Page 6 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 6
M EN PENTRU f LI
S ALÂ PREVEDERI PL LUI UAL
Colectivele din economia judeţului nostru se apropie de încheierea unui nou an de
numea. Este o ultimă etapă hotăritoarc pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor Preli rea nerea- Numai păcatele
planului anual. Aceasta impune ca IN FIECARE ÎNTREPRINDERE, COMITETELE DE
DIRECŢIE, ORGANIZAŢIILE DE PARTID ŞI SINDICALE SÂ PRIVEASCĂ CC MA
XIMA RĂSPUNDERE SITUAŢIA FIECĂRUI INDICATOR DIN PLANUL DE STAT, SÂ Uzării verdict iurnliorilor ?
ANALIZEZE TEMEINIC TOATE REZERVELE SI POSIBILITĂŢILE CAPABILE SA ASI
GURE ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A SARCINILOR. ESTE NECESAR SĂ SE FRUCTI
P rivită prin prisma înde
FICE CÎT MAI INTENS ÎNTREGUL POTENŢIAL TEHNIC, ECONOMIC SI UMAN EXIS a b ţ * p lin irii in dica torilor ca n tita tate din o b lig a ţiile co !c-au
revenit la aceeaşi sperie in
TENT ÎN FIECARE ÎNTREPRINDERE. dat cu U N I tiv i activitatea desfăşurată perioada respectiva Iii fa
Activitatea din această lună trebuie să se desfăşoare sub semnul obligativităţii ca pînă la începutul lu n ii no ta conducerilor acestor un i
iem brie dc colectivu l In tăţi si a organelor agricole
fiecare colectiv, indiferent de specificul şi ponderea in economic, să aducă maxima contri dustriei cărnii — Deva a judeţene se ridica deri un
Nc-am deplasat zilele Ire in funcţionare, lipsă de m ij
buţie la realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor trasate de partid. cute la şantierul 503 Hircca. loace de transport. Acum sta parc (a satisfăcătoare. In acul semn de întrebare p ri
vind răspunderea ce trebuie
Pornind de la această necesitate deosebită, redacţia ziarului nostru continuă investi în speranţa că. după repe ţia nu are agregate sortate ceea ce priveşte calitatea, s-o manifeste pentru respec
se ridică
însă un serios
tale in te rve n ţii critici', vum — nisip şi halasi — deoa
gaţiile în unităţile care nu prezintă incă garanţii ferme pentru îndeplinirea sarcinilor ce le putea consemna re virim e n rece balastiera de la Său- senin de întrebare Este v o r tarea întocm ai a graficelor
revin din planul anual. tul m ult aşteptat în a c tiv i Icsli, dată dc curbul In bo de faptul cu faţă dc che l de livra re o producţiei ani-
m alicrc-m arlă.
tu ie lile planificate la I 000
tatea acestui colectiv dc lu n rţiu n c, nu asigură nece dc Ici producţie marfă s a
muncă Speranţele aveau c a sarul nici in proporţie dc înregistrat o depăşire a pre — Ga o primă măsura dc
suport prom isiunile făcute 50 la sută M o tivu l : ba recuperare restantelor,
vederilor de 17 lei. oe to ne spunea contabilul se! al
de nenumărate ori, atit dc lastiera nu atinge capacita tal această depăşire însu-
conducerea şantierului, cil tea proiectată din cauza mînd pesle 3 000 000 lei. Industriei cărnii Deva, am
şi de forul tutelar — 1 ruslul ii nor defecţiuni ele exploa Fiind un indicator care aplicat penalizări pentru tie-
rcspoclarca < ou lra cle lo r in
5 braşov. Spre regretul nos tare. exprim ă eficienţa a c tiv ită sumă dc peste 600 000 Ici.
