Page 59 - Drumul_socialismului_1968_12

industriei alimentare şl ne-ar îndiguiri, in fiecare an ni s-au în mod concret, să manifeste al întregii societăţi. Este ne­ lor unilăti economice ce pro­ rituale. Pentru 1969 sînt pre­ gcncrale şi a fost apreciat ca
da şi posibilitatea de a expor­ promis zeci de mii de hectare, mai multă exigentă, să adopte cesar ca toate aceste forte să duc pentru export să sc ocupe văzute sporuri de salarii insu- fiind un sistem mai just, mai
ta A vem rezerve m ari In a- iar cînd facem bilanţul apare măsuri mai ferme pentru înde­ fie bine organizate, concentra­ c u toată seriozitatea de această mînd 4 m iliarde lei, ceea ce echitabil, dc participare a ţă­
ceaslă rriv in tă , şi fac apel la nu o majorare, ci o diminuare plinirea sarcinii de a reduce te spre direcţii esenţiale. ca problemă, să urmărească în ­ va asigura o creştere de 5,1 ranilor la efo rtu rile statului
primii-seeretari ai comitetelor o suprafeţei agricole. Eu rog pe ponderea cheltuielilor pentru rodul muncii şi creaţiei lor deaproape felul în care sc la sută a salariului real. Ince- nostru pentru înflorirea v ie ­
judeţene, la toti lu crătorii din ţii sociale a satelor, a între-
blemă care nu priveşte numa prim ii secretari şi pe tovarăşii conslructu-montaj. să-şi găsească o rapidă şi c- vînd rroduselc respecti­ pînd din luna ianuarie 1969,
oclualul plan cincinal ci $ agricultură, să depună eforturi care lucrează în agricultură să O altă problemă importantă ficientâ aplicare in practică. ve în străinătate. Va trebui acţiunea dc majorare a sala­ qii noastre ţări.
cincinalul următor, dezvolta pentru a organiza şl dezvolta acorde toată atenţia acestei legată de realizarea in vestiţii­ Din păcate. în această p riv in ­ să schimbăm sistemul actual, riilo r sc va aplica corpului d i­ In legătură cu aceasta so
rea jn perspectivă a aceste cît mai intens creşterea şi în- probleme, să ia măsuri pentru lor este punerea la timp în ţă se manifestă încă deficien­ astfel ca situaţia financiară a d a c tic — care va primi în medie poale pune întrebarea dacă
«ramuri, a întregii /economi grăsarea animalelor în coope­ punerea în producţie a întregii producţie a noilor capacităţi te. Ministerele poartă în mare întreprinderilor producătoare un spor de cca 19 la sută, este mai bine să se perceară
naţionale. Şi anu/l v iito r va rative, în întreprinderile agri­ suprafeţe, pentru a nu mai ad­ Des» s-a redus durata de pu­ parte răspunderea pentru nc- pentru export să oglindească bineînţeles diferenţial pe qra- impozitul direct de la coope­
trebui să mergem pe aceeaş cole de slat, în gospodăriile mite nici cea mai mică risipă nere în funcţiune, ea conti­ inlroduccrea în producţie a re­ mai direct şi rezultatele co­ de de învătămînt ; urmează, dc rator. şi nu global de la coo­
Jinie, pentru că aşa ne diclea individuale. Cred că trebuie o suprafeţei agricole. nuă să fie mare, depăşind u- zultatelor ce s-au obţinut pînă m erţului exterior. De aseme­ asemenea, să se treacă în mod perativă, cum se proceda p î­
ză interesele generale ale tă să criticăm faptul că Consiliul Sînt deficiente şi în acţiunea ncori 2-3 ani chiar şi la capa­ acum. Pentru că, totuşi, din- nea. va trebui să luam masuri eşalonat la majorarea salarii­ nă acum Socotim că, după
r i i Consider că M in isterul E Superior ai A g ric u ltu rii şi U ­ de irigaţie. Deşi ni se dau toa­ cităţi care — printr-o mai bu ­ tr-o recentă analiză a rezultat pentru o stabilire mai judici­ lor lucrătorilor din toate ram u­ cum fiecare salariat, plăteşte
conomiei Forestiere are capa niunea Cooperativelor A g ric o ­ te asigurările că planul va fi în ­ nă concentrare a mijloacelor că avem circa MO de teme de oasă a pre tu rilo r interne la rile economiei naţionale, în­ impozit în raport cu cîştigu-
cilatca să realizeze planul ca le au neglijat sporirea efecti­ făptuit pînă în 1970. totuşi au si cadrelor — ar putea fi ter­ cercetare, pe care le putem a­ produsele destinate exportului; cepînd cu industria alimen­ rile sale, tot aşa fiecare ţă­
velor -de animale în coopera­
re îi revine în 1969 rămas numai doi ani $i avem minate in 1-2 ani. A n u l acesta plica în producţie, probleme această problemă va trebui să tară s» din alte ram uri în ca­ ran trebuie să plătească sta­
Probleme mai serioase sînt, tive şi chiar în întreprinderile trebuie să acţionăm intens pen­ fie rezolvată de Consiliul de re se realizează salarii medii tului un impozit corespunzător
nqricole ric stal. In sectorul încă 400 000 de hectare de rea­ soluţionate nu acum o lună,
după părerea mea, in industria M iniştri. Astăzi, pe în tre p rin ­ mai scăzute. In cursul anu­ ve n itu rilo r pe care le rea li­
de stat, creşterea efectivelor lizat, dintre care cea mai marc tru a scurta durata de execuţie ri unele cu 10 ani în urm ă ;
alimentară. Şi In această ra ­ derea producătoare nu o in­ lui v iito r sc va realiza de fapt zează Aceasta este legătura
de animale realizată în prim ii parte apartinînd sectorului de a investiţiilor unde au fost ministerele şi alte
mură planul s-a realizat în an­ teresează ce se face cu p ro ­ generalizarea îm bunătăţirii sa­ sa materială cu statul. In d o ­
trei ani ai cincinalului este re ­ stat. Rog pe tovarăşii care lu ­ Printre problemele deosebii organe centrale, Consiliul Na­
samblu, ru uncie m inusuri la crează în acest sector să acor­ de importante ale activităţii tional, Comitetul de Stat al dusul ei la comerţul exterior. larizării Totodată. Sn 1969 vor meniul impozitelor, noi crea­
