Page 39 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 39

D RU M U L                        SU G IA t UI

        ■ffr      *   •   -  i -J •       r. j r>  v                                                                                                                                                                    ■jjf u.<w.riw-y.’aji. j>f.,j w»n -■1 w u w m m y

           O rganizaţiile  de  partid — fo rţa  dinam ica  a  vieţii  economice




                                                                                            si  social - culturale

                                                                                            _ 0 __________ _________ ______________ __________________ ____________ ______________________


        P I  COORDONATELE  PROGRESULUI  ŞI  BUNĂSTĂRII







                                                                        Perfecţionarea   continuă  a   schimbările  profunde  caro  au   de  oameni  prin   pălrunderea   cutat  prin  acţiuni   nalrioticc.   noastre.  S-au  executat   prin   Băţălar,  slnt  In  curs  de   exe­
          Acţiune  largi,                                              vieţii  politice,   economico  sl   loc  Sn  viaţa  si  aspectul  loca­  radioului,  televiziunii  ctc  Dezbătute  şi  aprol   *  In  sesi­  muncă  patriotică  lucrări  de  în ­  cuţie  dispensare  medicale   la
                                                                                                                                  Ţoale  aceste  tnfăptuiri  sini
                                                                                                                                                                                          treţinere  a  căilor  rutiere,  de
                                                                                                                                                             unile  consiliilor  p.  .udare,  ele
                                                                                                   lităţilor  din  judeţul  nostru  Au
                                                                                                                                                                                                                       Certej,  Lăpuqiu  de  Jos,  Bu-
                                                                       sociale  —  sarcină  de  o  deosc-
                                                                       bilă
                                                                           însemnătate  stabilită
                                                                                               la
                                                                                                                                ai  muncii,  care  înfăptuiesc  fă­
                                                                                                   moderne  unităţi  comerciale  şi
                                                                                                                                                             au  avui  un  puternic  rol  m obi­
                                                                                                                                                                                          sportive  şi  multe  altele,  caro
                                                                       cel  dc-al   IX-lea  Conqres  şi   fost  construite  cartiere   noi,   opera  maselor  larqi  de  oameni   au  fost  însuşite  de   deputaţi,   îndiguiri,  construcţii  de  baze   nlla,  Slnlandrcl.
                                                                                                                                                                                                                        Se  poate  spune  pe  drcpl  cu-
                                                                                                                                                  partidului
                                                                                                                                          politica
                                                                                                                                ră  preget
                                                                                                   lăcaşuri  de  cultură,  bulevarde
                                                                       Conferinţa  Naţională  a  parti­
                                                                                                                                                                                          au  condus  la  realizarea  a  pes­
                                                                                                                                                             lizator
                                                                                                                                                                     Numai  In  acest
                                                                                                                                                                                     an
          care  a  cuprins                                             dului  —  devine  lol  mai  nurii   larqi,  s-au  amenajat  mii   de   nostru.        s-au  construit  prin  muncă  pa­  te  57  milioane  lei   economii.  de  ridicare  a  nivelului  edili-
                                                                                                                                                                                                                       vlnt  că  această  Jarqă  acţiune
                                                                                                                                  La  indicaţia  biroului  Com i­
                                                                                                               zone
                                                                                                                     verzi
                                                                                                   hectare  de
                                                                                                                            şi
                                                                       o  realitate  concretă,  palpabi­
