Page 42 - Drumul_socialismului_1968_12

PPOLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
Reluarea lucrărilor
% PAGINA A ll-A

în Plenul Dimensiuni

Marii Adunări contemporane

in
m
Naţionale

9 învâţămîntu!
Biroul Marii Adunări Naţionale a stabilit
ca lucrările în şedinţe plenare ale sesiunii ac­ şi cultura
tuale a Marii Adunări Naţionale să fie reluate
miercuri, 18 decembrie 1968, la ora 10 dimi­ judeţului
neaţa.
ANUL XX NR. 4339 SIMBATA 14 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI

50 0E ANI DE LA LUPTELE MUNCITOREŞTI DIN DECEMBRIE 1918
încheierea lucrărilor Adunării

S o le m n it a te a

generale a compozitorilor şi muzicologilor d e p u n e r ii d e c o r o a n e

In semn de omagiu adus e­ al PC R . ai Consiliului de Industriei poliqrafice şi a unor
poliqrafice
mari Întreprinderi
Stat şi ai guvernului, condu­
roilor proletariatului care a­
C u v în la r e a to v a r ă ş u lu i împotriva exploatării şi asu­ cători ai organizaţiilor obşteşti, din Capitală
cum 50 dc ani s-au
ridicat
Pionieri au depus jerbe de
ai
vechi m ilitanţi
mişcării
VJneri la amiază a a\ ut pririi capitaliste. înscriind o muncitoreşti muncitori tip o ­ flori.
Inc, in sula mică u Ralatu- paqina de qlorie în istoria po ­ grafi, participanţi la evenimen­ După depunerea coroane­
Iu l R epublicii, incheietea lu ­ porului nostru, vineri dim inea­ tele din 13 decembrie 1918. lor. cei prezenţi au păstrat un
c ră rilo r A du nă rii i/enerale a ţa, într-un cadru solemn, au deleqati ai oamenilor muncii moment de reculegere.
com pozitorilor şi m uzicolo­ fost depuse coroane de flori din Întreprinderile poligrafice Dc o parte şi de alta a plăcii
g ilo r din Republica Socialis­ N IC O L A E C E A V S E S C C la placa comemorativă din şi din alte Intreprţndcri şi in­ comemorative, au făcut de
tă România Piaţa fostului Teatru N a tio­ stituţii bucureşlene. pionieri. gardă veterani ai luptelor
La sosirea In sală. tovară­ nal. pe locul unde s-a petrecut In sunetele imnului eroilor, muncitoreşti din decenvbrie
ş ii N icnlae Ceauşescu, Ion masacrul pus la cale de regi­ la placa comemorativă pe ca­ 1918 şi pionieri.
Gheorqhe M aurei, Paul N l- Stimaţi tovarăşi. te. Am convingerea că si în de bnlode doine hore cînlece exumplul înaintaşilor, servind mul burqhezo-mosieresc. )a 13 re e înscris cu litere de aur ; După Încheierea solemnităţii,
culescu-M izil. Jonns Pazc- Adunarea generala a rnmpn- viito r veţi răspunde cu cinste corale şl instrumentale, în ca­ cu abnegaţie poporul, cauza decembrie 1918 .G lorie eternă eroilor şi m ar­ tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion
ka$. Şic lan V'o Hec, Petre zilorilor si muzicologilor din cerinţelor poporului nostru, in ­ re palpită deosebit de em oţio­ construcţiei socialiste, | Aplau- La .solemnitate au luat par­ tirilo r care au căzut în lupta Gheorqhe Maurer şi ceilalţi
Lupii, Manca Mănescu. Du­ România constituie un moment tereselor conslrucţiei socialis­ nant aspiraţiile, idealurile de ze puternice. Indclunqi). A lă­ te tovarăşii Nicolae Ceauşescu, pentru libertatea şi bunăsta­ conducători de partid şi de
m itru Popa. D um itru Popes- de seamă în viata cultural-ar- te (Aplauze puternice). veacuri şi particularităţile mo­ turi de to|i cei ce muncesc, Ion Gheorqhe Maurer. Gheor­ rea poporului m uncitor", au stat s-au fntretinut cu pa rtici­
cu. Gheorqhe Stoica au tisliră a patriei noastre Cu a­ Stimaţi tovarăşi, rale ale poporului român pre­ creatorii de muzică şi-au în ­ qhe Apostol. Paul Niculescu- fost depuse coroane de flori panţii la demonstraţia m unci­
lost sa lu la li cu puternice si rest prilej, doresc să vă a d r e ­ Adunarea generală a rom- cum şi gama largă de lucrări scris numele în marea c ro n ic M Mizil. Constantin Drăqan, Ja­ din partea Comitetului Cenlral torească de acum 50 dc ani,
îndelungi opluu/.e La şedin- sez tuturor un cald salut din p o /ilo riio r şi muzicologilor are muzicale folclorice create în ievolutionară a României mo­ nos Fazekaş, Vasile Vîlcu. Şte­ al Partidului Comunist Român. din piaţa fostului Teatru Na­
la de includere au /os/, de portei Comitetului Central al loc Intr-un climat dc profundă zilele noastre, exprimind îm ­ derne, in grandioasa operă de fan Voitec, Petre Lupu, Manea Consiliului de Stat şi Consi­ tional.
