Page 39 - Drumul_socialismului_1968_12

D RU M U L SU G IA t UI

■ffr * • - i -J • r. j r> v ■jjf u.<w.riw-y.’aji. j>f.,j w»n -■1 w u w m m y

O rganizaţiile de partid — fo rţa dinam ica a vieţii economice

si social - culturale

_ 0 __________ _________ ______________ __________________ ____________ ______________________

P I COORDONATELE PROGRESULUI ŞI BUNĂSTĂRII

Perfecţionarea continuă a schimbările profunde caro au de oameni prin pălrunderea cutat prin acţiuni nalrioticc. noastre. S-au executat prin Băţălar, slnt In curs de exe­
Acţiune largi, vieţii politice, economico sl loc Sn viaţa si aspectul loca­ radioului, televiziunii ctc Dezbătute şi aprol * In sesi­ muncă patriotică lucrări de în ­ cuţie dispensare medicale la
Ţoale aceste tnfăptuiri sini
treţinere a căilor rutiere, de
unile consiliilor p. .udare, ele
lităţilor din judeţul nostru Au
Certej, Lăpuqiu de Jos, Bu-
sociale — sarcină de o deosc-
bilă
însemnătate stabilită
la
ai muncii, care înfăptuiesc fă­
moderne unităţi comerciale şi
au avui un puternic rol m obi­
sportive şi multe altele, caro
cel dc-al IX-lea Conqres şi fost construite cartiere noi, opera maselor larqi de oameni au fost însuşite de deputaţi, îndiguiri, construcţii de baze nlla, Slnlandrcl.
Se poate spune pe drcpl cu-
partidului
politica
ră preget
lăcaşuri de cultură, bulevarde
Conferinţa Naţională a parti­
au condus la realizarea a pes­
lizator
Numai In acest
an
care a cuprins dului — devine lol mai nurii larqi, s-au amenajat mii de nostru. s-au construit prin muncă pa­ te 57 milioane lei economii. de ridicare a nivelului edili-
vlnt că această Jarqă acţiune
La indicaţia biroului Com i­
zone
verzi
hectare de
şi
o realitate concretă, palpabi­
Consiliile populare şi com i­
triotică mai mult de 7 000 mp
tar-gospodăresc al localităţilor
tetului judeţean dc partid, pe
lă. Largul democratism al o
noastre aspectul unor aşezări
rin d u irii noastre socialiste se parcuri rare dau oraşelor baza consultării maselor de străzi. 62 km drum, aproape tetele de cetăţeni, îndrumate judeţului nostru, care a stat în
masele meniu de acliviţale, prin parti­ realizează procesul de urbani­ ţiilor sindicale, U.T.C.. a com i­ 50 000 mp trotuare, s-au făcut dc orqanizaţiile de partid, s-ati permanentă In ^ten|ia orqane-
oameni ai muncii, a organiza­
concretizează fn
prospere. In mediul rural
fiecare do­
sc
de
amenajări
şi
extinderi
orientat spre realizarea unor
lor şl organizaţiilor de partid
tetelor şi comisiilor de femei,
ciparea maselor de oameni oi
dintre sat şi
zare, distanţa
muncii la fnlreaqa viaţă socia­ oraş, In ceea ce priveşte stan­ consiliilor locale pentru edu spaţii şi zone verzi pe f>6.G obiective dc un larg interes a cuprins mase largi de oa­
lă. Această participare entu­ dardul de viaţă, se reduce toi caţie fizică şi sport, a deputa­ hectare, plantări de arbori şi obştesc. S-au construit şcoli meni al muncii, dornici să
SABIN BOTICIU ziastă a mii si mii de cetăţeni mal mult. La aceasta se ada ţilor şi comisiilor permanente arbuşti ornamentali si m ilioa­ cu două sau mai multe clase contribuie la Înflorirea conti­
vicepreşedinte al la acţiuni menile să ridice uqă prezenta energiei electrice de cetăţeni, decj a cunoaşterii
Comitetului executiv al standardul de viaţă este un a­ oină in cele mal îndepărtat'’ aprofundate a realităţilor din ne de flori In cartiere şi pe la Topliţa, Vîlcele Bune, Me- nuă a comunelor, oraşelor şi
Consiliului popular judeţean tribut al epocii noaslre. sate de munte. prezenţă ce fiecare localitate, s-au stabilit străzi (are an dat plus de rişor, Rlu Bărbat şi Unirea, m unicipiilor, la modernizarea
provizoriu Hunedoara Dovadă qrăitoare slau schimbă modul de viaţă a mii planuri de lucrări ce s au exe­ prospeţime oraşelor şi şalelor cămine culturale la Certej şl lor.
