Page 4 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 4
D RU M U L S O C IA L IS M U L UT]
SECVENŢE INTERNAŢIONALE---- m m m i i i m i i i i i i / i n i m i r t ! | | / | f 11(1 l l l l l l I M I M I I 11 n ! ! » ' { « j i ; ; ;
— . I 11 l l l l t l l l l t i n i i
!
............ ...... m 1111 n m i 11 l l l l l l M i I I! 1111M I ! I ) 111
COMUNICAT
o m Dezbaterile din Comitetul | MANIFESTĂRI
cu privire la cea de-a 37-a.
i CONSACRATE
politic al Adunării Generale SEMICENTENARULUI şedinţă a Comitetului Executiv
al Consiliului de Ajutor
Cuvîniul ambasadorului român N. Ecobescu UNIRII
NEW YORK :»0 — T rim isul liza în nici o îm prejurare ar rele Europei să-şi poată va lo TRANSILVANIEI Economic Reciproc
special Aqerprcs, N icolae lo- mele nucleare îm potriva state rifica po tenţia lu l lo r creator,
nescu, tra n s m ite : In Com itetul lor rare nu le posedă, iar pe fără teama că munca lo r paş Intre 25 şi 28 noiem brie 1968 C om itetul E xecutiv a apro
po litic al A dunării Generale a de altă parte dc a nu amenin nică va fi zădărnicită de con CU ROMANIA a avut loc la Moscova cea bat planul său de lucru pe a
O .N U . continuă dezbaterile ţa nioiodată aceste state cu flic te şi războaie. Relevînd dc-a X X X V Il-a şedinţă a Co nul 1969, in care sin i incluse
p rivin d problem ele dezarm ării. folosirea lor. Interzicerea re- marea im portanţă ce ar avea-o m itetului Executiv al C onsiliu problem e care determ ină p rin
In şedinţa de vin e ri dim ineaţa curq erii la forţă sau la ame înfăptuirea unor măsuri de FRANŢA lu i de A ju to r Economic Reci cipalele d ire c ţii şi con ţinutul
a com itetului au luat cu vîn lu l ninţarea cu folosirea forţei destindere m ilitară pe acest proc. La şedinţă au participat a c tiv ită ţii organelor C o nsiliu
reprezentanţii României, F iii* este de altfel un princip iu ca continent, reprezentantul ro Asociaţia Franţa-Românio reprezentanţii ţă rilo r membre lu i pe anul v iito r.
pinelor, Canadei şi Ungariei. re, după o îndelungată expe mân s-a re fe rit la Declaraţia a organizat vineri seara ale C.A.E.R. în C om itetul E La şedinţa C om itetului Exe
Reprezentantul României, am rienţă a om enirii, s-a impus de la Bucureşti din 1966, care o masa, urmata de discuţii xecutiv : T. Ţolov, vicepreşe cu tiv s-a exam inat ra p o rtu l
basadorul Nicolae Ecobescu, p rin tre postulatele fundamen prevede, între altele, lichid a cu prilejul aniversării o 50 dinte al C o n siliu lu i de M in iş Com isiei permanente C.A.ER.