asemenea, prezenţi, membri partidului, a Consiliului do efervescenta social-polilică, de p lin irile şi năzuinţele mase­ construcţie socială desfăşurată Măncscu. Dumitru Popa, liulu i de Miniştri. Consiliului In aceeaşi zi a avut Ioc so­
ai C. C. al P.C.R., m iniştri, Stal a Consiliului de M i­ muncă însufleţită a înlieqului lor slăpîne pe destinul lor, de poporul român. Gheorqhe Stoica. Constantin Central al Uniunii Generale a lemnitatea depunerii de coroa­
rcp rczcn ta iifi ai conducerii niştri. (Vii aplauze). popor pentru realizarea pro­ constituie un patrimoniu ar­ A continua această nobilă Pîrvulescu. Sindicatelor, C C. al U T.C şi ne la cim itirul „Reînvierea",
unor in s titu lii centrale şi o r- Dezbaterea In acest cadru gramului de desăvîrşire a con­ tistic de nepreţuit, a cărui fai­ tradiţie militantă a muzicii Erau prezenţi membri al C C. Consiliului U.A.S.R., C e ntraki vinde sini înhumaţi o parte
qaiu znlii obşteşti, coaducă­ larg, într-un spirit exigent si strucţiei socialiste elaborat de mă a trecut de mult hotarele noastre, în condiţiile epocii dintre eroii căzuţi în luptele
to ri ai altor un iu ni de crea­ constructiv, a problemelor e- Conqresul al IX-lca şi de Con­ ţării El oferă un nesecat izvor desăvirsirii socialismului — ce muncitoreşti de la 13 decem­
ţie, oomeni dc cultură şl senlialc ale creaţiei si criticii ferinţa Naţională a partidului. de inspiraţie artistică pentru înlrece in măreţie şi strălucire Cu prilejul celei de a 25-a aniversări brie 1918.
artă. muzicale, a activităţii de d i­ Transpunerea In viată a ma­ compozitori, un zăcamînt neal­ toate epocile anterioare din La solemnitate au luat parte
Preşedintele U n iu n ii Com ­ fuzare a muzicii, a muncii U- surilor adoptate de partid şi terat de sensibilitate croaloa istoria poporului român — este tovarăşii Constantin Drăqan,
pozitorilor, Ion Dum it rescu, niunn Compozitorilor, boualul de stalul nostru socialist pen­ re. în star** sa imprime mu zar. ii o înaltă îndatorire de cinste a eliberării patriei Ştefan Voitec, Petre Lupu, Du­
a salutat cu căldură prezen­ schimb de idei Si de experien­ tru punerea tot mai largă In noastre contemporane un au­ pentru toţi compozitorii din m itru Popa. Gheorqhe Stoica.
