Page 6 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 6

M                                         EN                                               PENTRU  f                                                          LI






               S                               ALÂ                                  PREVEDERI                                                               PL                              LUI                              UAL









                       Colectivele  din  economia  judeţului  nostru  se  apropie  de  încheierea  unui  nou  an  de
               numea.  Este  o  ultimă  etapă  hotăritoarc  pentru  îndeplinirea  exemplară  a  prevederilor                         Preli                     rea nerea-                         Numai păcatele
               planului  anual.  Aceasta  impune  ca  IN  FIECARE  ÎNTREPRINDERE,  COMITETELE  DE
                DIRECŢIE,  ORGANIZAŢIILE  DE  PARTID  ŞI  SINDICALE  SÂ  PRIVEASCĂ  CC  MA­
               XIMA  RĂSPUNDERE  SITUAŢIA  FIECĂRUI  INDICATOR  DIN  PLANUL  DE  STAT,  SÂ                                           Uzării                      verdict                          iurnliorilor ?
               ANALIZEZE  TEMEINIC  TOATE  REZERVELE  SI  POSIBILITĂŢILE  CAPABILE  SA  ASI­
               GURE  ÎNDEPLINIREA  INTEGRALA  A  SARCINILOR.  ESTE  NECESAR  SĂ  SE  FRUCTI­
                                                                                                                                                                                                    P rivită  prin  prisma  înde­
               FICE  CÎT  MAI  INTENS  ÎNTREGUL  POTENŢIAL  TEHNIC,  ECONOMIC  SI  UMAN  EXIS­                                                                      a    b   ţ *                  p lin irii  in dica torilor  ca n tita ­  tate  din  o b lig a ţiile   co  !c-au
                                                                                                                                                                                                                             revenit  la  aceeaşi  sperie  in
               TENT  ÎN  FIECARE  ÎNTREPRINDERE.                                                                                     dat cu                   U N I                               tiv i   activitatea  desfăşurată   perioada  respectiva   Iii  fa­
                       Activitatea  din  această  lună  trebuie  să  se  desfăşoare  sub  semnul  obligativităţii  ca                                                                             pînă  la  începutul  lu n ii  no­  ta  conducerilor  acestor  un i­
                                                                                                                                                                                                  iem brie  dc  colectivu l   In ­  tăţi  si  a  organelor  agricole
               fiecare  colectiv,  indiferent  de  specificul  şi  ponderea  in  economic,  să  aducă  maxima  contri­                                                                            dustriei  cărnii  —  Deva  a   judeţene  se  ridica  deri   un
                                                                                                                                       Nc-am  deplasat  zilele  Ire   in  funcţionare,  lipsă  de   m ij­
               buţie  la  realizarea  in  cele  mai  bune  condiţii  a  sarcinilor  trasate  de  partid.                             cute  la  şantierul  503  Hircca.   loace de transport.  Acum  sta­  parc  (a  satisfăcătoare.   In   acul  semn  de  întrebare  p ri­
                                                                                                                                                                                                                             vind  răspunderea  ce  trebuie
                       Pornind  de  la  această  necesitate  deosebită,  redacţia  ziarului  nostru  continuă  investi­              în  speranţa  că.  după  repe   ţia  nu  are  agregate  sortate   ceea  ce  priveşte  calitatea,   s-o  manifeste  pentru  respec­
                                                                                                                                                                                                  se  ridică
                                                                                                                                                                                                             însă  un  serios
                                                                                                                                     tale  in te rve n ţii  critici',  vum   —  nisip  şi  halasi  —  deoa­
               gaţiile  în  unităţile  care  nu  prezintă  incă  garanţii  ferme  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  ce  le           putea  consemna  re virim e n ­  rece  balastiera  de  la  Său-   senin  de  întrebare  Este  v o r­  tarea  întocm ai  a  graficelor
               revin  din  planul  anual.                                                                                            tul  m ult  aşteptat  în  a c tiv i­  Icsli,   dată  dc  curbul   In   bo  de  faptul  cu  faţă  dc  che l­  de  livra re   o  producţiei  ani-
                                                                                                                                                                                                                             m alicrc-m arlă.
                                                                                                                                                                                                  tu ie lile   planificate  la  I  000
                                                                                                                                     tatea  acestui  colectiv   dc   lu n rţiu n c,  nu  asigură  nece­  dc  Ici  producţie  marfă   s  a
                                                                                                                                     muncă  Speranţele  aveau  c a   sarul  nici  in  proporţie   dc   înregistrat  o  depăşire  a  pre­  —  Ga  o  primă  măsura  dc
                                                                                                                                     suport   prom isiunile   făcute   50  la  sută   M o tivu l  :   ba­                    recuperare     restantelor,
                                                                                                                                                                                                  vederilor  de  17  lei.  oe  to ­  ne  spunea  contabilul  se!  al
                                                                                                                                     de  nenumărate  ori,  atit  dc   lastiera  nu  atinge  capacita­  tal  această  depăşire  însu-
                                                                                                                                     conducerea  şantierului,  cil   tea   proiectată  din  cauza   mînd  pesle  3 000 000  lei.  Industriei  cărnii  Deva,  am
                                                                                                                                     şi  de  forul  tutelar  — 1 ruslul   ii nor  defecţiuni  ele  exploa­  Fiind   un  indicator  care   aplicat  penalizări  pentru  tie-
                                                                                                                                                                                                                             rcspoclarca  < ou lra cle lo r  in
                                                                                                                                     5  braşov.  Spre  regretul  nos­  tare.                      exprim ă  eficienţa  a c tiv ită ­  sumă  dc  peste  600 000  Ici.