după ce a subliniat însemnă tale ale le g a lită ţii Intern atio rea bazelor m ilitare străine, re- de ani de lo unirea Transil tri al R epublicii Populare B ul pentru transp orturi cu p riv ire
tatea ataşam entului statelor la nale, O învederează obligaţia traqerea tu tu ro r trupelor de vaniei cu România. Au par garia, F. Hamouz, vicepreşe la sih ialia şi problem ele dez
obiectivele O ,N U., Fidelitatea ce revine slatelor, în virtutea pe te rito riile altor state în l i ticipat diferite personalităţi dinte al gu vern ulu i Republi v o ltă rii tra n sp o rtu rilo r de că
lor faţă de p rin cip iile şi re Cartei O.N.U., de a se abţine m itele fro n tie re lo r lor na ţio literare, universitare şi artis cii Socialiste Cehoslovace, G. lă to ri Intre ţările membre «le
gulile elementare ale dreptu să recurgă la folosirea forţei, nale, reducerea, în cadrul u tice. Weiss. vicepreşedinte al Con C.AE.R C om itetul Executiv a
lui internaţional contemporan, fie îm potriva in te g rită ţii te ri nor lim ite şi termene puse de Cu acest prilej, Jeon Vi- s iliu lu i de M in iş tri al R epubli adoptat ra p o rtu l şi activitatea
a sp u s: Condiţia determ inan toriale sau independentei p o li acord, a efectivelor fo rţelo r dalent, profesor la Faculta cii Democrate Germane, D. desfăşurată de Comisie cu p ri
tă pentru salvgardarea păcii tice a o ricărui stat, fie In o ri armate ale ambelor state ger tea de istorie şi ştiinţe uma Gom boiav, vicepreşedinte al vire la îm bunătăţirea trans
şi securităţii m ondiale este e niste din Rouen, Dumitru A- C o nsiliu lui de M in iş tri al^ Re p o rtu rilo r internaţionale de
lim inarea for tei şi e celei mai ninoiu, însărcinat cu afaceri pu blicii Populare M onqole, P. călători şi a adoptat o serie
brutale expresii a ei — răz „CONDIŢIA DETERMINANT A PENTRU SALVGARDAREA PĂ a.i, al României in Franţa, Jaroszewicz, vicepreşedinte al de recom andări îndreptate
boiul — ca m ijloc dc regle CII Şl SECURITAJII MONDIALE ESTE ELIMINAREA PORTEI Şl A au evidenţiat semnificaţia a C o nsiliu lui de M in iş tri al Re spre satisfacerea mai deplină
mentare o diferendelor dintre CELEI MAI BRUTALE EXPRESII A El — RĂZBOIUL— CA MIJLOC cestui eveniment. In încheie pu blicii Populare Polone, G. a nevoilor crescinde ale popu
state. Lupta Îm potriva forţei şi DE REGLEMENTARE A DIFERENDELOR DINTRE STATE". re a luat cuvîntu! Jean Hu- Rădulcscu, vicepreşedinte al la ţiei din ţările membre ale
a războiului, răspundere p ri gonnot, profesor de istorie C onsiliului de M in iş tri al Re C A E R in dom eniul trans
m ordială a tu tu ro r ţărilor, dic la Sorbona. pu blicii Socialiste România, p o rtu rilo r internaţionale si
tează Întreprinderea unor mă A. Apro. vicepreşedinte al
ce alt mod incom patibil cu mane, m ăsuri îndreptate spre SUEDIA. — O nouă invenţie suedeză in scopul ocupării spre asigurarea creşterii con
suri efective pentru distruge scopurile N a ţiu n ilo r Unite. îndepărtarea p e rico lu lu i unui JAPONIA G uve rn ului R evoluţionar M un- tinue a n ive lu lu i de deservire
rea m ijloacelor înseşi de du Totodată, a relevat vo rb ito ru l, con flict nuclear, cum sin i crea a cit mai puţin teren pentru parcarea automobilelor Lift pen citoresc-Ţărănesc Ungar, M. a călătorilor.