                                                                                                                                                                                           Consiliile  populare  şi  com i­
                                                                                                                                                             triotică  mai  mult  de  7 000  mp
                                                                                                                                                                                                                       tar-gospodăresc  al  localităţilor
                                                                                                                                tetului  judeţean  dc  partid,  pe
                                                                      lă.  Largul  democratism  al  o
                                                                                                   noastre  aspectul  unor  aşezări
                                                                       rin d u irii  noastre  socialiste  se   parcuri   rare   dau   oraşelor   baza  consultării  maselor   de   străzi.  62  km  drum,   aproape   tetele  de  cetăţeni,  îndrumate   judeţului  nostru,  care a  stat  în
          masele                                                       meniu  de  acliviţale,  prin  parti­  realizează  procesul  de  urbani­  ţiilor sindicale,  U.T.C..  a  com i­  50 000  mp  trotuare,  s-au  făcut   dc  orqanizaţiile  de  partid,  s-ati   permanentă  In  ^ten|ia  orqane-
                                                                                                                                oameni  ai  muncii,  a  organiza­
                                                                       concretizează  fn
                                                                                                   prospere.  In  mediul  rural
                                                                                       fiecare  do­
                                                                                                                           sc
                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                             amenajări
                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                                           extinderi
                                                                                                                                                                                          orientat  spre  realizarea  unor
                                                                                                                                                                                                                       lor  şl  organizaţiilor  de  partid
                                                                                                                                tetelor  şi  comisiilor  de  femei,
                                                                       ciparea  maselor  de  oameni  oi
                                                                                                                  dintre  sat  şi
                                                                                                   zare,  distanţa
                                                                       muncii  la  fnlreaqa  viaţă  socia­  oraş,  In  ceea  ce  priveşte  stan­  consiliilor  locale  pentru  edu   spaţii  şi  zone  verzi  pe   f>6.G   obiective  dc  un  larg   interes   a  cuprins  mase  largi  de  oa­
                                                                      lă.  Această  participare  entu­  dardul  de  viaţă,  se  reduce  toi   caţie  fizică  şi  sport,  a  deputa­  hectare,  plantări  de  arbori   şi   obştesc.  S-au  construit   şcoli   meni  al  muncii,   dornici  să
                              SABIN  BOTICIU                           ziastă  a  mii  si  mii  de  cetăţeni   mal  mult.  La  aceasta  se  ada   ţilor  şi  comisiilor  permanente   arbuşti  ornamentali  si  m ilioa­  cu  două  sau  mai  multe  clase   contribuie  la  Înflorirea  conti­
                              vicepreşedinte  al                      la  acţiuni   menile  să   ridice   uqă  prezenta  energiei  electrice   de  cetăţeni,  decj  a  cunoaşterii
                           Comitetului  executiv  al                   standardul  de  viaţă  este  un  a­  oină  in  cele  mal   îndepărtat'’   aprofundate  a  realităţilor   din   ne  de  flori  In  cartiere  şi  pe   la  Topliţa,  Vîlcele  Bune,  Me-   nuă  a  comunelor,  oraşelor  şi
                         Consiliului  popular  judeţean                tribut  al  epocii  noaslre.  sate  de  munte.   prezenţă  ce   fiecare  localitate,  s-au  stabilit   străzi   (are  an  dat  plus  de   rişor,  Rlu  Bărbat  şi   Unirea,   m unicipiilor,  la  modernizarea
                            provizoriu  Hunedoara                       Dovadă    qrăitoare   slau  schimbă  modul  de  viaţă  a  mii  planuri  de  lucrări  ce  s  au  exe­  prospeţime  oraşelor  şi  şalelor  cămine  culturale  la  Certej  şl  lor.
             Ocrotirea  sănătăţii  oameni­  cut  simţitor  1  au  fosl  conslru-   ceea  ce  corespunde  unui  pro­                                          nătăţirea  stării  de  sănătate,  a   lului  de  la  Hunedoara ;  este  în   dări  de  seamă  şl  alegeri  a  co­
           lor  a  devenii  o  procupare  ma­  Ite  şi  date  în  folosinţă  o  serie   cent  de   natalitate  de  26,3  la                                  prevenirii  bolilor  profesionale.   curs  de  amenajare  noua  sec­  mitetelor  de  partid  din  u n i­
            joră  a  partidului  şi   stalului   de  unităţi  sanitare;   a  sporit   mie,  unul dintre  cele  mai  rid i­                                   Urmarea  firească  a  fost  creş­  ţie  de  pediatrie  a   spitalului   tăţile  sanitare,  conferinţe  des­
           nostru,  fiind  ridicată  la  ranq   considerabil  numărul  de  paturi   cate  din  ţară  Ocrotirea                                               terea   răspunderii  lucrătorilor   din  Deva  ;  în  curlnd  va  înce-   făşurate  la  scurtă  vreme  după
           de  leqe  Consecinţele  ei  direc­  în  spitale;  unităţile  sanitare   In  atenţia  Comitetului  jude­                                           sanitari,  diminuarea  unor  boli   re   construcţia  creşci  şi  că-   plenara  din  octombrie  a  CC .