ţa, In m ijlo cu l m uzicienilor, ţă care a avut loc aici vor e- valoare a potenţialului uman tentic specific naţional, pros­ România. Creînd opere arlisli- Constantin Pîrvulescu.
a conducătorilor de partid xercito. fără îndoială o înrîn- şi material al tării, a superio­ peţime. vigoare şi orig in a lita ­ ce impregnate de suflul dina­ Erau prezenţi delegaţi al oa­
şl de stot. nre pozitivă asupra riezvohăru rităţii orinduîrii noastre socia­ te FăTă îndoială, creatorii mic. revoluţionar al socialis­ Organizarea unor manifestări menilor muncii din în tre p rin ­
A luat cu v ln tu l tn\ arăşul ariei noastre muzicale — artă liste, asiqură. rezultate lot mai muzicali din tara noastră vor mului. în rare sa răsune cu derile poliqrafice şl din alte
N icolae Ceauşescu, secretar care găseşte un tot mai pro­ bune Io toate domeniile de ac­ şti să dea expresie arestui spe­ pul ere ecoul aspiraţiilor de azi întreprinderi şi in stitu lii din
general o) C om itetului Cen- fund ecou in r )ndurile cercu­ tivitate, intensificarea produc­ cific. făcînd să trium fe şi să ale poporului. compozitorii culfural-artistice Capitală.
tro l al P artid ului Comunist rilor largi ale iubitorilor de ţiei industriale şi agricole, a se dezvolte şi mai mult talen­ noştri îmbogăţesc nu numai Au fost depuse coroane de
Român, preşedintele Consi­ frumos din tara noastră ( roalici cultural-ştiintifice, r i­ tul şi arta poporului român. tezaurul culturii noastre naţio­ flori din rartea C om itetului
liu lu i dc Stat. După ( i t r am Josl informat, dicarea nivelului de trai al (Vii aplauze). nale, ci şi patrimoniul artei In cinstea celei de a 25-a ani­ Festival republican al cineaş­ Central la Partidului Comunist
C uvintarca a Insl subli­ tn cursul dezbaterilor s-au c'- populaţiei. In societatea noas­ Este cunoscut că în fiecare universale. Ceea ce .conferă versări a eliberării patriei tilor amatori ; A Y-a expoziţie Român. Consiliului Central al
prestigiu şi autoritate muzicii
tră se desfăşoară un
intens
niată dc asistenta. In repe­ \ idenlmt rezultatele hune ob­ proces do perfecţionare a re­ epocă, mareo arta rellerlă im ­ noastre în ochii celorlalte na­ Comitetul de Stat pentru C u l­ bienală dc artă populară a U niunii Generale a Sindicale­
tate rin du ri, prin \ ii şi pre- ţinute in vi11 im ii ani. si. in a- perativele vieţii sociale. idea­ tură şi Artă, Consiliul Central creatorilor populari ţ Expoziţia lor din România C om itetului
tunrfite aplauze. «olasi timp. s au adus o serie laţiilor de producţie şi a ra­ lurile oamenilor, existenta, ţiuni. ceea ce face sa-i spo al Uniunii Generale a Sindi­ pe tară a artiştilor foto ama­ municipal Bucureşti al P C R .
de critici - - se pare că in cea po rtu rilo r dintre oameni, de munca si preocupările celor ce rească valoarea pe plan in te r­ Com itetului Executiv al C on­
M ulţum ind pentru Inim o a­ adîncifc <i democraţiei socia muncesc, că marii compozitori naţional este nu imitarea sau calelor din România şi Comi­ tori.
sele cuvinte udresate A d u ­ mai mare parte îndrep|ă|ile tetul Central al Uniunii T ine­ Form aţiilor si soliştilor caro siliului popular al m unicipiu­
referitoare la unele nea junsuri, liste, de promovare susţinută s-au confundai întotdeauna cu copierea unor curente sau
n ă rii generale a com pozito­ relului Comunist au iniţiat o r­ se vor clasa pe primele locuri, lu i Bucureşti şi a unor mari
alîl. în ce priveşte (teapa mu­ a normelor d<; echitate şi jus­ momentele de seamă olo isto­ scoli „la modă" în străinătate, întreprinderi poligrafice din
rilo r ^ I mu tic.a to n ilo r pre­ zicală propriu-zisa. < ii si ac!i- tiţie socială -- care 'slumiion- riei ţării lor. Cîntecul i-a în ­ ci exprimarea' litielă a perso­ ganizarea cu începere din n- celor mai valoroase lucrări
şedintele U n iu n ii a arătat ceaslă lună a următoarelor ma­ literare, filme, lucrări de arlă Capitală.