cere a războiului, înfăptuirea acceptarea de către pu terile rea de zone denuclearizate, In capitala niponă, Asociaţia tru parcare realizat de întreprinderile Kalmor Verkstands AB. Lescciko, vicepreşedinte al C om itetul Executiv a exa
dezarm ării. Soluţia logică, ce nucleare a angajam entului de încetarea z b o ru rilo r avioanelor de prietenie Japonîo-Româ- C o nsiliu lui de M in iş tri al U minat şi a adoptai propuneri
se impune cu puterea eviden a jiu recurge la ameninţarea străine cu bombe nucleare nia a sărbătorit semicente n iu n ii R epu blicilo r Sovietice p rivind exam inarea unor pro
ţei, o constituie realizarea de cu folosirea si la utilizarea ar deasupra te rito riilo r slatelor narul unirii Transilvaniei cu Socialiste. bleme economice generale (de
zarm ării generale, a dezarmă melor nucleare contra ţă rilo i europene si a in tră rii în p o r România în cadrul unei reu Arestări La şedinţa C om itetului E com erţ exterior şi financiare),
r ii nucleare in prim ul rînd. ce nu deţin asemenea arme, ar tu rile acestor state a unor na niuni festive. Ambasadorul xecutiv a participat, în con menite să contribuie lo Îm bu
G uvernul român, a spus v o r fi în lr-o perfectă concordanţă ve subm arine şi de suprafaţă întrevederile la Madrid form itate cu Convenţia dintre nătăţirea în continuare a spe
bito rul, se pronunţă In favoa cu stip u la ţiile D eclaraţiei cu străine cu arme nucleare la României la Tokio, Ion Dat- C.A.E.R. şi guvernul R epubli cia liză rii si cooperării în
rea efectuării, paralel cu efor p riv ire la Interzicerea fo lo si bord. cu, a făcut cu acest prilej M ADR ID 30 (Aqerpres). — cii Socialiste Federative Iugo producţie, precum si a ltr p ro
tu rile în direcţia dezarm ării rii arm elor nucleare şi term o Convinsă de faptul că rea o omplâ evocare a semnifi preşedintelui In urma m an ifestaţiilor stu slavia, A G rlieikov, membru bleme ale colaborării econo
generale, a unor măsuri par nucleare, adoptata de A du na lizarea unui sistem durabil de caţiei actului de la 1 Decem denţeşti de vineri, ţinute sub al Vecei Executive Federale. mice st l cîhnico-ştiinţifice, fă-
ţiale cu caracter tranzitoriu, rea Generală la 24 noiem brie pace şi securitate în Europa brie 1918, In continuare a semnul luptei îm potriva repre Şedinţa C om itetului Exe rîn d recom andări corespunză
în vederea dim inuării p rim e j 1961. trebuie să fie rezultatul stră avut loc o gală de filme ales al S.U A. siunilor, p o litia a arestat 200 cutiv a fost prezidată dc G. toare.
diei războiului ţ interzicerea da niilo r neobosite ale tu turo r documentare româneşti. de studenţi. Corespondentul Weiss, reprezentantul Repu
folo sirii arm elor nucleare şi Ca ţară europeană, a sub li na ţiu n ilo r con tinentului, Româ din M adrid al aqenţiei UPI a b lic ii Democrate Germane, v i In legătură cu solicitarea
încheierea unei convenţii in niat ambasadorul N. Ecobescu, nia, a spus v o rb ito ru l, îşi adu CHILE NEW YORK 30 (Agerpres). nunţă că im portante forţe po cepreşedinte al C o nsiliu lui do Vecei Executive Federative a
ternaţionale în acest scop, ca România acordă o im portanţă ce propria sa con tribu ţie la Preşedintele ales al S.U.A., liţieneşti, dotate cu maşini M in iş tri al RD. Germane. Iugoslaviei, C om itetul Execu
deosebită rea liză rii securităţii
o măsură de primă urgenţă, în Europa. Edificarea securită această operă, actionînd cu Cu prilejul aniversarii se Richard N ixon. a avut vin e ri blindate şi cu cisterne cu La şedinţă a fost exam inat tiv a fost de acord cu 1 V ■
interzicerea experienţelor cu micentenarului unirii Transil la „ca rtie ru l său general", in apă. sini masate în cartie rul şi adoptai raportul C om itetu rea colaborării R.S.F.I. Ir