citeva produse; avem însă la tiv mică, şi de aceea s-a Va trebui să legăm mai strîns spori şi ven iturile băneşti ale sem un anonimat în relaţiile
prevăzut pentru J969 o creş­ de cea mai mare alcntie măsuri­ noastre economice este. de a­ Planificării, do ce au ignorat
.TămSneri in urmă în v a lo rifi­ producătorii de desfacerea ţărănimii, destinate consumu­ statului cu ţărănimea şt aceas­
tere mai accentuată — , d.ar tot lor pentru îndeplinirea progra­ semenea, aceea a realizării la această valoroasă sursă de cîş-
carea produselor alimentare — mărfurilor, astfel îpcit venitul lui, cu aproxim ativ 6 la sută. ta nu a fost just. Fiecare ce-
mică în raport cu posibilităţi- mului de irigaţii. Primii secre­ timp a parametrilor proiectaţi tiguri pentru economia naţio­
în special în producţia de con­ tari s5 analizeze posibilităţile şi folosirii depline a utilajelor. nală. pentru societatea noas­ lor să depindă direct de fe­ O altă problemă asupra că­ lăţean trebuie să ştie că nu
serve, produse lactate si ca r­ 'le. Pentru 1970 va trebui să de intensificare a lucrărilor de In cursul anului 1969 trebuie tră ? Ele au datoria să sc o­ lul în care au valorificat mar­ reia aş vrea să mă opresc are numai drepturi, ci şi anu­
ne. Exportăm unele produse a- facem un efort şi mai maro. fa. Sigur, va trebui să nc qîn- este aceea a noii reglementări a mite obligaţii faţă de stat. Toti
Comitetele judeţene de partid, irigaţii, cu măsuri necoslisiloa- să lichidăm situaţia existentă cupe îndeaproape de v a lo rifi­
lim cntare în mod ncrentabil, re, în cooperativele agricole. dim si la intarirea m ijloacelor impozitului agricol. In prezent cetăţenii patriei trebuie să ştie
tocmai pentru că nu s-a acor­ organele agricole trebuie să astăzi, cind un mare număr de carea acestor rezultate. Comi­ de control în acest domeniu, noi cheltuim de la bugetul sta­ că au datoria să contrib»iie la
asigure condiţiile necesare Este necesar să facem totul pen­ maşini stă ncîolosit. Această tetele judeţene care au pe te­
dat înlreaqa alcntie prelucrării pentru ca problemele v a lo rifi­ tului 5 430 milioane lei pentru eforturile re n lru dezvoltarea
pentru sporirea efectivelor de tru a realiza în întregime iriga­ stare de lucruri este de ncad- rito riu l lor instituţii de cerce­
superioare a materiei prime. cării, inclusiv stabilirea pre tu ­ acţiunile social-economice şi societăţii, pentru îm bunătăţi­
Fabricile de conserve nu au porci. îndeosebi de scroafe, ţiile prevăzute in plan. mis şi — deşi o discutăm de tare. dc învătămînt. laboratoa­ rilo r să nu mai fie lăsate la gospodăreşti de la comune, rea vie ţii generale, pentru a­
lucrat din plin în 1968, iar u ­ precum şi a celor de vaci şi O problemă asupra căreia ani de zile — se acţionează re, trebuie, de asemenea, să latitudinea fiecăruia. Necesi­ din care 1 240 milioane Ici părarea ţârii. Sîntcm un partid
nele dintre ele, deşi termenul păsări, unde se poate realiza s-au făcut referiri în plenară încă foarte timid pentru reme­ acorde mai multă atenţie aces­ tatea întăririi controlului a- pentru lucrările de coinbalcrc de guvernâmînl, avem răspun­
do punere in producţie a ex­ un progres rapid. Avem expe­ este problema legumiculturn. dierea ei In curînd vor fi luate tor domenii de activitate, u ti­ suprri stabilirii preturilor a a dăunătorilor şi epizootiilor derea conducerii ţării şi tre­
pirat de doi ani, nu lucrează rienţă în această p iiv jn tă — Acum un an s-a întocmit un nou o seric de măsuri, printre core lizării în economie a rezulta­ fost dovedita de experienţa a- în agricultură, precum şi pen­ buie să arătăm deschis oame­
nicj acum cu toată rapacitatea şi m ulţi dintre dumneavoastră program pentru dezvoltarea a- scurtarea termenelor de amor­ telor cercetării. Cred că este mtlui acesta. Este cunoscut că tru alte acţiuni aqrozoo-vete- nilor realitatea ; aceasta "în­
In qeneral, în industria a li­ işi aduc aminte de perioada ceslui sector, alocîndu-se apro­ tizare. cu scopul de a impulsio­ bună propunerea făcută aici în stabilirea pre ţu rilo r la lc* rinarc. 500 milioane lei pentru seamnă a asigura participarea
mentară. cu toate rezultatele rînd am terminat cooperativi­ xim ativ 400 de milioane lei şi na folosirea mai eficientă a fon­ ca în v iilo r activitatea de qume şi fructe s-a lărqit roin- drum uri comunale şi lucrări poporului la conducerea statu­
obţinute, există încă lipsuri zarea şi cind într-un an şi ju- materiale necesare. Este ade­ du rilo r fixe, de a asigura o rereelare să fie oglindită în potanla consiliilor populare, a edilitar gospodăreşti, 930 m i­ lui. Să explicăm poporului lot
măt-ale om ridicat foarte mult
6erioase dalorilă faptului că vărat că, deşi a fost secetă, a­ rotaţie mai rapidă a m ijloace­ plan şi să fie raportată atît Consiliului Superior al A g r i­ lioane lei pentru sănătate. ce am făcut, tot ce mai tre ­
multă vreme nu s-a acordat a- rifra efectivelor de animale. gricultura a reuşit să asigure lor materiale, de a spori efi­ M arii Adunări Naţionale, cit cultu rii şi a Comitetului pen­ 2 435 milioane lei pentru învă- buie să facem, toate măsurile,
tenlia cuvenită dezvoltării a­ Printr-o largă mobilizare a legumele necesare, Jivrînd, cienta activităţii noastre eco­ si plenarei Comitetului Central, tru Preturi. Aceste organe au tămtnl. cultură şi artă si 320 pentru că numai aşa ne va în­
cestei jam uri. Tocmai de *- forţelor, prin muncă voluntară prin fondul central, cu 36 la nomice. Eu aş ruga pe prim ii- ci» în oricare alt sector de mers însă re linia majorării milioane lei pentru în tre ţin e ­ ţelege şi ne va p r e ţu i!
