Page 41 - Drumul_socialismului_1968_12

C E r r r - S O C M lî I SUi

ADUNAREA DIN CAPITALA

Cuvântarea tovarăşului Waiter Ulbricht l-a primit O . K . I I .

pe ministrul de externe Intervenţia reprezentantului
c o r n iţe  p o slo l al României român în Comitetul pentru

BERLIN 12 Coresponden­ M inistrul de externe al
tul Agerpres, Şl, Deju, trans­ României a transmis cu acest teritoriile de sub tutelă
îl aveau cu cuvîntul scris, au mat înaltă organizarea, lupta trecere cu succes la următorul mite : La 12 decembrie, minis­ prilej un mesaj de salul din
reuşit să înţeleagă mai devre­ proletariatului şi a aliaţilor săi plan cincinal. trul afacerilor externe al Re­ partea tovarăşului Nicolae
me izvo rul nedreptăţilor din pentru înfăptuirea sarcinilor Temeiul acestei convingeri publicii Socialiste România. Ceauşescu, urind preşedintelui
societate, contribuind direct la lor istorice, de răsturnare a — a spus el — constă In fap­ Corneliu Mânescu. care se a- Consiliului de Stat, guvernu­ şi neautonome
răspîndirea în mase a ideilor orînduirii capitaliste şi de z i­ tul că tot ce s-a înfăptuit trai­ flâ într-o vizită oficială in R.D. lui R D.G. şi întregului popor
slate naţionale şl s-au desă- socialismului ştiinţific. dire a orînduirii socialiste. nic şl luminos în -aceşti ani pe Germană, a fost prinţii do al R.D. Germane noi succese
v îr 5it altele. In acest context pămintul străbun al patriei VValter Ulbricht, preşedintele în munca de construire a so­
A cţiun ile revendicative gre­
Crearea in mai 1921 a P arti­
.♦«Uernaţional a triumfat şi lu p­ viste ale lu crătorilor tipografi dului Comunist, detaşament de este rodul muncii crealoare, Consiliului de Stat al R. D. cialismului. La rîndul său. to ­ NEW «YORK 12. Trimisul spe­ din aceste teritorii şl despre
i i de eliberare naţională a po­ Germane, prim-secretar al C C varăşul W aller Ulbricht a ru ­ cial Agerpres, Nicolae Ionescu, îm potrivirea şi boicotarea de
s-au {mut Jant în a doua ju­ avangardă al clasei muncitoa­ entuziaste, eroice a întregului
norului român, în cadrul căreia al P.S.U.G, gat pe ministrul de externe al transmile t In Comitelui pentru către marile monopoluri a re­
mătate a anului 1918, cresclnd re, înarmat cu ideologia mar- popor, strîns unit în ju rul for­
Aişcarea muncitorească şi so­ României să transmită tovară­ teritoriile de sub tutelă şi neau­ zoluţiilor şi hotSrlrilor O rga­
în intensitate şi culminînd cu xist-leninistă, a constituit un te! politice conducătoare a La Intîlnirea, care s-a desfă­
cialistă a participat în mod marea demonstraţie din ziua moment de cea mai mare tării — Partidul Comunist Ro­ şurat într-o atmosfera caldă, şului Nicolae Ceauşescu un tonome al A du nării Generale, nizaţiei N aţiunilor Unite p ri­
activ. de 13 decembrie. importantă în istoria proletaria­ mân. prietenească, au participat pre­ mesaj de salut şi sincere urări se desfăşoară o amplă dezba­ vind acordarea Independenţei
Făurirea statului naţional u­ In dimineaţa acelei zile, cei tului, a întregului popor ro­ Unitatea social-politică a tu­ şedintele Consiliului de M i­ nenlru succesul construcţiei tere consacrată coordonării e­ ţărilor coloniale, reprezentan­
nitar român prin unirea Tran­ aproape 600 de tipografi din mân turor oamenilor muncii, fără niştri a) R.D.G.. W illi Stoph, socialiste în Republica Socia­ forturilor Organizaţiei N a ţiu n i­ tul României a d e cla ra t: „D a­
că astăzi A frica
listă România.
prezintă ta­
silvaniei cu România la 1 de­ Capitală au încetat lucrul si Continuînd lupta de veacuri deosebire de naţionalitate, re ministrul afacerilor externe lor Unite îndreptate spre elim i­
cembrie 1918, a fost deci re ­ au pornit spre M inisterul In­ prezintă — aşa cum a subli­ Otto Winzer. secretarul Con­ In cursul întrevederii au narea vestigiilor colonialismu­ bloul unei vaste regiuni sub­
zultatul luptei poporului, ani­ dustriei şi Comerţului, înso­ a poporului pentru eliberare niat recent în Marea Adunare siliului de Stat. Otto Cotsche. fost discutale probleme p ri­ lui şi a manifestărilor recru­ dezvoltate, aceasta nu se dato-
naţională şi neatîrnare,
descente de neocolonialîsm.