Ocrotirea sănătăţii oameni­ cut simţitor 1 au fosl conslru- ceea ce corespunde unui pro­ nătăţirea stării de sănătate, a lului de la Hunedoara ; este în dări de seamă şl alegeri a co­
lor a devenii o procupare ma­ Ite şi date în folosinţă o serie cent de natalitate de 26,3 la prevenirii bolilor profesionale. curs de amenajare noua sec­ mitetelor de partid din u n i­
joră a partidului şi stalului de unităţi sanitare; a sporit mie, unul dintre cele mai rid i­ Urmarea firească a fost creş­ ţie de pediatrie a spitalului tăţile sanitare, conferinţe des­
nostru, fiind ridicată la ranq considerabil numărul de paturi cate din ţară Ocrotirea terea răspunderii lucrătorilor din Deva ; în curlnd va înce- făşurate la scurtă vreme după
de leqe Consecinţele ei direc­ în spitale; unităţile sanitare In atenţia Comitetului jude­ sanitari, diminuarea unor boli re construcţia creşci şi că- plenara din octombrie a CC .
te şi nem ijlocite s-au concre­ au fost înzestrate cu aparatură ţean de partid a stat neconte­ cu exlindere în masă şi trans­ mjnului din Petroşani. el P.C R. — care a dezbătut
tizai an dc an In Îmbunătăţi­ modernă dc investigaţie şi d i­ nit g jija pentru ocrotirea să­ misibile. consultaţiile şi trata­ fn cursul acestui an pentru măsurile de perfecţionare a
rea’ continuă a stării de sănă­ agnosticare. In prezent H une­ nătăţii minerilor şi siderurqiş- mentele s-au făcut cu mai ocrotirea să-nătâţll populaţiei asistenţei medicale din tara
tate a populaţiei, reducerea doara se mîndreşte cu unul Iilor, a constructorilor şi fo­ sănătăţii—climatul multă responsabilitate, sau 0- din judeţ o fost alocată suma
considerabila a numărului de dintre cele mai moderne si restierilor, a tuturor categori­ lectual studii profilactice, de de peste 169 milioane lei, su­ noastră — şi în preajma Con­
îmbolnăviri, în creşterea spo­ qrandioase spitale din ţară, cu ilor de oameni ai muncii Prin­ depistare, urmărire şi preveni­ mă ce va spori cu aproape 10 ferinţei organizaţiei judeţene
rului natural el populaţiei, o capacitate de peste 700 de tre măsurile luate In acest re n unor boli ca silicoza, tu ­ milioane în anul viitor. In pre­ de parlid Lucrătorii din dome­
scăderea mortalităţii generale. paturi. sens a (ost şi aceea a Înfiinţării berculoza ele. zent, pe linqă unităţile sanita­ niul medlco-sanilar, sub direc­
doara. Petroşani, Deva. Noile tărie: fizice
In modificările profunde care In unităţile sanitare din ju ­ comitetelor de partid din uni­ H olărlrca luată de partid şi re construite în oraşe şl asiqu-
au avut loc în structura m o r­ deţ — spitale, sanatorii, pre- tăţile spitaliceşti m a r i; Hune­ quvern privind creşterea na­ ratc cu cadre la toate profilele ta îndrumare a orqanelor şl
bidităţii. v e n to rii,, case ale copilului, talităţii. îmbunătăţirea ocrotirii de bază, precum şi la specia- organizaţiilor de partid, şi-au
G rija permanentă a partidu­ dispensare şi circumscripţii sa­ comitete de partid au slrlns mamei şi copilului a stol me­ lilăţi, nu există comună care reafirmat hotărfrea de a depu­
lui şi statului noslru pentru a- nitare rurale etc., cu un total In iurul lor toată forţa şi pu­ reu în atenţia orqanelor locale să nu fie încadrată cu perso­ ne eforturi susţinute şi con ti­
sigurarcd sănătăţii^ oamenilor, de 5212 paturi. îşi desfăşoară terea cadrelor medicale, a co­ do partid şi de stat şi a orga­ nal medical La sate, chiar în
ridicarea calităţii ” asistenţei activitatea peste 660 de me­ muniştilor din domeniul sani­ nizaţiilor de partid din unită­ rele mai îndepărtate, au fost nui pe lă rîm ul prevenirii îm ­
medicale, ocrotirea piamei şi .1 dici şi 2943 cadre medii sani­ tar, forţă care a fost orientată ţile sanitare A fosl întărită construite dispensare moderne, bolnăvirilor, a depistării, u r ­
