Page 60 - Drumul_socialismului_1968_12

Expunerea la proiectul de lege
Lucrările celei de-a Xll-a se­ proiectele de legi de pe ordi­ nescu, Gheorghe Râdulescu, dunări Naţionale, Ştefan Voi- Mareo Adunare Naţională a tovarăşul Maxim Berghianu,
siuni a celei de-a V-o legisla­ nea de zi ale actualei sesiuni, Leonte Râutu, Vasile Vil cu. tec, care in numele biroului votat in unanimitate ordinea membru al Comitetului Execu­
turi a M arii Adunări Naţionale ce urmează a fi dezbătute şi In loja din stingă se aflau M.A.N , a supus aprobării de­ de zi. tiv al C C. ol P.C.R., preşedin­ pentru adoptarea bugetului de
au fost reluate miercuri dim i­ aprobate de forul suprem ol membrii Consiliului de Stat. putaţilor pentru actuala şedin- finindu-se seama de strinsa tele Comitetului de Stot ol
neaţa in şedinţă plenară. ţârii. Alături de deputaţi, la lucră­ ţâ plenara a sesiunii urm ătoa­ legătură dintre pionul de stat Planificării a prezentat expu­
Acum, cind in intreaga ţară, La ora 10 sosesc în sala de rile sesiunii, participă nume­ rea ordine de zi : şi bugetul de stat, biroul M arii nerea la Proiectul de Lege
şedinţe conducătorii partidului roşi invitaţi: conducători ai in­ Adunări Naţionale o propus, pentru adoptarea planului de stat pe anul 1909, prezentată
se face bilanţul rodnic al rea­ — Proiectul de Lege pentru
lizărilor obţinute in anul care şi statului, care sînt intîm pinoţi stituţiilor centrale şi organizaţi­ adoptarea planului de stat al de asemenea, ca dezbaterea stat a) economiei naţionole pe
se incheie, marele sfat al ţâ ­ cu vii şi indelungi aplauze de ilor obşteşti, activişti de partid economiei naţionale pe anul cu privire la aceste două pro­ anul 1969.
intreaga asistenţă. şi de stat, personalităţi ale vie­ iecte de legi să se facă îm pre­ In continuare, ministrul fi­
rii se întruneşte pentru a dez­ 1969.
In loja din dreapta incintei ţii economice, ştiinţifice şi cul­ nanţelor, Virgil Pirvu, a făcut de tovarăşul Virgil Pîrvu,
bate noile direcţii de dezvol­ — Proiectul de Lege pentru ună, urmînd ca discuţia pe ar­
tare a României socialiste in au luat loc tovarăşii : Nicolae turale. adoptarea bugetului de stat ticole şi votarea să oibâ loc expunerea la Proiectul de Lege
viitorul an. Ceauşescu, Ion Gheorghe In sală se află, de aseme­ pe anul 1969. pentru adoptarea bugetului de
Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu nea, şefi ai misiunilor diplom a­ seporat pentru fiecare proiect
Potrivit principiului sesiunilor — Proiectul de Lege pentru stat pe anul 1969. ministrul finanţelor
Stoica, Paul Niculescu-Mizil, tice acreditaţi in ţara noastră, de lege.
deschise, in periooda de la Virgil Trofin, llie Verdeţ, Maxim precum şi ziarişti români şi co­ modificarea Legii nr. 2/1968 9
primo 'edinţâ plenară, lucrări­ privind organizarea adm inistra­ Propunereo a fost adoptată
Berghianu, Florian Donâlache, respondenţi ai presei străine.
le s-au desfăşurat in comisii Constantin Drâgan, Jonos Fa Lucrările şedinţei au fost des­ tivă a teritoriului Republicii in unanimitate. Proiectul bugeluîui dc stat tă faţă de anul 1965. Această
permanente, care au examinat zekas, Petre Lupu, Manea Mă- chise de preşedintele M arii A- Socialiste România, Intrindu-se in ordinea de zi, pe anul 1969, pe care din în­ creştere are o însemnătate deo­
sărcinarea Consiliului do M i­ sebită, doarcce Inlre gradul de
niştri îl prezint M a rii Adunări eficienlă a activităţii economi­
N aţionale spre examinare şi ce şi progresul ţării există o
adoptare, a spus vorbitorul, legătură indisolubilă.