reşte lipsei de resurse natura­
cele
mat de veacuri de Ideea unită­ ţind delegaţia pe care au de­ mai bune tradiţii ale mişcării Naţională, tovarăşul Nlcolae adjunctul ministrului afaceri­ vind relaţiile dintre cele le sau umane, cl tocmai faptu­
ţii naţionale, a fost un eveni­ semnat-o să prezinte revendi­ muncitoreşti şi socialiste, Parti­ Ceauşescu — „O uriaşă reali­ lor externe, Oskar Fischer. şi două ţări şi Linele rroblem e Referindu-se în intervenţia lui că popoarele acestui bogat
ment ce corespundea cerinţelor cările lor. La chemarea Comi­ dul Comunist a devenit expo­ zare a politicii partidului, re­ ambasadorul R.D. Germane în internaţionale actuole. sa la proiectul de rezoluţie a- continent au fost în mod crud
România. Ewald Moldt. Corne­
obiective ale dezvoltării isto­ siei locale a sindicatelor, mii nentul fidel al intereselor cla­ zultatul victoriei depline şi liu Mânescu a fost însoţit do In cursul după-amiezii. to ­ (lal in atenţia participanţilor la şi vreme îndelungată exploa­
rice. de m uncitori de la în tre p rin ­ sei muncitoare, al maselor largi definitive a socialismului, un ambasadorul României în R.D. varăşul Corneliu Mânescu si lucrări, fn legătură cu „a c tiv i­ tate. A frica va rătnîne sub­
persoanele care 11 însoţesc au
A ctu l memorabil al u n irii a derile din cartierele Lînărlei, populare, forţa politică cea nesecat izvor de forţă $i trăi­ Germanâ, Nicolae Ghenea. plecat într-o vizită la Dresda. tăţile intereselor străine econo­ dezvoltată atîta timp cit inte­
Filaret, ceferiştii, metalurqiştii, nicie a orînd uirii noastre". mice şi de altă natură- care Mau
creat cadrul statal şl politic-
STB .-iştii, lucrători din alte mai înaintată şi cea mai dina­ Referindu-se la politica ex­ în calea aplicării „Declaraţiei cu resele străine vor continua să
economic necesar dezvoltării
întreprinderi s-au adunat în mică a societăţii româneşti. ternă a partidului şi statului privire la acordarea indepen­ opereze aici nestlnjenlt. Sarci­
mal rapide a forţelor de pro­ coloane masive pe Calea V ic ­ Întreaga perioadă, de la crea­ nostru, vorb itoru l a subliniat denţei ţărilor şi popoarelor co­ nile organizaţiei mondiale, ale
ducţie pe întreg teritoriul ta­ toriei, manifestîndu-şi solida­ rea partidului comunist pînă sprijin ul si aprobarea unanimă loniale". reprezentantul Româ­ întregii umanilâti, constau în
rii, a favorizat înmănuncherea Eforturile pentru organizarea
ritatea M ulţim ea înflăcărată la eliberarea patriei de sub ju ­ de care se bucură ea din par­ niei, Nicolae Micu, a subliniat ajutorarea mişcărilor de elibe­
energiilor şi capacităţilor crea­ scanda r „VTem pline", .V rem gul fascist, a fost plină de bă­ tea întregului popor. printre altele : „A c tiv ită ţile in ­ rare naţională şi socială, din
toare ale întregului popor, am­ ziua de lucru de opt ore", tălii de clasă purtate, sub con­ Bazată neclintit pe p rin cip ii­ unor noi tratative nigeriano — tereselor străine se numără continentul african şl din alte
plificarea activităţii unitare a „Jos starea de asediu", „Pă- le independentei şi suverani­ printre factorii fundamental» teritorii dependente, să răs­
mişcării muncitoreşti, a tuturor mint ţăranilor", .Trăiască l i ­ ducerea sa, de oamenii muncii tăţii naţionale, ale egalităţii care determină menţinerea în toarne eşafodajul ridicat de fo r­
forţelor democratice Aceste bertatea", „Jos regele". „T ră ­ de la oraşe şi sate împotriva In d re p tu ri neamestecului în biafreze par să aibă pu(ine continuare a unor vaste re­ ţele colonialismului, pentru ca
capitaliste şi mo­
exploatării
forte militau pentru ca Unirea iască republica socialistă” Era şiereşti, a dominaţiei capitalu­ treburile interne şi avantajului giuni ale lumii fntr-o situaţie popoarele respective să se poa­
să fie folosită în avantajul ge­ o puternică desfăşurare de fo r­ lui străin, pentru dreptate so­ reciproc, politica noastră ex­ intolerabilă de dependentă eco­ tă bucura în mod suveran şl
neral al maselor largi popu­ te munciloreşli, cum niciodată ternă, împletită orqanic cu şanse de succes nomică si politică. în condiţiile independent de toate bogăţiile»
lare. Dar burghezia şi moşieri- pînă atunci nu se văzuse pe cială şi independentă naţională, politica internă, corespunde unei subdezvoltări generale a­ naturale ale ţărilor lor".