           te  şi  nem ijlocite  s-au  concre­  au  fost  înzestrate  cu  aparatură   ţean  de  partid  a  stat  neconte­                                    cu  exlindere  în  masă  şi  trans­  mjnului  din  Petroşani.  el  P.C R.  —   care  a   dezbătut
           tizai  an  dc  an  In  Îmbunătăţi­  modernă  dc  investigaţie  şi  d i­  nit  g jija   pentru  ocrotirea  să­                                     misibile.  consultaţiile  şi  trata­  fn  cursul  acestui  an  pentru   măsurile  de   perfecţionare   a
           rea’ continuă  a  stării  de  sănă­  agnosticare.  In  prezent  H une­  nătăţii  minerilor  şi  siderurqiş-                                       mentele  s-au  făcut  cu   mai   ocrotirea  să-nătâţll   populaţiei   asistenţei  medicale  din   tara
           tate  a  populaţiei,   reducerea   doara  se  mîndreşte  cu   unul   Iilor,  a  constructorilor  şi  fo­  sănătăţii—climatul                      multă  responsabilitate,  sau  0-   din  judeţ  o  fost  alocată  suma
           considerabila  a  numărului  de   dintre  cele  mai   moderne  si   restierilor,  a  tuturor  categori­                                           lectual  studii  profilactice,   de   de  peste  169  milioane  lei,  su­  noastră  —  şi  în  preajma  Con­
           îmbolnăviri,  în  creşterea  spo­  qrandioase  spitale  din  ţară,  cu   ilor  de  oameni  ai  muncii  Prin­                                      depistare,  urmărire  şi  preveni­  mă  ce  va  spori  cu  aproape  10   ferinţei  organizaţiei  judeţene
           rului   natural  el   populaţiei,   o  capacitate  de  peste  700  de   tre  măsurile  luate  In   acest                                          re  n  unor  boli  ca  silicoza,  tu ­  milioane  în  anul  viitor.  In  pre­  de  parlid  Lucrătorii  din  dome­
           scăderea  mortalităţii  generale.   paturi.                 sens a  (ost şi  aceea a  Înfiinţării                                                 berculoza  ele.              zent,  pe  linqă  unităţile  sanita­  niul  medlco-sanilar,  sub  direc­
                                                                       doara.  Petroşani,  Deva.  Noile  tărie:  fizice
           In  modificările  profunde  care   In  unităţile  sanitare  din  ju ­  comitetelor  de  partid  din  uni­                                           H olărlrca  luată  de  partid  şi   re  construite  în  oraşe  şl  asiqu-
           au  avut  loc  în  structura  m o r­  deţ  —  spitale,  sanatorii,  pre-   tăţile  spitaliceşti  m a r i;  Hune­                                  quvern  privind  creşterea  na­  ratc  cu  cadre  la  toate  profilele   ta  îndrumare  a  orqanelor  şl
           bidităţii.                    v e n to rii,, case  ale   copilului,                                                                               talităţii.  îmbunătăţirea  ocrotirii   de  bază,  precum  şi  la  specia-   organizaţiilor  de  partid,  şi-au
             G rija  permanentă  a  partidu­  dispensare  şi  circumscripţii  sa­  comitete   de  partid   au  slrlns                                        mamei  şi  copilului  a  stol  me­  lilăţi,  nu  există  comună   care   reafirmat  hotărfrea  de  a  depu­
           lui  şi  statului  noslru  pentru  a-   nitare  rurale  etc.,  cu  un  total   In  iurul  lor  toată  forţa  şi  pu­                              reu  în  atenţia  orqanelor  locale   să  nu  fie  încadrată  cu  perso­  ne  eforturi  susţinute  şi  con ti­
           sigurarcd  sănătăţii^  oamenilor,   de  5212  paturi.  îşi  desfăşoară   terea  cadrelor  medicale,  a  co­                                       do  partid  şi  de  stat  şi  a  orga­  nal  medical  La  sate,  chiar  în
           ridicarea  calităţii  ”  asistenţei   activitatea  peste  660  de  me­  muniştilor  din  domeniul  sani­                                          nizaţiilor  de  partid  din  unită­  rele  mai  îndepărtate,  au   fost   nui  pe  lă rîm ul  prevenirii  îm ­
           medicale,  ocrotirea  piamei  şi  .1   dici  şi  2943  cadre  medii  sani­  tar,  forţă  care  a  fost  orientată                                 ţile  sanitare  A   fosl  întărită   construite  dispensare  moderne,   bolnăvirilor,  a  depistării,  u r ­
           copilului  au  avut  urmări  din­  tare  Elocvent  de  amintit  este   mai  bine  spre  educarea  perso­   AUREL  AITONEANU                       baza  materială,  s-a  extins  spa­  casc  de  naşteri  ;  populaţiei  ru­  m ăririi  şi  vindecării  lor,  la turi
           tre  cele  mai  favorabile  şi  pen­  faptul  că  numai  in  primele  9   nalului  medico-sanitar,   spre                                         ţiul  şi  a  fost  ridicată  calitatea   rale  i  se  face  o  temeinică  edu­  importante  şi  hotărîtoare  pen­
           tru  populaţia  djn  judeţul  nos­  lunj  din  acest  an  populaţia  ju­  antrenarea  lui  Intr-o   măsură   medic  inspector  la                 asistentei  medicale  a  mamei  sl   caţie  sanitară