sc bazează pc marile succese In continuare vorb itoru l h
obţinute de poporul nostru in spus :
prim ii trei ani ai planului cin­ Dacă numeroase întreprinderi
cinal. în realizarea obicclivc- ou reuşii să obţină rezultate
lor economice şi sociale sta­ bune în lupta pentru reduce­
bilite dc Congresul al IX-lco rea cheltuielilor neproductive,
al Partidului Comunist Român. există însă frecvente situaţii
El reflectă in mod sintetic, în cînd nu se acordă suficientă a-
expresie financiară, sarcinile lenţie acestei probleme, ceea
ce ne revin în cel dc-al pa tru­ ce face ca pe totalul Indus­
lea au nl cincinalului, menite triei. numai în primele 9 luni
să ridice economia si întreaga ale anului în curs cheltuielile
viaţă socială pe o treaptă su­ neproductive să se ridice la
perioară in procesul desăvârşi­ circa 800 milioane Iei. Faptul
rii construcţiei socialismului în că In cadrul acestor cheltuieli
A nul care sc încheie, a a- al partidului pc perioada 1966­ culi. Accentul se va pune pe le, carne — şi va trebui să ductia dc tcsăluri, Iricolajc, sporire d eficienţei economice, România. o pondere însemnată o deţin
fălat vorbitorul, este un an dc 1970. dezvoltarea producţiei de în ­ se treacă de îndată la realiza­ încălţăminte, produse alimen­ proiectul dc plan prevede ob­ Prevederile proiectului dc dobîn2ilc pentru creditele ne-
efervescenţa creatoare, de suc­ Partidul nostru acordă o grăşăminte, de mase plastice, rea unor investiţii simple cu taro şi altele. ţinerea în amil v iilo r a unui buget reflectă aplicarea în rambursatc la scadenţă, pena­
cese care, însumate celor ante­ deosebită importanţă produc­ răşini sintetice, fibre şi fire utilaje din tară caro să asigu­ In anul 1969 sc pune accen­ volum de beneficii cu 17 la practică încă din acest an 3 lizările contractuale, locaţiile şi
rioare, atestă afirmarea tot mai ţiei materiale si se preocu­ sintetice, pentru care sînt pre­ re valorificarea superioară a tul în continuare pe concen­ sută mai mare decîl cel realiza’ unor hotărîri alo Conferinţei altele asemănătoare arată că
puternică a României socialis­ pă în mod constant de dezvol­ văzute creşteri între 30 şi 44 1a resurselor atit pentru nevoile trarea fondurilor spre obiecti­ în anul în curs. Pentru realiza­ Naţionale a Partidului Com u­ nu peste tot există suficientă
te ca o Iară cu o economie d i­ tarea economiei naţionale ca sută. Cu toate rezultatele bu­ interne, cit şi pentru export vele principale, pc scurtarea rea acestui obiectiv, o atentie nist Român din decembrie preocupare pentru întărirea
namică. în plin proces de creş­ element fundamental al pro­ ne obţinute în ultim ii ani. to­ Întreprinderile industriei lo­ duratei dc execuţie a lu cră ri­ deosebită sc cere acordată în 1967 cu privire la creşterea ro ­ disciplinei financiare şl con­
tere şi modernizare Dalele păşirii întregii societăţi. tuşi volum ul producţiei în In­ cale trebuie să asigure d iv e r­ lor, pe darea in funcţiune la continuare reducerii consumu­ lului pîrgh iilor financiare în tractuale, penlru buna gospo­
prelim inare arată că sarcinile Proiectul de plan pe anul dustria chimică este încă afec­ sificarea şi creşterea pro du cţi­ termen a noilor obiective. lui dc materii prime si mate­ economie. dărire a banului public.
planificate vor li depăşite la 1969 are ca trăsătură distincti­ tat, din păcate, de darea în ei, in funcţie de nevoile şi Pentru respectarea termenelor riale. Pentru ca aceste pîrghii să Un larg ecou în colectivele
majoritatea indicatorilor. vă menţinerea în continuare a funcţiune cu Sntirzicre a unor resursele existente pe plan lo­ de punere in funcţiune va tre­ După cum cslc ştiut, indica­ devină un m ijloc mai acliv dc din unităţile economice, în m i­
Utilizarea mai bună a fonclu- unui ritm ridicat dc creştere obiective importante şi de ne­ cal, iar cooperaţia meşteşugă­ bui accelerai rilm ul de preqă- torul sintetic care caracteri­ influenţare a proceselor econo­ nistere a avut acţiunea în tre ­
j. productive, perfecţionarea a producţiei industriale, condi­ aliniere a parametrilor proiec­ rească este chemată să spo­ lirc a documentaţiilor, întrucît zează dinamica dezvoltării eco­ mice in cursul anului 1968 au prinsă din indicaţia conduce­
organizării p ro d u rlie i şi a ţie esenţială pentru progresul taţi la unele unităţi noi, care rească producţia îndeosebi pc situaţia — deşi mai bună de­ nomice, creşterea resurselor ce lost luate măsuri în vederea rii partidului pentru elim in a­
muncii creşterea eficienţei în m ultilateral ai lării. Volum ul duc la obţinerea dc producţii, seama extinderii serviciilor că­ cîl in onii trecuţi ■— este Încă pot fi destinate acumulării şi rea pierderilor din economie.