pentru democraţie, egalitate în
mea, care se aflau la putere, străzile ' Capitalei, o manifes­ drepturi şi a oamenilor m un­ intru totul intereselor poporu UM U AH1A 12 (Agerpres). E­ special al guvernului britanic, larmante. Prezenta acestei p ro ­ In intervenţia sa reprezentan­
s-au îm potrivit cu înverşunare tare cu un rron un ţa t caracter cii români şi a celor aparţi- luj român, intereselor socialis forturile pentru organizarea u ­ Maurice Foiey, convorbirile a­ bleme pe ordinea de zi a A ­ tul român s-a pronunţat fn fa­
acestei tendinţe fireşti, au folo­ politic, evidenţiind pregnant nînd naţionalităţilor conlocui­ mulul şi păcii în întreaga lu ­ nei noi runde de negocieri fe- vute la Lagos de lordul Shep- dunării Generale si examinarea voarea proiectului de rezoluţie
sit Unirea pentru interesele lor marea combativitate a m unci­ toare, îm potriva şovinismului şi me deralo-hiafreze, menite sa pu­ herd, ministrul de stat pentru *t permit să se înţeleagă mal care stipulează necesitatea a-
înguste de clasă. Ele şi-au con­ torimii, puterea de organizare rasismului, îm potriva fascis­ In mod firesc, ca parte in nă capăt în mod paşnic unui problemele Common weallini lui, bine şi să se identifice acele plicăriî depline de către toate
solidat treptat poziţiile şi au şi mobilizare a sindicatelor mului şi a războiului hillerist teqrantă a sistemului socialist război pustiitor de peste 18 precum si propunerea împăra­ forte care fac posibilă perpe­
aruncat pe seama maselor înfricoşat, guvernul a răs­ In aceste aspre încleştări cu mondial, tara noastră face to­ luni. par să aibă puţine şanse tului Etiopiei, Haile Sclassie 1, tuarea colonialismului". instituţiile specializate şl insti­
populare toate greutăţile refa­ puns cu o cruzime fără sea­ rcactiunea. clasa muncitoare, tul pentru a dezvolta priete­ de succes, potrivit observatori­ in legătura cu convocarea co­ Vorbind apoi pe larg despre tuţiile Internationale afiliate I*
cerii economice a ţării. Totoda­ măn la cererile îndreptăţite partidul ei revoluţionar, s-au nia, colaborarea şi alianţa cu lor politici. Joi, postul de radio m itetului special al O U A în­ penetraţia m onopolurilor străi­ O .N U . a Declaraţiei cu p r iv i­
tă, nesocotindu-se interesele ale m uncitorim ii. Armata bur­ călit, şi-au ridicat neîncetat ni­ toate ţările socialiste, conştien­ Umuahia a transmis o declara­ sărcinat cu soluţionarea situa­ ne în teritoriile dependente, re la acordarea Independentei
poporului, bogăţiile tării au gheziei şi moşierimii a dezlăn­ velul de organizare, combati­ tă că unitatea, forţa şi pres­ ţie In care se precizează că
fost aruncate tot mai mult în ţuit un măcel cumplit, scâl- vitatea, capacitatea de luptă, şt tigiul acestor tari constituie „Biafra respinge orice trata­ ţiei din Nigeria. despre exploatarea populaţiilor ţărilor şi popoarelor coloniale.
braţele hrăpăreţe ale m arilor dlnd Piaţa Teatrului National au cucerit victoria. împlinind factori hotărîtori ai succesului tive de pace la care ea nu va
monopoluri occidentale. în slnge muncitoresc Peste astfel cerinţele obiective ale luptei pentru pace şi progres participa ca stat suveran şi in ­ ^ O I M H r W M M M M n c w a i
100 de m uncitori nevinovaţi, al întregului front anliimperia- dependent" Declaraţia b ia-
In tim p ce creşteau p ro fitu ri­ care cereau pline şi dreptate dezvoltării societăţii româneşti. fre2ă este apreciată ca un răs­
noi CURIER • CURIER • CURIER
le claselor exploatatoare, se a- socială, au fost ucişi, iar alte In continuare vorbitorul a list. Ridicînd pe o treaptă su­ puns la propunerile generalului
perioară tradi|ia internaţiona­
qrava situaţia clasei muncitoa­ sute »— răniţi. Numeroşi m u n ­ reamintit că anul v iito r se va lismului proletar, Partidul Co­ Cowon, şeful statului federal
re sl a celorlalte categorii de citori şi conducătorii lor au îm plini un sfert de secol de U munist Român militează con­ nigerian, de a se iniţia
oameni ai muncii. M un citorii fost arestaţi. înfăptuirea, sub conducerea secvent pentru restabilirea si convorbiri între cele două
din fabrici şi ateliere se aflau Vestea acţiunii criminale a Partidului Comunist, a m ăreţu­ întărirea unităţii pe plan m on­ părţi implicate în conflict,
din toate punctele de vedere
quvcrnantilor a stîrnit indig­ lui act istoric al insurecţiei ar­ dial a mişcării comuniste şi convorbiri care să se desfă­
la cheremul patronilor care îi
narea şi revolte maselor mun­ mate din august 1944, care a munritoreşti. şoare Insă pe ba2a rezoluţiilor
exploatau fără scrupule. Infla­