           tru   Numărul  medicilor  şi  al   deţului  nostru  a  sporit  cu  a­  mai  mare  )a  aplicarea  în  v ia ­                                       copilului.  S-a  dai  In  folosinţă   In  toamna  acestui  an  au  a­  tru  viata,  (robusteţea  şl   tăria
           cadrelor  medii  sanitare  a  cres­  proape  10 000  de  nou-născuti.  ţă  a  măsurilor  privind  îmbu­  Direcţia  sanitară  judeţeană            cresa  de  la  Brad  şi  casa  copi­  vut  loc  conferinţele   pentru  oamenilor
                                                                                                                                                                                             Spitalul  din  Hunedoara,  o  construcţie  gigantă   ţi  modernă,
                                                                                                                                                                                          dat  în  folosinţă  anul  trecut,  se  încadrează  armonios  in   noua
                                                                                                                                                                                          linie  arhitectonică  a  oraşului  siderurgişlilor   şi   constructorilor.
                                                                                                                                                                                          Aici  se  asigură  îngrijirea  sănătăţii  hunedorenilor,  precum  şi   a
                                                                                                                                                                                          populaţiei  din  aşezările  miniere  Ghelar  şi  Teliuc,  a  oraşului  Că-
                                                                                                                                                                                          lan  şi  a  localităţilor  rurale  arondate  spitalului.
                                                                                            S  8
                                                                                                                                                                                             Amplasat  la  liziera  de  sud-esi  a  oraşului,   in  apropierea
                                                                                                                                                                                          unei  zone  impâdurite,  spitalul  ocupă  o  suprafaţă  de  6  hectare,
                                                                                                                                                                                          ia  nord  de  artera  principală  a  Hunedoarei,   bulevardul   23  Au­
                                                                                                                                                                                          gust.
                                                                                                                                                                                             Ccmplexul  spitolicesc  cuprinde  secţiile  şi  serviciile  de  spiţa-
                                                                                                        a* 2.13*;                                                                         lizore  propriu-iise,  policlinica,  in  care  se  pot  efectua  1 600   de
                                                                                                                                                                                          consultaţii  zilnic,  centrul  de  recoltare  şi  conservare  a  sîngeluî,  se­
                                                                                                                                                                                          diul  Inspectoratului  sanitar   de  stat  al  oraşului.
                                                                                                                                                                                            înzestrat  cu  instalaţii  şi  aparatură  modernă,  încodrat  cu  spe­
                                                                                                                                                                                          cialişti,  spitalul  esle  o  mindrie   a  hunedorenilor,  a  judeţului  nos­
                                                                                                                                                                                          tru,  un  lăcaş  grandios  al  ocrotirii  sănătăţii.