             Un  indicator                                                O   lună                                                   tru,  ajunşi  aici  nc-am  dat   ceastă   ju s tilic a rc   dacă  se   ţii  economice,  ncîncadrarea   clar  aceasta  nu  nc  ajută  de-
                                                                                                                                                                                      a­
                                                                                                                                                                  Pare  foarte  curioasă
                                                                                                                                     seama  că  lo tu l  a  fost  doar
                                                                                                                                                                                                  în  ch e ltu ie lile   stabilite  a  in ­
                                                                                                                                                                                                                                        la  îndeplinirea
                                                                                                                                                                                                                             cît  parţial
                                                                                                                                                 iluzie
                                                                                                                                         simplă
                                                                                                                                     o
                                                                                                                                                         Res­
                                                                                                                                                                                      ca
                                                                                                                                                                                faptul
                                                                                                                                                                        vedere
                                                                                                                                                                                                           negativ  şi  planul
                                                                                                                                                                                                  fluenţat
                                                                                                                                     tanţelor  substanţiale   înre­  are   în  tocm ai...   fost   execu­  dc  beneficii  aferent  perioa­  planului  de  h cn ctirii.  de
                                                                                                                                                                balastiera
                                                                                                                                                                           a
                                                                                                                                                                                                                               Com plctînd  şirul  m asuri­
                                                                                                                                             pînă  acum  o  lună
                                                                                                                                     gistrate
                                                                                                                                                                tată
                                                                                                                                                                                   şantie­
                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                                                                  dei  respective,  dim inuindn-l
                                                                                                                                                                                                                             lor  luate  de  com itelui
                                                                                                                                                                        Bircea.  In  această
             dat uitării                                                  producători,  o                                            li  s-au  adăuga!   altele   noi   rul  503   defecţiunile  balas­  cu  aproape  4 600 000   lei.   direcţie  în  scopul  îm bună­
                                                                                                                                     şi  astfel  activitatea  şantie­
                                                                                                                                                                situaţie,
                                                                                                                                                                                                  Nu  mai  este  cazul  să
                                                                                                                                                                                                                       co­
                                                                                                                                                                                                                             tă ţirii
                                                                                                                                                                                                                                            economic o-
                                                                                                                                                                                                                                   situaţiei
                                                                                                                                     ru lu i  răm îuc  şi  pe  mai  de­
                                                                                                                                                                tierei  s-au  transform at
                                                                                                                                                                                      in-
                                                                                                                                                                                                  mentam  im p lira ţiile   pe  care
                                                                                                                                                                                                                             tinanciare  a  unităţii,  in g i­
                                                                                                                                            îm potm olită  in tr-u n
                                                                                                                                     parte
                                                                                                                                                                ir-o   verita bilă
                                                                                                                                                                              lo vitură  de
                                                                                                                                                                                                  le  arc  pentru  econom ic  nc-
                                                                                    /V
                                                                             •
                                                                                              w»
                                                                          zi  vmzatori                   ■                           loc  care  slîm eşlc  în g rijo ­  bumerang  pentru  construc­  realizarea  integrală  a  acu­  nerul  N icolnc  Pîrvu.  direc­
                                                                                                                                                                                                                             torul  în trep rind erii,  ue-a  re­