citoare şi a ailor categorii so­ inaugurat o nouă eră în viata Clasa muncitoare, toţi oa­ adoptate in cadrul ultimei con­ La 11 decembrie teren uri­ o ordonanţă judiciară prin m iercuri fn unanimitate prin­
ţia, scumpelea, şomajul, se re­ ciale. In întreaga tară, s-a de­ poporului român, deschizîndu-i menii muncii din patria noas­ ferinţe la nivel înalt a O rgani­ le din Peru ale societăţii m i­ care să sc pună capăt urmă­ cipiile umanitare ate Crucit
percutau deopotrivă asupra clanşat un val de nem ulţum iri larg calea spre construirea u­ tră îşi manifestă solidaritatea zaţiei Unităţii Africane Indi- niere americane „Cierro de ririi sale şi să fie declarate Roştl. Prin aceste principii se
funcţionarilor şi intelectualilor, şi proteste contra măsurilor re­ nei orind uiri noi, drepte — activă cu lupta maselor m unci­ Pasco Copper Corporation" valide, exacte şi acceptate cere beligeranţilor să nu lan­
a micilor meseriaşi şi negus­ presive, precum şi acţiuni de orînduirea socialistă. toare din ţările capitaliste cind rezoluţiile conferinţei au trecut în proprietatea sta­ de toate tribunalele conclu­ seze alacuri cu ajutoru l ar­
tori. solidaritate cu m ilitanţii revo­ Pe meleagurile acestei ţări pentru apărarea şi dezvoltarea O U A. ca punct de plecare al tului. Cele 230 de mii de ziile raportului Comisiei melor convenţionale, nuclea­
unor viitoare tratative, genera­
Stările de lu cruri de la ora­ luţionari arestaţi. Personalităţi — a spus el — s-a pus de mult drepturilor lor politice, socia­ lul Gowoo şi-a expus implicit hectare de terenuri nefolo­ Warren. re, bacteriologice sau biolo­
şe erau resimţite cu egală fo r­ marcante ale vie ţii cultural- capăt pentru totdeauna bleste­ le şi economice, cu mişcarea şi poziţia guvernului, federal site au 1 ost expropriate po­ gice îm potriva populaţiei ci­
ţă <şi în lumea sateloT. unde artistice şr politice ca scriito­ matului sistem de exploatare a de eliberare naţională şi socia­ fată de acestea, înfruclt una triv it legii referitoare la re­ vile. Comitetul a cerut secre­
'bîntuio foametea, bolile, m i­ r i i Ion Slavici, D. D. Pălrăş- omului de către om. Luîndu-şi lă a popoarelor, cu toate forţe­ din rezoluţiile amintite prevede forma agrară şi vor fi dis­ tarului general r) O'iNiţJ. să
zeria. canu, ziariştii N. D. Cocea. soarta în propriile mîini, in- le care militează împotriva im ­ tribuite* cooperativelor să­ Intr-o declaraţie făcută la prezinte A dunării Generale
C. Miile, C. Bacalbaşa, pictorul „condamnarea oricărei tentati­ teşti Prima expropriere de Dacca, preşedintele Pakista­ tn anul 1969 un raport pri­
Stăpînirea burqhezo-moşie- staurînd adevărata democraţie perialismului. Ţara noastră pro­ ve de secesiune în cadrul u­ vind măsurile ce trebuie lua­
reascâ patronată de monarhie, N. Tonitza si alţii, au condam­ — puterea populară — , deve­ movează activ o politică de co­ nui stat african constituit". acest gen a fost efectuată de nului, A yub Khan, a acuzat te pentru asigurarea unei
guvernul de la Lima în luna
a ridicat stăvili după stăvili în nat cu asprime actul represiv nind liber şi stăpîn pe bogăţii­ laborare cu toate statele fără opoziţia că a provocat „haos mat mart protecţii a popu­
şi vărsare de singe* (n (ară
calea maselor muncitoreşti ca­ al guvernului si au manifes­ le tării, poporul nostru îşi con­ deosebire de orinduire socială, După 18 luni de război, cele octombrie şi a constat în prin acţiunile pc care le-a laţiei civile, prizonierilor şl
tat calda lor sim ratie faţă de
re se orqanizau şi iluptau pen­ muncitorime şi fată de lupta sacră toate forţele creatoare convinsă că aceasta slujeşte două părţi nigeriene în con­ preluarea pământurilor şl a iniţial cu scopul de a-şi con­ combatanţilor tn toate con-
Instalaţiilor societăţii „Inter-
tru a impune recunoaşterea şi ei pentru îm plinirea unor de­ pentru a-şt făuri o viată tot destinderii internaţionale, cau­ flict refuză să renunţe la pozi­ nallonal Petroleum Coropa- solida poziţia în viitoarele a­ ilictele armate, precum şl In­
lărgire-a drepturilor democra­ mai prosperă, un v iito r tot mai zei apropierii şi înţelegerii In­ ţiile lor anterioare, punlnd se­ legeri. A y u b Khan a adresat terzicerea folosirii armelor
tice, politice ziderate democratice. luminos. tre toate popoarele, a securită­ rios sub semnul întrebării efi­
Demonstraţia din 13 decem­ cienta eforturilor pentru o no­ un apel poporului pakistanez nucleare, bacteriologice şl
Toate acestea au dus 3a as­ brie 1918 şl procesul m ilitan­ Idealurile pentru care a m i­ ţii, păcii şi progresului în lu ­ de a acorda tot sprijinul gu ­ biologice.
