Page 5 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
ANUL XX NR 4329 MARTI 3 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI
Elevii anului I de la Grupul şcolar energetic din Deva fac primii paşi spre însuşirea me-
INVAJAMINTUL
SA Din nou în Plecarea delegaţiei
actualitate AGROZOOTEHNIC P. C. Mexican
VALORIFICAM Luni cliinineaţo a părăsii Ca La plecare, pe aeroportul
formă
Dovedindu-sc a li o
există şi cooperative agricole*
zate se potrivesc cu oro fitu l
lo lilo r sau legumelor, precum
deosebit de eficientă pentru tura g riu lu i, porum bului, car- rea şi funcţionarea cercurilor, cilcva diu d ia film d e re p a rti pitala delegaţia P artidului C o lloneasa. delegaţia a lost sa
lutată de tovarăşii Paul N’icn-
M exican
formată diu
m unist
ridicarea n ive lu lu i de cunoş si produ cţiile anim aliere spo unde perfecţionarea p re g ă tirii ce rcu rilo r, iar spaţiul destinat tovarăşii M arta Borquez, mem le scu -M i/il, membru al C om i
EXPERIENŢA a asigura aplicarea in practică na. Sîntandrci. Haţeg. Pricaz. nu se bucură de atenţia cu nici cele mai elem entare con bru al P rezidiului C om itetului Permanent, secretar al C C .
rite realizate la C A I*
tinţe profesionale ale lu c ră to ri
a cooperatoriloi
tin e rii le c ţiilo r nu întruneşte
Simc-
profesionale
te tu lu i Cxeculiv, al Prezidiului
lor de pe ogoare. în scopul de
-i
al PC. M exican
C enlral
Lâpuşnic şi in alte unităţi, c-
venită. Ifn exem plu concret ni
d iţii.
f a celor mai noi metode d*1 videnţiază cîl se poale de b i s-a ofe rit la C A P . Brad. In Din exem plele am intite re Cnriquc Semo. membru al C C al P CR . G luzcla V'ass, mem
ac
bru al C C al PC R., dc
ne roadele ap lică rii In pracli
cultivare a păm intului şi de că a cunoştinţelor acumulate ginerul loan Fechete ne re la iese că încă dc la deschiderea al PC. M exican care la in v i tiv iş ti de partid.
ta că aici funcţionează
două
cursu rilo r In vă ţă m in lu lu i agro
creştere a anim alelor. fhvăţă-
COLECTIVA din nou in actualitate Cei a fnvătăm înt pe care le-au frec c ercuri, din care unul nnul zootehnic se lac s im lilc seri taţia C C . al P C R . a lăcul o ( Agerprcs)
de cooperatori şi mecaniza
m in tiil agrozootehnic se allă
dr
vizită în ţara noastră.
oase deficiente Ţ in in d seam?