                                                                                                                                     rare.
                                                                                                                                                                torul  ei.
                                                                                                                                                                                                             băneşti  p la n ifi­
                                                                                                                                                                                                  m u lărilor
                                                                                                                                                                                                                                          întreprins  o
                                                                                                                                                                                                                             latat  că  s-au
                                                                                                                                       Este  adevărat  că  in  u lti­
                                                                                                                                                                       necazurile  şantieru­
                                                                                                                                                                  Dar
             Vrem e  de  clteva  luni,  la   u i  canlilalea  totală  de  (ăr-                                                       ma  perioada  s-a  muncit  mai   lui  nu  sc  opresc  aici   Pe   cate.  Ele  sî n t  binecunoscu­  seric  de  acţiuni  pe  lin ia   spo­
                                                                                                                                                                                                  te  si  dc  către  com itetul  de
            C om binatul  carbonifer   V a­  luine  extras   Exemplul  ara­                                                          bine   însă  nu  la  înălţim ea   măsura  desfăşurării   proce­  direcţie  al  în tre p rin d e rii  In   ririi  capacităţilor  de   pro ­
            lea  J iu lu i  şi  la  exploatările   tă   cil  se  poale  de  clar  că   La   Întreprinderea  dc  in ­  evidenţă   m ultiple  olanuri   sarcinilor   de   producţie.   sului  dc  producţie  apar  al­  cauză.  Se  pune  insă  intre-   ducţie  şi  lo lo sirii  lor   n a i
            sale.  s-a  v o rb ii   cu   multă   «i( olo  unde  conducerea  e x ­  dustrie  locală  din  Orâştie.   in  care  nu  s-a  acţionat  <  u   Realizările,  cu  excepţia  lu­  tele  noi.   cu  im p lica ţii  ne­  harea  :  ce  factori  an  con­  depline,  a  reducerii  ch e ltu ­
           insistenţă  despre  în d e p lin i­  ploatării.  specialiştii,  b rigă­  în  nouă  luni  la  preţul   dc   suficientă  holărîre.  De  aici   nii  august,  au  lost  sub  n i­  gative   asupra   execuţiei.   dus  la  asemenea  stare  de  lu-   ie lilo r  în   afara  producţiei
            rea  planului  producţiei  de   zile  de  m ineri,  nu  sini  indi-   cost  s-au  obţinui  economii,   depăşirea  pre ţu lu i  de  < ost.   velul  planului  De  fapt,  pen­  D intre  acestea   trebuie  Şă   ( ruri  şi  îu  ee  d ire rţie   tre ­  prin  punerea  în  funcţie  a
           cărbune.   Canalizarea  preo-   lerenlc  cu  re  grad  de  pu­  clar  în  luna  octom brie   s-au   neindeplinirea  p ro d u ctivită ­  tru  anul  in  curs  antrepreno­  lic   subliniată  lipsa  dc  con­  buie  orientale   e fo rtu rile    tunetelor  de  congelare  la  n-
           ru p ă rilo r   cu   precădere  In   ritate  sini  trim ise  vagone-   contabilizat  depăşiri.  S itua­  ţii   muncii,   rentabilitate   rul   general  a  dat  singur   cordantă  in lre   proiectele  de   pentru  ra  in dica torii   de   batornl  din  Haţeg,  încadra­
           această  direcţie  n-a  Iost  în-   iole  cu  cărbune  la  zi.   se   ţia  este  sim ilară  si  in   ce   scăzută.        vcrdM lnl.  prtrJim inind  o  ne-   execuţie  pentru  lu cră rile   de   plan  să  fie  înd epliniţi   In   rea  în  consum urile  speri-
           tîm plătoarc  ;  ea  s-n  impus   poate  obţine  o  calitate  co­  priveşte   productivitatea   —   Pentru   perioada   ,ii-   rcalizore  a  planului  în  va ­  construcţii  si  proiectele  de   mod  exem plar ?  fire    do  materie  primă   şi
           cu  acuitate,  dale  fiin d  d i­  respunzătoare  a  cărbunelui,   muncii.  După  lin işu l  pu te r­  toore  —  ne  spune  lovaiăşul   loare  ele  aproxim ativ   11.6   la  m ontaj  care  a  clus  la  sis­  Din  analiza  rânzelor  de­  altele.  Continuă  să  Tămînă
           fic u ltă ţile   în lîm p in a lc   în   tara  a  se  dim inua  rilu ş i  de   nic  in  tuna  septembrie,   in            m ilioane   Ici.   Gonducerea   tarea  tem porară  a  unor  lu ­                        însă  nerezolvală  n  proble­
                                                                                                   Pavcl   Gara.  d irrc to r.il   în ­                                                           păşirii  ch e ltu ie lilo r  la  1  000
            realizarea  sarcinilor   canti­  puţin  volum ul,  producţiei  şi   prezent   întreprinderea   are   tre p rin d e rii  -    avem  asigu­  şantierului,  conştientă   de   crări  pînă  la  schimbarea  so­  lei  producţie  marlă  rezultă   mă  (a rc   generează  vi   de
           tative.                     nivelul   randam entelor         com partim ente   a/lalo   in   rate   comenzile  la  nivelul   potenţialul   slab  productiv,   lu ţiilo r   „Jocul"  proiectelor   ră   m odificarea   stru ctu rii   zi  pierderi  pentru  în tre p rin ­
             Este  un  fapt  apreciabil  că   La  extrem itatea  rezultate­  ipostaza  om ului  ce  nu  şi-*   sarcinilor  dc  producţie.  Chc-   dar  nu  şi  în  stare  să-l  am­  a  obligat  şantierul  să  dărţ-   producţiei  şi  creşterea  pre­  dere  :  lipsa  spaţiului  nece­
            în  lu nile  octom brie şi  noiem ­  lor  înregistrate  de  m inerii   dozai   bine  e fo rtu rile   pen­  ia  unor   rezultate  lume  o   plifice,  a  inclus   în  aceste   m r  şi  să  refacă  din   nou   ţului  de  ro.sl  pe  unitatea  de   sar  ndăposlirii   anim alelor
            brie s-n reuşit  să se redresez.'.'   de  )a  Pelrila  se  află  minele   tru  a  parcurge  distanta  pro­  avem  deci  in  mică  >i  stă   pre lim ină ri  şi  restanţele  ce   unele  obiective   îjioful  şan­  produs  ro n s lilu ie   punctele   destinate  sacrificării   Ia  a-
           pulsul   producţiei   aciim ii-   Aninoasa  şi   Vulcan   A m ­  pusa  (ii  o  intensitate  ega­  in  puterea  nnaMru  -ă  în ­  se  vor  crea  în  lu n ile   noiem ­  tie ru lu i  declara  :  „Un  foar­  n o vralqicr  în  activitatea  în­  halnru)  din  Petroşani.   Cu
           lindu-sc  peste  pion  mai  b i­  bele  exploatări  au  plătii  un   lă.  Consecinţa i   Frecvente­  cheiem  anul  1068  la  n ive ­  brie  şi  decembrie...  te  mare  volum   de  muncă   tre p rin d e rii   Pe  această  li­  luate  că  există   asigurate
           ne  de   40000  tone  do  căr­  tribut  greu  pentru  ignora­  le  o p riri  la  u tila je   penim    lul  cerinţelor  şj   exigente­  Din  d iscuţiile  purtate  cu   suplim entară  a  necesitai  re ­  nie  trebuie  arătat  că  ncrea-   fondurile  si  m aterialele  u rn ­
           bune  brut   Această  depă­  rea  in dica torului  de   ca li­  remedierea  defecţiunilor.  lor   im p u s e .   De  asemenea,   inginerul   Pavel  Giobanu,   facerea  lu cră rilo r  gresii  pro­  liză rile   se  localizează   la   im   realizarea  lui.  din  cauza
           şire  a  ovul  darul  să  asa­  tate.  Penalizările  se  ridi<  ă   In  atest  tim p  stau  si  oa­  anul  t% 9  il  vom  incooc  in   şeful  şantierului,   am   re ţi­  iectate.  De  exemplu,  la  sla-   sectorul  abatoare,  unde  in   lipsei  de  solicitudine  m ani­
           neze  situaţia  unor   indica­  la  23 600  tone  si  26 000  to ­  menii  ce  deservesc  instala­  lo n d îţiî  favorabile.  In lru rî!   nut  că  „la n ţu l  slă b iciu n ilo r"   l ia  dc  comprpsoare.   după   trim estrul  Uf  preţul  de  cnst   festată  de  C onsiliul   popu­
           tori  im portanţi  cum   sînl   ne  de  cărbune,  ceea  te  face   ţiile   respective.   Urmarea  i   avem  asigurate'   comenzile   semnalai  in  articolele  an­  ce  au  fost  executate  funda­  a  fost  mai  mare  decîl   cel   lar  judeţean  se  tărăgănea­
           producţia  marfă  vin d n lă   şi   ca  pe  întregul  com binai  să   Folosirea  incom pletă  a  tim ­  necesare  la  nivelu l  întreg u­  terioare  se  m enţine  şi  ,  .1,?.   ţiile,  găurile  burlanelor  de   prevăzut  cu  peste  4 700 000   ză  în  mod  nepenni.s  începe­
           încasată  şi  ch e ltu ie lile    la   se  ajungă   la  uriaşa  < ilr.i   pului  aleclal  m u m ii   pro-   lui  an.      ora  actuală  Asigurarea  fo r­  aeraj  propriu-zise  nu   mal   lei   Pe  elemente,  ponderea   rea  lu crărilor.