Un indicator O lună tru, ajunşi aici nc-am dat ceastă ju s tilic a rc dacă se ţii economice, ncîncadrarea clar aceasta nu nc ajută de-
a
Pare foarte curioasă
seama că lo tu l a fost doar
în ch e ltu ie lile stabilite a in
la îndeplinirea
cît parţial
iluzie
simplă
o
Res
ca
faptul
vedere
negativ şi planul
fluenţat
tanţelor substanţiale înre are în tocm ai... fost execu dc beneficii aferent perioa planului de h cn ctirii. de
balastiera
a
Com plctînd şirul m asuri
pînă acum o lună
gistrate
tată
şantie
de
dei respective, dim inuindn-l
lor luate de com itelui
Bircea. In această
dat uitării producători, o li s-au adăuga! altele noi rul 503 defecţiunile balas cu aproape 4 600 000 lei. direcţie în scopul îm bună
şi astfel activitatea şantie
situaţie,
Nu mai este cazul să
co
tă ţirii
economic o-
situaţiei
ru lu i răm îuc şi pe mai de
tierei s-au transform at
in-
mentam im p lira ţiile pe care
tinanciare a unităţii, in g i
îm potm olită in tr-u n
parte
ir-o verita bilă
lo vitură de
le arc pentru econom ic nc-
/V
•
w»
zi vmzatori ■ loc care slîm eşlc în g rijo bumerang pentru construc realizarea integrală a acu nerul N icolnc Pîrvu. direc
torul în trep rind erii, ue-a re
rare.
torul ei.
băneşti p la n ifi
m u lărilor
întreprins o
latat că s-au
Este adevărat că in u lti
necazurile şantieru
Dar
Vrem e de clteva luni, la u i canlilalea totală de (ăr- ma perioada s-a muncit mai lui nu sc opresc aici Pe cate. Ele sî n t binecunoscu seric de acţiuni pe lin ia spo
te si dc către com itetul de
C om binatul carbonifer V a luine extras Exemplul ara bine însă nu la înălţim ea măsura desfăşurării proce direcţie al în tre p rin d e rii In ririi capacităţilor de pro
lea J iu lu i şi la exploatările tă cil se poale de clar că La Întreprinderea dc in evidenţă m ultiple olanuri sarcinilor de producţie. sului dc producţie apar al cauză. Se pune insă intre- ducţie şi lo lo sirii lor n a i
sale. s-a v o rb ii cu multă «i( olo unde conducerea e x dustrie locală din Orâştie. in care nu s-a acţionat < u Realizările, cu excepţia lu tele noi. cu im p lica ţii ne harea : ce factori an con depline, a reducerii ch e ltu
insistenţă despre în d e p lin i ploatării. specialiştii, b rigă în nouă luni la preţul dc suficientă holărîre. De aici nii august, au lost sub n i gative asupra execuţiei. dus la asemenea stare de lu- ie lilo r în afara producţiei
rea planului producţiei de zile de m ineri, nu sini indi- cost s-au obţinui economii, depăşirea pre ţu lu i de < ost. velul planului De fapt, pen D intre acestea trebuie Şă ( ruri şi îu ee d ire rţie tre prin punerea în funcţie a
cărbune. Canalizarea preo- lerenlc cu re grad de pu clar în luna octom brie s-au neindeplinirea p ro d u ctivită tru anul in curs antrepreno lic subliniată lipsa dc con buie orientale e fo rtu rile tunetelor de congelare la n-
ru p ă rilo r cu precădere In ritate sini trim ise vagone- contabilizat depăşiri. S itua ţii muncii, rentabilitate rul general a dat singur cordantă in lre proiectele de pentru ra in dica torii de batornl din Haţeg, încadra
această direcţie n-a Iost în- iole cu cărbune la zi. se ţia este sim ilară si in ce scăzută. vcrdM lnl. prtrJim inind o ne- execuţie pentru lu cră rile de plan să fie înd epliniţi In rea în consum urile speri-
tîm plătoarc ; ea s-n impus poate obţine o calitate co priveşte productivitatea — Pentru perioada ,ii- rcalizore a planului în va construcţii si proiectele de mod exem plar ? fire do materie primă şi