ceea, In acest plan se prevăd s-au făcut atunci construcţii sută mai mult decît în 1967. seeretari ca în acest domeniu muncă. p re tu rilo r la producători, ceea rea organelor comunale. Este Partidul şi statul nostru ac-
investiţii suplimentare în in ­ bune si ieftine fără multe in­ Este o creştere bună, dar o can­ să fie neiertători, să nu admi­ In plenară s-a vorbit, de a­ ce s-a răsfrînt asupra eficien­ cunoscut că în alte ţări fieca­ tioneaz.ă cu toată hotărirea pen-
vestiţii, s-au găsit mijloace să
dustria alimentară S-a pus se cumpere animale cu credite titate importantă de legume tă nimănui nici un fel de ju s­ semenea, de conrertul exterior. tei exportului, precum şi asu­ re comună îşi are bugetul p ro ­ Iru a asigura creşterea n iv e lu ­
rroblem a elaborării unui pro- minime. Trebuie să dezvoltăm populaţia a cumpărat-o din sec­ tificare ; numai aclionînd cu Cred că ati reţinut din mate­ pra p re tu rilo r cu amănuntul. priu si îşi acoperă cheltuielile lui de viată ol întregului popor.
qram special de valorificare această experienţă, să facem torul particular. Producţiile de hotărîre pentru buna folosire riale că această activitate s-a In această privinţă o lipsă ma­ numai din ve n itu rile sale. La Dacă ne referim doar la con­
superioară a materiei prime eforturi mai serioase în coo­ legume puteau fi mai mari da­ a m ijloacelor materiale vom desfăşurat într-un ritm destul re are Comitetul pentru Pre­ noi, înainte de 1955 impozitul strucţia de locuinţe trebuie să
alimentare, atit pentru nevoile perative pentru creşterea e- că se luau măsuri de asigurare putea obţine rezultatele pe ca­ de bun, că a crescut amploa­ turi, care avea dreptul şi o b li­ agricol era de I 600-1 750 m i­ arătăm că anul viito r vom face,
interne, cît $i pentru asiqura- fcclivclor de animale — aceas­ a apei S-a resimţit totodată re le dorim în dezvoltarea so­ rea comerţului nostru exterior. g a ta să controleze modul dc lioane lei. Or. pornind de la în loc de 62.000 de apartamen­
irca unui export mai rentabil ta fiind şi o cale de creştere iipsa seminţei. Consiliul Supe­ cietăţii noastre socialiste. S-au luat măsuri pentru orga­ stabilire a preturilor. Şi con­ faptul că în anul trecui im ­ te. cit se prevăzuse în cincinal
Cred că plenara va fi de acord substanţială a ven iturilor ţăra­ rio r al A g ric u ltu rii trebuie să ia In dezbateri s-au făcut o se­ nizarea mai bună a acestui siliile populare au aprobat cu pozitul aqricol reprezenta doar pentru 1969, aproape 90.000 de
să cerem tovarăşilor care lu ­ nilor. măsuri pentru a nu lăsa la voia rie de remarci critice cu p ri­ sector. Totuşi trebuie să arăt uşurinţă majorarea p re ţu rilo r cca 47 la sută fată de cel din apartamente. O bună parL n
crează în acest sector să ia întim plării problema, deosebit vire la eficienta cercetării ştiin­ că se menţine * încă tendinţa la legume şi fructe. 1955, ţinînd scama de creşte­ acestea vor fi locuinţe mai
toate măsurile ca încă în S-a stabilit prin statut ca în de importantă, a seminţelor. In­ ţifice. Doresc să subliniez că de a apela uşor la im porturi In alte sectoare avem o mai rea v e n itu rilo r ţărănim ii şi de fine, unde chiriile vor fi chiar
cursul anului v iilo r să se în­ cooperativele agricole de p ro ­ stitutul de cercetări de specia­ orientarea dală încă dc Con­ şi consider că avem po sib ili­ bună politică de r r e t u r i ; se necesitatea aşezării im pozitu­ sub cele dinainte dc m a jo ra re ;
registreze n îmbunătăţire sub­ ducţie 18-25 la sută din v e n i­ litate trebuie să devină p ro du­ gresul partidului de a lega tăţi mari dc a reduce, chiar ştie că o parte din producţia lu i pe baze mai echitabile, facem aceasta tocmai spre a a­
stanţială In activitatea indus­ tu ri să se consacre acumulării, cător de sămîntă pentru legu­ mai strîns cercetarea cu pro­ în 1969, im porturile la o seric bu nurilor do consum se stabi­ s-ou elaborat noi norme de sigura diferitelor categorii de
triei noastre alimentare. Sînt în tă ririi economice a coopera­ micultura. Este necesar să pu­ ducţia s-a realizat încet ; din de materiale şi piese do schimb leşte prin plan, la p re tu ri mici, stabilire a impozitelor, în oameni ai muncii cu salarii mai
de acord că în acest sector tive lo r Unde se duc banii a­ nem hotărît în aplicare măsurile păcate, la unii cercetători e­ Trebuie totodată să ne preo- caro să asigure populaţiei cu funcţie de ven iturile agricole reduse posibilităţi şi condiţii