toate domeniile de activitate producţiei industriale va fi în la unele sortimente, sub pre­ tre populaţie. departe de a li satisfăcăloare. consumului este venitul naţio­ creării unui cadru organizato­ Este edificator faptul că. în u r­
s-au concretizat în creşterea anul v iito r cu 10,8 la sută vederile planului cincinal. Progresul agriculturii, lă rg i­ In cadrul mecanismului com­ nal. Proiectul dc plan pc anul ric adecvat. Astfel, s-au orga­ ma măsurilor luate, s-a reuşit
producţiei industriale cu circa mai marc decit realizările pre­ Datorita insuficientei preo­ rea şi modernizarea bazei leh- plex al eronomiei, transporlu- 1969 prevede sporirea venitului nizat Banca Agricolă şi Banca ca in anul 1968 pierderile să
11.2 la sută depăsinriu se cu liminate pe 1968 Dacă Uncm cupări de a dezvolta producţia nico-matcriale în această im ­ rile şi telecomunicaţiile urmea­ naţional cu peslc 9 la sută- în­ Română dc Comerţ Exterior, fie reduse faţă de anul 1967
<1,6 miliarde lei prevederile in i­ rorft dc nivelul de dezvoltare internă, în prezent se importă portantă ramură a economici ză să înregistreze o creştere făptuind directivele Congresului a căror activitate a dovedit cu 1.7 miliarde lei, respectiv
ţiale, In acelaşi timp. produc- la care sc va situa industria o scrie dc produse chimice, noastre, a spus în continuare in concordantă cu dezvoltarea a! IX-lea şi ale Conferinţei Na­ încă de pc acum justeţea în­ cu 43,1 la sută. Cu toate a­
tivitalea muncii în industrie a in anul viilor. înseamnă ca în denumite dc obicei dc mic to­ vorbitorul, sînt susţinute prin- generală. Sporirea cu peslc 10 ţionale a P.C.R., de a aloca o fiin ţă rii lor In acelaşi timp, cestea. mai sinţ întreprinderi
spori» cu circa 8 la sută laţă prim ii patru ani ai cin cinalu­ naj. cum sînt reactivii şi cata­ Ir-un amplu program de inves­ Ja sută a transporturilor dc parte însemnată din venitul na­ printr-o mai hună conlucrare care n-au făcut din ren ta b ili­
do 7.3 la sută cîl s-a prevăzut lui rilm ul mediu anu.al dc creş­ lizatorii. consumîndu-se însem­ tiţii din fondurile statului, ca­ mărfuri şi cu circa 5 la sută ţional pentru menţinerea unui între instituţiile financiar-ban- zarea activităţii lor o preocu­
în plan. iar volum ul beneficii­ tere a acestei ram uri va fi de nate fonduri valutare. Este ne­ re vor însuma anul v iilo r cir­ a traficului de câlălori fată de ritm susţinut al reproducţiei care şi ministere, unele acţiuni pare de prim ordin şi nu au
lor a derăşit cu 1,5 miliarde 11,9 la sută în loc de ) t ,4 la cesar ca M inisterul Industriei ca 7,6 miliarde lei, cu aproa­ anul 1968 urmează să fie asi­ largile, planul pe anul v iilo r de control au fost mai bine găsit soluţii corespunzătoare
lei pe cel stabilit. sulă cit a fost prevăzut iniţial Chimice. împreună n i Comite­ pe 9 la sută mai mult docil in gurată prin folosirea mai in­ prevede ca ponderea fondului coordonate pentru înlăturarea cauzelor
Producţia agricolă din acest tul de Stat al Planificării, să S-au adîncil studiile ru p r i­ generatoare de pierderi.