cu acuitate, dale fiin d d i respunzătoare a cărbunelui, muncii. După lin işu l pu te r toore — ne spune lovaiăşul loare ele aproxim ativ 11.6 la m ontaj care a clus la sis Din analiza rânzelor de altele. Continuă să Tămînă
fic u ltă ţile în lîm p in a lc în tara a se dim inua rilu ş i de nic in tuna septembrie, in m ilioane Ici. Gonducerea tarea tem porară a unor lu însă nerezolvală n proble
Pavcl Gara. d irrc to r.il în păşirii ch e ltu ie lilo r la 1 000
realizarea sarcinilor canti puţin volum ul, producţiei şi prezent întreprinderea are tre p rin d e rii - avem asigu şantierului, conştientă de crări pînă la schimbarea so lei producţie marlă rezultă mă (a rc generează vi de
tative. nivelul randam entelor com partim ente a/lalo in rate comenzile la nivelul potenţialul slab productiv, lu ţiilo r „Jocul" proiectelor ră m odificarea stru ctu rii zi pierderi pentru în tre p rin
Este un fapt apreciabil că La extrem itatea rezultate ipostaza om ului ce nu şi-* sarcinilor dc producţie. Chc- dar nu şi în stare să-l am a obligat şantierul să dărţ- producţiei şi creşterea pre dere : lipsa spaţiului nece
în lu nile octom brie şi noiem lor înregistrate de m inerii dozai bine e fo rtu rile pen ia unor rezultate lume o plifice, a inclus în aceste m r şi să refacă din nou ţului de ro.sl pe unitatea de sar ndăposlirii anim alelor
brie s-n reuşit să se redresez.'.' de )a Pelrila se află minele tru a parcurge distanta pro avem deci in mică >i stă pre lim ină ri şi restanţele ce unele obiective îjioful şan produs ro n s lilu ie punctele destinate sacrificării Ia a-
pulsul producţiei aciim ii- Aninoasa şi Vulcan A m pusa (ii o intensitate ega in puterea nnaMru -ă în se vor crea în lu n ile noiem tie ru lu i declara : „Un foar n o vralqicr în activitatea în halnru) din Petroşani. Cu
lindu-sc peste pion mai b i bele exploatări au plătii un lă. Consecinţa i Frecvente cheiem anul 1068 la n ive brie şi decembrie... te mare volum de muncă tre p rin d e rii Pe această li luate că există asigurate
ne de 40000 tone do căr tribut greu pentru ignora le o p riri la u tila je penim lul cerinţelor şj exigente Din d iscuţiile purtate cu suplim entară a necesitai re nie trebuie arătat că ncrea- fondurile si m aterialele u rn
bune brut Această depă rea in dica torului de ca li remedierea defecţiunilor. lor im p u s e . De asemenea, inginerul Pavel Giobanu, facerea lu cră rilo r gresii pro liză rile se localizează la im realizarea lui. din cauza
şire a ovul darul să asa tate. Penalizările se ridi< ă In atest tim p stau si oa anul t% 9 il vom incooc in şeful şantierului, am re ţi iectate. De exemplu, la sla- sectorul abatoare, unde in lipsei de solicitudine m ani
neze situaţia unor indica la 23 600 tone si 26 000 to menii ce deservesc instala lo n d îţiî favorabile. In lru rî! nut că „la n ţu l slă b iciu n ilo r" l ia dc comprpsoare. după trim estrul Uf preţul de cnst festată de C onsiliul popu
tori im portanţi cum sînl ne de cărbune, ceea te face ţiile respective. Urmarea i avem asigurate' comenzile semnalai in articolele an ce au fost executate funda a fost mai mare decîl cel lar judeţean se tărăgănea
producţia marfă vin d n lă şi ca pe întregul com binai să Folosirea incom pletă a tim necesare la nivelu l întreg u terioare se m enţine şi , .1,?. ţiile, găurile burlanelor de prevăzut cu peste 4 700 000 ză în mod nepenni.s începe
încasată şi ch e ltu ie lile la se ajungă la uriaşa < ilr.i pului aleclal m u m ii pro- lui an. ora actuală Asigurarea fo r aeraj propriu-zise nu mal lei Pe elemente, ponderea rea lu crărilor.