trebuie pusă mai multă o rd i­ ceştia nu prea se vede. Comi­ stabilite pentru ca în citiva ani xistă încă reţineri, sau mai rupăm de a asigura exportu­ ven ituri mai restrinse posibi­ realizate, şi nu de suprafaţa mai bune de locuit. In 1970 ne
ne $i în ce priveşte folosirea tetul de Stat al Planificării să rezolvăm definitiv problema bine-zis un fel de teamă de rile prevăzute şi chiar de a litatea să se aprovizioneze în deţinută, ca în prezent. T re­ qîndîm să construim 110 000 —
raţională a producţiei de lapte. trebuie să exercite un control asigurării seminţelor şi legu­ producţie, de confruntarea cu le spori. Şi nu este v o r­ condiţii bune. Chiar şi în ca­ buie menţionat că şi in urma 120 000 deşi aceasta va cerc un
V a trebui întocmit un program atent în acest domeniu, pentru melor. Eu aş ruga pe tovarăşii realitatea. Cercetarea ştiinţifică zul cînd am fost nevoiţi să lu ­ reaşezării im pozitului agricol, marc efort. Dar vrem, tocmai
special prin care să punem a vedea cum se investesc a­ prim-secretari să se preocupe trebuie să fie mai strîns lega­ ba numai de a exporta ăm măsuri de m ajorare a unor suma totală a acestuia va fi să rezolvăm ctl mai Topcde pro­
ceste fonduri, pentru a ajuta cantitatea de produse sta­
capăt transportului nerationol cu atenţie de asigurarea supra­ tă cu producţia ; scopul ei este preturi şi tarife, determinate cu 400-500 milioane lei mai
la buna orientare a in ve stiţii­ bilită ; o deosebită im por­ blema locuinţelor. Toate aces­
de lapte dintr-un judeţ in al­ feţelor prevăzute pentru legu­ de a fi cît mai iute aplicată în dc necesitatea acoperirii chel­ mică decît în 1955, Din ana­ te măsuri ca : sporirea cheltuie­
tul. Cu investiţii simple, cu u ­ lo r Cooperativele reunesc mii tantă are problema eficientei tuielilor. s-a avut în vedere liza modului de repartizare a
de ţărani ; m ulte au fn frunte micultura. practică. Dacă uncie ţări avan­ comerţului nostru exterior. lilor social-culturolc. care sînt
tilaje produse în tară, să re ­ ca populaţia care realizează im pozitului agricol rezultă că
preşedinţi buni, dar trebuie să A m insistat mai mult asupra sate realizează o înaltă dez­ Realitatea este, tovarăşi, că va­ maî mari decît cele prevăzute,
zolvăm mai "bine, începînd cu venituri ma.i mici să fie com­ acesta scade cu mai mult de
avem în vedere că una cm agriculturii deoarece consider voltare economică, aceasta se lorificăm încă cu slabă efi­ în cincinal cu 3,4 miliarde, nu­
anul v iilo r şi continuînd în datoreşte tocmai faptului că pensată în mod corespunzător. 50 la sută Sn 290 de coopera­ mărul sporit dc apartamente,
urm ătorii ani, problemele a- gospodărirea a .1 hectare si că aceasta ridică probleme deo­ cientă unele produse Cu o Astfel, au fost acordate in ­ tive, pînă la 50 la sută în
alta este administrarea a 3 000, sebit de serioase • ele şi-au gă­ asigură introducerea rapidă a prelucrare suplimentară am pu­ creşterea salariului real pînă
ccstel ramuri foarte im portan­ descoperirilor ştiinţifice în demnizaţii celor cu salarii 690 cooperative si pînă la 25
te a industriei noastre. 4 000 sau 5 000 de hectare, qes- sit numai in parte rezolvarea si tea mări mult valoarea expor­ mici pentru plata chiriei si Ia sută în I 060 cooperative. în 1970 cu 20-25 la sută faţă
tionarea a mai m ultor m ilioa­ de aceea necesită încă o m u n ­ producţie. Ciclul — cercetare tu rilo r şi va trebui să nc în ­ combustibilului. In acelaşi Deci, în peste 2 000 coopera­ dc 1965, vor lacc să se re a li­
Nu doresc să vorbesc prea ne de lei. Este necesar ca atît ric laborator, static pilot, pro­ zeze cu succes sarcinile trasa­
mult despre industria uşoară; Comitetul de Stat al Planifică­ că serioasă, zilnică, neîntrerup­ ducţie industrială — trebuie dreptăm atentia în această d i­ scop s-a luat măsura ca ac­ tive din 4 678 cîte sînt în ta­ te de Congresul al IX-lea tn
aici s-o lucrat bine, cu rezul­ rii, cît si Uniunea Naţională a tă. Trebuie să îmbunătăţim şi să fie cît mai scurt ; cu cît n- recţie, pentru a creşte con ti­ ţiunea de îmbunătăţire a sa­ ra noastră, cooperatorii vor domeniul ridicării nivelului de
tate satisfăcătoare. Programul Cooperativelor şi Consiliul Su­ munca organizaţiilor de partid cest ciclu este mai mic. cu atît nuu eficienta comerţului exte­ larizării, prevăzută a începe plăti un impozit mai mic de­ trai al poporului