lm reluoosa dezvoltare a p- 1968 In afară de aceasta, coo­ tensă a m ijloacelor existente de acumulare să reprezinte 30
an a satislăcul nevoile popu­ organizeze în anul viitor, pe vire la îmbunătăţirea activilăţii Vorbind în continuare des­
conomici determină o sporire perativele agricole de produc­ şi prin modernizarea în con ti­ la sută. Se vor asigura, totoda­
laţiei şi ale industriei, deşi financiar bancare si. pe baza
accentuată a nevoilor dc re­ bază de tehnologii elaborate ţie îşi propun să realizeze, din nuare a bazei trhnieo-mate- tă, resurse necesare creşterii pre finanţarea industriei, vor-
condiţiile climatice au fost nvai în ţară, extinderea cu investi­ indicaţiilor dale de conducerea bilorul a spus :
surse energetice. Tara noastră fonduri proprii, investiţii dc riale a tu tu ro r formelor de nive lu lu i de trai. rare reprezin­
puţin favorabile. Rezultate partidului, sînt in curs dc de­
a depus si depune în con ti­ ţii mici a fabricaţiei unor ase­ 4,7 m iliarde lei. transport. Sc cere ca aceste tă ţelul permanent al politicii In totalul cheltuielilor pre­
bune s-au obţinui în creşterea menea produse necesare eco­ finitivare măsurile ce urmea­
nuare eforturi susţinute pentru Jn condiţii climatice normale sporuri să fie Insolite de mă­ partidului nostru. Fondul de văzute în proieclul dc buget
şcptelului şi a produelici ani­ a asigura în cit mai mare mă­ nomiei se prevede ca în 1969 produc­ suri pentru întărirea contro­ ză a fi puse în aplicare. Pe ba­ pc anul 1969. partea cea mai
maliere. domenii în care pre­ sură aceste nevoi din resurse Urmărind gospodărirea cit lia agricolă să depăşească cu lului siguranţei circulaţiei tre­ consum va creşte cu circa 7 la ze hn tăririlor Plenarei Comite- însemnată, anume 100,4 m ilia r­
vederile planului cincinal pen­ interne. In acelaşi timp, echi­ mai raţională a patrim oniului 3,6 miliarde lei nivelul maxim nurilor. pentru recrutarea şi sută. In plan sînl prevăzute lului Central al Partidului C o­ de Ici sau 66,1 la sută, repre­
tru anul 1968 ou fost depăşite. librul şi structura balanţei e­ forestier al tării, proiectul de prevăzut . în planul cincinal, şcolarizarea cu cxiqcntă spori­ fondurile necesare pentru con­ munist Român din iunie 1968 zintă sumele alocate pentru fi­
A continuat procesul de me­ nergetice impun im portul unor plan prevede ca, în cadrul u ­ cea mai mare parte din spor tă a personalului. tinuarea acţiunii do îmbunătă­ au fost luate uncie măsuri pen­ nanţarea economiei naţionale.
canizare si chimizare, de ex­ cantităţi dc t itei paralel cu n- nui volum tolal de masă lem­ urmînd să fie realizată in coo­ In continuare, subliniind în ­ ţire a salarizării, astfel ca ,in tru ca sistemul de impozite să A locaţiile bugetare destinate
tindere a suprafeţelor iriqale plicarca unui regim sever de noasă mai mic decîl în anul perativele aqricolc de produc­ semnătatea deosebită pe care 1970 toţi salariaţii să bcneîîr io- devină un instrument mai acth' finanţării industriei. împreună
.i a ailor amenajări funciare ; economii şi valorificarea tu tu ­ 1968, producţia în această ra­ ţie. partidul nostru o acordă creş­ ze dc majorarea salariilor, aşa în promovarea princip iilor e- cu resursele proprii, se ridică
fost investite fonduri in ­ ror resurselor şi economisirea mură să crească cu 5.6 la sută Sc estimează că In 1969 se terii substanţiale a rolului şti­ cum s-a stabilit prin Hotărîrea rh îlă lii în sfera veniturilor la 44,5 miliarde lei. ele fiind
s nate pentru dezvoltarea le­ Plenarei C C. al P.C R. din oc­ populaţiei
acestora. prin realizarea unor noi paşi va obţine, pe Intrcaqa ţară, inţei în rîndul factorilor prin- afectate in prim ul rînd inves­
gi licuHurii si a sectorului In cadrul producţiei dc com­ in direcţia valorifică rii supe­ 0 producţie de aproape 15 ripali care determină dezvolta­ tombrie 1967. Potrivit proiectu­ Inainle dc a prezenta c ifre ­ tiţiilor.