            I  000  lei  produclie  marfă   de  135.700  tone  de  cărbu­  (lu clivc  şi  in  consecinţă  scă­  Snbsrriem   la  acest  o p ti­  ţei  de  muncă  continuă  să   corespundeau  De  asemenea,   o  deţin  m ateriile  care   au   A  considera  că  s-au  epui­
             Dar  dacă  la  m inele   din   ne  penalizări   Cu  alte  i n-   derea  volum ului  can tita tiv  n-   mism  si  nu  no  îndoim    <ă   lic   pe  mai  departe  cel  mai   calea  de  rulare  de  la  ate­  grevat   preţul  de  cost   cu   zat  toate  rezervele  existen­
           Valea  Jiu lu i  s-a  iy.butil  prin   \  inie   din  abataje  au  lost   lo rin l  decadei  respective  aceste  con diţii  avanlajoaso   greu  obstacol  in  realizare)   lie ru l  de  arm ături,  după  ce   3 980 000  lei,  deoarece   in   te  în  cadrul  Industriei  căr­
           efo rtu ri  stăruitoare  să  se  re­  extrase  şi  s-au  vehiculai  pe   C oincntind  aceste  aspecte,   vor  li  fru ctifica le   în   mod   sarcinilor  de  plan.  N im eni   a  fost  montată,  am  fost  ne­  mare  parte   achiziţionarea   nii  —  Deva.  pe  linia  rid i­
           zolve  aspectele  cantitative   lin iile   de  transport  din  sub­  tovarăşa  M aria  Popa.  şeful   < orespunzălor.  Revenim  în   nu  neagă  lipsa  forţei   de   vo iţi  să  o  demontăm.  A   fost   anim alelor  s-a  făcut  la  alte   cării  re n ta b ilită ţii  în tre p rin ­
           ale  producţiei.   datele  sta­  teran  si  de  la   suprafaţă,   se rviciului  plan  şi  organiza­  să  la  o  form ulare  enunţată   muncă  pe  şantier.  Dar.   se   o  operaţiune  foarte  greoaie   categorii  de  greutate   fată   derii  este  o  mare  greşeală
           tistice,  re a lită ţile   existente   s  au   .p lim b a t"  prin  insta­  rea  muncii,  remarca  că  ex­  mai  sus  in  legătură  cu  con­  consideră  ca  a s ig u ra ta    ei   şi  costisitoare'’.  de  cele  planificate,  precum   In  co n d iţiile   rîn d   din  cau­
           la  exploatări,  demonstrează   la ţiile   uzinelor  de  prepara­  plicaţia este  folosirea  incom ­  tro lu l  în d e p lin irii  sarcinilor   face   parte  din  a trib u ţiile    Prin  urmare,  deficienţele   şi  che ltuielile  in  afara  pro­  za  întreru perilor.  în v o irilo r
           că  latura  ca lita tivă   a  p ro ­  re   nn   tone   de   că r­  pletă  a  capacităţilor  de  pro­  Se  observă  că  în  expedierea   de  bază  ale  s e rviciilo r  func­  numeroase  se  ţin  lanţ,  fără   ducţiei  Numai  la  carnea  de   si  absenţelor  se  înregistrea­
           cesului  de  extracţie  a  fost   bune,   (i   de   steril  Aceas­  ducţie  prin   aprovizionarea   produselor  se  manifestă  in ­  ţionale  din  cadrul  şantie­  a  fi  „stopate"  încă  Ia  sur­  porc  acestea  sînl  mai  mari   ză  peste  1.5 000  de  oin-ore
           de  m ult  împinsă  undeva  la   tă   „plim ba re"   a   s te rilu ­  ncritm ică  a  lo c u rilo r   de   că  destule   lacune.  Pentru   rului.   înlăturarea   acestui   să  de  cei  răspunzători.   Do   rlecit  cele  stabilite  eu  433 000   nclueratc  iese  clar  în  e v i­
           periferia  preocupărilor  spe­  lui   lipsită  lo ial  de  ju s lili-   muncă  cu  m aterii  şi  m ate­  edificare  cităm  uncie  date   neajuns  impune  conducerii   aproape  un  an  de  zile  san-   lei      dentă  neresiiatea   în tă ririi
           cia liştilo r   Indicele  calitativ,   (  uri.  grevează  serios  preţul   riale.  ncncopcrirea  produc   statistice  :  procentul  In  ca­  şantierului,  organizaţiei  de   lie rn l  îşi  desfăşoară  a c tiv i­  Faptul  că  o  scrie  dc  fu r­  disciplinei  si  rid ică rii  ca li­
            exprim at  in   procentul   de   de  cost  al  cărbunelui,  con­  tioi  o i  contractele  necesare   pito lu l  facturi  emise  si  în ­  partid,  o  analiză  critică,  rea­  tatea  în  co n d iţii   necores-   nizori  nu  şi-au  onorat  obli -   fică rii  lucrătorilor.  Totodată
                                      duce  la  folosirea  ncraţionala   ş.a                                                         listă  a  (m ize lor  care  d im i­  pu'nzătoare,  care  puteau  fi                     se  cer  intensificate  efo rtu ­
           cenuşă  din  cărbune  a   fost.                                                         casate  In  ultim a  decadă  pe                                                                g a tiilc  contractuale  a  deter­
                                      si  uzura  prem atură   a  u ti­                                                               nuează  aportul  forţei   de   înlăturate  dacă  din  partea                            rile   in  sectorul  de  a p rovi­
           se  pare,  dai  u ită rii.  încetul                            Prin   urmare,  în   triu n ­  luna  august  reprezintă   34                          T rustului  .5  Braşov  şi  a  m i­  minat  întreprinderea  să  gă­
           o i  încetul.  A ltă  explicaţie   la je lo r  şi  mecanismelor  din   ghiul  aprovizionare  —  pro­  Io  sula.  în  septembrie  7t  la   munca.   Gu   siguranţă.   în                sească  alte  surse  dc  apro­  zionare.  < are  are  datoria  să