I 000 lei produclie marfă de 135.700 tone de cărbu (lu clivc şi in consecinţă scă Snbsrriem la acest o p ti ţei de muncă continuă să corespundeau De asemenea, o deţin m ateriile care au A considera că s-au epui
Dar dacă la m inele din ne penalizări Cu alte i n- derea volum ului can tita tiv n- mism si nu no îndoim <ă lic pe mai departe cel mai calea de rulare de la ate grevat preţul de cost cu zat toate rezervele existen
Valea Jiu lu i s-a iy.butil prin \ inie din abataje au lost lo rin l decadei respective aceste con diţii avanlajoaso greu obstacol in realizare) lie ru l de arm ături, după ce 3 980 000 lei, deoarece in te în cadrul Industriei căr
efo rtu ri stăruitoare să se re extrase şi s-au vehiculai pe C oincntind aceste aspecte, vor li fru ctifica le în mod sarcinilor de plan. N im eni a fost montată, am fost ne mare parte achiziţionarea nii — Deva. pe linia rid i
zolve aspectele cantitative lin iile de transport din sub tovarăşa M aria Popa. şeful < orespunzălor. Revenim în nu neagă lipsa forţei de vo iţi să o demontăm. A fost anim alelor s-a făcut la alte cării re n ta b ilită ţii în tre p rin
ale producţiei. datele sta teran si de la suprafaţă, se rviciului plan şi organiza să la o form ulare enunţată muncă pe şantier. Dar. se o operaţiune foarte greoaie categorii de greutate fată derii este o mare greşeală
tistice, re a lită ţile existente s au .p lim b a t" prin insta rea muncii, remarca că ex mai sus in legătură cu con consideră ca a s ig u ra ta ei şi costisitoare'’. de cele planificate, precum In co n d iţiile rîn d din cau
la exploatări, demonstrează la ţiile uzinelor de prepara plicaţia este folosirea incom tro lu l în d e p lin irii sarcinilor face parte din a trib u ţiile Prin urmare, deficienţele şi che ltuielile in afara pro za întreru perilor. în v o irilo r
că latura ca lita tivă a p ro re nn tone de că r pletă a capacităţilor de pro Se observă că în expedierea de bază ale s e rviciilo r func numeroase se ţin lanţ, fără ducţiei Numai la carnea de si absenţelor se înregistrea
cesului de extracţie a fost bune, (i de steril Aceas ducţie prin aprovizionarea produselor se manifestă in ţionale din cadrul şantie a fi „stopate" încă Ia sur porc acestea sînl mai mari ză peste 1.5 000 de oin-ore
de m ult împinsă undeva la tă „plim ba re" a s te rilu ncritm ică a lo c u rilo r de că destule lacune. Pentru rului. înlăturarea acestui să de cei răspunzători. Do rlecit cele stabilite eu 433 000 nclueratc iese clar în e v i
periferia preocupărilor spe lui lipsită lo ial de ju s lili- muncă cu m aterii şi m ate edificare cităm uncie date neajuns impune conducerii aproape un an de zile san- lei dentă neresiiatea în tă ririi
cia liştilo r Indicele calitativ, ( uri. grevează serios preţul riale. ncncopcrirea produc statistice : procentul In ca şantierului, organizaţiei de lie rn l îşi desfăşoară a c tiv i Faptul că o scrie dc fu r disciplinei si rid ică rii ca li
exprim at in procentul de de cost al cărbunelui, con tioi o i contractele necesare pito lu l facturi emise si în partid, o analiză critică, rea tatea în co n d iţii necores- nizori nu şi-au onorat obli - fică rii lucrătorilor. Totodată
duce la folosirea ncraţionala ş.a listă a (m ize lor care d im i pu'nzătoare, care puteau fi se cer intensificate efo rtu
cenuşă din cărbune a fost. casate In ultim a decadă pe g a tiilc contractuale a deter
si uzura prem atură a u ti nuează aportul forţei de înlăturate dacă din partea rile in sectorul de a p rovi