vilatoa conducerii I'n u m ii Fă­ z.d şi dezvoltă puternic valen­ sufleţii odinioară pe înaintaşii nalităţii psihice şi morale a
că. in acest prag de noua e­ nifestări : Al IX lea concurs populară şi celor mai reuşite După depunerea coroanelor,
ră îndoială că problemele r i­ ţele creatoare ale întregului noşiri in lupta pentru elibera­ poporului nostru, a caracte­
tapă fn munca m uzicienilor, artistic pe tară al form aţiilor fotografii li se vor acorda im ­ cei prezenţi au păstrat un m o­
dicate, propunerile şi rrilic iln nostru popor, afirmarea multî- . rea naţională şi socială, pentru risticilor sale sufleteşti a te­
cuvintele part idului, roşiile de amatori muzicale şl core­ portanţe premii
făcute de p a rticipanlii la di\- lateralii a personalităţii uma­ InfărU 'irea unirii, crearea sta­ lu rilo r supreme cărora îşi con­ ment de reeuleqere.
cu al Ha căldură, in ţctcgeie ne Politica mai xist-lcninistă a tului naţional unitar şi cuceri­ sacră elanul şi forţele crea­ grafice ; Concursul cenaclurilor
şi competenţă, sini noi în ­ cutii \ or trebui studiate n i a- partidului. înfăptuita cu per­ rea independentei în lupta re- toare. şi cercurilor lite ra re ; Primul ( Agerpres) (Agerpres]
dem nuri. noi Im it directrm rc 1*»n(ie ţi spirit de răspundere severenta şi elan patriotic rle volutionară împotriva exploa­ Diversitatea în rrr»atia muzi­
care vor călăuzi activitatea de nona conducere a Uniunii b>ti oamenii muncii fără deo­ tării şi îm pilării Iu anii de du ­ cală, cn în ţoale artele, este
de v iilo r a U n iu n ii Com­ Compozitorilor, d? Comitetul sebire de naţionalitate, loveşte pă eliberare, în mai ile bătălii
pozitorilor. de Stal rmnlrii CuH ură si Arta lot mai sirius forţele societă­ duse pentru victoria revoluţi a necesară, dar aceasta se im pu­
şi rle celelalte institulii ru llu -
ne nu numai pe plan naţional.
* ţii, întăreşte necontenit, uni- socialiste şi Iransfnrmarea re­ ÎN ÎNTÂMPINAREA CONFERINŢEI JUDEŢENE DE PARTID
ral-arlistire aslfel incit ele Ar fi. cred. (lestul de greu pen­
In dim ineaţa zilei ile v i­ să-şi găsească o cit mai ju ­ 1aira m oral-polilico a poporu­ voluţionară a societăţii, cinle- tru iubitorii de arlă ca să as­
neri au fost anunţolc A ilu- dicioasă si rapidă soluţionări-, lui — temelia trainica, de ne- c ii 1 a sporit marele elan pa­ culte una şi aceeaşi muzică —
n ă rii generale rezultatele a- în interesul propăşirii con ti­ rlin lit, a României socialiste. triotic al maselor, a răscolit indiferent daca este: compusă
Icgerii, ptin vot secret, o nue a artei muzicale din tara (Aplauze puternice) conştiinţe, chemînd tot ceea in România, în Franţa, in U n iu­ 50.000 tone
noului com itet de conduce­ noastră Chiar dacă despre li­ Societatea pe care o edifi­ ce avea mai bun naţiunea nea Sovieliră sau în Italia ; Perspective certe
re al U n iu n ii C om pozitori­ nele institulii nn s-au făcui cam are drept tel suprem slu­ noastră la realizarea progra­ aşa ar fi dacă s-ar încuraja
lor, alcătuit rlin -II dc mem­ referiri directe, sau, din anu­ jirea omului, realizarea celor mului Partidului Comunist, la tendinţele — care. o drept, de cărbune
bri. şi a Com isiei de re v i­ mite considerente, s a omis mai înalte aspiraţii ale între­ munca pentru refacerea şi în nu caracterizează muzica noas­
zie. nominalizarea lor in c rilirile gului popor. Ea îşi îndreaptă florirea socialistă a ţării. tră — ale unor compozitori de
In ho tă rtrlle aprobate de exprimate aici, consider sufi- eforturile spre asigurarea alîl Poporul noslru preţuieşte tot a invita compoziţiile clin alte peste plan pentru realizări
Adunarea gcneiulă a com ­ cienl că ateste institulii ou a unei înalte civilizaţii mate­ ceea ce s-a făurit bun in tre­ ţări Este limpede că prin a-
p o zito rilo r şi m uzicologilor fost, Intr-o formă sau alta. v i­ riale, cît şi a unei bogate cut în această sferă de creaţie, coasta cei în cauză nu far nn