III cu pro fil legum icol frecven
to ri fn cadrul ce rcu rilo r
dc lip su rile caro s-au m ani
tat do 12 cursanţi, şi unul a-
proape 2 000 de cooperatori,
m ecanizatori şi lucrători din vental uul 1, lot cu 12 cursanţi, pen festat în anii trecuţi, sc cerc
I A.S cuprinşi la form ele ele Pentru perfecţionarea fn con im creşterea anim alelor. D in c *j în fiecare unitate coope
Jnvăţăm int ce vor funcţiona tinuare a ca lifică rii lu c ră to ri tre cursanţii cercului legum i ratistă. co n siliile de conducere:
A ii avui lor adunările qcneralc pentru dări de sea fn u n ită ţile agricole din jude* lo r din agricultură şi îm bu col doar 6 sin i din cei care au şi cadrclo tehnice să asigure
mă şi alcqeri in toate organizaţiile de hază ale p a rti ţul nostru fn iarna acestui an nătăţirea rezultatelor do pro începui cursurile, restul fiin d n bună desfăşurare a învăţă- Concursuri pentru
dului. Au avut loc şi conferinţele de partid din u n ită ţi au posibilitatea să-şi Însuşeas ducţie s-au asigurai din vre ..cooptaţi’* pe parcurs (?). Dc m înlu lu i. să mobilizeze toţt
me o serie dc condiţii. Pe lin asemenea, la cercul pentru cursa n ţii la lecţii, iar aplica
le industriale, de construcjii-m ontaje, C A P . şi se des că iar apoi să aplice în p ra cti gă manualele, planşele şi m u creşterea anim alelor 5 cursanţi
că, sub îndrum area cadrelor ţiile practice să nu fie n e g li
făşoară în aceste zile conferinţele org an izaţiilor comu lajele existente din anii tre ai; mai absolvit o dală cursu jate din activitatea cercu rilo r e!evi şi pionieri
tehnice, cele mai noi cuceriri rile de 3 ani ale învălăm f nlu-
nale, orăşeneşti şi m unicipale Trăsătura dominantă a ale ştiin ţe i agricole în dome cuţi s-au mai difuzai ce rcu ri lu» agrozootehnic. La unitatea In acelaşi tim p este dc aştep
adunărilor şl con ferin ţe lor pentru dări dc seamă şi ale niul c u ltiv ă rii plantelor de lor aproape 500 ciiafilnv* am intită deşi mai sînt o parte tat co şi co n siliile populare
geri este caracterul lor de lucru, de analiză obiectivă cîmp, legum icuU urii. pom icol pe dife rite teme precum si din cooperatori care au frec să sp rijin e îndeaproape aceas C onsiliul Naţional al O rga remrnr.stilui de com puneri l i
tu rii sau zootehniei circa I 000 de broşuri a ju tă tă formă dc instru ire a lu cră nizaţiei P io nierilor iii colabo terare. d ilc rilc d istin cţii ca
a rezultatelor m uncii, de afirm are a unui schimb dc o toare. Totodată. în funcţie de ventai. cursu rile la un cerc pen
In cooperativele agricole to rilo r din agricultură fn g ri- rare cu M in isterul lnvă|ă- re vor perm ite realizatorilor
pinii firesc, neîngrădit in tipare, de căutări con stru cti unde In anii treculi le cto rii şi p ro filu l c e rtu rilo r care func tru cultura plantelor. aceştia jindu-se de asigurarea sălilo r m în tn liii lansează şi in u r să meargă gratuit in excursii
ve pentru a ridica şi mai mult rolul şi competenţa cursanţii au p riv it cu multă turnează în licoare unitate s-au im au mai fost cuprinşi fn con necesare bunei desfăşurări a m ătorul an concursuri pe colective* sau in lahe*rc* de* o
tinuare la nici o altă formă de
orqanelor şi org a n iza ţiilo r de partid in conducerea răspundere îndeplinirea sarci stab ilit de către D irecţia a g ri învăţăm inl Inginerul ne spu învătăm întului, iar organele specialităţi <^el de com pu dihnă ş» le cie cic.
colă judeţeană si în trep rind e
I a concursul de* a ilă plas
politică a întreg ii activită ţi n ilo r cc le-au revenit pe linia rea cinem atografică in te rju d e nea c-ă şi baza m aterială este agricole judeţene au datoria neri litera re. care va începe* tică. elevii voi pre'zlnla por
să urmărească cu ma»
m ultă
lui
in a doua dum inică a
organizării si desfăşurării ir- destul dc* slabă Pe lingă c j
Din modul cum au fost întocm ite documentele pre- ţeană. titlu rile de film e ce vur răspundere respectarea instruc m artie 1969, va avea p lin ire trete. peisaje şi com poziţii
văţăm întului agrozootehnic, re nu s-au organizai lo tu ri de
zc‘ jla le în adunări şi conferinţe, din dezbaterile purta fi prezentate în fata cursanţi ţiu n ilo r elaborate în arest teme „O in lim p la re din va in creion, acuarelă, tempe
zultatele înregistrate 1n orn- tor m onstrative unde să se urm ă
te de către com unişli respiră laiq preocuparea susţi sens de către C onsiliul Supe cantă". „Cc-aş dori să ştie ra. gra tii, ulei sau m ici
ducţie confirm ă că strădania Daco in m ajoritatea u n ită ţi rească n e m ijlo cit e licicn la a rio r al A g ric u ltu rii şi Uniunea toată lumea despre* mine", sculpturi in piatră şi lemn.