zootehnic. bustibili şi In concordantă cu rioare a lemnului încadrarea m ilioane tone de cereale faţă rea şi perfecţionarea neîntre­ lui de plan, salariul real va le proiectului dc buget pc a­ A nul viilor, fondurile de in ­
creşte cu 5,1 la sută. iar v e n itu ­
La bilanţul pozitiv pe anul rezervele geologice de hidro­ în limitele resurselor prevăzu­ dc 13,2 m ilioane tone cît s-a ruptă a întregii activităţii eco­ nul 1969. vă rog să-mi perm i­ vestiţii vor trebui îndreplale
!968 se adaugă si realizarea carburi. producţia prevăzută la te Jaco necesară reducerea realizat în medie anual. în p ri­ nomice şi social-culturalc, vo r­ rile băneşti ale ţărănim ii cu teţi să raportez M arii Adunări r u precădere spre terminarea
unui volum de investiţii care extracţia de ţiţei si gaze se si­ norm elor de consum prin în lo ­ mii trei ani ai cincinalului. bitorul a spus : peste 6 la sută. Naţionale că bugetul de stat şi punerea ncînttrziată în v a ­
depăşeşte cu 1,3 miliarde lei tuează la nivelul cincinalului. cuirea în mai marc măsură a Totodată, proiectul de plan a­ Corelat cu creşterea v e n itu ri­ pe anul I96S a fost executat loare a lucrărilor începute. O
pe cel planilicat iniţial şi cu lem nului cu alic materiale şi cordă o atenţie sporită culturii Analizele efectuate dc con­ lor populaţiei, vînzărilc de măr­ în condiţii bune. ca urmare a mare atenţie va trebui acorda­
13.3 la sulă pe cel înfăptuit in La cărbuni s-a proiectat o folosirea minimă a acestuia in legumelor Este ştiut că in a­ ducerea partidului cu ocazia furi cu amănuntul prin comerţ rozul tal clor obţinute in înde­ tă elim inării cheltuielilor ne-
1967. Activitatea pe arest lă- creştere cu 440 mii de tone activităţi auxiliare. Trebuie a­ nul acesta, deşi s-au livrat examinării proiectului planului vor ajunge la 91 miliarde lei. plinirea sarrlniloi de plan de economicoasc sau exagerate,
rîm s-a îmbunătăţii fată de peste prevederile anterioare, vut în vedere că, potrivit sar­ fon dului dc stat ou 300 mii to­ de stal au arătat că, deşi s-au cu circa 7 la sută mai mari clo­ către oamenii muncii din indus­ gospodăririi judicioase a fo n ­
anii precedenţi, dar nu au fost ceea ce rellertă preocuparea cinilor plenarei de ieri a Co­ ne legume mai mult decîl in obţinut unele rezultate pozitive cit În 1968. Un spor de cirra trie, din agricultură şi din ce­ du rilo r pe şantiere, respectă­
învinse întotdeauna şi în în ­ dc >o spori mai rapid participa­ m itetului Central. în anul 1970, 1967, s-a resimţit totuşi lipsa în domeniul cercetării ş tiin ţifi­ 8,5 la sulă. deci mai mare de­ rii termenelor dc dare în fu n c­
tregime dificultăţile si neajun­ rea acestui combustibil la îm ­ vor fi stabilite reduceri însem­ unor sortimente solicitate de ce, aportul acesteia la progresul cîl media, s-a stabilii la pro­ lelalte ramuri şi sectoare de ţiune, scurtării perioadelor dc
surile în asiqurorea cu proiec­ bunătăţirea balanţei energeti­ nate a cotelor dc tăiere a ma­ populaţie şi au existat defi­ economiei este încă mult sub dusele alimentare şi în special activitate Potrivit datelor pro­
ce. nivelul real al potenţialului şti­ vizorii. veniturile bugetare se realizare a param etrilor pro­
te şi utilaje. în aprovizionarea sei lemnoase pentru a proteja cienţe dc aprovizionare in a­ la lapte, ouă, brînzcluri, legu­ iectaţi.
ritmică şi organizarea şantie­ Proporţiile atinse în econo­ fondul forestier al ţării. Este numite perioade ale anului. inţific de care dispunem şi mai me, preparate de carne, poşte, pi elimină la 139,3 miliarde lei. Din analizele făcute pc şan­
relor de construcţii- Din Aceste mia naţională necesită canti­ deci imperios necesar ca, în­ Pentru remedierea acestei si­ ales al nevoilor legate de r it­ unde solicitările populaţiei sînt iar cheltuielile la 133.2 m ilia r­ tiere rezultă că se mai exe­
cauze un număr de circa 50 tăţi mereu mai mari de metal. că din anul viitor, fiecare m i­ tuaţii s-a prevăzut majorarea mul dc dezvoltare în viilor. în creşlere. Concomitent sc vor de lei. rezultînd un excedent cută încă lucrări cu costuri