                                                                        In  contextul  dezvoltării  eco­  comerţului  la  nivelul   puterii   o  mare  diversitate,   această   te  de  organul   judeţean   au   moderne.   Reţeaua  comercială   deschisă  a  m ărfurilor,  consu­
          Un  „barometru*'                                            îmbunătăţesc  continuu  condi­  oamenii,  la  nivelul  cerinţelor   muncă  ne-a  fost  nouă  de   un   contribuit  In  foarte  multe  ca­  din   judeţul   simţitor   în   s-a   mul  pe  Joc  al  produselor  ali­
                                                                                                                                                                                                      Hunedoara
                                                                                                   de  cumpărare  de  care  dispun
                                                                      nomice  şi  sociale  a  ţârii
                                                                                              sc
                                                                                                                               ajutor  neprecupeţit
                                                                                                                                                  Comitete­
                                                                                                                                                            zuri  direct  la  îmbogăţirea  fon­
                                                                                                                                                                                                                 ul­
                                                                                                                                                                                         dezvoltat
                                                                                                                                                                                                                       mentare,  transportul
                                                                                                                                                                                                                                           laptelui
                                                                                                   unui  comerţ  modern.
                                                                      ţiile  de  viaţă  ale  pppulaţiei  —
                                                                                                                                                                                                              fonduri
                                                                                                                                                                                          tim ii  ani.  Importante
                                                                                                                                vut  in  centrul  activităţii
                                                                                                                                                       lor
                                                                                                                                                            Voj  da  numai  un  singur  exem­
                                                                      scop  al  întregii  poliţiei  a  parti­  de  la  sine  despre  înregistrări­  le  de  partid  din  comerţ  au  a­  dului  dc  marjă  al  maqazjndor,   Spre  fnlregjrea  permanentă  a   la  domiciliu,  extinderea  reţe­
                                                                                                    Cîteva  cifre  şi  dale  vorbesc
                                                                                                                                                                                          de  inve6li|ii  ou  fost  canalizate
                                                                                                                                                                                                                      lei  mobile  în  locurile  şl  cen­
                                                                                                                                                            plu:  in  urma  intervenţiei  Comi-
                                                                      dului  şi  slatului  noslru
                                                                                                                                rroblemele  cele  mai  concrete
          care  indică                                                care  loreqjslrea/ă  fidel  aceas­  le  acestui  barometru,  le  con­  ale  activităţii  fiecărui  colectiv.   telului  judeţean  de partid,  In  t r i­  reţelei  de  magazine  şt  unităţi   cut  In  acest  timp  din  dorinţa
                                                                                                                                                                                                                      trele  aglomerate.  —   s-au  năs­
                                                                        Comerţul  esle
                                                                                       barometrul
                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                Aprovizionarea  ritmică  şi
                                                                                                                           In
                                                                                                   feră
                                                                                                                                                            mestrul  IV  anul  accsia,  am  ob­
                                                                                                         semnificaţii  majore
                                                                                                                                                                                         de  aljmentalie  publică.  Din  a-
                                                                                                                                                                                                                      devenita  necesitate  de  a-1  ser­
                                                                      ta  creştere  Dar  pentru  ca  el
                                                                                                                                                                                                             prezent
                                                                                                                                                                                          nnl  1966  şi  pţnă  In
                                                                                                                                                                         produse,
                                                                                                                                                                                  une|o
                                                                                                                               crătorilor  din  comerţ,  rezolva­
                                                                                                                                                             pe6te  <0  de
                                                                                                                          fost
                                                                      să  înregislre/e  valori  superi­  trei  ani  de  zile,  cîli  au  trecut   sezon.  întărirea  disciplinei  lu ­  ţinut  repartiţii  suplimentare  la   s  au  1 nvosfit  In  conşlruclia  do   vi  pe  cumpărător  la   nivelul
                                                                                                   din  actualul  cincinal,  au
                                                                                                                       unităţi
                                                                                                   vîndule  prin  cele  804
                                                                      oare.  oslo  nevoie  de  o  muncă   de  desfacere  din  judeţ  mărfuri   rea  sesizărilor   oamenilor  si   dintre  ele  de  slrjrlă   necesita­  noi  spatii  comerciale  peste  30   unul  comerţ  civilizat.