nută a lu tu ro r orqancloi şi org a n iza ţiilo r de partid dc
lo r este încununată de suc lor agricole s-au asigurai con p lică rii m etodelor avansate de N alională a C A P ,.|a ra mea. m îndria mea" Trierea linală * 1 a lu cră rilo r
a sc încadra organic in m ăsurile stabilite de Congresul etc. In aprecierea lu crărilor, va ti efectuată de un ju riu
cese Recoltele obţinute la c u l d iţii optim e pentru deschide cultivare a păm intului. doar N. TfRCOB
al IX -lca şi de Conferinţa Naţională a PC R privind ceimisiile veir |ine seama a- «ilcâluit din personalităţi ale
perfecţionarea in lre q ii v ic |i economice, politico şi so lil de* boqă(ia de im agini, o v ie ţii artistice, reprezentanţi
riginalitatea m aterialului pre ai organizatorilor şi ai ii-
ciale Este demn do relevat (aptul că nici o adunare
zentat. c il şi de telul perso n iu n ilo r de creaţie, caic* vor
sau conferinţă nu s-a au lo m ulţum il cu rezultatele ob nal de expunere a laptelor propune pe cele mai bune
ţinute pînă acum. că fiecare colectiv de muncă este îndeplinirea şi şenlim entclor. Pentru a pcnlru inctudereă in pliante
pe deplin conşlîcnt de însemnătatea sarcinilor ce îi stau început de stagiune stim ula apariţia şi ridicarea şi albume.
in faţă in anul v iilo r. planului anual ca lita tivă a revistelor şcola Concursul de io lo g ra îii ar
re, C onsiliul Naţieinal al Or- lislico va oglindi aspecte din
I.a adunările şi conferinţele de dări de scamă şi jfc - via|a pionierească, a c tiv ita
geri care au avui loc pînă in prezcnl în judeţul noslru la export ganizaţici Pionierileir va a tea şcolară şi de vacanţă,
au luat cu vin lu l mii de com unişti, c a » şi-au adus la cluburi cord a celor mai bune nume din viaţa de iam ilie.
contribuţia la stabilirea jaloanelor pentru îm bunătăţirea rn rn a liş liî dc la Uzina re. e> dală ( ii decernarea pre
„V ic to ria ' Călan au produs m iilo r obţinute de cîşlig ă lo rii (Ager preş)
a c tiv ită ţii in continuare in to jlc dom eniile Se des
şi expediat Ieri (2 decem
prinde drept concluzie de fond faptul că, in noile co n d iţii brie) spre Japonia şl Italia,
Acum, in propui slapiunii să-si m erite numele, să de\ ină ru l d u h u lu i, lo sil Mercca. nc
determ inate de perfecţionarea conducerii econom ici şi a ultim ele cantităţi de fontă
(Ic iarna, d u h u r ile ■ cuno.se- o un io car de rrt spirutlrv ' XC'lir^ m ărturisea că s-au lormaf
m ilo g ii vie ţi socialo, im p eralivu l central esle creş- vie miitufic. încep să sc „de (lă liilo r spirituale, aiitnut I o- cercuri de croito rie, cursuri de din prevederile planului de
lerea ro lu lu i si com peten|ei com itetelor de partid, o r (diete” activităţile culturalar- xataşul G hcotobe Hucureşteo- lim bi străine, (itm nasltcu a rtis export pentru acest an. în
deplinirea cu aproape o lu
tislicc. care au lost aproape nu. dire cto ru l clubului. iMai a- tică şi că sc preconizează în
ganizaţiilor dc* bază. a tutu ro r com uniştilor Orqanele nă mai devreme a sarcini
uitate in perioada dc \ ara. v cm insă m ulte lu cru ri de rc- fiinţarea unui cenaclu literar,
ş: organizaţiile de partid, com uniştii trebuie să inter- I.a chtbul din Gurabur za, în zo /\a l. Daca cercurile dc c/cic- in cadrul căruia tinerele con lo r anuale la acest im p or
ină operativ şi Ierni în rezolvarea d ife rite lo r că dc la intrare, te in!impută tilO (iralic. muzica, croitorie, au deie. pe lituiă pro p riile creo tant indicator reprezintă o
realizare de
scamă,
situaţii, să aibă totodată sim ţul perspectivei, al dis- acordurile melodiilor dc m u m ulţi cursanţi, cercu rile de lii, să compună şi textele ne du-se in vedere faptul avîn-
că
zică u$aaiă. strnfăturitc v balet, artă plastică, loto, sini cesare bridăz.ilor artistice.
