
aprobat planul dc măsuri privind acţiunile

APARTAMENTELE IN CINSTEA CONFERINŢEI Adunarea din Capitală consacrată

JUDEŢENE DE PARTID
ANULUI VIITOR Alte colective de mun­ comemorării luptelor muncitoreşti

că raportează îndepli­
In decursul anilor, ţinu turile hunedorene. meleagu­
rile 'p a trie i noastre au fosl vizitate de numeroşi turişti,
oameni de cultură şi ştiinţă, reprezentanţi ai diferitelor nirea planului anual din decembrie 1918
firme străine care s-au exprimat In termeni eloqloşi la
adresa arhitecţilor, constructorilor şi a celorlalte cadre
de specialişti pentru haina nouă a oraşelor, a cartie­
relor, pentru irumoascle construcţii soclal-culturale. Uniunea judeţeană a
„Dezvoltarea României — remarca scriitorul polonez
lozei Lenarl, cu prilejul unei vizite tăcute anul acesta îm plinirea a cin ci decenii Cuvintarea tovarăşului
in ţara noastră — demonstrează o uim itoare vitalitate. cooperativelor meşteşugăreşti de la eroicele lupte m uncito­
Dacă ştii să priveşti peisajul şl să citeşli in el marile reşti din decembrie 1918 a
însemne ale efortului creator al oamenilor, nu poţi să fosl marcată in Capitală
nu te qindeşll şi la timpul foarte scurt în care românii Cooperatorii meşteşu­ îmbrăcăminte, articole de prinţ t-o adunare com em orati­
au putut înfăptui atît de mult. E interesant să cunoşti gari din judeţul nostru tricotaje, mobilă ele., vă organizată jo i după-amia-
mai profund acest efort, munca oamenilor, dinamica au obţinut anul acesta s-a înregistrat pină Ia 12 ?.ă dc C o m itelu i m unicipal Gheorghe Apostol
vie fll noi, amploarea dezvoltării socialiste a Româ­ succese importante p ri­ decembrie a.c.. o de­ Bucureşti al P.C.R. in sala
niei". vind buna deservire a păşire valorică a preve­ T e a tru lu i U n iu n ii Generale a
Cuvintele calde Ia adresa celor ce înalţă moderne populaţiei cu produse derilor anuale de plan S indicalelor.
uzine, cartiere, oraşe, noi aşezări culturale, poarlă in Industriale şl prestări de de 3 189 000 lei. In prezidiul adun ării au Semicentenarul luptelor din demn, drepturi şi libertăţi de­ Iul fundamentale, mişcarea
sine recunoaşterea locului pe care-l ocupăm azi in ie­ servicii. In cinstea con­ Ca rezultat al d iv e r­ luat loc tovarăşii Gheorqhe I3 decembrie 1918 — pe care mocratice, de a orienla dez­ noastră muncitorească s-a a-
rarhia valorilor mondiale. A m in tim că In domeniul con­ ferinţei judeţene de sificării produselor, lă r­ Apostol. C hivu Stoica, V irq il 11 aniversăm astăzi in condi- voltarea societăţii româneşti firrnat tn acelaşi timp*, de la
strucţiei de locuinţe România se situează pe locul 4 partid, ei raportează că girii reţelei cu încă 67 Trofin, Vasile V ilcu . $lelan tiunile trium fului socialismului pe drum ul progresului social. primele el începuturi, ca parte
dintre ţările socialiste europene, iar pe băirinul nostru pe ansamblul U n iunii co­ unităţi şl ateliere nou V oilec, D um itru Popa, G heor­ pe pămtntul României — a Încă de la apariţia sa, cu inteqrantă a mişcării muncito­