                                                                                                                                                                                                                        Ceea  ce
                                                                                                                                                                                                                                  Înregistrează  co­
                                                                                                                                multe
                                                                                                                                                             te.  Şi  dată  adăugăm  că  relaţi­
                                                                                                                                      asemenea
                                                                                                                                                 preocupări
          prosperitate                                                manifestat  la  toate   nivelele,   tn  valoare  de  peste  5  miliarde   concret,  despre  ajutorul  pe  ca­  ile  noa6tre   contractuale  cu   sporind  de  la   72 840  mp   la   merţul  sub  formula  .desfaceri
                                                                                            viu,
                                                                      susţinută,  dc  un  interes
                                                                                                                                                                                         mllioone  lei.  spaţiul  comercial
                                                                                                                                                       lor
                                                                                                                                vorbesc,  prin  conţinutul
                                                                                                                                                             furnizorii  locali  s-au  îmbună­
                                                                                                                      sporirea
                                                                                                   lei.  Concomitent  cu
                                                                                                                                                                                         66 000  mp.  In  trei  ani  eu  fost
                                                                      menţinui
                                                                                mereu  treaz  de  o
                                                                      neobosită,  continuă  şi  intensă   volum ului   de   desfacere,  a   re  l-am  primit  tăţii  substanţial  datorită  in te r­  date  In  folosinţă  146  magazine   călre   populaţie"   reprezintă
                                                                      muncă  politică  si  organizatori­  crescut  şi  consumul  pe  locu­  Ritmului  alert  al   cerinţelor   venţiilor  holărite  ale  orgonp-   noi,  cele  mai  multe   grupato   concretizarea  pe  plan  material
                                                                      că  Dacă   cifrele  . înregistrate   itor  la  principalele   produse  trebuie,  implicit,  să-i   cores­  lor  de  partid,  avem  o  imagine   în  complexe  comerciale   (are   a  p o liticii  de  ridicare  a  bună­
                                                                      tn  ultim ul  timp  de   comerţul   A m   amintit  la  Început   de   pundă  un  fond  bogat  de  mar­  destul   de   convingătoare   a   întregesc   tinuta   urbanistică   stării   oamenilor,   Oamenii
                                                                      din  judeţul  nostru   impresio­  (aptul  că  o  susţinută   muncă   fa  Dacă  ne  referim  din  acest   sprijinului  eficient  de   caru   modernă  a  cartierelor  noi   do   cumpără  mai  mult,  deci   con­
                           DUMITRU  BOGDAN                            nează,  aceasta  se  datorează  In   de  parlid  a  lost  aceea  care  a   punct  de  vedere  la   sprijinul   vorbeam.
                                                                      bună  măsură  „oxiqenului"  ca­  menţinut  mereu  viu  interesul   Comitetului  judeţean  de  partid,   Pentru  desfacerea   fondului   locuinţe  din  oraşe.  sumă  mal  mult.  Consumă  pen­
                            director  adjunct  la                     re  menţine  mereu  viu   focul   pentru  un  comerţ  la  nivelul   este  convinqălor  să   amintim   de  marfă  In  continuă  creştere   Forme  noi  de  deservire  ca   tru  cR  posibilităţile  dor  sporite
                       Direcţia   comercială  judeţeană               interesului  pentru   ridicarea  cerinţelor  Imbruclnd  forme  de  că  intervenţiile  imediate  făcu­  era   nevoie   de   mogazine  —   autoservirea,   expunerea  le  permit  aceasta.
             Petrilo,  veche  oşezare  minerească  a  cunoscut  în  anii  noştri
          atributele  urbanizării.  Opera  de  sistematizare  o  oraşelor  începu­
          tă  cu  qni  în  urmă  S-a  desfăşurat  şl  in  această  localitote  in  toa­
          tă  amploarea  sa.
             Unul  după  alipi  au  apărut  cartiere  noi,  mai  întii  de  cîteva
          zeci  de  apartamente,  apoi  de  cîteva  sute,  ajungind  în  prezent
          la  cel  din  fotografia  noastră  —   cartierul  8  Martie.
             După  mai  puţin  de  5  ani,  de  cind  s-a  săpat  aici  prima  fun­
          daţie,  cartierul  a  căpătat  dimensiunile  unui  orăşel  dotat  cu   a ­
          proape  toate  accesoriile  social-culţurole  şi  de  deservire  pe  care
          le   recjpmă  o  aşezare  modernă.  El  numără  acum  circa  2 000  de
          apartamente  locuite  de  minerii  de  la  Petrifa  şi  Lonea  şi  de  alte
          categorii  de  salariaţi.
             Blocurile  de  9  şi  10  nivele  —  operă  în  premieră  a  construc­
          torilor  de  locuinţe  din   Valea  Jiului  —   concurează   înălţimile
          industriale  ridicate  pe  cealaltă  parte  a  Jiului  de  esj  in  incinta
          exploatării  miniere.