r ernăm întufui in sesizarea din c om plexul de probleme so licită rile şt prevederile
chiuiturile teciorcşli. cinlecele mult mai puţin solicitate. I.a „Form aţia dc teatru — a iir-
care le ridică viaţa a celor mai sem nificative. Acum. pnpulutc Cifiva tineri, printre cel de halci nu s-au prezen ma lo sil M eicca, deja a pus in contractuale pentru export
de pildă, organele şi organizaţiile de partid, com uniştii caic Inn David, Ghcrasim tat (lecit doi tineri. A nul tre scena piesa „ Funcţionarul dc au fost m ult sporite ţaţă dc
anii precedenţi
trebuie să tacă lotul, să folosească intreaga capacita Halda, Ghennihc Clenciu îşi cut a\cam IC. C ercul dc in la dom eniu” şi prcpălcştc pcn De la in ce p iilttl anului şi
acordează instrumentele. In strumente dc suflat nu l-am lru \ iilo r „T alie. lanUc şi Ca-
te de m obilizare pentru indeplinirca exemplară, la toţi pină acum uzina de la Că-
trăm in sala de repchlii. M a - oului inc a deschide, fiindcă ( lir F o r m a ţ ia de estradă va
in dica torii şi in toate unităţile a planului pe 1968 şi nana lotca trăieşte clipele in stru cto rul Pera Hui/, de-a- susţine in i u rin d spectacolul Ion a liv ra t b e ne ficiarilor
pcnlru picqălirea tem einică a co n d iţiilo r producţiei in emoţionante ale \ iifoarci icsiti bia s-a întors dm concediu. „Joc şi cintec românesc” , ia: de peste hotare cil 62 700
tone de fontă mai m ult de-
dustriale şi agricole din anul v iilo r. l>e scenă. Cinlecele populare G reutăţi există şi in ceea cc „te a tru l de cop ii pentru c o p ii" c il în 1967 Aceasta consti
„Firicel de chienă”, „‘/.ii bă h- p rn eşte form aţia dc dansuri piesa „Barbă C ot” , pe care nni
Nc aflăm in lr-u n asemenea moment cind fiecare zi tuie o dovadă in plus a qri-
lă-n Iruină iota”, se-nmlădiaz.ă populare Nu nu mai rămas nrcriatil-o in colaborare cu ca
de lucru are o im portanţă deosebită pentru realizarea armonios, dovedind talentul d ccil tre i perechi dc dansa drele didactice de la şcoala jii şi preocupării co le ctivu
lu i de fu rn a iişti pentru r i
planului pe acest an şi pentru pregătirea co n d iţiilo r teul al tinerei interprete. A u to ri”. (jcncrală. dicarea ca lită ţii producţiei.