continent deţinem locul 10. Deci ne bucurăm de un operativelor meşteşugă­ înfiinţate, valoarea pro­ qhe Stoica. Constantin P ir- spus vorb itoru l — este un p ri­ peste un secol In urmă, clasa reşti internaţionale, dezvolttnd
prestigiu pe care l-am cucerii prin muncă, prin d iri­ reşti s-au îndeplinit şi ducţiei şl prestărilor dc vulescu, Ion Pas. Ion Popes- lej de a evoca glorioasele tra­ muncitoare din România s-a relaţii de solidaritate proleta­
jarea conştientă a fondurilor de investiţii spre acele depăşii sarcinile anuale servicii realizate in 11 cu -P u lu ri, A lexandru Senco- diţii ale luptei revoluţionare alirraat ca forţa cea mai îna­ ră cu cei ce muncesc din alte
sectoare care ridică continuu standardul de viaţă. A ten­ de plan la producţia luni din acest an este vici. Gheorqhe V asilich i, Ion a clasei noastre muncitoare, intată a societăţii noastre, ca ţări. M u lţi m ilitanţi rom3ni au
ţiei se Impun şi modificările esenţiale ce s-au petrecut marfă cil şi la desfaceri. mal mare decît în ace­ Turcu, s c riito ru l N icolae De- de a cinsti cu veneraţie şi cu exponentul de nădejde al aspi­ activat In rln du rile Internaţio­
în structura apartamentelor (ponderea celor cu două La producerea şl liv ra ­ leanu, Stoica Gheorqhe, E- recunoştinţă memoria eroilor raţiilor spre proqres. spre e­ nalei I şi a 11-a. au luptat pe
şl trei camere fiind In creştere), in gradul de confort, rea de m ărfuri spre fon­ eaşi perioadă a anului duard N ovak şi Lazăr M aqla- proletariatului căzuţi pentru liberare socială şi naţională a baricadele Comunei din Pari»,
exlstînd o preocupare mal mare pentru Îmbinarea u ti­ dul pieţli. respectiv în ­ trecut cu peste 13 m ili­ ,şir. p a rticip a n ţi la evenim en­ libertate şi socialism, pentru poporului, polarizlnd în jurul Legături trainice şi fecunde au
lu lui cu frumosul. călţăminte. confecţii de oane lei. tele de la 13 decembrie 1018, v iito ru l luminos al patriei. său şi alte pături şi categorii fost Intrelinu te cu mişcarea
Iată cilcva considerente din care rezultă că avem M/Vcea Constantin, A ndrei In analele marilor bătălii de sociale interesate In desfiinţa­ revoluţionară din ţările veci­
un bun prestigiu de apărat, un renume ce se cere B arlik şi Frederik Duda, tip n - clasa desfăşurate de proleta­ rea rln du ielilo r bazate pe ex­ n e : Rusia, Bulgaria. Ungaria,
ridicai Ia nivelul cerinţelor şl exigenţelor puse de Şantierul electrotehnic qrali. riatul român de-a lungul exis­ ploatare şi în cucerirea unei Serbia, ca şl cu organizaţiile
parlid, de fntreaga dezvoltare a economiei naţionale. In sală se allau membri ai tenţei sale, luptele muncito­ vieţi drepte şi mai bune. A - proletariatului din Franţa, Ger­
Această remarcă, an im Sn pragul unul nou an dc m un­ al I.C.S.H. C.C. al P.C.R., ai C o n siliu lu i reşti din 1918, care au culm i­ vindu-şi rădăcinile adine în ­ mania şi din alte ţâri.