cuţirea puternică a contradic­ ţilo r arestaţi atunci, au stîrnit litat lumea muncitoare şi s-au me. uă fntlln lre federalo-biafreză. vernului tn aplicarea măsuri­ • • a
ţiilo r dintre muncă şi capital, ecouri şi In oile ţări. Ele au je rtfit atîlia fii ai săi, visurile Tovarăşul Gheorghe Apostol In acest sens se amintesc v iz i­ După cum anunţă ziarul e- lor adoptate în vederea ză­
ceea ce s-a oqlindlt în creşte­ fost consemnate în publicisti­ si aspiraţiile înaripate ale po­ a subliniat că a devenit o tra­ ta la Addis Abeba a trim isului glptean „A l Ahram", mai dărnicirii provocărilor opozi­
rea fără precedent a luptelor ca din Rusia sovietică, in pre­ porului şi-au găsit cea mai diţie în tara noastră de a ani­ mulţi studenţi, participanţi la ţiei. La Caracas a avut loc
revoluţionare ale clasei m u n ­ sa muncitorească din Bulgaria. strălucită îm plinire în triu m ­ versa momentele cele mai în ­ demonstraţiile care au avut miercuri ceremonia procla­
citoare, a mişcării democraii- Ungaria, Germania. Franţa şi ful definitiv al socialismului în semnate din istoria de luptă a loc recent In clleva oraşe mării oficiale a Iul Rafael
ce a maselor largi populare din alte ţări. patria noastră. clasei muncitoare, a partidului din R.A.U.. au fost eliberaţi. Caldera drept preşedinte ales
La sfirşitul lu n ii noiembrie Masacrul din Piaţa Teatru­ V orb itoru l a înfăţişai apoi său, a poporului român, de a Noi inci­ Potrivit cotidianului „AUh- In cadrul vizitei oficiale pe al Venezuelel. Caldera, lide­
şi în prima decadă a lunii de­ lu i National, necruţător act de marile realizări dobîndite în exprima respectul profund, bar* un grup de 40 de pa rti­ care a fntreprins-o în State­ rul Partidului democrat-creŞ-
cembrie 1918, Capilala a fost acuzare îm potriva claselor e x­ industrializarea socialistă a ţă­ înalta preţuire pentru faptele cipanţi la demonstraţiile de le Unite, emirul Kuw eitului. lin, a Învins, în alegerile
zguduită de un val de qreve. ploatatoare, a reg im ului bur- rii, în cooperativizarea şi dez­ glorioase, eroice ale celor mai dente intre la Alexandria acuzaţi că au Sabah Al Salem Al Sabah, a prezidenţiale ce s-au deslă-
Mişcări asemănătoare se des­ ghezo-moşieresc, nu numai că voltarea agriculturii, în în flo ­ buni fii ai naţiunii care au Incitai la manifestaţii vor fl avut m iercuri o întrevedere şurat la 1 decembrie, pe can­
făşurau în Va:lea Prahovei, deferiţi justiţiei la Casa Albă cu preşedintele didatul partidului de gu ver­
nu a izbutit să stăvilească o- rirea ştiinţei şi culturii, în r i ­ luptat si uneori şi-au dat viaţa
Moldova, Transilvania, Valea v ln tu l revoluţionar al maselor dicarea nivelului de trai. pentru binele patriei şi al p o ­ Iordania Johnson. Cel doi şefi de sla­ nământ „Acţiunea democrati­
Jiului. Simultan, se in te nsifi­ muncitoare dar, dimpotrivă, Procesul edificării noii o rin ­ porului. te au abordai probleme le­ că*, Gonzalo Barrios. Acest
cau acţiunile ţărănimii care l-a amplificat. Luptele m uncito­ duiri — a spus in continuare gate de sltuaţfa Internaţiona­ partid s-a aflat la putere
cerea să se treacă efectiv ia Faptele lor luminoase consti­ Agenţia Prcnsa I.alina a- lă, In special situaţia din O ­ timp de 10 ani
reşti au continuat cu tot mai tovarăşul Gheorghe Apostol — tuie pentru generaţiile de azi şi Israel
aplicarea ireformei agrare, al mare intensitate, răscolind în ­ nuntă ca un avion nord-ame- rientul Apropiat, şl relaţiile
cărei principiu fusese înscris treaga societate românească în a parcurs şi continuă un drum şi de niîine un nesecat izvor rlcan. avind Ia bord 40 de dintre cele două ţări In co­
mereu ascendent, allindu-se in