ţii europene constituie, după hotărîrc pentru aşezarea ra cirul C.AE.R in domeni
arme nucleare, crearea de zo convinqerea gu vern ulu i ro p o rtu rilo r interstatale pe baze vaniei cu România, la 27 no stalat la etajul 39 al hotelului U n ive rsită ţii din M adrid, unde lu i Executiv cu p riv ire la ac
ne denuclearizate. noi, pentru elim inarea surse iembrie a.c,, ambasada new -yorkez „P ierre", întreve în cursul zilei de sîmbătă a tivitatea C o nsiliu lui dc A ju d u strici de petrol şi gaz,
mân, una din problem ele cele
N. Ecobescu a declarat, în lo r de tensiune şi anim ozitate României din Santiago de deri cu o serie de personali izbucnit un incendiu într-una tor Economic Reciproc între Şedinţa C om itetului Ex,
mai im portante ale v ie ţii po
continuare, că delegaţia rom â care pot pe riclita pacea, pen Chile a organizat o reuniune tăţi, p rin tre care fostul m inis din vechile clă d iri un ive rsita sesiunile a X X I-a şi a X X Il-a tiv s-a desfăşurat in tr-o at
litice a încercatului continent,
nă se pronunţă si ou această tru dezvoltarea colaborării pe cu membrii coloniei române. tru, W illia m Scranton, şi Hen- re. Nu au mai fost înreg istra şi principalele ei d ire cţii şi mosferă de prietenie frăţească,
care afectează p rin consecin
fcazic pentru lichidarea baze ţele sale întreaga situaţie in ţoale p lan urile şi continuarea Despre însemnătatea acestui ry Kissinger, directoru l progra te cio cniri între forţele de sarcini pe perioada im ediat deplină înţelegere reciprocă
lor m ilitare străine, pentru re ternaţională Considerăm că tu dialogului, ca factor esenţial eveniment istoric a vorbit în m ului dc studii In problem ele ordine şi studenţi. urm ătoare. şi unanim itate de păreri.
tragerea trupelor de pe solul tu ro r slatelor europene le re al prom ovării încrederii şi îm sărcinatul cu afaceri ad-inte- m ilita re al U n ive rsită ţii Har-
altor ţări. Generatoare de vine datoria de a acţiona de b u n ă tă ţirii clim atulu i p o litic rim, Gheorghe Luca, vard.
tensiune $i nelinişte, prezenţa o asemenea m anieră tncît pro european. P urtătorul de cu vîn l al lu i
unor asemenea baze si trupe cesul destinderii să nu fie frî- In încheierea in te rve n ţie i PAKISTAN N ixon a declarat că In cursul
pe te rito riu l altor state are e nat, ci, dim potrivă, încurajat şi sale, ambasadorul român N i în tre ve d e rilo r au fost exam ina CURIER • CURIER • CURIER
fecte nocive asupra situaţiei colae Ecobescu. s-a re fe rit la Cu prilejul aniversării se te problem e de politică exter
internaţionale in ansamblul ei. am plificat p rin toate m ijlo a ce problem a fo lo s irii paşnice a e micentenarului unirii Transil nă şi s-au discutat eventualele
Totodată, delegaţia română se le, astfel îneît toate popoa- nergiei nucleare. vaniei cu România, M ihai nu m iri In v iito ru l guvern.
declară în favoarea interzice Magheru, a m b a s a d o r u l A genţia Associated Press re
rii u tiliz ă rii în scopuri m ilita României în Pakistan, a or levă că cele trei în ttln iri a
re a te rito riilo r submarine si ganizat o conferinţă de pre vute de Nixon în tim p de cinci A p ro xim a tiv 4 m ilioane de ofensiva pregătită de p a rti
tuate în afara lim ite lo r ju ris C r iz a p o li t i c ă zile cu H enry Kissinger au alegători din Venezuela v o r zani, m em bri ai U n iun ii Po
dicţiei naţionale, prin încheie să. Ziarele pakistaneze au în tă rit speculaţiile p o triv it că desemna la 1 decembrie pe po rului A irica n Zlmbabwc.
rea unui instrum ent in te rna ţio manifestat un viu interes rora acesta ar putea deveni con noul preşedinte al re p u b li au provocat în g rijo ra rea o-
nal corespunzător. d in C o lu m b ia pentru istoria poporului silier personal al preşedintelui cii, la s lirş itu l unei campa fic ia iltă ţilo r din Rhodcsia.