că, are semnificaţii m ultiple pentru constructorii noştri In continuare vorb itoru l a
de Stat şi ai gu vernului, nat cu evenimentele din 13 fipte tn această realitate eco-
de locuinţe Ne gîndlm In primul rfnd că In 1969 u r­ vechi m ilita n ţi ai m işcării decembrie, se Înscriu la loc de tiomică-socială a tării, mişca­ spus : Însufleţită de Înalte sen­
mează a fl oonslruile in judeţul Hunedoara, din fon­ Colectivul şantierului palele căi promovate de m uncitoreşti, p a rticip a n ţi la frunte In perspectiva jumătă­ rea noastră muncitorească par- timente umanitare, profund a-
durile stalului, 3 840 de apartamente, numeroase lo cuin­ electrotehnic este primul organizaţia de parlid şi evenim entele de la 13 decem­ ţii de veac care a trecut, aces­ cu/qea un intens proces de e- laşată păcii, clasa noastră m un­
ţe Individuale, obiective sociale şl eni caracter cultu­ din cadrul I.C.S.H. care conducerea şantierului brie 1918, conducători de in ­ te Iurte ne apar ca o impre­ volutie In cursul căruia cla­ citoare s-a ridicat cu ferm ita­
ral, ceea ce implică o perfectă sincronizare a muncii a consemnat pe agenda ce s-au concretizat in re­ s titu ţii centrate şi organiza- sionantă mărturie a spiritului sa m uncitoare a crescut nu- te îm potriva prim ului război
proiectanţilor, beneficiarilor şi constructorilor Preocu­ activităţii sale un im ­ ducerea termenelor la revolulionar al clasei m un ci­ mericeşte. şi-a orqanizal rîn- mondial dezlănţuit de marile
pările sporite ce trebuie depuse pentru estetica oraşe­ portant succes : îndepli­ obiectivele de investiţii tii obşteşti, num eroşi dele­ toare din România, ca o pildă durile, s-a călit în focul a nu­ puteri imperialiste. Relevînd
lor. cartierelor şi cu deosebire pentru lmbunălă|irea nirea planului anual. O r­ siderurgice. De aseme­ gaţi ai oam enilor m uncii din măreaţă de curai si sacrificiu meroase bătălii de clasă Ee a primejdia ce ameninţa Româ­
calităţii lu crărilor dau imaginea unul volum de muncă ganizarea mai bună a nea, prin gospodărirea întrep rind erile şi in s titu ţiile proletar pentru cauza celor ce fQst pusă nem ijlocit In tata nia — obiect de Împărţire în ­
apreciabil, la care trebuie să-şt aducă contribuţia toţi procesului de produc­ judicioasă a materialelor Inicureştene, oameni dc ştiin ­ muncesc. Ele au scos în evi­ sarcinii de a da răspuns p ro­ tre m arile puteri imperialiste
factorii răspunzători. Dorim să credem că m ull contro­ ţie. folosirea eficientă a şi utilajelor colectivul ţă şi cultură, generali şi o li­ dentă dinamizarea procesului blemelor nodale ale societăţii din ambele tabere beligerante
versata problemă a documentaţiilor, amplasamentelor, fondului de timp şl a şantierului a înregistrat, ţe ri superiori, aci ivişi} de de creştere a conştiinţei p o li­ româneşti, de a acţiona în — organizaţiile clasei m unci­
a iro n tu tu l de lucru, aprovizionarea cu materiale şi ce- în acest an. o economie chip revoluţionar pentru rezol­ toare au militat pentru adop­
lelalte^aspecle ce ţin de noţiunea „bun gospodar* va forţei de muncă, meca­ suplimentară la preţul de tice a clasei muncitoare, v ig u ­ varea lor în Interesul celor ce tarea unei politici de neutra­
căpăta o rezolvare chibzuită. nizarea unor lucrări sini cosi în valoare de roasa sa combativitate, voin- muncesc. litate. După doi ani de*n eutra --
Şi fncă ceva. Să nil ne dăm fn vint după realizări doar cîteva din princi­ 1 800 000 lei. la sa manifestă de a cuceri litate. România a intrat In răz­
valorice. Pentru că „ceea ce construim azi — aşa cum Trup din trupul poporului, boi, alături .de puterile A n ta n ­
pe cale revoluţionară un trai exprlmtnd organic Interesele
arăta tovarăşul Nlcolae Ceauşescu la Consfătuirea lu ­ tei, care promiseseră satisfa­
crătorilor din fo n stn icţti — este destinat să dăinuiască cerea dezideratului întreg irii
şi să folosească şl generaţiilor vllloare, societăţii de unităţii naţionale de stat
mîlne — societatea comunistă — cil înaltele ei cerinţe Invâţînd din îndelungata ex­
şi exigenţe*. Ne gindim că lucrătorii din construcţii se perienţă acumulată. clasa
vor dovedi Ia înălţimea acestei sarcini nobile. Vedere parţială a Uzi­ 20 DE ANI IN SLUJBA SCENEI muncitoare din România a ştiut
RED. nei de preparare a mine­ să-şi orienteze lupta în noile
reului de fier de Ia Te- condiţii generate de război.