In Constituţia din 1917. De a­ anii 1919 şi 1920. Un moment prezent într-o clapă superioa­ de învăţăminte, de încredere pasageri şl 7 membri ai e- municatul comun dat publici­
semenea, m icii meseriaşi, micii culminant al acţiunilor din ră, inaugurată de Congresul al în propriile lor forte creatoare, După cum a declarat un pu r­ chlpajului, a aterizat miercuri tăţii la încheierea vizitei este La II decembrie un purtă­
Jnsufleţiloare
îndemnuri
de
nequstori şi alte pături socia­ tara noastră în acea perioadă IX-lea al P.C R. — etapa desă- a-şi dărui tot ce au mai bun^ tător de cuvînt al armatei is- pc aeroportul „Jose M arti* respinsă ocuparea prin fo r­ tor de cuvînt al M inisterului
le lovite în însăşi existenţa l-a constituit greva generală virş irii construcţiei socialiste. pentru înfăptuirea telurilor su­ raeliene, trupele iordaniene au din Havana. După cum au ţă a unor teritorii arabe, act Afacerilor Externe al R. D.
lor. acţionau pentru drepturi din octombrie 1920, care a cu ­ Intr-o atmosferă politică de un preme ale naţiunii noastre so­ deschis jo i foc de arme auto­ declarat pasagerii, la 20 de ce contravine prevederilor Vietnam a dat publicităţii o
Cartei O N U.
declaraţie în care condamnă
economice şi sociole, pentru prins pentru prima dată între- dinamism deosebit, cu entu­ cialiste. mate asupra unei patrule îsra- mtnute după ce aparatul de­
de
intensificarea acţiunilor
libertăţi democratice Toate a­ qul proletariat, din tară şl care, ziasm şi spirit creator, oamenii eliene fn regiunea Maoz Haim colase de la Nashville cu război Întreprinse de S.U.A
ceste lupte oqlindeau întetirea prin «m rloarea si combativîla- El a amintit că în semn de (Valea Beisan), Purtătorul do destinaţia Miarai, un pasager
activităţii organizaţiilor Parti­ tea sa, a constituit un serios muncii de toate categoriile tra ­ cinstire a luptelor muncitoreşti cuvinl a precizat că forţele is- Înarmat a pătruns în cabina împotriva R D. Vietnam In
Secretarul general al P C.
declaraţie se arată că Ia 7
dului Social-Democral, ale sin­ avertisment pentru reqimul duc In viată obiectivele şi sar­ de la 13 decembrie 1918, Co­ raeliene au ripostat. echipajului avionului- şl a ce­ din S.U.A., Gus Hatl, a ţinut şi 8 decembrie 1968, avioane
dicatelor şi tineretului. burqhezo-moşieresc, scotînd cinile de mare importantă sta­ mitetul Executiv al Comitetului Pe de altă parte, un purtător rut pilotului şef să se îndrep­ o prelegere la Universitatea aparţinind forţelor aeriene a-
te spre Cuba. Guvernul cu-
si
bilite de Congres, precum
Jn această perioadă de pu­ din nou în evidentă forţa cres- de Conferinţa Naţională a Central al Patridului Comunist de cuvînt iordanian a declarat ban a hotărlt ca aparatul, un din Arizona, consacrată pre­ merlcane au bombardat pro­
ternic flux revoluţionar, a a­ clndă a clasei muncitoare, ho- partidului, de recentele plena­ Român şi guvernul au hotărît că joî dimineaţa patru avioane „Boeing-727", Împreună cu e- zentării programului şi acti­ vinciile Ouang Blnh şi Ha
vut loc ampla şi temerara de­ tărlrea si capacitatea ei de a re ale Comitetului Central. recent ca, ţinînd seama de ro ­ israeliene au atacat o regiune chlpajui, să se înapoieze vităţii Partidului Comunist Tlnh. La 9 decembrie, se
monstraţie a m uncitorim ii din folosi forme superioare de o r­ lul însemnat pe care l-au avut situată la 13 mile sud de lacul Imediat în Statele Unite, Iar din S.U.A. Expunerea a fost menţionează în declaraţie, un
Bucureşti, de la 13 decembrie ganizare si de luptă pentru O trăsătură caracteristică a în declanşarea şl desfăşurarea Tiberiada El a precizat că In ceilalţi pasageri să fie ajutat! retransmisă de staţiile dc ra­ număr Însemnat de avioane