stabilit a fost realizat şi depă­ perior al A g ric u ltu rii să acor­ de la sate. In fabrică toată lu ­ este mai mare eficienta cerce­ rior. pentru a crea conditiuni în 1968, să înceapă de fapt din cît în prezent. De asemenea, As dori să închei, tovarăşi,
şit, calitatea producţiei s-a de un sprijin mai eficace coo­ mea ştie că secretarul de partid, tării. Noi spunem că cerceta­ de echilibrare a balanţei. Sini 1967. cînd peste un milion dc tn 538 cooperative se va plăti subliniind încă o dată c ă ^ o -
îmbunătăţii — deşi mai sînt şi perativelor în folosirea m ijlo a ­ comuniştii, se ocupă în primul rea reprezintă o forţă materia­ Insă şi deficiente de altă na- oameni, îndeosebi din cei cu acelaşi impozit, iar în 2 100 iectul planului de stat şi - p-
aici lipsuri. Ţin să subliniez celor materiale şi umane, in rînd de producţie ; în sat, de lă de producţie j dar poate fi lură, deficiente ale organiza­ venituri mici, au beneficiat de cooperative impozitul va cres­
că industria uşoară poale fi orqanizarea producţiei, în asemenea, comuniştii, secreta­ ţiilor de comerţ exterior, care mărirea salariului. Ca urm a­ te fată de cel de azi Dcsiqur, inelul de buget pe 1969 si1 i \ />'
dală ca exemplu de felul cum gospodărirea avuţiei de ca­ rul de partid, trebuie să acorde astfel denumită cercetarea ca­ nu întoldeauna se preocupă să re a îm bunătăţirii salarizării, chior în cadrul aceleiaşi coo­ concordantă cu directivele Con­
se ocupă pentru folosirea cît re dispun a^jl în in te re­ principala atenţie producţiei a­ re durează 10 ani de zile pînă valorifice cît mai bine şi să perative. unii vor rlă li ceva gresului al IX-lea al partidului,
moi completă a capacităţilor sul general al economiei gricole. Problema centrală la să obţină un nou produs, sau caute să rumpere cît mai a- în prim ii trei anî ai cincina­ mai mult, dar mulţi coopera­ cor-ospund posibilităţilor noas­
de producţie Rezultatele bune cît şî al bunăstării ţărănimii. sate este producţia agricolă si caro, uneori, nu se soldează vo n ta jo s ; lupta aceasta pentru lului salariul real a crescut cu tori vor plăti mai puţin decît tre economice şi asigură dez­
din industria uşoară arată că Trebuie pusă mai multă ord i­ trebuie să judecăm munca se­ cu nim ic? Este evident că în a cumpăra ieftin şi a vinde cu 9,5 la sută. astăzi. Aşezarea pe această voltarea ascendentă a economi­
greutăţile — de orice natură ne in acest sector foarte im por­ cretarului comunal, a organiza­ asemenea condiţii, cercetarea preţ bun nu a intrat încă în Pe baza dezvoltării continue bază a im pozitului agricol este ei creşterea nivelului de viată
— pot fi invinse dacă se orga­ ţiei de partid, a tuturor comu­ ştiinţifică nu poate avea efi­ spiritul, în sîngele fiecărei o r­ mult mai echitabilă, venind în al poporului nostru înd eplini­
tant al economiei noastre, ac- cienţa necesară. a economiei, în anul v iito r se avantajul cooperatorilor cu rea planului celui de-al pa tru­
nizează bine munca, dacă se niştilor, în raport cu rezultatele ganizaţii economice, al fiecă­
conduce cu pricepere, cu su­ lionînd cu hotărîre pentru dez­ obţinute în creşterea producţiei Iată de ce trebuie să înţe­ rui lucrător din comerţul exte­ vor înreqislro noi creşteri ale ven ituri mai mici. îndeosebi al lea an al cincinalului va repre­
flet, sectorul încredinţai. Sînt voltarea şi buna folosire a ba­ agricole. legem — şi apelez şi Ia mem­ rior. nivelului dc trai al populaţiei acelora din zonele de deal si zenta o nouă treaptă pe drumuî
convins că prevederile de plan zei materiale a agriculturii co­ Se ştie că s-au făcut paşi în ­ brii Com itetului Central care Doresc să atrag atentia p ri­ de la oraşe şi sate. satisface­ munte. Proiectul de lege p ri­ ascendent al poporului nostru
ce revin industriei uşoare vor operatiste. semnaţi în îmbunătăţirea a c tiv i­ lucrează In domeniul cercetării vind reaşezarea im pozitului a­ spre prosperitate şi progres, pe
li nu numai realizate dar şi A$ vrea să mă refer pe scurt tăţii întreprinderilor agricole ştiinţifice — că este necesar m ilor secretari ai comitetelor rea în conditiuni maî bune a gricol a fost dezbătut tn toa­ drumul în flo ririi României so­
depăşite, dîndu-se astfel pen­ şi la problema pom iculturii şi de slat, însă mai avem multe să acţionăm cu hotărîre pen­ judeţene care au pe teritoriul cerinţelor lor materiale şi spi- te cooperativele, în adunări cialiste.