liuc. M un citorii au împletit mişcarea
Foto : V. ONOIU pentru revendicări economice
Se Împlinesc 20 de ani de
parte solia artei interpretative cu aceea pentru făurirea sta­
La emoţionantul spectacol de a actorilor Văii Jiului.
debut cu „O scrisoare pierdu­ Luînd cuvintul în cadrul a­ tului naţional unitar român şi
tă*, realizat de colectivul acto­ Sărbătorirea Teatrului dunării leslive. tovarăşul Ion a unui regim democratic.
ricesc condus de Val Mugur, Cuprinse în avîntul revo lu ţio­
Lungii a transmis colectivului
în numai cinci săplămini de teatrului, din partea biroului nar, generat de ascuţirea fără
repetiţii intense. începutul a I I Comitetului judeţean de parlid, precedent a contradicţiilor re­
fost entuziast, dovedind hotă- de stat „Valea Jiului calde felicitări cu prilejul a­ gimului burghezo-moşieresc si
rîrea actorilor veniţi In Valea niversării şi i-a urat depline de consecinţele dezastruoase a­
Jiu lui de a sc angaja In vasta succese în nobila sa activita­ le războiului, masele m unci­
operă de culturalizare a mase­ te artistică. toreşti, păturile largi populare
lor din t^ra noastră, ca şi din Alte
In spectacolele prezentate
De-a lunqul celor două de­ de-a lungul celor 20 de ani, ţări ale lumii, au (ost Insufle-
cenii de activitate, teatrul m i­ celor mai reprezentative piese Lungii, secretar al Comitetu­ teatrul pelroşănean, încadrîn- ţite in lupta lor de istorica
nerilor a realizat 160 de din teatrul universal, clasic si lui judeţean Hunedoara al du-se in contextul larg al re­ victorie a M arii Revoluţii So­
premiere, reprezentate în modern, alături de o rodnică P C.R., Vlchente Bălan, prim- voluţiei culturale, a fost un cialiste din Octombrie, care a
G700 de spectacole. Aproape şi îndelungată activitate ob­ vicepreşedinle al Comite­ autentic animator al vieţii spi­ deschis era trecerii de la capi­
2 000 000 de spectatori din ju­ ştească. desfăşurată în m ijlo ­ tului executiv al Consiliului rituale din municipiul Petro­ talism la socialism pe plan
deţ Şt din întreaqa tară au cul form aţiilor de amalori popular judeţean provizoriu, şani. din intrequl judeţ Prin mondial In timp ce clasele ex­
trăit, la lu m inile rampei, des­ La festivităţile care au avui David Lazăr, prim-secretar al ideile înălţătoare transmise de ploatatoare şl monarhia erau
tinele personajelor, au vibrat loc ieri la Petroşani, cu p ri­ Comitetului municipal de pe această scenă, s-a realizat cuprinse de spaimă şl derută
la Intensitatea unor idei şi lejul sărbătoririi a 20 de ani parlid Petroşani, preşedintele o sensibilii contribuţie la edu­ In faţa răsturnărilor sociale din
sentimente înalte Ropotele dc de activitate a Teatrului do com ilelului executiv al con­ caţia etică şi estetică a pu bli­ Rusia, muncitorimea română,
aplauze au răsplătit din plin stat „Valea Jiului*, au luat siliului popular municipal. cului. credincioasă spiritului Interna­
strădaniile de îm plinire a cre­ parte reprezentanţi ai teatre­ Nlcolae Munleanu, directorul ţionalist, s-a solidarizai unanim
zului artistic, materializat In lor din Capitală, Bacău, Sibiu. Direcţiei teatrelor din Comite­ In încheiere, vorb itoru l şi-n şi entuziast cu proletariatul
reprezentaţiile de tinulă, cu Craiova, conducători din între­ tul de Stat pentru Cultură si exprimat convingerea că si In rus.