se pare, dai u ită rii. încetul Prin urmare, în triu n luna august reprezintă 34 T rustului .5 Braşov şi a m i minat întreprinderea să gă
o i încetul. A ltă explicaţie la je lo r şi mecanismelor din ghiul aprovizionare — pro Io sula. în septembrie 7t la munca. Gu siguranţă. în sească alte surse dc apro zionare. < are are datoria să
flu xu l tehnologic. „în g h ite " acest caz. se vor si oale la nisterului de resort era mai asigure îndeplinirea ritm i
nici nu se poate da, de v re ducţie — desfacere apar de sută. iar în oclom brie „sca m ultă preocupare. Şantie vizionare ceea ce, fireşte, a
me ce in lu nile scurse din a o parte din cîşliq ul m ine reglări ce se cer studiate de" la 59 la sută V olum ul iveală „barierele" care vor dus la m ajorarea che ltuie că sj Po sortim ente a pla
nului
cest an la 6 exploatări v o lu rilo r din abataje. Dar seria la un nivel autocritic în exagerat dc muncă eşalonat opri plecările de m uncitori ru lu i ii lipsesc forţa de lilo r în afara producţiei si
mul penalizărilor a atins dezavantajelor nu se lim i com itetul de direcţie. iar la sfîrsilu l lu n ii se explică ca lifica ţi .şi necalificaţi dc muncă, m aterialele şi u tila la schimbarea stru ctu rii ei A preciind p o sib ilită ţile de
tează doar la atit. Procen pe şantier, se vor găsi me jele necesare, procesul de
cifre în g rijo ră to a re Para m ăsurile ce urmează a li prin deficienţele de ordin Astfel s-a ajuns în situaţia recuperare a n e ro a li/ă n lo r
tul ridicat de cenuşă re tode si practici de folosire execuţie nu este organizat
doxal, dar perfect real este stabilite să vizeze proble oroanizatoric, in vită la mă în forma cea mai eficiontă. că la carne de porc, produs de pînă acum, cere privesc
că Îngăduinţa faţă de încăl duce randam entul prepara me de profunzim e in cit e suri substanţiale pentru eficientă a forţei dc m un dar organul tutelar, deşi a care asigură rentabilitatea < lie lin ie lite la I 000 lei pro
carea norm elor de calitate ţilo r . volum ul producţiei fectul lor. chiar şi în n n rlo reaşezarea sarcinilor în mo;l că existente prin elim inarea rea mai ridicată pentru în duc |ie marfă şi beneficiile,
a crescul direct p ro p o rţio nete, determ ină declasarea con diţii mai vitrege, să s i egal pe decade si con absenţelor nem olivate şi în luat cunoştinţă de aceste treprindere. planul sn iu i ta rto rii de răspundere din
nal cu penalizările. „T o unei părţi din producţie de tueze realizările pe o linie tro lu l în d e p lin irii lor. v o irilo r şi printr-o org a n i nereguli încă din lim p, nu fie îndeplinit cu pesle 25 de cadrul com itetului de d ire c
la calitatea superioară la zare mai raţională a proce ia nici o măsură concretă ţie apreciază că la capito--
n u l" s-a dai chiar în co ascendentă îndeplinirea Au fost situa ţii rînd procente, ncrealizarca res
altele interioare De aici se unor in dica tori de plan la in tr-o singură zi s-a liv ra i sului constructiv, deoarece, de îndreptare a lu cru rilo r, lolc respective în trep rind e
m itetul de direcţie, unde s-a nasc cunoscutele im p lica după cum relata in te rlo cu m ărqinindu-se la lot felul pectivă „acoperindu-se" pe
lim ită (producţie globală, 50 la sulă din producţia lu seama depăşirii producţiei rea va rămîne datoare, aici
diclat cu prea marc u şu rin ţii economice asupra în marfă, marfă vîndulă sî nii. Or. consecinţele asu torul. nici procesul de p ro de adrese $i telefoane pen la carnea de mîuzat dc Ia spunindn-şi cu vlu tu l înlr-o
d e p lin irii planului produc ducţie nu s-a desfăşurat în tru „d irija re a " şantierului.