se apreciază că muzica ro­ zate, pentru ca şi ele să tragă v ir ţi spirituale pentru toti ce­ ca în toate domeniile de acti­ Colectivele exploatări­
mânească contemporană se ţoale concluziile şi Învăţăm in­ tăţenii tarii noaslre. Societa­ vitate de allfel — şi. aducind serviciu nici muzicii româneşti lor miniere din bazinul
distinrie prin in llo rire a Iară tele necesare şi să acţioneze tea socialistă nu reduce omul un omagiu înaintaşilor, ne în ­ şt nici muzicii universale (A ­ Văii Jiului au livrat z i­
precedent o d iie ritc lo r ge­ in direcţia îmbunătăţirii m un­ la rolul de forţă de producţii1 deplinim o sacră îndatorire plauze îndelungate). Dacă sîn- lele acestea centrelor
nuri, s tilu ri, m odalităţi de cii lor. — ci vede în el beneficiarul atît fa{ă de ei, cît şi fata dp siderurgice şt altor u n i­
creaţie, prin ahrm arca de­ Aş vrea să subliniez în mod tuturor valorilor ştiinţifice şi poporul nostru. In acelaşi timp tăţi industriale din (ară
plină a talentelor apar(inind deosebii caracterul principial al culturale produse de-a lungul considerăm că aceasta repre­ .(Conligu bre a 50-a mie tonă de căr­
tuturo r generaţiilor. prin dezbaterilor, care au prilejuit timpurilor, laclorul suprem al zintă un apel adresai oameni­ bune rocsîficabll şi ener­
perlccţionareo continuă a afirmarea poziţiei filozofice societăţii rare pentru a şi în ­ lor de arin de astăzi de a urma getic extras peste sarci­
m ăiestriei artistice. materialist-dialcclice pe care deplini măreaţa misiune ce-i nile de plan la zf. Spo­
rul producţiei extracti­
Aceste rezultate — se a- se situează compozitorii si revine în transformarea lumii, ve s-a obţinui In cea mai
ralâ in hntărU ile adunării, muzicologii din ţara noastră, are nevoie să-şi lărgească con­ mare parte pe seama
ou fost posibile dntorilă exprimarea limpede a voinici tinuu orizontul, să-.şi ridice creşterii productivităţii
co n d iţiilo r create de p a rti­ Jor de a făuri o artă închinată nivelul de conştiinţă. să-şi Secretariatul Comitetului muncii, aceasta ca rezul­
dul şi statul nostru pentru cauzei desăvîrşirii socialismu­ perlectioneze caracterul, per­ tat al extinderii mecani­
dezvoltarea liberă n perso­ lui. o arta (are să contribuie sonalitatea Societatea noastră de conducere al Uniunii zării şi procedeelor a­
n a lită ţii umane, pentru rea­ la făurirea omului nou al so­ socialistă a desfăşurat şt des­ vansate de lucru In sub­
lizarea com uniunii sp iritu a ­ cietăţii noastre socialiste. (Vii făşoară o intensă activitate în teran.
le dintre artist şi naţiunea aplauze). Se poale spune că vedrrea lichidării efectelor în ­ Compozitorilor
căicia ii aparţine. S ubliniind Adunarea qenerală a constituit delungatei perioade de explofl- Mat trebuie subliniat
puternica rezonanţă social- 0 vie ilustrare a ataşamentu­ tare şi asuprire la care a fost şl un alt succes obţinut
potitică şi ed uca tiv-patrio tţ- lui si adeziunii creatorilor oslndit In trecut omul muncii, In prima sa şedinţă, noul comitet de conducere al pe ansamblul combinatu­
că a a rte i în procesul de noştri de muzică, a tuturor considerai de clasele exploata­ Uniunii Compozitorilor a ales secretariatul comitetului. Pre­ lui : realizarea in 10 luni
edificare a o rin d u irli socia­ muzicologilor, la idealurile no­ toare drept simplu instrument şedinte al Uniunii Compozito rilor a fost ales Ion Dumitre*-
bile ale socialismului, la po ­ de muncă, sursa de profit ; ea cu ; vicepreşedinţi - Zeno Vancea şi Romeo Ghircoiaşfu ; a 3 milioane Ici benefi­
liste. de lorm arc etică şi es­
litica internă şi externă a asigură condiţiile necesare secretari — W ilheloi Berqer, Theodor Grîqorîu, Laurenthi cii peste cele planifica­
tetică a om ului nou, docu­ partidului, o manifestare pu ­ pentru ca masele muncitoare. Profela, Yaslle Tomescu şi Zoltan Aladar. te.