copilului au avut urmări din­ tare Elocvent de amintit este mai bine spre educarea perso­ AUREL AITONEANU baza materială, s-a extins spa­ casc de naşteri ; populaţiei ru­ m ăririi şi vindecării lor, la turi
tre cele mai favorabile şi pen­ faptul că numai in primele 9 nalului medico-sanitar, spre ţiul şi a fost ridicată calitatea rale i se face o temeinică edu­ importante şi hotărîtoare pen­
tru populaţia djn judeţul nos­ lunj din acest an populaţia ju­ antrenarea lui Intr-o măsură medic inspector la asistentei medicale a mamei sl caţie sanitară
tru Numărul medicilor şi al deţului nostru a sporit cu a­ mai mare )a aplicarea în v ia ­ copilului. S-a dai In folosinţă In toamna acestui an au a­ tru viata, (robusteţea şl tăria
cadrelor medii sanitare a cres­ proape 10 000 de nou-născuti. ţă a măsurilor privind îmbu­ Direcţia sanitară judeţeană cresa de la Brad şi casa copi­ vut loc conferinţele pentru oamenilor
Spitalul din Hunedoara, o construcţie gigantă ţi modernă,
dat în folosinţă anul trecut, se încadrează armonios in noua
linie arhitectonică a oraşului siderurgişlilor şi constructorilor.
Aici se asigură îngrijirea sănătăţii hunedorenilor, precum şi a
populaţiei din aşezările miniere Ghelar şi Teliuc, a oraşului Că-
lan şi a localităţilor rurale arondate spitalului.
S 8
Amplasat la liziera de sud-esi a oraşului, in apropierea
unei zone impâdurite, spitalul ocupă o suprafaţă de 6 hectare,
ia nord de artera principală a Hunedoarei, bulevardul 23 Au­
gust.
Ccmplexul spitolicesc cuprinde secţiile şi serviciile de spiţa-
a* 2.13*; lizore propriu-iise, policlinica, in care se pot efectua 1 600 de
consultaţii zilnic, centrul de recoltare şi conservare a sîngeluî, se­
diul Inspectoratului sanitar de stat al oraşului.
înzestrat cu instalaţii şi aparatură modernă, încodrat cu spe­
cialişti, spitalul esle o mindrie a hunedorenilor, a judeţului nos­
tru, un lăcaş grandios al ocrotirii sănătăţii.
In contextul dezvoltării eco­ comerţului la nivelul puterii o mare diversitate, această te de organul judeţean au moderne. Reţeaua comercială deschisă a m ărfurilor, consu­
Un „barometru*' îmbunătăţesc continuu condi­ oamenii, la nivelul cerinţelor muncă ne-a fost nouă de un contribuit In foarte multe ca­ din judeţul simţitor în s-a mul pe Joc al produselor ali­
Hunedoara
de cumpărare de care dispun
nomice şi sociale a ţârii
sc
ajutor neprecupeţit
Comitete­
zuri direct la îmbogăţirea fon­
ul­
dezvoltat
mentare, transportul
laptelui
unui comerţ modern.
ţiile de viaţă ale pppulaţiei —
fonduri
tim ii ani. Importante
vut in centrul activităţii
lor
Voj da numai un singur exem­
scop al întregii poliţiei a parti­ de la sine despre înregistrări­ le de partid din comerţ au a­ dului dc marjă al maqazjndor, Spre fnlregjrea permanentă a la domiciliu, extinderea reţe­
Cîteva cifre şi dale vorbesc
de inve6li|ii ou fost canalizate
lei mobile în locurile şl cen­
plu: in urma intervenţiei Comi-
dului şi slatului noslru
rroblemele cele mai concrete
care indică care loreqjslrea/ă fidel aceas­ le acestui barometru, le con­ ale activităţii fiecărui colectiv. telului judeţean de partid, In t r i­ reţelei de magazine şt unităţi cut In acest timp din dorinţa
trele aglomerate. — s-au năs­
Comerţul esle
barometrul
de
Aprovizionarea ritmică şi
In
feră
mestrul IV anul accsia, am ob­
semnificaţii majore
de aljmentalie publică. Din a-
devenita necesitate de a-1 ser­
ta creştere Dar pentru ca el
prezent
nnl 1966 şi pţnă In
produse,
une|o
crătorilor din comerţ, rezolva­
pe6te <0 de
fost
să înregislre/e valori superi­ trei ani de zile, cîli au trecut sezon. întărirea disciplinei lu ­ ţinut repartiţii suplimentare la s au 1 nvosfit In conşlruclia do vi pe cumpărător la nivelul
din actualul cincinal, au
unităţi
vîndule prin cele 804
oare. oslo nevoie de o muncă de desfacere din judeţ mărfuri rea sesizărilor oamenilor si dintre ele de slrjrlă necesita­ noi spatii comerciale peste 30 unul comerţ civilizat.