ţă ridicarea procentului ad încasată) arată că unitatea rare se înregistrează o re n oarecare măsură, pe lingă
ţiei marfă vîndulă sî înca pra refacerii volum u lui m ij variante optim e. Astfel, dc Aşa se face că. deşi cu aşa-zisele cauze o h tp rlivc,
mis de cenuşă. Astfel, pen dispune de p o sib ilită ţi în noştea necesitatea rem edie ta b ilita te inferioara celei
sată. asupra reducerii r hel- semnate ce pot fi v a lo rili loacelor circulante sînt e v i foarte m ulte o ri s-a ajuns şi unele neajunsuri «are vi
tru m inele U ricani şi Lu« tu ie lilo r la I 000 lei p ro «atc p rin lr-o activitate mai dente. Stabilind aceste p ro in situaţia de a se sista lu rii urgente a unor proiecte, medii. Dar, contrar aşteptă z.ează modul de planificare
rilo r, şi la carnea de mţn-
peni — producătoare de ducţie m arlă şi sn o ririi vo consecventă clarviziune în cente de livra re a produse cru l la anum ite puncte din organul tutelar a trim is 5 zal sarcina planificată la a a ctivită ţii. A vfnd In ve
cărbune co csifirn b il. unde lum ului de beneficii. De toate detaliile problem ei lor. tovarăşul Tiberiu Dicu, cauza ncasignrării elem en proiectanţi pentru rem edieri preţul de rost s-a depăşit dere <ă orice abatere de la
altfel, trebuie arătat că rea telor dc construcţie. Aceas dc docum entaţii abia spre indica torii de plan stabili ti
In mod normal exigenţa prin întărirea m uncii de în mi 957 000 lei. ach izilio nîn-
lizarea acestor indicatori drum are şi ro n tro l. Nu ne contabilul şef al în tre p rin ta a condus la necesitatea jum ătatea lu n ii noiem brie, se repercutează negativ tn
pentru calitate trebuie în prevăzuţi pentru anul în găm e fo rtu rile com itetului derii. îşi exprim a totodată unei noi organizări şi re cînd ncconcordanlele din du-se animale do alte g ru ansamblul a c tiv ită ţii eeono-
greutate şi calităţi
pe de
tărită — s-au stab ilit p ro curs este pusă sub semnul de direcţie pe lin ia asigu uim irea faţă de o asemenea partizări a fo rţelo r dc pro proiecte sc repcrrulascră (Ic n i role prevăzute în plan mîce. se rere co în v iilo r
cente de 3.r>.r> şi respectiv în treb ării tocmai din p ric i ră rii la zi a necesarului de stare de fapt. Noi ne m a ducţie. cu in fluenţe de Inc deja asupra ritm u lu i dc c- şi de la distanţe mai mari com itelui de d ire rţie să ar
4.5 la sută cenuşă. na ca lită ţii slabe a cărbu m aterii şi materiale, creării nifestăm nedum erirea şi1 pozitive asupra ritm u lu i de xecuţie. In p rivin ţa aprovizionării, Im n^/e energie şi cu mai
Înlăturarea tu tu ro r aces
desfăşurare a execuţiei.