capacităţi Si obiective produc­ In lumina , acestor realităţi, nister să analizeze în detaliu suprafeţelor irigate destinate Expunînd sarcinile privind mări livrările de produse neali­ de 0.1 miliarde lei Acest e x­ prea ridicate. Astfel, cu oca­
tive nu vor fi dale in fun cţiu­ proioclul de plan stabileşte o consumurile de lemn şi să asi­ cu ltu rii legumelor şi însămîn- dezvoltarea comerţului nostru mentare cu circa 5 la sulă. lăr- cedent se realizează în condi- zia conlroalelor tăcute dc o r­
ne uînă la slîrşitul acestui an, creştere în ritm susţinui a in ­ gure toate condiţiile pentru tarea cu legume după cu ltu ­ cxlcrior. vorbitorul a spus : gindu-so desfacerile la confecţii, liitc finanţării integrale a sar­ ganele bancare in semestrul
inllnentind neqaliv produclia dustriei metalurgice. Faţă dc micşorarea normelor de con­ rile ce sc recoltează in prima Creşterea susţinută a produc­ tricotaje, încălţăminte, materi­ cinilor prevăzute în planul de LI968, s-au efectuat reduceri
anului viitor. Recuperarea în- anul în curs, producţia totală sum în 1970 cu cel puţin 5 la etapă. ţiei materiale, precum şi măsu­ ale de construcţii, articole de uz stal al economiei naţionale. în sumă de circa 400 milioane
tirzicriln r ram inc o sarcină de de otel urmează să crească cu sută la producţie şi 8 ta sută A vîn d In vedere însemnă­ rile preconizate pentru îmbu­ gospodăresc. Rezultatele favorabile o b ţi­ lei Ia documentaţiile tehnice,
primă importantă, ta re im pu­ 15,8 la sută a junqînd la apro­ la lucrările de investiţii. tatea zootehnici pentru dez­ nătăţirea continuă a nivelului Prevenirea unor neajunsuri nute an de an în executarea fără ca prin aceasta o b ie cti­
ne măsuri Imediate şi eficien­ xim ativ 5,5 milioane tone. Pro­ Amploarea programului de voltarea şi creşterea eficienţei ei tehnic şi calitativ, creează în aprovizionarea populaţiei, bugetului dovedesc cu o in ­ vele respective să fi fost a-
te. ducţia dc oteluri aliale. deşi construcţii, structura cererilor, ag riculturii în ansamblul ei, posibilitatea lă rgirii In măsură cum au fost cele semnalate, im ­ contestabilă putere de con vin ­ fectale
V enitul naţional crcşlc in sc prevede să sporească cu 31 precum şi necesitatea de a proiectul de plan prevede ca, însemnată a schimburilor Româ­ pune livrarea ritmică şi gospo­ gere caracterul echilibrat al Sarcini sporite revin Băncii
1968 cu circa 7 la sută, silu- la sulă, este încă insuficientă promova folosirea pe scară ia sfirşilul anului 1969, numă­ niei cu alte ţări. In anul v iito r dărirea mai bună a fondului de economiei naţionale, trăinicia de Investiţii, care va trebui să
indu-se peslc nivelul stabilit în raport cu nevoile economi­ mai largă a unor produse noi ru l de animale la toate spe­ volum ul comerţului exterior u r­ mărfuri. M in isterului Comerţu­ finanţelor statului, stabilitatea exercite un control riguros a­
prin planul cincinal. S-au creat ei, urmînd să fie dezvoltată în Si înlocuitori, determină o ciile să depăşească prevederi­ mează să sporească cu peste 9 lui Interior si Uniunii Centrale monedei naţionale. supra utilizării, po trivit dispo­
astfel condiţii ca ven iturile continuare în anii următori. In creştere în anul 1969 a p ro ­ le cincinalului. Ia sută fată de realizările pre­ a Cooperativelor de Consum le V en iturile înscrise în p ro ­ ziţiilor legale a fondurilor de
populaţiei să crească fată de metalurgia neferoasă, princip a­ ducţiei industriei materialelor Penlru a spori resursele de lim inate pe anul în curs. Locul revine sarcina ca. împreună cu iectul dc buget pe anul 1969, investiţii, astfel ca acestea să
anul 1967 cu aproape 10 m i­ lele eforturi sînt îndreptate de construcţii cu 12,5 la sută. carne fără a afecta şeptelul. principal în cadrul schimburilor ministerele furnizoare, să în­ a spus in continuare vorbitorul, fie cheltuite ou cliclenta ma­
liarde lei. A început experi­ spre industria aluminiului, me­ A siqurînd preponderenţa ra­ este raţional ca în anul 1969 comerciale externe va reveni, tocmească dc la începutul anu­ se ridică la suma de 153,1 m i­ ximă.