1918 Ca si în alte îm prejurări transformarea revoluţionară a etapei pe oare o străbatem acţiunilor de acum 50 de ani urma raidului- care a durat 25 să plece de îndată cu alte dio ale centrelor universita­ americane au violat spaţiul
istorice, detaşamentul lu crăto­ societăţii. constă în faptul că în întrea­ m uncitorii tipografi, de con­ de minute, partea Iordaniană nu avioane spre destinaţia do­ re din statele americane Co­ aerian al Republicii Demo­
rilor tipografi a ■ .avut un rol Luptele revoluţionare p u r­ ga ţară are loc un amplu p ro ­ tribuţia lor la dezvoltarea miş­ a înregistrat pierderi. rită. lorado. Utah şl W yoming. Cu crate Vietnam şl au lansat
deosebit de însemnat în desiă- tate de clasa muncitoare în ces de perfecţionare a rela­ cării muncitoreşti, în fiecare acelaşi prilej, Gus Hali ş(-a rachete şi bombe cu bile şl
şurarea acestei acţiuni. După anii 1917— 1920, adînclrea p ro ­ ţiilo r socialiste şi a vie ţii $o- an. prima duminică după 13 expus punctul de vedere în­ brlzante asupra mai m ullor
cum se ştie, tipografii au bo­ cesului de radicalizare a pro­ cial-politice, de creştere a par­ decembrie să fie sărbătorită tr-o seric de probleme ale localităţi din provincia
gate şi vechi tradiţii 3n mişca­ le tariatului român, de cla ri­ ticipării active a maselor la ca „Ziua tipografilor din Re­ Lista noului Studenţii U niversităţii din evoluţiei sltua|lei in ternaţio­ Ouang Binh.
rea muncitorească din ţara ficare ideologică a mişcării conducerea trebu rilo r obşteşti, publica Socialistă România". capitala Portugaliei au hotă­ nale.
noastră. Ei au fost printre p r i­ muncitoreşti, au pus ia ord i­ de lărgire şl adâncire continuă De asemenea, în Bucureşti va rlt jo i să prelungească cu
mii care s-au constituit într-o nea zilei, ca o problemă de a democraţiei socialiste. De o fi ridicat un monument care guvern american încă două zile greva de pro­
imediată actualitate, necesita­ Însemnătate deosebită în acest
organizaţie profesională, au e­ să glorifice faptele eroice ale test faţă de hotărfrea au tori­ La Paris a fost dată pu bli­ La 12 decembrie a.c., A n ­
tea creării unui partid de tip complex- sînt crearea Frontului
ditat ziare proprii, iar prin nou, consecvent revoluţionar, U n ităţii Socialiste, constituirea participanţilor la memorabilele tăţilor de a închide Institutul cităţii miercuri seara lista drei Gromîko, m inistrul afa­
lupte din 13 decembrie 1918. tehnic superior. In acest delegaţiei Frontului Naţional cerilor externe al U.R.S.S., a
contactul nemijlocit pe care în stare să ridice pe o treaptă consiliilor oamenilor m uncii a- W A S H IN G TO N 12 (Aqer- timp, institutul continuă să de Eliberare din Vietnam ul prim ii pe Vasile Şandru, ad­
părtinind naţionalităţilor con­ Evocînd evenimentele de a­ pres). — Preşedintele ales Ri-
cum o jumătate de secol — a fie înconjurat de forţe poli­ de sud la conferinţa de la junct al m inistrului afaceri­
locuitoare, creşterea rolulu i şi chard N ixon a anuntat lista ţieneşti. Paris in problema vietnam e­ lor externe al Republicii So­
atribuţiilor consiliilor popu­ spus In încheiere vorbitorul — guvernului american care, sub
să păşim înainte cu $1 mai ză. Delegaţia, compusă din 8 cialiste România, care se a­
lare, a organizaţiilor de masă conducerea sa, va intra în
versarea a 50 de ani a e ro i­ mult avînt, să ne înzecim for­ membri, este condusă de flă la Moscova. A avut Ioc
şi obşteşti în elaborarea şi a­ funcţiune da 20 Ianuarie 1969:
celor lupte m uncitoreşti din plicarea hotârîrilor de partid ţele pentru a dobîndi noi cu­ secretar ol Departamentului de Tran Buu Kiem. membru al o convorbire caldă, priete­
decem brie 1918 şi de stat. Sindicatele, ca o r ­ ceriri In înfăptuirea lu m ino­ stat — W illia m Pierce Rogers; Procurorul districtului Or- Prezidiului Comitetului Cen­ nească.