profund ecou în viata spiritua­ prinderi şi instituţii, reprezen­ Artă, Constantin Clemente, continuare colectivul teatrului, In condiţiile victoriei revo­
lă a tuturor iu bito rilo r de fru ­ preşedintele Comitetului jude­ purtător al unor valenţe edu­
tanţi ai organizaţiilor de masă cative majore, cu adincă rezo­ luţiei socialiste în Rusia şi ale
mos. ţean pentru cultură şi artă.
şi obşteşti din raza m unicipiu­ nanţă în rln d u l spectatorilor, înfrîngerilor m ilitare suferite
Acum, la cea de-a 20-a ani­ Descliizînd adunarea festivă va depune toate eforturile de Puterile Centrale în cursul
lui. actori, regizori, scenografi,
versare. teatrul minerilor î$i consacrată aniversării, tovară­ pentru abordarea unui reper­ războiului, succesele luptelor
înscrie In palmaresul său suc­ iubitori ai teatrului, un nume­ şul Lazăr David a felicitat co­ toriu de calitate, realizarea u ­ de eliberare socială şi naţiona­
cese de presliqiu in prom ova­ ros public lectivul actoricesc şi perso­ nor spectacole de înaltă ţinută lă purtate de popoarele asupri­
nalul tehnic al teatrului Văii
rea dramaturgiei naţionale, a A u partioipat tovarăşii Ion artistică te au dus la prăbuşirea ana­
Jiului pentru meritele deose­
bite obţinute In cei 20 de ani Adunârea o adresat o cronicului Imperiu habsburgic,
de activitate artistică, pusă în telegramă Comitetului Cen­ pe ruinele căruia s-au creat noi
slujba În flo ririi vieţii spiritua­ tral al Partidului Com u­
Stafia de radiolicare a ote­ le -a m unicipiului. nist Român, tovarăşului
O a m e n i î n f r ă ţ i ţ i c u f o c u l secţiei. La fiecare punct şi Înaltă de cultură, de educare Nicolae Ceauşescu în care, (Continuare in pag. o 4-a)
lă rie i redă întreg ul puls al
Teatrul reprezintă o şcoală
printre altele, se spune : „Ex-
primtnriii-ne deplina adeziune
loc de muncă se ştie cu e-
xactilafe ce se execută. M u n ­ a gustului pentru frumos — a iată de politica internă şi ex­
arătat In cuvintu! său tovară­
ca oam enilor se Îm bină şi se şul Petru Stoican, directorul ternă a partidului, încredin­
te tăria ciocoieşte fn- rm ărim munca echipei cen tulu i de carbon din baia D entru o clipă, Constan- im ptcleşe arm onios, co n ve r­ teatrului sărbătorit A ctorii ţăm Comitetul Centrat al Parti­
o i:tr-una Tăria flăcă rilo r U de la cup torul nr. 2. de oţel, se va luc>ra unitorm . • tin Enache, p rim -to pi- ge spre acelaşi cuvjgî : o fet. Văii Jiu lui s-au străduit să re­ dului Comunist Român, pe
tişneşte prin injccloare, to­ Prim - to p ito rii/ C onstantin In m om entul evacuării. lu ­ to ru l cu p torului 8, şi-a scos R itm ic, din hala de tu r­ prezinte o dramaturgie cu­ dumneavoastră, iubite tovară­
peşte t ie rul vechi, „ hrana* Draqom ir îşi pune mânuşile cru rile se vor schimba In ­ şapca şi şortul dc proiecţie nare locom otivele scot prinzătoare ca tematică, gen şe Nicolae Ceauşescu, că vom Premieră
de fiecare ceas a cuptoare­ de azbest. Trece p rin lata tr-o oală o fc lu lu i i se vor a­ Işi şterge înm iea. Doar o trenu ri încărcate cu lin g o u ri şi expresivitate, să vehiculeze depline toate eforturile pentru