tru fondul pielii o cantitate vitic u ltu rii A m investit mult de făcut în acest sector. Avem tru a realiza o cotitură în do­
mai maro de produse in sorti­ în acest domeniu, am dat credi­ încă un personal prea numeros; meniul legării cercetării ştiin­
mente cît mai variate. te pe 10 — 12 ani. Dar sînt zone am discutat în primăvară să e- ţifice de practică Programul
unde viile şi pomii sînt neîn­
In ce priveşte agricultura, foctuăm unele experimentări — prezentat plenarei este un în­
g rijiţi. Deşi a trecut perioada
rezultatele obţinute in prim ii nu ştiu la ce rezultate s-a a­ ceput modest, as putea spune,
trei anî ai cincinalului sînt cînd trebuiau să intre pe rod. juns, pentru că tovarăşilor de ia dar care marchează totuşi în ­
bune ; prevederile planului se unele livezi şi vii nu au început Departamentul I A S le trebuie cercarea de a asigura ca rezul­ s a ri
realizează, cu toată seceta din să producă. Eu rog pe tovarăşii cam mult pentru experimenta­ tatul cercetării să fie cît mai >111 # :
acest an. In ramura zootehni­ care lucrează în agricultură, re — pentru a reduce persona­ iute valorificat Sn producţie
că avem num ărul de animale precum şi pe prim ii secretari ai lul din întreprinderile de stat. V a trebui să dezvoltăm şi să
prevăzut, ba chiar putem spu­ comitetelor judeţene să acorde Numai aşa se poate asigura finanţăm acele cercetări care
ne că la unele specii am a­ o deosebită alcntie acestei p ro­ creşterea pro ductivităţii muncii sînt duse pînă la capăt j nu S I cilii:
juns la nivelul stabilii în plan bleme. Uniunea şi Direcţia A ­ şi ieftinirea produselor, se poa­ avem nevoie doar de cerce­
pentru 1970. Deci, s-ar pule-a gricolă Judeţeană au un aparat te pune ordinea necesară în în ­ tări care se încheie prin pro-
spune că lu crurile merq bine. destul de mare, de aproximativ treprinderile agricole de stat. cese-verbale, în care se obţin
In aprecierea rezultatelor tre­ 100 de oameni la un loc, şi în Aş dori. de asemenea, să sub­ numai rezultate de laborator.
buie să avem însă în vedere fiecare cooperativă avem cîte
liniez că problema discipline» Cercetarea se poate considera Ca organe cu răspunderi de­ dului le pune în fata organiza­
că în acest sector Congresul un inginer agronom plătit de şi a activităţii organizatorice încheiată numai în momentul pline în soluţionarea probleme­ tor. In asemenea condiţii, f i­ sonală, contribuie la întărirea
r1 IX-lea a prevăzut sarcini stal — deci reprezentant al lasă de dorit şi în unele coope­ cînd se transferă întreprinde­ ţiilor dc la sate. Faptele arată reşte, nici producţiile nu pu­ economică şi organizatorică a
ceva mai modeste si că, pe statului, funcţionar de stal care rative agricole de producţie. Jn rilor, cînd — cu concursul cer­ lor din localităţile unde acti­ că membrii comitetului n-au teau să fie cele preconizate. cooperativelor agricole.
parcurs s-au luat o serie de trebuie să răspundă de aplica­ prim ul rînd este necesar să se cetătorilor — sc materializea­ vează, comitetele comunale de fost destul de hotărîti în duce­ La Bretea Strciului, dolorită Rezultate nesatisfăcătoare au
măsuri suplimentare pentru rea po liticii statului în agricul­ ia măsuri hotărîte pentru res­ ză în producţie. Orice activi­ partid şi-au definit. încă de la rea pînă la capăt a acţiunilor lipsei de preocupare a consi­ obtinut cooperatorii din Bretea
sporirea producţiei agricole. tură. Şi preşedintele cooperati­ pectarea fermă a obligaţiilor a­ tate omenească ce nu produce înfiinţarea lor, obiectivele p rin ­ pe care le-au iniţial, a măsuri­ liului de conducere, ca şi insu­ Română şi în sectorul zooteh­
In ce priveşte anul 1969. vei c obligat prin statut şi prin sumate de cooperative în con­ nimic util societăţii este fără cipale spre care să-şi concen­ lor pe care şi le-au propus tn ficientei munci politicc-educa- nic. Aproape în toate coope­
treze cu precădere
eforturile.
cred că există posibilităţi să lege să execute dispoziţiile tractele, încheiate cu statul, pen­ v a lo a re ; tot astfel şi cerceta­ Ele au pus Sn centrul preocu­ planurile de muncă, lăsînd ne­ five desfăşurată de organizaţi­ rativele din comună efectivul
se realizeze producţia de qrîu C onsiliului popular judeţean, tru livrarea integrală a pro­ rea fără finalitate — indiferent rezolvate o scamă de probleme ile de partid, lucrările de în ­ de animale prevăzut în plan nu
$i de porumb înscrisă în plan. ale Consiliului Superior al A- ducţiei destinate fondului cen­ de cine este întreprinsă şi de părilor lor, ca şi ale consiliilor destul de importante pentni bu­ treţinere a porum bului pc o su­ a fost realizat, iar producţia de
Dacă se vor executa tn cele g iic u llu rii. M i se pare Insă că tral. scopul în care se realizează — populare şi un ităţilor econo­ nul mers al activităţii economi­ prafaţă de 24 ha n-au fost e- lapte este sub posibilităţile rea­
mai bune conditiuni lucrările tovarăşii care conduc aceste ncavînd valoare nu poate fi mice din comună, îndeplinirea ce din comună. fcctuatc la timpul optim Din le. Şi în această direcţie co m i­
oqricole, aşa cum recomandă sectoare preferă să lucreze cu S-au ridicat şi unele proble­ finanţată. unor sarcini de maximă im p o r­ acestea, 12 ha au rămas nepră­ tetul comunal dc partid
şliinta aqricolă, se va putea circulari în loc să desfăşoare o me cu p rivire la transporturi, Trebuie să aşezăm mai ferm tanţă din domeniul economic, Că aşa stau lucrurile o de­ şite. Cu- ostfel de ,,preocupare" ar fi putut face mai mult.