mentele C ongresului al IX - ternică a dorinţei şi hotâririi Snlrequl popor să se bucure (A ge rrfcs)
de cuceririle ştiintel şi artei,
lea şl ale C o nferinţei N a ţio­ acestui important detaşament
01 Intelectualităţii româneşti să-şi poată cultiva talentele si
nale a pa rtidu lui, cu vlntărf- înclinaţiile să-şi poată manî-
de fl-.şi aduce contribuţia. îm­
le t o v a r ă ş u l u i Nicolae îesta din plin virtuţile spiri­
preună cu toti oamenii de arlă
Ceauşescu cons//fu/e pentru şi cultură, cu înlrequ) popor, tuale.
com pozitori şl m uzicologi la înfăptuirea proqramului dc Tara noastră se mînrires'e
înflorire materială şi spirituală cu un bogat şi valoros tezaur
un preţios sp rijin pe d ru ­
a patriei noaslre socialiste de creaţie muzicală, făurit
mul cunoaşterii re a lită ţilo r (Aplauze Indelunqate). de-a lungul secolelor de mare­
dinam ice ale vie ţii, al fn- Partidul şi guvernul dau o le artist popular anonim, care
ţeltaUl in a lte l răspunderi ce înaltă apreciere hţoqalci şi rod­ dă qlas — cu o expresivitate
nicei artivită ti desfăşurate de re relevă lalentul şi qeniul ar­
tevfne a rtis tu lu i In societa­
compozitorii şi muzirologii din tistic remarcabil al poporului
tea noastră. tara noastră — români. ma­ noslru — spiritualităţii noas­
ghiari. germani şi de alte na­ lre naţionale, nobleţei şi p ro­
ţionalităţi — valorosului lor funzimii sufleteşti a oamenilor
(Cor>l<fH*are aport la dezvoltarea noii noas­ (are au trăit, au luptai şi au
tre culturi, la întreaga viată muncit pe aceste meleaguri.
artistică a României socialis­ Minunata noastră comoară
Dejun oferit de C. C. al P. C. R.
şi Consiliul de Miniştri
Comitelui Central al Parti­ ai vieţii noastre culturale şi Compozitorii Ion Dumilres-
dului Comunist Român şi Con­ artistice. cu. Zeno Yancea şi Dumitru
siliul da M in iştri au oferit v i ­ In timpul dejunului, tovară­ Eremia au &siqnral conduce­
neri nn dejun în sala de m ar­ şul Nicolae Ceauşescu, secre­ rea de partid şi de stat, In
mură a Casei centrale a arma tar general al C C. al P.C.R , toasturile lor, că muzicienii
lei, cu prilejul Adunării gene­ preşedintele Consiliului de din lara noastră vor servi cu
rale a compozitorilor şi nnm - Stat, a rostit un toast In ca­ toi talentul şi toată capacitatea
coloqilor. drul căruia a adresat un in lor munca de conslruire a so­
Au luat parte tovarăşii demn compozitorilor de a cialismului in patria noastră,
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ crea noi lucrări şi mai valo­ vor depune toate eforturile pen­
qhe Maurer. Paul Nicnloscu- roase. cit mai acrcsibile pu ­ tru ridicarea artei şi culturii so­
Mizil, Janos Fazekaş, Petre. blicului larg. rare să cores­ cialiste pe trepte lot mai înal­
Lupu, Dumitru Popa, Dumitru pundă spiritului vrem urilor te, răspunzînd astfel grfjii per­
Popescu, membri ot G. G. al noastre, să îmbogăţească cul­ manente pe care partidul o a­
P.G.R., miniştri, reprezentant! tura muzicală a patriei, cordă slujitorilo r artei.