lor, dogoreşte felele oam eni­ celor cin ci uşi ale cu p to ru ­ dăuga c a n tită ţi sporite de clipă. Apasă aproape meca­ incandescente. Se îndreaptă idei cu puternic ecou în con­ a promova pe scena noastră
lor, se înfrăţeşte cu ei lui. priveşte atent fierberea deznxidanfi, se va lace ofel nic butoanele p u p ilru iu i de spre poarta lam inoarelor, temporaneitate. cu capacitate cele mai valoroase lucrări din
De la capătul dinspre labo­ lavei incandescente M ina calmat pentru tablă, iar in comandă : o nouă şarjă este spie punctul terminus pe ca­ de atragere si influenţare, dramaturgia românească şi u­ festivă
rator al o te lă rie i M a rtin nr. stingă ridicată Ii apără o­ cealaltă va răm ine ofel moa­ încărcată In cuptor. In drep­ re-l parcurge ote lul înainte zugrăvind convingător omul niversală, să propagăm în rin-
2, de acolo de unde dolom i- brazul. Se opreşte M iin ile se le O te lu l calmat se fabrică tu l schim bului C, pc graficul de a părăsi Hunedoara, de nou, făuritor al înfăptuirilor diirile minerilor, oţelarilor. ţă­
la se încarcă in buncăre şi înfig mai adine in m ănuşi pentru la m ino rul de tablă din între ce rii sc vor adăuga alte a-şi lua „ rămas hun' de la socialiste. ranilor cooperatori şi al celor­
m aşini de a i tratare, in la fa o ­ Enorma lingură toarnă prima G alafi. O am enii vechi ai ofe- sute de tone de otel la cele oam enii care l-au plăm ădit. Pentru meritele deosebite tn lalţi oameni ai muncii din j u ­ Jcri după-amlază, c i­
ch ilo r li se dezvăluie un p e i­ probă a şarjei. T otul a durai tăriei hunedorene, m ulţi d in ­ 370 dote peste plan In 10 z i­ Doar semnalele locom otive­ domeniul artei dramatice, cu deţul Hunedoara, ideile gene­ nematograful „Patria**
saj m u ltico lo r al m uncii c lo ­ doar cîteva m inute, l.a un tre ei azi plecaţi la com bina­ le. Zeslrea hărniciei acestui lor dau de ştire că o altă prilejul îm plinirii a 20 de ani roase ale umanismului socia­ din oraşul Deva a găz­
cotitoare de care este ctt- semn, prima porţie de var şi tu l din G alaţi, primesc m ate­ schimb trunlaş — condus de de la înfiinţarea Teatrului de list. să contribuim eu loate dui! premiera festivă a
prrnsâ platlorm a cuptoarelor m inereu este descărcată pes­ rie primă de la lo ş tii lor o r­ tin â ru l inginer C ristian Bo­ şarjă a pornit spre blum ing stat „Valea Jiului", unui nu­ puterile noastre la marcata o ­ film u lui românesc „ C O ­
cltpă de clipă, 7.i şi noapte. te aşternutul dc zgură lluidrî taci. Ţin, cum s-ar spune, o iangiu — va spori, va prim i O le lo rii n-au tim p să-i răs­ măr de 16 cadre artistice si peră de înflorire continuă a L U M N A ". Pelicula emo­
T renu ri pline aleargă spre ce ascunde sclipirea otelului. strfnsâ corespondentă. stră lu ciri noi. pundă. Sus pe platform ă se lehnico-administralive le-au patriei noastre — Republica ţionantei evocări a uneia
„ g u rile * Încinse ale celor opt — O fe la ru l * Draqom ir este a g ru pu l de control L a cabina dispecerilor lac pregătiri. fost conferite, prin Decret al Socialistă România*. dintre cele mal Intere­