v iito ru lu i an economic. urmat alţi solişti v o c a li: J e - Prim im totuşi asiau răti că. ★ Nu este lipsit de im p or
nica Hoţiei, Ionel Sleian. M c/- încă din luna decembrie, c lu Nc-am bucura dacă cele do
Planurile de măsuri şi h o lă ririlc adoptate, propu tanţă să am intim că produc
riana Moldoxan. cei (Ini Irali. bul din Gurabarz.a v« pic/.en- uă c lu b u ii: din Gurabar/.a şi
nerile lăculc de către in iile de com unişti in adunările hiena şi V irpil Luc(i. îndru lu cilcva spectacole u til in lo Si mc ria sc \o r dovedi la inut- ţia de fontă pentru export
generale şi conferinţele de aleqcri vizează in te nsifica mările competente ale instruc calitate cit şi în comunele din timeu aşteptărilor. începutul şl cea destinată tu rn ă to rii
constructoare
lo r uzinelor
torului Nicolae Dur/ vin în îm prejurim i. (Ic st(upune sc anunţă hopat
rea a ctivită ţii în perioada în care nc aflăm. Să Ic dăm de maşini şi u tila je din ta
ajutorul tinerilor, conducin- O sduatic cc \a mai deosebi iu pto rp anic artistice, in c li
curs Sâ începem să traducem în viaţă m ăsurile stabi ră. ca şi celelalte produse
du-i spre tainele artei inter- tă am in tiln it la clubul din Si- pe dc destindere pentru p u b li
lite Să valorific ăm aceaslâ bogată experienţă colectivă ! pretat i\c. „Spectacolele \ii- meria. Din 20 aiK/usf lo calu l a cul spectator. Cum \o r so li*• şi sortim ente s-au realizat
co n d iţiile
in
creşterii
e fi
toare doresc su lic deosebit dc intrat in reparaţie Cooperai i- lace viitoarele m anilestări cul-
RED. atioctive si interesante' — nc vu „M unca cn le clixa ” , care a tu ra l-a rlistice cerinţele iubilo- cienţei economice. C heltu
mărturisea (tinsul. „Vom lace început lucrările, a înţeles să rilo i de Inim os ? Care sini co ie lile de producţie prevăzu
te in iţia l au fost m ult re
lotul pcnlru ca acest club Ir continue cu „în c e tin ito ru l” .. ordonatele pe care vor evolua duse. Ca urmare, colectivul
In tr-o zi nu veneau meşterii, ele de-a lunrptl slo t/iu nii de
in alta nu erau m aterialele ne iarna ? Răspunsurile le x a fo r uzinei a o b ţinu i în prim ele
10
lu ni
ale anului im por
cesare. Si aşa. încet, încet, s-a mula însăşi beneficiarul aces tante economii şi bene
ajuns ca numai acum. in pra- tor m anifestări — publicul.
(pil iernii, clutm l să-şi înceapă fic ii peste cele planificate.
acli\H a le a culturală. D irecto AUGUSTIN JULA
IN PAG IN A A 2 -A
Continuind investigaţiile în unităţile economice cu restanţe
faţă dc plan, redactorii noştri readuc IN ATENTIA CONDUCĂ
TORILOR ÎNTREPRINDERILOR n e c e s it a t e a l u ă r ii d e
iWÂSURI ENERGICE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A
Timplarul loan Blâgâilâ, de la I I.L. Brad, lucrind la marina
PREVEDERILOR PLANULUI ANUAL. de tizluit mobilă.
EMOŢIONANTE EVOCĂRI ISTORICE g ra m e le o rtis tic e o le lo rm a ţiilo r
c o in m e lo r cu ltu ra le .