obţine chiar mai mult decit muncă organizatorică, o condu­ care merită să fie analizate. cercetarea pe baze economice, social-cultural şi edilitar-gos- monstrează bilanţul realizări­ nu e de' mirare că producţiile Nu este de ajuns să con­
se prevede în plan Rezultate­ cere concretă. Este necesar să găsim soluţii podărcsc. lor din toamna acestui an. Da­ de porumb au fost cu 500-700 staţi că există lipsuri în
pentru organizarea mai bună a contractuale. Desigur, nu mă
le obţinute în condiţiile de se­ Uneori întîrzierile în efectua­ refer aici la istorie, la filozo­ $i în comuna Bretea Româ­ ce priveşte grija faţă dc avu­
cetă ale acestui an sînt con­ rea lucrărilor agricole se justi­ transportului auto ; va trebui fie, deşi şi acolo trebuie să nă, s-au ridicat sarcini de ma­ tul obştesc, în îng rijire a şi fu ­
cludente în această privinţă ; fică prin starea nefavorabilă a ca în cel mai scurt timp să-l ştim ce probleme se studiază, re importantă pe linia dezvol­ rajarea animalelor, în asigura­
există cooperative unde s-au timpului. Trebuie oare un timp subordonăm organelor judeţe­ ce teme se abordează j am în tării şi în tă ririi cconomico-or- rea bazei furajere şi a adăpos­
făcut arături de bună calitate special pentru a efectua lucră­ ne. Nu vreau să mă opresc spe­ vedere în special cercetarea în ganizatorice a cooperativelor tu rilo r necesare etc. Cel mai
si s-au executat toate m unci­ rile agricole? Munca agricolă cial asupra activităţii din co­ domeniul ştiinţelor tehnice, agricole de producţie, referi­ Organele locale la lucru important este ca atunci cînd
le la timp şi care au obţinui trebuie făcută în condiţiile o­ operaţie şi industria locală, toare la folosirea cît mai chib­ ai sesizat neajunsurile şi nere­
3 000 kq la porumb, sl coo­ deoarece problemele ridicate chimice, biologice, care sînt zuita a resurselor materiale şi
ferite de natură şi pe care noi direct legate de producţie şi gulile să întreprinzi şi m ăsuri­
perative unde pentru că aces­ pentru celelalte sectoare sînt
nu le stăpînîm încă. Dacă o să unde însăşi cercetarea funda­ de muncă din localitate în ve­ le corespunzătoare pentru în­
te lucrări nu s-au făcut la aşteptăm întotdeauna conditiîl'' valabile în bună măsură si derea creşterii producţiei a- lăturarea celor constatate şi
vreme s-au obţinui 900-1 100 kq cele mai optime, nu o să facem pentru aceste domenii. mentală se dezvoltă rapid qricole vegetală şi animală Pe că în ce priveşte însămîntârile, kg mai mici fată de cele plani­ prevenirea apariţiei altora. Or,
Ia hectar. Fiecare dintre noi o agricultură avansată, intensi­ Aş dori să insist puţin asupra tocmai pentru a servi cercetă­ această linie, comitetul comu­ planul la culturile cerealiere a ficate. In această situaţie se a- după cît se vede şi în această
cunoaşte asemenea exemplo vă, cu producţii stabile. Şi tre­ problemei investiţiilor. Avem rii aplicative. In acest spirit nal de partid a obtinut unele fost realizat In întregime, e- llă şi cooperativele din Vilce- direcţie comitetul de partid a
care arată că totul depinde buie să spunem că în anul 1963 prevăzut pentru anul v iito r un dorim să se acţioneze în orga­ rezultate îmbucurătoare, lucru le şi Ruşi. rămas încă d a to r; el trebuind
de executarea la timp şi în volum de investiţii de 63,3 m i­ nizarea activităţii de cercetare tectuîndu-se oceastă lucrare pc
au fost deficiente în agricultură si aş ruga pe tovarăşii care care a fost scos în evidentă şi întreaga suprafaţă planificată, să acţioneze cu mai multă ho-
bune conditiuni a lu crărilor a- liarde, cu o depăşire de 3,1 m i­ cu prilejul conferinţei comuna­ Lipsurile semnalate se dato- tărîrc, să manifeste mai multă
qrirole. A n u l acesta vom aven din acest punct de vedere, deşi liarde tată de cincinal. Cu toa­ lucrează în acest sector, mai le de partid. S-a subliniat, cu referindu-ne însă la producţi­ rcsc şi faptului că organizaţi­ fermitate tn urmărirea ducerii
condilinnile climatice ne
ob li­
mai multe îngrăşăminte, vom te măsurile luate, trebuie spus ales pe cei care sînt membri acest prilej, grija pc care a ile obţinute acestea sînt incS ile de partid n-au acţionat cu
avea o suprafaţă mai mare i r i­ gau să lucrăm mai bine. Aş însă că ponderea cheltuielilor ai Com itetului Central, să a­ sub posibilităţile reale din fie­ destulă hotărîre pe lingă con­ la bun sfîrsit a pro priilo r mă­
ruga să se tragă toate învăţă­ acordal-o comitelui comunal, care cooperativă agricolă. Este suri pe caro le adoptă la un
gată — si toate acestea tre­ pentru conslructii-montaj în to­ corde sprijin ul lor activ aces­ siliile de conducere pentru a le
mintele din lipsurile pe care biroul acestuia pentru efectua­ cnnoscut Că, anul acesta, con­ moment dat.