Ceea ce
Înregistrează co­
multe
te. Şi dată adăugăm că relaţi­
asemenea
preocupări
prosperitate manifestat la toate nivelele, tn valoare de peste 5 miliarde concret, despre ajutorul pe ca­ ile noa6tre contractuale cu sporind de la 72 840 mp la merţul sub formula .desfaceri
viu,
susţinută, dc un interes
mllioone lei. spaţiul comercial
lor
vorbesc, prin conţinutul
furnizorii locali s-au îmbună­
sporirea
lei. Concomitent cu
66 000 mp. In trei ani eu fost
menţinui
mereu treaz de o
neobosită, continuă şi intensă volum ului de desfacere, a re l-am primit tăţii substanţial datorită in te r­ date In folosinţă 146 magazine călre populaţie" reprezintă
muncă politică si organizatori­ crescut şi consumul pe locu­ Ritmului alert al cerinţelor venţiilor holărite ale orgonp- noi, cele mai multe grupato concretizarea pe plan material
că Dacă cifrele . înregistrate itor la principalele produse trebuie, implicit, să-i cores­ lor de partid, avem o imagine în complexe comerciale (are a p o liticii de ridicare a bună­
tn ultim ul timp de comerţul A m amintit la Început de pundă un fond bogat de mar­ destul de convingătoare a întregesc tinuta urbanistică stării oamenilor, Oamenii
din judeţul nostru impresio­ (aptul că o susţinută muncă fa Dacă ne referim din acest sprijinului eficient de caru modernă a cartierelor noi do cumpără mai mult, deci con­
DUMITRU BOGDAN nează, aceasta se datorează In de parlid a lost aceea care a punct de vedere la sprijinul vorbeam.
bună măsură „oxiqenului" ca­ menţinut mereu viu interesul Comitetului judeţean de partid, Pentru desfacerea fondului locuinţe din oraşe. sumă mal mult. Consumă pen­
director adjunct la re menţine mereu viu focul pentru un comerţ la nivelul este convinqălor să amintim de marfă In continuă creştere Forme noi de deservire ca tru cR posibilităţile dor sporite
Direcţia comercială judeţeană interesului pentru ridicarea cerinţelor Imbruclnd forme de că intervenţiile imediate făcu­ era nevoie de mogazine — autoservirea, expunerea le permit aceasta.
Petrilo, veche oşezare minerească a cunoscut în anii noştri
atributele urbanizării. Opera de sistematizare o oraşelor începu­
tă cu qni în urmă S-a desfăşurat şl in această localitote in toa­
tă amploarea sa.
Unul după alipi au apărut cartiere noi, mai întii de cîteva
zeci de apartamente, apoi de cîteva sute, ajungind în prezent
la cel din fotografia noastră — cartierul 8 Martie.
După mai puţin de 5 ani, de cind s-a săpat aici prima fun­
daţie, cartierul a căpătat dimensiunile unui orăşel dotat cu a ­
proape toate accesoriile social-culţurole şi de deservire pe care
le recjpmă o aşezare modernă. El numără acum circa 2 000 de
apartamente locuite de minerii de la Petrifa şi Lonea şi de alte
categorii de salariaţi.
Blocurile de 9 şi 10 nivele — operă în premieră a construc­
torilor de locuinţe din Valea Jiului — concurează înălţimile
industriale ridicate pe cealaltă parte a Jiului de esj in incinta
exploatării miniere.
E o mărturie vie a g rijii pe cote partidul şi statul nostru
o poartă celor ce munceşc.
Comuna llia, prin to* ceea adevărate semne ale civilizaţiei muncii pe linia dezvoltării con­ După calamitatea naturală, biroului Comitetului judeţean
ce reprezintă ca astăzi, se în­ in ttln ile de obicei la oraşe — tinue a comunei. suferită fn toamna acestui an de partid au fost aduse utilaje
„Porţi" voltare a societăţii socialiste e- locuitorilor bilizatoare organizaţiilor de ba­ Satul şi-a pugiit de Sus, cu greu şi-ar fi pentru construcţia de drumuri,
Au fost trasate sarcini m o­
cadrează solid, sigur şi arm o­
a
au Intrat in viaţa cotidiană
do către locuitorii salului Lă-
nios In vastul program <ie dez­
s au investit sume ce depăşesc
putut
imagina cineva că, In­
con­
ză, comuniştilor, pentru
cu mult cifra dc un milion de
La căminul cultural se des-
laboral de Congresul al IX-lea
tinuarea activităţii de în fru ­
lâşoară o vie activitate cultu-
şl Conferinţa Naţională a parii ral-artj6lică Pragul bibliotecii, museţare a localităţii, prin tr-un timp scurt, aşezarea Işl lei, au venit echipe dc munci-
obişnuit.