mentarea noului sistem de sa­ tal lot mai mult solicitat în m urilor industriei qrele, ca să sc pună accentul pe spori­ ca şi pină acum. ţărilor socia­ lui 1969 grafice de livrare pen­ liarde lei, cu o creştere de 13,8
larizare, care o dată cu ma­ ernnomia modernă. premisă indispensabilă a re­ rea qrcutătii medii a anima­ liste. In acelaşi timp se vor tru toate produsele de bază. m iliarde faţă dc execuţia pre­ In vederea realizării sarcini­
jorarea salariilor, va contribui Cu toată dezvoltarea pro­ producţiei lărgite şi a m oder­ lelor destinate sacrificării. Se dezvolta relaţiile economice cu Sînt, dc asemenea, necesare liminată a anului care sc în­ lor de control se creează Băn­
la o mai judicioasă repartiţie ducţiei interne de laminate, nizării bazei tchnicc-materiale prevede, dc asemenea, p ro fi­ toate ţările indiferent de orin- măsuri pentru repartizarea mai cheie, iar cheltuielile însumea­ cii de Investiţii condiţii mai
a ven iturilor în .raport cu can­ satisfacerea nevoilor crescinde a întregii economii, a spus în larea unui număr de peste duirea lor social politică. judicioasă a fondului de m ăr­ ză 152,1 miliarde lei. Exceden­ bune de lucru. între altele şi
titatea şi calitalea muncii. V o ­ ale economiei impune im por­ continuare vorbitorul, partidul 1 000 cooperative agricole pen­ In condiţiile intensificării co­ fu ri pe teritoriu şi re d istrib u i­ tul bugetar este planificat la prin trecerea In v iito r a unei
lumul vinzărilor de mărfuri tu ri relativ mari de metal. şi stalul nostru acordă o a- tru creşterea porcilor, în lo- m erţului exterior al ţării noas­ rea operativă între judele, a­ I m iliard Ici. părţi din volum ul in vestiţiilor
prin comerţ a fosl depă­ Nu cred că mai este nece­ tenjie sporită extinderii indus­ ra lită tilc cu tradiţie în acest tre, capătă o însemnătate cres- tunci cînd este nevoie. Acum ulările băneşti ce u r ­ de la sistemul finanţării din
şit, s-a îmbunătăţii aprovi­ sar de demonstrat rolul deter­ triei bunurilor de consum, domeniu. In afara ven iturilor directe, mează a se realiza în anul 1969 buget la sistemul de creditare.
zionarea populaţiei, deşi au r- minant pe care ÎI are industria chemată să răspundă cererilor Intre prevederile de plan • îndă realizarea exemplară, do obţinute ca retribuţie a muncii, depăşesc cu circa 5 m iliarde In anul care urmează, u n i­
xistat unele greutăţi, datorate construcţiilor dc maşini în creseînde ale populaţiei de a- pentru anul v iito r este de sub­ către toate întreprinderile şi lei prevederile planului c in ­ tăţile economice vor primi, de
furnizoare, a sar­
ministerele
mai ales insulicientei r e o c u ­ menţinerea dinamismului şi semenca produse. Ca o ilustra­ liniat sarcina de dublare a su­ populaţia va mai beneficia de la bugetul statului sau pc ca­
pări a unităţilor comerciale modernizarea continuă a între­ re a înfăp tu irii directivelor prafeţei ce se va amenaja cinilor de livrare pentru export, însemnate fonduri alocate de cinal aferente acestui an. Ele lea creditului bancar. însemna­
privind buna qospodârire si gii economii naţionale Avînd Congresului al IX-)ea al P.C R. penlru irigaţii fată de 1968. A- alît sub aspect cantitativ si ca­ stal pentru dezvoltarea învăţă- reflectă dinamismul economiei, te sume penlru creşterea m ij­
dirija re a fondului dc mărfuri. în vedere tocmai importanta privind lichidarea răm inerilo r reasla impune eforturi susţinu­ litativ, cît şi din punct dc ve­ m inlului, sănătăţii, cultu rii şi rezervele dc care dispunem, re­ loacelor circulante Perfecţio­
S-au construit noi spaţii de covîrşiloarc a acestei ramuri, în urmă a producţiei b u n u ri­ te din partea tu tu ro r celor dere al termenelor stabilite. altor activităţi social-culturalc, zultatele acţiunilor întreprinse narea proceselor tchnoloqiec.
învătămînt. noi un ilăti cultu­ în proiectul planului pe anul lor de consum, planul pe a­ chemaţi să contribuie la rea li­ Im porturile propuse asigură rare însumează în anul 1969 din iniţiativa partidului fn pe­ îmbunătăţirea aprovizionării si
rale şi de ocrotire a sănătăţii 1969 sînt stabilite sarcini care nul 1969 prevede pentru acest zarea şi darea în exploatare materiile prime, materialele şi circa 33 miliarde lei, cu 3.6 rioada de după Congresul ol desfacerii. întărirea disciplinei
IX-lea.