Aducînd un cald om agiu ganizaţie profesională de ma­ sului program elaborat de m inistru al apărării — M elvjn leans, Jlm Garrlson, a fixat tral al Frontului National de
celor oare prin fertla lor au partid pentru desăvlrşirea con­ Robert L a ir d ; ministru al f i­ deschiderea procesului inten­ Eliberare, preşedinte a! Co­
partid, de stat şi al organi­ înscris In istoria p a triei să a clasei muncitoare ce c u ­ tat Iul Clay Shaw — acuzat misiei relaţiilor externe a Joi dimineaţa a început la
za ţiilo r oam enilor m uncii, noastre o nepieritoare pagi­ prinde practic pe toţi salaria­ strucţiei socialiste, pentru în ­ nanţelor — David K ennedy; de participare Ia un complot C om iletulul Central. Nguyen Bruxelles sesiunea Consiliu­
ziarişti- nă de eroism, de abnegaţie ţii, au în etapa actuală un rol florirea patriei noastre dragi, ministru al com erţului — Mau- care a dus la asasinarea fos­ Thl Blnh, care a condus pînă lui m iniştrilor economiei al
Adunarea com em orativă a şt spirit de sacrllrciu pentru sporit, sarcini şi atribuţii moi pentru făurirea unei vieţi feri­ rice Stans; ministru de in te r­ tului preşedinte al S.U.A., In prezent delegaţia F.N.E.. ţărilor membre ale C.E.E. M i­
fost deschisă de tovarăşul interesele poporului, p a rtici­ la rgi în sistemul democraţiei cite întregului popor român I ne — W.alter H ic k e l; m inis­ John Kennedy — pentru 21 devine şef adjunct al aceste! niştrii examinează conjunc­
D um itru Popa, membru su­ panţii la adunare au mani- noastre socialiste. Întărind şl dezvoltînd pu­ trul m uncii — George Schultz; ianuarie 1969. U ltim ul ob­ delegaţii. tura economică actuală din
pleant at C om itetului Execu­ ieslal îndelung pentru b iru in ­ V o rb ito ru l a subliniat că du­ terea economică şl politică a ministru ol ju stiţiei — John stacol pentru începerea aces­ Plata comună. Patru dintre
tiv al C.C al P.C.R., prim - ţa ideilor care au călăuzit pe pă toate indiciile, sarcinile do României socialiste, ridicîn- M itchell î m inistru al sănătăţii, tui proces a lost eliminat zi­ * * * cele şase ţări sînt reprezen­
secrelar al C o m ite tu lu i m u­ lu p tă to rii din decembrie 1918. plan pentru anul în curs vor du-şi nivelul de trai, poporul educaţiei şi bunăstării — Ro­ lele trecute, cînd Curtea Su­ Comitetul pentru proble­ tate de m in ie ri, iar din Fran­
nicipal Bucureşti al P.C R„ Prin aplauze puternice, cel fi îndeplinite şl chiar depăşite român îşi îndeplineşte nu n u ­ bert F in c h ; ministru al agri­ premă a Statelor Unite a res­ mele sociale, umanitare şl ţa şl Italia participă doar re­
prim arul general al C apita­ şl şi-a exprimat convingerea mai misiunea plină de răspun­ cu ltu rii — Clîfford Hardin ; pins apelul omului de afaceri culturale al A du nă rii Gene­ prezentaţii lor permanenţi pe
prezenţi şl-au exprim at ata­ m inistru al poştelor — W inton
lei. şam entul proland iată de că folosind bogata experienţă dere, pentru propriul său v ii­ Blount ; ministru al transpor­ Clay Shaw, prin care cerea rale a O N .U , a reafirmat lingă C.E.E.
P rim it cu aplauze, a luat Partidul Comunist Român, acumulată, valorlflcînd moi bi­ tor, cl şl Importanta obligaţie tu rilo r — John Volpe şl m i­
c u vîn tu l tovarăşul Gheorghe care, preluind şl dezvoltînd ne posibilităţile şi rezervele e internationalistă de a contribui nistru l pentru problemele u r ­
A postol, membru al C om i­ cele mal valoroase tra d iţii xistente, clasa muncitoare, în- la consolidarea continuă a în ­ banistice ş( locuinţelor —
te tu lu i E xecutiv, at Prezi­ ale lu ptei revoluţionare din trequl popor, prin străduinţă tregului sistem socialist mon­ George Romney.
d iu lu i Permanent al C.C. al tara noastră, conduce astăzi şi eforturi creatoare vor înde dial, la creşterea şl întărirea Contrar intenţiei declarate CURIER - CURIER - CURIER
PC.R., preşedintele C onsiliu- le im poporul român pe d ru ­ plini cu succes sarcinile plâ' tuturor forţelor democratice an- Iniţial de a include în guvern
lu i C entral al UniuniJ Gene­ m ul lum inos al construcţiei nulul pe anul viitor, — an ho- liimperialiste, la sporirea pres­ şi reprezentanţi ai partidului
’ rale a Sindicatelor din Româ- socialiste, tă rlto r pentru încheierea cu tigiulu i şl triu m fu l Ideilor so­ democrat, lista oficială cup rin­
} nia, care a vorbit despre an i­ (Agerpres) bine a actualului cincinal el cialismului şl păcii în lume. de dn exclusivitate republicani.
pentru crearea premiselor de
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARUţOll |lx. Df. f e la g t o i i BT. H tritţO D i m 15M, 13 17. — TIPABOt l întreprindere. poltgrtlM Hoae4oara-D«v»