             E  o  mărturie  vie  a  g rijii   pe  cote  partidul  şi  statul  nostru
          o  poartă  celor  ce  munceşc.
                                                                      Comuna  llia,  prin  to*   ceea   adevărate  semne ale civilizaţiei   muncii  pe  linia  dezvoltării  con­           După   calamitatea  naturală,   biroului  Comitetului   judeţean
                                                                     ce  reprezintă  ca  astăzi,  se  în­  in ttln ile  de  obicei   la  oraşe  —   tinue  a  comunei.                   suferită  fn  toamna  acestui   an   de  partid  au  fost  aduse  utilaje
          „Porţi"                                                    voltare  a  societăţii  socialiste  e-   locuitorilor     bilizatoare  organizaţiilor  de  ba­ Satul şi-a  pugiit  de  Sus,  cu  greu  şi-ar  fi   pentru  construcţia  de  drumuri,
                                                                                                                                 Au  fost  trasate  sarcini  m o­
                                                                     cadrează  solid,  sigur  şi  arm o­
                                                                                                                           a
                                                                                                  au  Intrat  in  viaţa  cotidiană
                                                                                                                                                                                         do  către  locuitorii  salului  Lă-
                                                                     nios  In  vastul  program  <ie  dez­
                                                                                                                                                                                                                      s  au  investit  sume  ce  depăşesc
                                                                                                                                                                                         putut
                                                                                                                                                                                               imagina  cineva  că,  In­
                                                                                                                                                      con­
                                                                                                                               ză,  comuniştilor,  pentru
                                                                                                                                                                                                                      cu  mult  cifra  dc  un  milion  de
                                                                                                   La  căminul  cultural  se  des-
                                                                    laboral  de  Congresul  al  IX-lea
                                                                                                                               tinuarea  activităţii  de  în fru ­
                                                                                                  lâşoară  o  vie  activitate  cultu-
                                                                    şl  Conferinţa  Naţională  a  parii   ral-artj6lică   Pragul  bibliotecii,   museţare   a  localităţii,   prin       tr-un  timp  scurt,  aşezarea  Işl   lei,  au  venit  echipe  dc  munci-
                                                                                                                                                                                                            obişnuit.
                                                                                                                                                                                         vn  reprimi  aspectul
                                                                                                                                                                                                                      lori  care  ne-au  ajutat  în  m un­
                                                                    dului  llia  cunoaşte  o  dczvol   cu  peste  23 000  de  volume,  este   construirea  de  noi  trotuare,  re­  recăpătat   Realitatea  Insă  ne  demonstrea­  că  Acum>  prin  deosebita  grijă
          larg  deschise                                            tare  ascendentă  continuă,  Ina-   trecut zilnic de  zeci  de  cititori   pararea  şi  renovarea  clă diri­         ză  că  satul  şi-a  schimbat   Dis­  a  organelor   de  partid  şi   de
                                                                                                                                                                                                                 cu
                                                                                                                               lor,  plantarea  de  pomi  şi
                                                                                                                                                       ar­
                                                                    întind  cu  paşi  repezi  pe  calea
                                                                                                                                                                                         niult  fn  bine  Înfăţişarea
                                                                                                                                                                                                                      stal,  satul  are  o  fnlăli.şare  no­
                                                                                                 O  aşezare  cu  şosele  şi  trotuare
                                                                    apropierii  de  oraş.  Traducînd
                                                                    tn  fapte  sarcjniJo  reieşite   din   asfaltate,  cu  farmacie,  cinema­  buşti  ornamentali,  amenajarea           trugerile  puteau  să-şi  lase   a-   uă.  Un  drum  nou  face  legătura
                                                                                                                               de  noi  spaţii  verzi  Tot  pe  linia
                                                                                                                                                                                         dinci  amprente  pe  fata  salului
                                                                                                                                                                                                                      cu  alte  aşezări  S-a  croit
                                                                                                                         res­
                                                                                                                                                                                                                                              im
                                                                                                  tograf  cu  program  zilnic,
                                                                    documentele  dc  partid,  sub  în ­  taurant  şi  cofetărie,  un   liceu   urbanizării,  comitetul  comunal          şi  In  viata  oamenilor.  Reface­  nou  vad  apei  ce  curge   de-a
                                                                    drumarea  Comitetului  judeţean   cu  Internat,  în  care  primesc  lu­  dc  parlid  şi  consiliul  popular   înfăţişa­  rea  completă  a  unui   drum  de   lungul  satului  Lumina  electri­
          spre oraş                                                 de  parlid,  comuniştii,  loti  oa­  7Q0  dc  elevi  - -   ială  ce  repre­  comunal  vor  coordona  şl  s p riji­   acces  In  sal  şi  a  celui  forestier   că  a  aprins  din  nou  becurile
                                                                                                  mina  ştjinlei  şl  culturii
                                                                                                                        pesl*
                                                                    menii  muncii  din  comuna  noas­
                                                                                                                                                       a-
                                                                                                                               ni  încheierea  lucrărilor  dc
                                                                                                                                                                                         iu i  esle  un  lucru  uşor.  Nici  re­
                                                                                                                                                                                                                                             timp
                                                                                                                                                                                                                      tn  toate  casele,  la  puţin
                                                                    tră  au  Izbutit,  dc  la  an  la
                                                                                            an.