Referindn-se la im portanta român şi dezvoltarea relaţii nii electorale, apreciate de Acestea au ordonat, după
problemă a garanţiilor, repre lor româno-pakistaneze. Ra în problem ele secu rităţii na observatori ca cea mal cal cum Informează agenţia As
ţionale Kissinger este conside
zentantul român a declarat că BOGOTA 30 (Agerpres). — ciat că asemenea m ăsuri u r dio Pakistan din Rawalpindi rat drept un specialist în pro mă din întreaga istorie a (?* sociated Press, m obilizarea
şi nevoia urgentă de n solu Colum bia cunoaşte, înce- măresc întărirea poziţiei l i a transmis declaraţiile am rII. Cu toate acestea, armata unor im portanţe efective m i
ţiona In mod satisfăcător a- pînd de vin e ri, o nouă criză b e ralilo r şi asigurarea unei basadorului român. blemele secu rităţii europene. a adoptat măsuri excepţio lita re in valea F lu viu lu i
ecastă problemă se află in po litică care, după cum apre m a jo rită ţi a acestui partid la N A T O . si ale zonei M ării nale pentru a menţine o rd i Zambczi
tr-un raport de slrînsă in te r ciază agenţia Reuler, ,,ame- viito a re le aleqeri. Preşedinte M editerane nea in tim pul desfăşurării
dependenţă cu tra ta tu l de ne- ninţă v iito ru l coaliţiei F rontu le Colum biei a susţinut, de a scrutin ului. Aceste precau-
pro life ra re a arm elor nucleare, lu i naţional, alcătuit din două semenea, necesitatea a b o lirii l(un( sînt luate pentru a c-
statele care prin tratat renun partide, care guvernează a stării de urqenţă instaurate în vita repetarea atmosferei In oraşul canadian M ont-
ţă la aceste arme fiind pe de ceastă ţară de peste 10 a n i” . tară încă în urmă cu trei ani. •edarapa unul purtător aleg erilor din 1963, care s-au reai s-au deschis vin e ri lu
plin îndreptăţite să obţină ga Preşedintele colum bian, Car- Toate cererile sale au fost în desfăşurat într-o stare de crările C onferinţei ţă rilo r din
rantarea efectivă a securităţii los Lleras Restrepo, a demis să blocate de Congres, ceea' extrem ă tensiune politică. emisfera occidentală pentru
lor. Do aici derivă înainte dc pe m em brii C abinetului do M i- ce a si determ inat de allfel de cuvtnt al M. a. e. încetarea războiului din
toate necesitatea ca puterile nişlri, ca urm are a unor pro prezentarea demisiei preşedin Vietnam . La dezbateri iau
care dispun de arme nucleare funde divergenţe de păreri nului, demisie respinsă de Se al R. D. Vietnam parte ap roxim a tiv 2 000 dc
telu i Restrepo, la începutul fi
să^şi asume obligaţia solem dintre m em brii coa liţie i p ri G uvernul C eylonului a de delegaţi, p rintre care şi re
nă pe de o parte de a nu u ti vind o serie de reform e con nat H A N O I 30 (Agerpres). — cretat vin e ri seara, ca u r prezentanţii din R.D. V ie t
stituţionale menite să ducă la şi acţiunile comise de forţe
In noile co n d iţii create, ob Un pu rtă tor de cuvînt a) le armate ale S.U.A. în j a r mare a grevei generale a nam şi ai F.N.E. din V ie tn a
o liberalizare a regim ului. Lle
servatorii p o litic i din Bogota M in iste ru lu i A fa ce rilo r E xter tea de sud a zonei de m ilita fu n cţio n a rilo r publici, starea m ul dc sud. Sînt exam inate
ras Restrepo a declarat că,
consideră că preşedintele Co ne al R D. Vietnam a dat pu rizate. de urgenţă Forţele de p o li o serie de probleme re fe ri JAPONIA, — Clădirea Shi-
Formarea noului după părerea sa, actuala coa lum biei va încerca să formeze b lic ită ţii o declaraţie în care In declaraţie se arată că la ţie au ocupat im ediat d ife toare (a intensificarea cam zuoka de 57 m înălţime —
liţie dintre partidele liberal şi
conservator ,,nu mai întruneş acum o nouă coaliţie, oferind este condamnată bombardarea 27 noiem brie avioane am eri rite puncte strategice din paniei în favoarea înce tă rii una din cele mai moderne
capitala ţă rii.