buie să se reflecte în produc­ talul in vestiţiilor continuă să tei acţiuni. Trebuie să schim­ determina să ia toate măsurile
le-am avut în acest an, să luăm rea unor studii şi analize refe­
ţii suplimentare, fie foarte mare ; atît miniştrii băm mentalitatea acumulată în diţiile climaterice n-au fost toc­ posibile pentru bunul mers al In comună există forţe po li­
măsuri pentru a pune ordine în ritoare la căile şi mijloacele mai favorabile, dar lot atît de
O problemă importantă ca­ sectorul agricol, începînd de cît şi primii-seeretari trebuie decursul tim pului că activita­ de sporire a producţiei vege­ trebu rilo r cooperativelor. Prea tice capabile să ridice munca
re consider că trebuie subli­ sus pînă jos. A gricultura tre­ să acţioneze mai energic în sco­ tea de cercetare se poate redu­ tale şi animale, cauzele care adevărat este că efectele aces­ puţin au făcut organizaţiile de de partid, activitatea economică’
tor condiţii puteau fi cu mult
niată în cadrul plenarei noas­ buie să se încadreze în progra­ pul reducerii ponderii acestor ce la publicarea de studii în fac ca producţiile obţinu­ bază şi pe linia intensificării a cooperativelor agricole de
tre este aceea a creşterii ani­ mul economic general. Trebuie cheltuieli. Facem încă construc­ reviste sau prezentarea de refe­ te pc raza comunei să difere diminuate prin efectuarea la muncii politice educative în producţie la nivelul cerinţelor
malelor $i păsărilor. Pentru a ţii scumpe, supradimensionate. rate la congrese ştiinţifice in­ timp şi de calitate a întreg u­ rîndul cooperatorilor, mai cu impuse de noua etapă pe care
să respectăm interesele de dc la o cooperativă la alta, deşi lui complex de lucrări agrico­
îmbunătăţi aprovizionarea cu Cred că uşor putem asigura o ternaţionale şi interne. Ca în seamă al membrilor dc partid. o străbat în dezvoltarea lor şa­
grup, cooperatiste, dar trebuie condiţiile de sol şi climă sînt le, recomandate dc agrotehni­
carne, lapte, ouă, va trebui să să acordăm totodată o deosebi­ reducere a cheltuielilor pe toate domeniile, şi omul de asemănătoare. Altfel, nu sc explică de ce lele patriei noastre, al sarcini­
ne ocurâm serios de creşte­ tă atenţie intereselor generale această calc de 10— 15 la stiinlă trebuie apreciat şi re­ ca avansată. Or, tocmai aici. mulţi dintre aceştia au foarte lor pe care conducerea de
rea efectivelor de bovine, ale economiei, ale societăţii sută, fără să sc afecteze rea­ munerat nu după titlul pe care Dezbaterile din conferinţă, cooperativele agricole dc pe ra­ puţine zile-rmmcă efectuate în partid şi dc stat le pun în fata
porci, păsări. V a trebui să noastre, de care depinde pînă lizarea planului de investiţi» îl posedă, ci după rezultatele ca şi realităţile practice din za comunei Bretea Română an cadrul cooperativelor. E drept ag riculturii Dezbaterile care
luăm măsuri pentru, a asigura Aceasta nc-ar aduce economii efective dobîndile în munca teren, arată însă că studiile şi fost deficitare. Deci, principala că o parte dintre aceştia lucrea­ au avut loc cu p rile ju l alegeri­
creşterea în greutate a ani­ la urmă bunăstarea fiecărui ce­ şi de materiale, şi de bani, si sa; aceasta corespunde pc de­ analizele, oricît de bune ar fi cauză a nerealizării producţiilor ză în industrie sau alte unităţi lor de partid, măsurile în tre ­
malelor prevăzute pentru tă­ tăţean. de forţă de muncă pe care le plin princip iilor eticii noastre ele, dacă nu sînt urmate de ar- planificate o constituie, în p ri­ economice din judeţ. Dar ou
ie re ; dacă la num ărul total do Problema folosirii fondului putem utiliza in alte domenii socialiste. tiuni practice, de măsuri p o li­ mul rînd, slaba organizare a fam ilii care locuiesc în comună. prinse, şi mai ales activitatea
bovine şi porcine oare se sa­ funciar trebuie, de asemenea, de activitate ; în definitiv, nu Trebuie să spunem, tovarăşi, tice şi organizatorice susţinu - muncii, neprezentarea la acti­ Spre aceştia organizaţiile de ce se desfăşoară pentru înfăp­
crifică într-un an — am rea­ judecată cu toată răspunderea clădirea, ci utilajele determi­ că tara noastră dispune în sfe­ le nu au nici o valoare. Acest partid trebuiau să-şi îndrepte tuirea acestor măsuri, constitu­
liza numai cîte 10 kilograme şi trebuie să luam cele mai nă creşterea producţiei. Noi ra ştiinţei de forte umane re­ vitatea cooperativelor a unui ţinta activităţii lor educative, ie o garanţie că în v iito r şi tn
în plus pe cap de animal, s-ar serioase măsuri pentru a pune am dezbătut cu fiecare m inis­ marcabile, că avem cercetător» lucru este cdiiicator şi în ce important număr de ţărani co­ să-i facă să înţeleagă că, parti-
obtrne un spor de producţie capăt risipei, pentru a aplica ter în parte aceste probleme, şi savanţi de seamă, care pot priveşte munca com ilelului de operatori. fapt ce a făcut ca o ripînd la lucru în cooperativă, această comună rezultatele e-
de 30 000 tone carne. Aceasta riguros legea privind conserva­ aduce o contribuţie de preţ Î3 partid din Bretea Romană, care conomicc vor fi pe măsura po­
nc-ar permite să îmbunătăţim rea terenului agricol Din 1960 dar rog şi pe prim ii secretari nu s-a ridicat la nivelul sarci­ more suprafaţă de teren să nu pe lîngă că aduc un surplus de sibilităţilor.
aprovizionarea populaţiei şi a pînă acum, prin planurile de sa examineze fiecare acţiune progresul general al economiei. nilor pe care conducerea pârti­ fie lucrată in mod corcspunză- venituri în gospodăria lor per- ST. BARBU