                                      flu xu l  tehnologic.  „în g h ite "                                                           acest  caz.  se  vor  si oale  la   nisterului  de  resort  era  mai                    asigure  îndeplinirea   ritm i­
           nici  nu  se  poate  da,  de  v re ­                         ducţie  —  desfacere  apar  de­  sută.  iar  în  oclom brie  „sca­                      m ultă  preocupare.   Şantie­     vizionare  ceea  ce,  fireşte,  a
           me  ce  in  lu nile  scurse  din  a­  o  parte  din  cîşliq ul  m ine­  reglări  ce  se  cer  studiate   de"  la  59  la  sută  V olum ul   iveală  „barierele"  care  vor             dus  la  m ajorarea  che ltuie­  că  sj  Po  sortim ente  a  pla­
                                                                                                                                                                                                                             nului
           cest  an  la  6  exploatări  v o lu ­  rilo r  din  abataje.  Dar  seria   la  un  nivel  autocritic   în   exagerat  dc  muncă  eşalonat   opri  plecările  de  m uncitori   ru lu i  ii  lipsesc   forţa   de   lilo r  în  afara  producţiei   si
           mul   penalizărilor  a  atins   dezavantajelor  nu  se  lim i­  com itetul  de  direcţie.   iar   la  sfîrsilu l  lu n ii  se  explică   ca lifica ţi  .şi  necalificaţi   dc   muncă,  m aterialele  şi  u tila ­  la  schimbarea  stru ctu rii  ei   A preciind  p o sib ilită ţile   de
                                      tează  doar  la  atit.  Procen­                                                                pe  şantier,  se  vor  găsi  me­  jele  necesare,  procesul  de
           cifre  în g rijo ră to a re    Para­                         m ăsurile  ce  urmează  a   li   prin   deficienţele  de  ordin                                                           Astfel  s-a  ajuns  în  situaţia   recuperare  a  n e ro a li/ă n lo r
                                      tul  ridicat  de  cenuşă   re­                                                                 tode  si  practici  de  folosire   execuţie   nu  este  organizat
           doxal,  dar  perfect  real  este                             stabilite  să  vizeze  proble­  oroanizatoric,  in vită   la  mă­                       în  forma  cea  mai  eficiontă.   că  la  carne  de  porc,  produs   de  pînă  acum,  cere  privesc
           că  Îngăduinţa  faţă  de  încăl­  duce  randam entul  prepara­  me  de  profunzim e  in cit  e­  suri   substanţiale   pentru   eficientă  a  forţei  dc  m un­  dar  organul  tutelar,  deşi  a   care  asigură   rentabilitatea   < lie lin ie lite   la  I  000  lei  pro­
           carea  norm elor  de  calitate   ţilo r .   volum ul  producţiei   fectul  lor.  chiar  şi  în  n n rlo    reaşezarea  sarcinilor  în  mo;l   că  existente  prin  elim inarea         rea  mai  ridicată  pentru  în ­  duc  |ie  marfă  şi  beneficiile,
           a  crescul  direct  p ro p o rţio ­  nete,  determ ină   declasarea   con diţii  mai  vitrege,  să  s i­  egal   pe   decade   si   con­  absenţelor  nem olivate  şi  în ­  luat   cunoştinţă  de   aceste   treprindere.   planul  sn   iu i   ta rto rii  de  răspundere   din
           nal  cu  penalizările.   „T o ­  unei  părţi  din  producţie  de   tueze  realizările  pe  o  linie   tro lu l   în d e p lin irii   lor.   v o irilo r  şi  printr-o  org a n i­  nereguli  încă  din  lim p,  nu   fie  îndeplinit  cu  pesle  25  de   cadrul  com itetului  de  d ire c­
                                      la  calitatea  superioară   la                                                                 zare  mai  raţională  a  proce­  ia  nici  o  măsură  concretă                          ţie  apreciază  că  la  capito--
           n u l"  s-a  dai  chiar  în  co­                             ascendentă    îndeplinirea   Au   fost   situa ţii   rînd                                                                 procente,  ncrealizarca  res­
                                      altele  interioare  De  aici  se   unor  in dica tori  de  plan  la   in tr-o   singură  zi  s-a  liv ra i   sului  constructiv,  deoarece,   de  îndreptare  a  lu cru rilo r,        lolc  respective  în trep rind e­
           m itetul  de  direcţie,  unde  s-a   nasc  cunoscutele   im p lica ­                                                      după  cum  relata  in te rlo cu ­  m ărqinindu-se  la  lot  felul   pectivă  „acoperindu-se"  pe
                                                                        lim ită   (producţie  globală,   50  la  sulă  din  producţia  lu ­                                                       seama  depăşirii   producţiei   rea  va  rămîne  datoare,  aici
           diclat  cu  prea  marc  u şu rin ­  ţii  economice  asupra   în ­  marfă,   marfă  vîndulă   sî   nii.  Or.  consecinţele  asu­  torul.  nici  procesul  de  p ro ­  de  adrese  $i  telefoane  pen­  la  carnea  de  mîuzat  dc  Ia   spunindn-şi  cu vlu tu l  înlr-o
                                       d e p lin irii   planului  produc­                                                            ducţie  nu  s-a  desfăşurat  în   tru   „d irija re a "   şantierului.