Concom itent,
războiului dus de S.U.A. îm
guvern japonez te co n d iţiile pe care le con posturi m inisteriale reprezen de către aviaţia S.U.A. a pro cane au bombardat lo ca lită ţile nouă u n ită ţi ale m arinei şl p o triva poporului vietnam ez construcţii aie oraşului Tokio.
ta n ţilo r altor grupări politice
vinciei Quang Binh — te rito
sider indispensabile pentru în Ly Ninh. Bao Ninh şi Hien arm atei terestre au fost pu şl pentru retragerea trupe lo r
TO K IO 30 (Agerpres) — Du deplinirea program ului g u ve r aliate in opoziţie. riu al R D. Vietnam , precum N inh din provincia Quanq se la dispoziţia în a ltu lu i co americane din Vietnam . • • •
pă intense consultări cu d i nam ental". Un mare număr de Binfi. La 25 şi 26 noiem brie mandament al armatei.
verse fracţiun i ale p a rtid u lu i qu vem atori p ro vin cia li şi-au un ităţi ale arm atei americane • • • Jumătate din num ărul po
acţiune conside Interviul premierului francez
de quvernăm înt, Partidul li- prezentat la rln d u l lor dem i au efectuat o serie de opera • • • liţiş tilo r şi po m pierilor din
beral-democrat, prim ul m inis siile, într-o ţiu n i în partea de sud a zo Cel mai marc calendar ro oraşul N ew ark (stalul New
tru, Eisaku Salo, a anunţat sîm- rată ca urm ărind să olere m i nei dem ilitarizate, care au dus Cu p rile ju l sosirii în T u r man cunoscut a fost găsit de Jcrsey), au început Ieri o
bătă dim ineaţa componenţa nou nă liberă preşedintelui ţă rii PARIS 30 (Agerpres). Intr-un vila b ile anum ite urcări „A m .la pierderea v ie ţii unor lo c u i cia a noului ambasador al arheologi sub basillca Santa grevă pentru sp rijin ire a ce
lu i guvern. Din noul guvern fac pentru a forma un nou gu in te rviu acordat posturilor de vrut să evităm devalorizarea, tori paşnici şi au provocat pa Statelor Unite, Roberl Ka- M aria M agglore, una din re rii lo r de sporire a sala
parte K iic lii A ic lii, m inistru al vern. radio franceze, prim ul m inis a spus el, care ar fi avut drept gube m ateriale. raer, studenţii (urci au des cele mai celebre biserici din riilo r P o liţiştii şi pom pierii
afacerilor externe, Takeo Fu- Disputa dintre lid e rii p a rti tru, Couve de M u rville , a de rezultat o sporire masivă a C ontinuînd actele aqresîvc făşurat dem onstraţii antlam e- capitala Ita lie i. C alendarul a fla ţi în grevă au cerut să
kuda, m in istrul finanţelor, Kir- delor libera l şi conservator a clarai că m ăsurile de urgen p re tu rilo r pentru fiecare fran îm potriva R epublicii Demo rlcanc pe aeroporturile din este o pictură m urală datind fie consideraţi în „concediu
chf A rila , m in istrul apărării fost provocată de in te n ţiile tă nu reprezintă o m odificare cez". Referindu-se la re la ţiile crate Vietnam şi poporului Istanbut şl A nkara. Au avut din anul 332 al erei noastre. m edical*.