vn reprimi aspectul
lori care ne-au ajutat în m un­
dului llia cunoaşte o dczvol cu peste 23 000 de volume, este construirea de noi trotuare, re­ recăpătat Realitatea Insă ne demonstrea­ că Acum> prin deosebita grijă
larg deschise tare ascendentă continuă, Ina- trecut zilnic de zeci de cititori pararea şi renovarea clă diri­ ză că satul şi-a schimbat Dis­ a organelor de partid şi de
cu
lor, plantarea de pomi şi
ar­
întind cu paşi repezi pe calea
niult fn bine Înfăţişarea
stal, satul are o fnlăli.şare no­
O aşezare cu şosele şi trotuare
apropierii de oraş. Traducînd
tn fapte sarcjniJo reieşite din asfaltate, cu farmacie, cinema­ buşti ornamentali, amenajarea trugerile puteau să-şi lase a- uă. Un drum nou face legătura
de noi spaţii verzi Tot pe linia
dinci amprente pe fata salului
cu alte aşezări S-a croit
res­
im
tograf cu program zilnic,
documentele dc partid, sub în ­ taurant şi cofetărie, un liceu urbanizării, comitetul comunal şi In viata oamenilor. Reface­ nou vad apei ce curge de-a
drumarea Comitetului judeţean cu Internat, în care primesc lu­ dc parlid şi consiliul popular înfăţişa­ rea completă a unui drum de lungul satului Lumina electri­
spre oraş de parlid, comuniştii, loti oa­ 7Q0 dc elevi - - ială ce repre­ comunal vor coordona şl s p riji­ acces In sal şi a celui forestier că a aprins din nou becurile
mina ştjinlei şl culturii
pesl*
menii muncii din comuna noas­
a-
ni încheierea lucrărilor dc
iu i esle un lucru uşor. Nici re­
timp
tn toate casele, la puţin
tră au Izbutit, dc la an la
an.
trice de joasă tensiune, cură­
locuinţelor şi aşezămintelor so
să înfăptuiască obiectivele me­ zintă trecerea treptată (le Io provlzionare cu apă curentă u pararea caselor şi a liniei elec­ după ce această bogăţie a pă­
truns
în sat pentru prima d j-
sat la oraş
Prin lol ce s-a făcui şi prin rea
nite a lichida diferenţa dintre Locuitorii comunei sini ferm «-ial-cultiirale, ca .şi cele dc ca­ ţirea Im lln ilo r care au suferii lă. Prăvălia sătească şi-a re­
sat şi oraşz Oricine, in vizită nalizare de po urma calamităţii nu e o deschis uşile.
prin llia, se poale convinqe bolârlU să nu sc oprească aici Ircabă care se poale realiza Aceste lapte oglindesc grija
de rezultatele acestei munci Fi vor deschide lot mai larg ceea ce urmează să îndeplinim cu forţe proprii in cileva săp
porţile localităţii lor înspre o şi aientia deosebită a statului
Blocuri no| de locuinţe, uni vom transpune in viată hotă- tămlni Fără ajutorul stalului,
raş Conferinţa organizaţiei co­ noslru socialist fată de dezvol­
<ă|i comerciale moderne şi d • r/iile partidului şi stalului nn:: venit prompt şi elicacc, greu tarea continuă a societăţii, fa­
TEODOR VASIU munale de parlid a adoptat un IOACHIM ROŞCA
deservire ale cooperaţiei de plan de măsuri în care sînt cu­ tru. vom păşi hotârit pe dru­ tătile ar (j apăsat multă vreme lă de ridicarea continuă a n i­
secra'.arul C andelului cumunal
preşedintele Consiliului popular consum şi meşteşugăreşti, spi­ prinse sarcinile ce revin co­ mul lichidării diferentelor d in ­ de partid pe umerii locuitorilor satului velului do trai al oamenîloi
comunal llia talul, policlinica, dispensarul — muniştilor, tuturor oamenilor tre sat şi oraş. lâpugîu ce Jos Lăpugiu de Sus. La intervenţia muncii de In oraşe şi sale.