           ţă  ridicarea  procentului  ad­                              încasată)  arată  că  unitatea                                                                                            rare  se  înregistrează  o  re n ­  oarecare   măsură,  pe  lingă
                                      ţiei  marfă  vîndulă  sî  înca­                              pra  refacerii  volum u lui  m ij­  variante  optim e.  Astfel,  dc   Aşa  se  face  că.  deşi  cu­                       aşa-zisele  cauze   o h tp rlivc,
           mis  de  cenuşă.  Astfel,  pen­                              dispune  de  p o sib ilită ţi   în­                                                     noştea  necesitatea  rem edie­    ta b ilita te    inferioara  celei
                                      sată.  asupra  reducerii  r hel-   semnate  ce  pot  fi  v a lo rili   loacelor  circulante  sînt  e v i­  foarte  m ulte  o ri  s-a  ajuns                                            şi  unele  neajunsuri  «are  vi
           tru  m inele  U ricani  şi  Lu«   tu ie lilo r  la   I  000  lei   p ro ­  «atc  p rin lr-o   activitate  mai   dente.  Stabilind  aceste  p ro ­  in  situaţia  de  a  se  sista  lu ­  rii  urgente  a  unor  proiecte,   medii.  Dar,  contrar  aşteptă­  z.ează  modul  de  planificare
                                                                                                                                                                                                  rilo r,  şi  la  carnea  de  mţn-
           peni  —  producătoare   de   ducţie  m arlă  şi  sn o ririi  vo ­  consecventă   clarviziune  în   cente  de  livra re   a  produse­  cru l  la  anum ite  puncte  din   organul  tutelar  a  trim is  5   zal  sarcina  planificată   la   a  a ctivită ţii.  A vfnd  In  ve­
            cărbune  co csifirn b il.   unde   lum ului  de  beneficii.   De   toate  detaliile   problem ei   lor.  tovarăşul  Tiberiu  Dicu,   cauza  ncasignrării  elem en­  proiectanţi  pentru  rem edieri   preţul  de  rost  s-a  depăşit   dere  <ă  orice  abatere  de  la
                                       altfel,  trebuie  arătat  că  rea­                                                            telor  dc  construcţie.  Aceas­  dc  docum entaţii  abia  spre                          indica torii  de  plan  stabili ti
           In  mod  normal   exigenţa                                   prin  întărirea  m uncii  de  în ­                                                                                        mi  957 000  lei.  ach izilio nîn-
                                       lizarea   acestor  indicatori    drum are  şi  ro n tro l.  Nu  ne­  contabilul  şef  al  în tre p rin ­  ta  a  condus  la  necesitatea   jum ătatea   lu n ii   noiem brie,         se  repercutează  negativ   tn
           pentru  calitate  trebuie  în ­  prevăzuţi  pentru  anul   în   găm  e fo rtu rile    com itetului   derii.  îşi  exprim a  totodată   unei  noi  organizări  şi  re ­  cînd  ncconcordanlele   din   du-se  animale  do  alte  g ru ­  ansamblul  a c tiv ită ţii  eeono-
                                                                                                                                                                                                         greutate  şi  calităţi
                                                                                                                                                                                                  pe  de
            tărită  —  s-au  stab ilit  p ro ­  curs  este  pusă  sub  semnul   de  direcţie  pe  lin ia   asigu­  uim irea  faţă  de  o  asemenea   partizări  a  fo rţelo r  dc  pro ­  proiecte   sc  repcrrulascră   (Ic n i  role  prevăzute  în  plan   mîce.  se  rere  co  în  v iilo r
            cente  de  3.r>.r>  şi  respectiv   în treb ării  tocmai  din  p ric i­  ră rii  la  zi  a  necesarului  de   stare  de  fapt.  Noi  ne  m a­  ducţie.  cu  in fluenţe  de  Inc   deja  asupra  ritm u lu i  dc  c-   şi  de  la  distanţe  mai  mari  com itelui  de  d ire rţie   să  ar
           4.5  la  sută  cenuşă.      na  ca lită ţii  slabe  a  cărbu­  m aterii  şi  materiale,  creării   nifestăm    nedum erirea  şi1   pozitive  asupra  ritm u lu i  de   xecuţie.         In  p rivin ţa   aprovizionării,   Im n^/e  energie  şi  cu  mai
                                                                                                                                                                  Înlăturarea  tu tu ro r  aces­
                                                                                                                                     desfăşurare  a  execuţiei.