naţionale şi a lţii. preşedintelui Reslrepo de a a p o litic ii economice a Fran franco-americane, Couve de vietnamez, se spune In decla loc cio cn iri cu poliţia, care Fiecare lună ocupă un pa • • •
Formarea noului guvern ja menţine la actualul nivel nu ţei, ci numai o „accelerare a M u rv ille a declarat : „Trăim raţie, Statele Unite sfidează a arestat 17 studenţi. nou de 150 centim etri în ă l
publică
m ondială
din
opinia
ponez cerută de către Conven aplicării lo r". El a subliniat că într-o lume în care nim eni nu ţim e şi 45 lăţim e, panourile Studenţii din M adrid
ţia P artidului liberal-dem ocrat, m ărul m em brilor Camerei de guvernul urmăreşte să în fru n are interes să încurajeze aven lumea întreagă si din S.U.A. # • * fiin d despărţite unele de a l au organizat „o zi de
a fost determ inată de noua pu ta ţilo r şi Senatului şi de te concurenţa străină, sporind tu rile monetare, pentru că e- G uvernul R.D Vietnam con tele cu p ictu ri reprezentind acţiu ni îm potriva repre-
distribu ire a forţelor în partid a se stabili o nouă repartiza e xp orturile şi in vestiţiile. xislă o regulă p rivito a re la damnă cu holărîre acţiunile T ribu na lul din Darmstadt scene agricole şl rustice. s iu n ii". P oliţia a înterve-
după alegerea lu i Eisaku Salo, re a m andatelor in Congres Şeful guvernului a anunţat aqresive ale S.U.A. si decla a condamnat vin e ri, Ia pe n it cu bru ta lita te contra ma-
pentru o treia oară. ca preşe că a u torităţile vo r acţiona cu solidaritatea p rincip alelo r m o ră că Statele Unite vor purta depse între 4 şl 15 ani, şante • • • n iie s ta ţillo r organizate în d i
pentru fiecare provincie. nede". toată răspunderea pentru ele. foşti o fiţe ri şi subofiţeri SS.
dinte al pa rtidu lui şi ca prîm- ferm itate pentru con tro lu l pre fe rite facultăţi. La Facultatea
La Paris a luat slirşit v i
m inistru al Japoniei. Partidul conservator a apre ţu rilo r, cu toate că sînt ine- în v in u iţi de crim e de război. neri seara cea de-a 5-a reu de filo zofic, forţele de p o li
Condam naţii s-au
făcut v i
novaţi de participarea, in U- niune consultativă a ţă rilo r ţie au pătruns in clădire
Discursul preşedintelui cralna, in lim pu! celui de-al semnalare ale T ra ta tu lu i a pcntnt a-i dispersa pe stu
doilea război mondial, la e supra A n ta rcticii — S.U.A., denţi. La Facultatea de ş tiin
ţe economice s-a produs o
U.R.S S..
Republicii Populare xccutarea în masă a m ii de lia, A frica Argentina, A u stra ciocnire in tre p o liţie Şi stu
c iv ili. In cursul procesului,
sud. Belgia.
de
denţi.