                                                                                                                                                                                         trice  de  joasă  tensiune,  cură­
                                                                                                                               locuinţelor  şi  aşezămintelor  so
                                                                    să  înfăptuiască  obiectivele  me­  zintă  trecerea  treptată  (le   Io   provlzionare  cu  apă  curentă  u          pararea  caselor  şi  a  liniei  elec­  după  ce  această  bogăţie  a  pă­
                                                                                                                                                                                                                      truns
                                                                                                                                                                                                                            în  sat  pentru  prima  d j-
                                                                                                 sat  la  oraş
                                                                                                                                Prin  lol  ce  s-a  făcui  şi  prin  rea
                                                                    nite  a  lichida  diferenţa  dintre   Locuitorii  comunei  sini  ferm   «-ial-cultiirale,  ca  .şi  cele  dc  ca­    ţirea  Im lln ilo r  care  au  suferii   lă.  Prăvălia  sătească  şi-a   re­
                                                                    sat  şi  oraşz  Oricine,  in  vizită                      nalizare                                                   de  po  urma  calamităţii  nu  e  o   deschis  uşile.
                                                                    prin  llia,  se  poale   convinqe   bolârlU  să  nu  sc  oprească  aici                                              Ircabă  care  se  poale   realiza   Aceste  lapte  oglindesc  grija
                                                                    de  rezultatele  acestei   munci   Fi  vor  deschide  lot  mai   larg   ceea  ce  urmează  să  îndeplinim            cu  forţe  proprii  in  cileva  săp
                                                                                                 porţile  localităţii  lor  înspre  o                                                                                 şi  aientia  deosebită  a  statului
                                                                    Blocuri  no|  de  locuinţe,   uni                         vom  transpune  in  viată  hotă-                           tămlni   Fără  ajutorul  stalului,
                                                                                                 raş  Conferinţa  organizaţiei  co­                                                                                   noslru  socialist  fată  de  dezvol­
                                                                    <ă|i  comerciale  moderne  şi  d  •                       r/iile   partidului  şi  stalului  nn::                    venit  prompt  şi  elicacc,  greu   tarea  continuă  a  societăţii,  fa­
                             TEODOR  VASIU                                                       munale  de  parlid  a  adoptat  un                              IOACHIM  ROŞCA
                                                                    deservire  ale  cooperaţiei   de   plan  de  măsuri  în  care  sînt  cu­  tru.  vom  păşi  hotârit  pe   dru­        tătile  ar  (j  apăsat  multă  vreme   lă  de  ridicarea  continuă  a  n i­
                                                                                                                                                           secra'.arul   C andelului  cumunal
                       preşedintele  Consiliului  popular           consum  şi  meşteşugăreşti,  spi­  prinse  sarcinile  ce  revin  co­  mul  lichidării  diferentelor  d in ­  de  partid   pe  umerii  locuitorilor   satului   velului   do  trai  al  oamenîloi
                               comunal  llia                        talul,  policlinica,  dispensarul  —  muniştilor,   tuturor  oamenilor  tre  sat  şi  oraş.   lâpugîu  ce  Jos       Lăpugiu  de  Sus.  La  intervenţia  muncii  de  In  oraşe  şi  sale.
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44