coloşi de loc ; altele goale unul dintre bă ie ţii destoinici L tehnic, şeful de echipă coordonatori, tehnicia­ Se nasc, după o program a­ Consiliului de Stat, Ordinul sante imagini ale isto­
părăsesc in viteza Diesetelnr ai schim bului meu — ne spu­ /oan O prea ne arată cîteva nul loan Prodan primeşte ra­ „M e ritu l C ultural" clasa a V-a. riei naţionale, momentul
platform a, pentru a se reîn­ ne in gin eru l C ristian Boian­ din fişele şarjelor elaborate poarte, transm ite intr-lina co­ re riguroasă, alte şarje.. Medalia „M e ritu l Cultural" form ării poporului ro­
toarce Încărcate. M aşinile de giu, şef de schimb A tost menzi „ Puneţi oalele la cup­ ameni şi loc. In lră fifi. clasa I şi Medalia M uncii. Dis­ Participanţii la festivităţile mân — realizată de
şarjate ce se perindă prin la ­ „mina dreaptă" a lu i A le xa n ­ astăzi. Şarja nr. 29 948-49. de torul 3. Peste cîteva minute O Din îngemănarea lor tincţiile au fost Inmtnate de prilejuite de aniversarea Tea­ scriitorul Tltus Popovicl
ta uşilor învă luite In llă c ă ti dru Stoica, cel care struneşte la cup torul 1, încadrată fn evacueazd... Sd fie Introdusă pornesc zi dc zi pe arterele tovarăşul Viehente Bălan trului de stAt „Valea Jiu lu i" şl regizorul Mircea Dră-
lac să trepideze uriaşa hală astăzi convertiznarele de la program ul zilei, a losl eva­ prim a garnitură la 8. începe industriei noastre şi ale ex- Felicitări si mesaje de salul au vizilat expoziţia retrospec- gan — a fosl precedată
M acarale duc in ghearele lor G alaţi. Acum a rămes titula r. cuată cu o oră mai devreme. încărcarea... Alo, m cla njo ral au fost rostite si de tovarăşii livâ care prezintă etapele prin la premiera de ieri, de
oale enorme cu fontă proas­ nord. Dă drum ul fon iei pen­ p o jlu lu i m ii de tone dc ofel. Nicolae Munteanu. Clemente cipale ale evoluţiei teatrului. o interesantă prezentare.
păt scursă din melanjoare. Are cin ci stele ale h ă in ic ie il A uto t : p rim -to p ito ru l A vram M ii de tone care poartă sim ­ Constantin, precum şi de re­ Partea istorică a film u ­
Printre agregate şi flăcări, Şarja pe care „lucrează" a- Opriş, cel mai bun o le la r al tru 5. C om unică-m i ce c a n ti­ bolic in scrip ţiile num elui, prezentanţii unor teatre din In încheiere au fost prezenta­ lui a fost susţinută de
oameni. O le la rii. In fream ă­ cum Draqom ir cu echipa sa, a n ului trecut. M ai nolăm tate de fontă al... Hala ăe bărbăţia şi tăria acestor oa­ Iară. te fragmente din spectacolul dr. docent Octavian ^ lo ­
A ctorul Ilie Ştefan a exp ri­
tu l neîntrerupt, vorbele lor va II de două ca lită ţi, deci procentele scăzute obfinute pregătire, m-auzi ? T renurile m e n i: HUNEDO ARA. mat, In numele teatrului săr­ cu piesa „C ro itorii cel mari ca, Iar despre reuşita
rare nu se aud. Poate nu se va trebui bine drăm uită Pină la elem entele sulf şi fosfor, pentru cup torul doi. A to p ii bătorit, fnalta recunoştinţă din Valahia" dc A l Popcscu realizării cinematografi­
ce
a vorbit
profesorul
rostesc... la o anum ită lim ită a pro ­ . duşm anii0 c a lită ţii ote lului. la ora...0. GH. r. NEGREA pentru distincţiile acordate, GH. PAVEL Radu Ciobanii.
angfrjîndu-ae *ă ducă mal de­ T. ISTRATE