                                                                        de  stocuri  de  sem ifabricate                                                                                                                      multă   holărîre  pentru  ea
             Consecinţa  acestui   mod   nelui.                                                                                                                 tor  deficienţe  ca  şi  a  alto­  se  constată  ră  există  se ri­
                                                                        necesare  desfăşurării  rit m i­  sperăm  că  în  co n d iţiile   în   Un  punct  nevralgic  al  ac­                                                 o b ic rtiv e lc   stabilite  să  fie
            de  a  trata  problem a  ca lită ­  Practica  arată   că,   spre                                                         tiv ită ţii  pe  şantier  a  fost  şi   ra  dc  strictă  actualitate  re­  oase  restanţe  şi  din  partea
                                                                        re  a  producţiei,  dar  solu­  care  com itetul  de  direcţie                                                            u n ită ţilo r  agricole  din   ju ­  îndeplinite  în  mod exemplar
            ţii  n-a  în tîrzia t  să-şi  arate   deosebire  de  alte.  situa ţii  d i­  ţionarea  unor  probleme  n-   are  în  buzunar   com enzile   se  m enţine  turnarea  betoa-   clamă  măsuri  operative  al îl   deţul  nostru.  Pe  zere  luni
                                                                                                                                                                                      ,it
                                                                                                                                                                    partea  şantierului
                                                                                                                                                                din
            efectul   negativ.  La  cele   ficile   pentru  exploatări,  cum   bia  In  prag  de  iarnă  (com­  pentru  producţie  atît  pentru   nelor.  Staţia  de  betoane  a   si  a  organelor  tutelare  pen­  numai  LA S .  O răşlie  nu  a   să  fie  puse  în  valoare  toate
                                                                        bustibil).  preocuparea  pen­                                fost  pusă  pe  picioare   cu                                                           p o sib ilită ţile   întrep rind erii
            două  u n ită ţi  conţinu tu l  de   ar  fi  de  pildă.   redresarea                   luna   decembrie,  cît  şi  pe                               tru  rceuperarea  restanţelor,    liv ra t  240  lone  carne   de
                                                                        tru  reducerea   re b u tu rilo r                            foarte  mare  înlirziere .  Du­                                                         pentru  a  obţine  o  eficientă
            cenuşă  a  trecut  rapid  peste   ritm ic ită ţii.   în  ce  priveşte                                                                               astfel  in cîl  term enul  de  pu­  porc.   iar  cooperativele  a-
                                                                        (cărămizi),  asigurarea  lo cu­  anul  191)9.  o  asemenea  prac­  pă  o  perioadă  în  rare  lu ­                        grieolo  din   Prieaz,   M ă rli-   economică  cit  mai  ridlcafă
            „ştachetele"  excesiv  de  în ­  revenirea  la  indici  de  c a li­  rilo r  de  producţie  cu  forţa   tică  va  răm îne  de  dom eniul   cru rile    păreau  că  se  în ­  nere  în  funcţiune  a  fa b ri­  neşti,  Beriu,  Gurasada  şa
            găduitoare,  atingind  valori   tate  corespunzători,  nu  pre­  de  muncă  necesară  scot  in  a m in tirilo r.         dreaptă,  au  urm at  defecţiuni  cii  de  prefabricate  din   be­  nu  şi-au  onorat  nici  jum ă­  în  fiecare  sector  de  produc­
                                                                                                                                                                ton  Bîrcca.  să  fie  respectat
            alarmante,  cuprinse  in lre   3R   supune  nici  un  fel  de  inves­                                                                                                                                            ţie.
            şi  4B  la  sută   Aşa  se  face   tiţii  m ateriale  ci  numai  m ă­
            că,  după  10  luni.  m ina  Lu-   suri  tehnice  si  organizato­                                           •  T w w r                              ,, - i -i umj i i i f i car^i nf tTfi  ■ ii                          ^—-g^ j jim n n îip I
                                                                                                                                                                                                                                                   ^■ii^
            peni  a  fost  penalizată  pen   rice  energice.   Este  vorba
            tru  calitatea  necorcspunză-   in  prim ul  rînd  de  îm bună­  Investigaţia  j acuta  de  redacţie  la   nui  Fabrica  chimică  Orăştie,  l.F  Deva,   de  construcţii,  destinate  şantierelor  so-   reflecţii  „savanteu  asupra  pulsului  vie­
            loare  a  producţiei  cu  33 200   tăţirea  puşcării  selective  în   zece  intre prinderi  de  profiluri  diferite   I.M.C..  hheea,  Fabrica  de  conserve  Ha­  cial-culturafe  dm  judeţ.  De  altfel,  Di­  ţii  economice  din  întreprinderi,  dns.trc
            tone  de  cărbune,  iar  mina   abataje  şi  la  lu cră rile    de   privind  mersul  îndeplinirii  principali­  ţeg  şi  l.l.L.  Petroşani.             recţia  judeţeană  de  statistică  atrage  ti-   voluminoase  cu  studii  şi  planuri  de  mă­