care a durat mal m ult de 14 Chile, Franţa. Marea B rita
a Yemenului de sud luni, au fost audiaţi 175 de nic, Japonia. N orvegia şi
m artori din mai m ulte ţări. Noua Zeelandă. P articipanţii
ADEN 30 (Agerpres). — pentru crearea unor noi între
Preşedintele R epublicii Popu prinderi. « la dezbateri au adoptat o se După cum relatează agen
lare a Yem enului de sud, Kah- Preşedintele A l Shaabi a rie de recom andări privind ţia Associated Press, preşe
tan A l Shaabi, a rostit vineri subliniat In cuvintarea sa pe In valea F lu viu lu i Zam- dezvoltarea cooperării în do dintele ales al Statelor U
seara un discurs radiodifuzat ricolele care planează asupra nite. Richard N ixon. a p ri
cu ocazia aniversării prim ulu i Yem enului de sud din partea bezi se semnalează o in te n meniul tele com u nica ţiilo r si mit o petiţie din partea unui
an de Ia obţinerea indepen elem entelor ostile regim ului sificare a a cţiu n ilo r un ităţi- ■ m eleorologlel, precum şi în grup de 11 studenţi, în care
dentei. Făcînd o succintă tre republican, în frunte cu sul lo r de guerilă africane. Se legătură cu protejarea fau se cer acţiuni menite să pu
cere în revistă a situa ţiei in tanii şi em irii fostei federa pare că relatările ce circulă nei şî flore i acestui conti nă capăt „foam etei larg râs-
terne, el a arălal că în po ţii a A rabiei dc Sud, care sînt Ia Sallsbury, în legătură cu pîndite* din m ulte regiuni
fida numeroaselor greutăţi fi s p rijin iţi de A rabia Saudită. nent ale S.U.A Cei II studenţi
nanciare prin care trece ţara. El a anunţat că forţele arm a au declarat săptămlna trecu
au fost obţinute succese pe te au capturai recent un qrup tă o grevă a foamei în semn
Barbados a sărbătorit simbătă cea de-a doua a n ive r
calea dezvoltării economice $i de mercenari care se aflau în sare a independenţei, după cc tim p de 300 dc ani a fost o dc sp rijin feţă de petiţia lor.
sociale a R epublicii Populare solda foştilo r sultani şi că a Peste 2 500 dc persoane au
a Yem enului de sud, am in ceştia vor fi de feriţi justiţiei. colonie a M a rii Britanii. Această insulă, cu o suprafaţă de semnat p e tiţii care sp rijin ă
tind că in dom eniile educa De asemenea, Shaabi a a- 430 km pătraţi $1 250 000 lo cu ito ri, a obţinut succese rem ar acţiunea studenţilor. In aces
ţiei, cu ltu rii, sănătăţii pu b li nuntat că un ităţile de aviaţie cabile in diversificarea a g ric u ltu rii, ceea ce a pus capăt de
ce si construcţiei de drum uri sud-yem enile nou formate avi pendenţei sale aproape totale faţă dc producţia de trestie te mesaje se arală că „m u lţi
situaţia s-a îm bunătăţit mult. distrus In cursul acestei săp- de zahăr. Au fo it obţinute succese si în dom eniul dezvoltă oameni din S.U.A pot mînca
rii industriale şi a turism ului.
De asemenea, In scopul solu tămîni un convoi dc 25 dc ce doresc, in tim p cc săra
ţion ării actualelor d ificu ltă ţi autovehicule m ilita re inamice Festivităţile independenţei vor dura trei zile. Cu acest cii se află într-o permanen
economice, au fost luate unele In apropiere de localitatea p rile j se vor desfăşura numeroase m anifestări culturale şi
întreceri sportive.
măsuri pentru reducerea chel- Beihan. Dacă cercurile rega tă „grevă a foamei*.
lu ie lilo r adm inistrative, creş liste vo r încerca in continua
terea d ife rite lo r taxe, în re să stăvilească mersul îna
special pe produsele de lux, inte al Yem enului de sud —
a subliniat In încheiere Al
şi se intenţionează să se ex CURIER • CURIER - CURIER
R.S.F. IUGOSLAVIA. — Noul cartier al Zagrebului, capitala Croaţiei — „Novi Zagreb1'. tindă cooperarea tehnică şi e Shaabi — acestea vo r prim i
fo rţe lo r
credincioase
riposta
conomică cu numeroase ţări republicii.
REDACŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA ZIAR U LU I i str. Dr. Petra G roza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. - TIPAR UL» întreprinderea poligrafică H unedoara-D eia.