de stocuri de sem ifabricate multă holărîre pentru ea
Consecinţa acestui mod nelui. tor deficienţe ca şi a alto se constată ră există se ri
necesare desfăşurării rit m i sperăm că în co n d iţiile în Un punct nevralgic al ac o b ic rtiv e lc stabilite să fie
de a trata problem a ca lită Practica arată că, spre tiv ită ţii pe şantier a fost şi ra dc strictă actualitate re oase restanţe şi din partea
re a producţiei, dar solu care com itetul de direcţie u n ită ţilo r agricole din ju îndeplinite în mod exemplar
ţii n-a în tîrzia t să-şi arate deosebire de alte. situa ţii d i ţionarea unor probleme n- are în buzunar com enzile se m enţine turnarea betoa- clamă măsuri operative al îl deţul nostru. Pe zere luni
,it
partea şantierului
din
efectul negativ. La cele ficile pentru exploatări, cum bia In prag de iarnă (com pentru producţie atît pentru nelor. Staţia de betoane a si a organelor tutelare pen numai LA S . O răşlie nu a să fie puse în valoare toate
bustibil). preocuparea pen fost pusă pe picioare cu p o sib ilită ţile întrep rind erii
două u n ită ţi conţinu tu l de ar fi de pildă. redresarea luna decembrie, cît şi pe tru rceuperarea restanţelor, liv ra t 240 lone carne de
tru reducerea re b u tu rilo r foarte mare înlirziere . Du pentru a obţine o eficientă
cenuşă a trecut rapid peste ritm ic ită ţii. în ce priveşte astfel in cîl term enul de pu porc. iar cooperativele a-
(cărămizi), asigurarea lo cu anul 191)9. o asemenea prac pă o perioadă în rare lu grieolo din Prieaz, M ă rli- economică cit mai ridlcafă
„ştachetele" excesiv de în revenirea la indici de c a li rilo r de producţie cu forţa tică va răm îne de dom eniul cru rile păreau că se în nere în funcţiune a fa b ri neşti, Beriu, Gurasada şa
găduitoare, atingind valori tate corespunzători, nu pre de muncă necesară scot in a m in tirilo r. dreaptă, au urm at defecţiuni cii de prefabricate din be nu şi-au onorat nici jum ă în fiecare sector de produc
ton Bîrcca. să fie respectat
alarmante, cuprinse in lre 3R supune nici un fel de inves ţie.
şi 4B la sută Aşa se face tiţii m ateriale ci numai m ă
că, după 10 luni. m ina Lu- suri tehnice si organizato • T w w r ,, - i -i umj i i i f i car^i nf tTfi ■ ii ^—-g^ j jim n n îip I
^■ii^
peni a fost penalizată pen rice energice. Este vorba
tru calitatea necorcspunză- in prim ul rînd de îm bună Investigaţia j acuta de redacţie la nui Fabrica chimică Orăştie, l.F Deva, de construcţii, destinate şantierelor so- reflecţii „savanteu asupra pulsului vie
loare a producţiei cu 33 200 tăţirea puşcării selective în zece intre prinderi de profiluri diferite I.M.C.. hheea, Fabrica de conserve Ha cial-culturafe dm judeţ. De altfel, Di ţii economice din întreprinderi, dns.trc
tone de cărbune, iar mina abataje şi la lu cră rile de privind mersul îndeplinirii principali ţeg şi l.l.L. Petroşani. recţia judeţeană de statistică atrage ti- voluminoase cu studii şi planuri de mă
U ricani cu 26 170 tone. )n pregătire cu in te rca la ţii dc lor indicatori dc plan pentru acest an, tenţia că de la începutul anului piuă suri. hste o perioadă de maximă con
faţa acestor exemple con steril şi aplicarea acestei au scos la iveala citeva concluzii ce In contradicţie cu rezultatele bune acum, hi unele produse principale centrare a gîndivii şi competenţei teh
cludente, orice com entariu metode in lo cu rile unde a trebuie sd stea in atenţia comitetelor 2 obţinute pe ansamblul economici se înregistrează! un volum mare de nc- nice a conducătorilor din întreprinderi
sau argum entare sin i lip s i fost abandonată Se poate, de direcţie fi a organizaţiilor de judeţului şi cu cele ale întreprin rcahzăn. Cităm din situaţiile furnizate, şi a specialiştilor, de mobilizare a tu
te de consistenţă şi baza de asemenea, acţiona pen partid din întreprinderi : derilor amintite, se prezintă o de conducerile întreprinderilor urmă turor factorilor care condiţionează ho-
reală. Tot ceea ce se poate tru îm bunătăţirea podirii seamă de unităţi economice cu serioa toarele restanţe : întreprinderile foresti
spune acum este necesita abatajelor şi, in mod deo Un fapt pozitiv il constituie c- se rămincn in urmă la unii indicatori ere — 13 000 mc buşteni, 1 210 mc tăntor îndeplinirea sarcinilor econo
de plan şi la unele produse de mare
tea de a se reveni grabnic sebit pentru alegerea şistu f ort urile unor mari colective din importanţă pentru economia naţională. cherestea, 2 000 mc lemn de mină şi mice.