            U ricani  cu  26  170  tone.  )n   pregătire  cu  in te rca la ţii  dc   lor  indicatori  dc  plan  pentru  acest  an,                                   tenţia  că  de  la  începutul  anului  piuă   suri.  hste  o  perioadă  de  maximă  con­
            faţa  acestor  exemple  con­  steril  şi  aplicarea   acestei   au  scos  la  iveala  citeva  concluzii  ce     In contradicţie cu rezultatele bune      acum,  hi  unele  produse  principale         centrare  a  gîndivii  şi  competenţei  teh­
            cludente,  orice  com entariu   metode  in  lo cu rile   unde  a   trebuie  sd  stea  in  atenţia  comitetelor   2  obţinute  pe  ansamblul economici    se  înregistrează!  un  volum  mare  de  nc-   nice  a  conducătorilor  din  întreprinderi
            sau  argum entare  sin i  lip s i­  fost  abandonată   Se  poate,   de  direcţie   fi   a  organizaţiilor   de   judeţului  şi  cu  cele ale  întreprin­  rcahzăn.  Cităm  din  situaţiile  furnizate,   şi  a  specialiştilor,  de  mobilizare  a  tu­
            te  de   consistenţă  şi  baza   de  asemenea,  acţiona  pen­  partid  din  întreprinderi :                     derilor  amintite,  se  prezintă  o      de  conducerile  întreprinderilor  urmă­     turor  factorilor  care  condiţionează  ho-
            reală.  Tot  ceea  ce  se  poate   tru   îm bunătăţirea   podirii                                        seamă  de  unităţi  economice  cu  serioa­      toarele  restanţe :  întreprinderile  foresti­
            spune  acum  este  necesita­  abatajelor  şi,  in  mod  deo­    Un  fapt  pozitiv  il  constituie  c-    se  rămincn  in  urmă  la  unii  indicatori     ere  —  13 000  mc  buşteni,   1  210  mc     tăntor  îndeplinirea  sarcinilor   econo­
                                                                                                                      de  plan  şi  la  unele  produse  de  mare
            tea  de  a  se  reveni  grabnic   sebit  pentru  alegerea  şistu­  f ort urile  unor  mari  colective  din   importanţă  pentru  economia  naţională.    cherestea,  2 000  mc  lemn  de  mină  şi    mice.
                                                                             industria  judeţului  pentru  iu­
            la  exigenţa  impusă  de  ce­  lu i  v iz ib il  în  abataje  şi  la                                     1 nlrepnnderile  miniere  Parza  şi  Deva       430  mc  celuloză ;  Industria  laptelui  dm    j\ u  mai  este  timp  de  promisiuni,  ci
            rin ţe le  producţiei,  ale  eco­  punctele  de  încărcare.  A lîl   de plinirea  exemplară  a  prevede­                                                 Smieria  nu  a  livrat   consumatorilor      de  fapte  concrete,  care  sa   determine
                                        conducerile   exploatărilor   rilor  cc  le  revin  din  planul  de  stat.  Pi­  au  restanţe  hi  producţia  fizică  şi  valo­
            nomiei.                                                   ua  la  s fir fitul  lumi  noiembrie,  jurnaliş­  rică  ;  întreprinderile  forestiere  din  O-   5725  hectolitri  lapte  şi  6  tone  hrin-   realizarea  tuturor  indicatorilor  de  plan.
              Aceeaşi  optica  deform a­  i îl  si  organizaţiile  de  partid
                                                                      tii  de  hi  Hunedoara  şi  Calau  au  produs
                                                                                                                      răştie,  Haţeg  şi  Petroşani,  din  cauză  că
             tă  asupra  n o ţiu n ii  de  cab­  şi  sindicale  au  datoria   sa   suplimentar  40 250  tone  fontă,  oţelarii   acumulează   minusuri  la  sortimentele   zeturi,  iar  Industria  cărnii  Deva  a  ră­  lată  ce  sc  cere  acum  conducerilor  în­
             late  a  producţiei  tronează   reconsidere  in iţia tiv a   „N ic i   au  dat  in  plus  17 000  tone  de  oţel,  iar   buşteni,  cherestea,  lemn  de  mină  şi  pen­  mas  datoare  cu  732  tone  carne  de  por­  treprinderilor.
             şi  la  celelalte  exploatări.  O   un  vagonel  cu  cărbune  rc-   lannnatorii  aproape  3 700  tone  lamina­  tru  celuloză,  sînt  periclitate  de  a  nu   cine.
             singură  excepţie  exista  —   butat   pentru  şist  v iz ib il",   te finite.  Un  merit  deosebit  revine  co­  realiza  nici  unul  dm  indicatorii  de  plan   Se  cunoaşte  că  cea  mai  impor­
             la  m ina  Pelrila.  A ici  s-a  lu ­  să  Iacă  (lin  sporirea  pro­                                                                                         tantă  obligaţie  a  comitetelor  de
             crat  in  8  luni  fără  penali­  ducţiei  de  cărbune  dc  ca li­  lectivelor  dc  nimeri  din  \  alea  jiului,   pe  acest  an.  Intr-o  situaţie  similară  se   direcţie,   a   organizaţiilor  de        Pagina  realitate  de
             zări  şi  numai  în  două  luni   tate   superioară  nu  numai   care  au  redresat  pulsul  producţiei,  reu­  tiflă  Industria  laptelui  din  Simcna  şi   partid  este  să  facă  totul  pentru           A.  NAGY,  L.  VISKI,
             volum ul  acestora  atinge  c i­  o  obligaţie  permanentă,  dar   şind  să  depăşească   cifra  „rotunda' —   întreprinderile  de  industrie  loctilă  de   îndeplinirea  integrală  a  sarcinilor  de
             fre  nesem nificative  în  ropori  r>î  un  titlu   dc  cinste  40 000  tone  cărbune  peste  plan.  Cu  re­  hi  Hunedoara  şi  Deva  pentru  neinde-   plan  Dată  fund  apropierea  încheiem             NI.  TiRCOB,  A.  MOLDOVAN
                                                                      zultate  bune,  promiţătoare,  inchcic  ţi­    plinirea  prevederilor  la  unele  materiale    anului   nu   se   mai   pot   permite
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11