In ziua and se împlineau 50
de oni dc la actul istoric. în
făptuit la Albo lulia, in satul
Soloşu dc Sus locolnicii parti-
M omlcstârilo închinate semi formulole. olerind spectatorilor giom de brigodâ întitulot „V i ce m b rie 1918", sceneta „M oş cipou Io simpozionul „M em oria
centenarului unim Transilvaniei o incursiune în istoria încărcată tejii neamului", iar la Dupo loan Roată şi unirea", sini d o o r pămintului natal". Evocarea a
cu Românio au oferit publicului de fapte vitejeşti a pope* ilui piatră manifestările s-ou dove o p o rto d in m o n ife s tă rile CO.'O, prilejuit o vibrontă manifestare
hunedoi'ccin momente cmolio- nostru Progromul artistic pie- dit deosebit de bogate. Un sim in a ce st sol. s au b u cu ra t de o patnotică. un cald elogiu odus
noule, in corc au fost evocate
c a ld ă p rim ire d in p o ite a lo c a l pămintului Şi eroilor poporului
faptele de vitejie ale înaintaşi n icilo r. român. La Certei, solo mare o
lor neomului, în lupta dusă, se Lo Institutul de mine din Pe- căminului cullurol O găzduit
cole de-o rincJul, pentru unitatea troşoni, conferinţa orgonizotă cu cilcva monileslori consacrate
statală ;■ noţionalâ o României Manifestări închinate semicentenarului acest prilej a fost întregită d? evenimentului — conferinţe, sim
1n numeroase osezăminte cul- poemul „Balada U nirii", emoţio pozioane. concursuri — de o
tuiole, monifestările consocrote nantă evocore istorică, prezento- coldo oprecierc bucurmdu-se
oceslui eveniment ou fost între unirii Transilvaniei cu România
ta de un colectiv ol Teotrului concursul „N icolae Bâlcescu —
gite de programe ortistice. core dc stat din Petroşoni. propagator al unirii".
le-ou conferit atmosfera caldă „Ostaşi şi ofiţeri români din In aşezările din Apuseni —
o unor neuitate sărbători. La Io Boio de Criş, Ţebeo, Crişon.
Cosa de cultură din Brod, con zenţot de corul de comerâ. to- pozion muzicol-literoc cu titlul primul război mondial oglindiţi Voleo Bradului — manifestările
cursul gen „Cine ştie. eişligâ", rclul, soliştii instrumentişti şi vo- „Unirea românilor — aspiraţie in literaturo" a fost titlul sim
cu temo ,,50 de ani de la unirea coli oi casei de cultură ou în- seculara", un fotomontaj „Pe pozionului organizat lo căminul evocotoare închinate sărbătoririi
Transilvaniei cu România", or- cultural din Sâloşu de Sus. ior o 50 de oni de la unireo Tran-
tiegit ormonios monilestoreo din urmele istoriei prin Ţara M oţi in solele Breozovo. Zeiconi, Rău- silvoniei cu România ou ovul
gonlzot de colectivul bibliotecii oraşul Brod lor", o expoziţie core cuprinde un profund caracter local, ofe
orăşeneşti, condus de Mario Concursuri pe aceeaşi temă exlrose din preso vremii, por cineşli, Hobiţo-Grodişle, expu nnd locuitorilor de ostăzi oi o-
Boto. o invitat mulţi participanţi au fost orgonfzote Io şcolile trete ale luptătorilor pentru uni nerile prin care codrele didac cestor meleoguri o cronică o
întrebările profesorului exomino tice ou evocot faptele de vite
generole din Breteo Română şi re, programe ortistice din care jie ole înaintaşilor neomului, in luptelor, încărcate de jertfe şi
tor Nicoîoe Alic au prim it râs Dupopiotră Lo Breteo Romonă, nu ou lipsit cîntece şi versuri lupta pentru unireo tuturor ro izbînzi, o străbunilor noştri
Cele 7C 000 de cărţi ale bibliotecii Clubului „Siderurgistul" din Hunedoara se bucură de punsuri documentate. îngrijit elevii ou prezentat şi un pro- co „H ora Ardealului", „1 De mânilor. ou fost însoţite de pro
un interes deosebit din partea tinerilor. Foto : V. ONOIU LUCIA LICIU
.................—■—------
ii in