industria judeţului pentru iu
la exigenţa impusă de ce lu i v iz ib il în abataje şi la 1 nlrepnnderile miniere Parza şi Deva 430 mc celuloză ; Industria laptelui dm j\ u mai este timp de promisiuni, ci
rin ţe le producţiei, ale eco punctele de încărcare. A lîl de plinirea exemplară a prevede Smieria nu a livrat consumatorilor de fapte concrete, care sa determine
conducerile exploatărilor rilor cc le revin din planul de stat. Pi au restanţe hi producţia fizică şi valo
nomiei. ua la s fir fitul lumi noiembrie, jurnaliş rică ; întreprinderile forestiere din O- 5725 hectolitri lapte şi 6 tone hrin- realizarea tuturor indicatorilor de plan.
Aceeaşi optica deform a i îl si organizaţiile de partid
tii de hi Hunedoara şi Calau au produs
răştie, Haţeg şi Petroşani, din cauză că
tă asupra n o ţiu n ii de cab şi sindicale au datoria sa suplimentar 40 250 tone fontă, oţelarii acumulează minusuri la sortimentele zeturi, iar Industria cărnii Deva a ră lată ce sc cere acum conducerilor în
late a producţiei tronează reconsidere in iţia tiv a „N ic i au dat in plus 17 000 tone de oţel, iar buşteni, cherestea, lemn de mină şi pen mas datoare cu 732 tone carne de por treprinderilor.
şi la celelalte exploatări. O un vagonel cu cărbune rc- lannnatorii aproape 3 700 tone lamina tru celuloză, sînt periclitate de a nu cine.
singură excepţie exista — butat pentru şist v iz ib il", te finite. Un merit deosebit revine co realiza nici unul dm indicatorii de plan Se cunoaşte că cea mai impor
la m ina Pelrila. A ici s-a lu să Iacă (lin sporirea pro tantă obligaţie a comitetelor de
crat in 8 luni fără penali ducţiei de cărbune dc ca li lectivelor dc nimeri din \ alea jiului, pe acest an. Intr-o situaţie similară se direcţie, a organizaţiilor de Pagina realitate de
zări şi numai în două luni tate superioară nu numai care au redresat pulsul producţiei, reu tiflă Industria laptelui din Simcna şi partid este să facă totul pentru A. NAGY, L. VISKI,
volum ul acestora atinge c i o obligaţie permanentă, dar şind să depăşească cifra „rotunda' — întreprinderile de industrie loctilă de îndeplinirea integrală a sarcinilor de
fre nesem nificative în ropori r>î un titlu dc cinste 40 000 tone cărbune peste plan. Cu re hi Hunedoara şi Deva pentru neinde- plan Dată fund apropierea încheiem NI. TiRCOB, A. MOLDOVAN
zultate bune, promiţătoare, inchcic ţi plinirea prevederilor la unele materiale anului nu se mai pot permite