şi s-au dat în folosinţă p o pu­ asigură lărgirea şi diversifica­ sector un ritm de creştere e­ 0 lucrărilor, la folosirea lor utilajele cerute de creşterea m iliarde Iei mal m ult decit s-a Sporul de acumulări băneşti, contractuale au creat prem ise­
prevăzulă a producţiei, precum
le accelerării vitezei de ro ta ­
prevăzut
in
planul cincinal
laţiei peste 57 dc mii de apar­ rea producţiei, ridicarea nive ­ gal cu cel din sectorul m ijlo a ­ completă şi eficienlă. Pentru
lu lu i tehnic si calitativ al ma­ şl achiziţionarea unui volum Peste 16,5 miliarde Ici sc alo­ împreună cu alte venituri alo ţie a m ijloacelor circulante
tamente. Sînt realizări care celor dc producţie. a se ajunge la finele anului însemnai de instalaţii complrxe. că în 1969 numai pontru plata ale întreprinderilor, realizării
demonstrează o dată mai mult şinilor. utilajelor şi in stalaţii­ In industria uşoară produc­ 1970 la o suprafaţă totală de Este o necesitate stringentă in ­ pensiilor, alocaţiilor dc stat stalului, permite alocarea pen­ sarcinilor dc plan cu un volum
că pe măsura dezvoltării p ro ­ lor. Produclia întregii ramuri ţia urmează să sporească cu 1 irca un m ilion hectare irig a ­ tensificarea preocupărilor pen­ pentru copii, burselor şi ajutoa­ tru finanţarea economiei naţio­ relativ mai mic dc resurse bă­
ducţiei materiale şi a creşterii urmează să crească cu 13.6 la mai mult de 1.3 miliarde lei te — aşa cum s-a stabilit în relor dc tot felul. nale a unor fonduri superioa­ neşti. Economiile de fonduri
eficienţei economice se înfăp­ sută fată de 1968. gama p ro­ peste nivelu l stabilit prin pla­ planul cincinal —- este nevoie tru restrînqerca im portului la re celor stabilite prin planul aferente accelerării vitezei de
tuieşte sistematic politica duselor lărqiridu-sc cu aproxi­ nul cincinal pentru anul urm ă­ ca, pe lingă .urgentarea lucră­ strictul necesar. După cum ştiţi, din iniţiativa cincinal pentru anul viitor. Un rotaţie în anul 1909 se eva lu­
partidului de ridicare a n iv e lu ­ m ativ 100 de noi tipuri de ma­ tor. Sc au în vedere creşteri rilo r în sistemele mari, unde Proiectul de plan pe anul v i­ conducerii partidului, cu înce­ plus de 3,1 m iliarde Ici va fi ează la circa 1.5 m iliarde lei.
lui de trai. material şi cultu­ şini, utilaje şi instalaţii mai însemnate dc producţie la rămînerile în urmă sînt mai ilor — sc subliniază in expune­ pere din acest an s-a trecut la afectat sporirii fon durilor des­ Cu toate rezultatele obţinu-
re — continuă orientarea fermă
ral. Referindu-sc apoi la modul tricotaje, confecţii si sticlărie. accentuate, să se acorde aten­ diversificarea construcţiei de tinate finanţării in v e s tiţilo r, Ic, este necesar ca pentru gos­
de folosire a parcului dc rna- ţie deosebită sporirii suprafo- a activităţii in toate domeniile locuinţe pe maî multe categorii iar sumele alocate pentru ac­
In cronica anului 1968 este Sînt de remarcat în mod deo­ spre sporirea eficientei econo­ podărirea cît mai judicioasă a
de consemnat, ca un fapt de şini-unclle, vorb itoru l a arătat sebit c fo rlu rilc pe care le face telor amenajatp cu mijloace mice. realizarea măsurilor me­ de ronfort. finisaj şi dotare. A ­ ţiunile social-culturalc, menite m ijloacelor circulante să se ia
o deosebita însemnătate, înce­ că deşi în u ltim ii ani gradul de M in isterul Industriei Uşoare proprii şi din surse locale de nite sa ducă la eliminarea pier­ ceste măsuri au făcut posibil ca să contribuie la ridicarea în măsuri dc prevenire o stocări­
perea aplicării în viaţa a hotă- încărcare a aceslor maşini a pentru mărimea producţiei pe apă, dc către cooperativele a- derilor, folosirea completă a u ­ în planul ele stal pe anul 1969 continuare a nivelu lu i de trai lor peste nevoile reale ale p ro ­
ririlo r Conferinţei Naţionale a crescut, el este încă ncsalisfă- seama folosirii mai bune a ca­ gricolc dc producţie. tilajelor, instalaţiilor şi a for­ să se prevadă realizarea unui vor creşte faţă dc prevederile ducţiei, de evitare a fabrică­
planului cincinal cu 3,6 m ilia r­
P.C.R. cător. In majoritatea ateliere­ pacităţilor şi sporirea coefici­ A nul viito r continuă in ritm ţei de muncă, gospodărirea ju ­ număr de circa 90 mii dc apar­ de leî. rii m ărfurilor care nu au des­
Toate realizările din cursul lor de întreţinere şi reparaţii entului de schimburi, care a susţinut înfăptuirea program u­ dicioasă a resurselor materiale tamente fizice, cu peste 30 mii facerea asigurată. Datorită u ­
acestui an evidenţiază în chip ale principalelor m inistere in ­ fost In luna august n.c. de lui de investiţii prevăzut în mai mult decîl în 1968, ceea ce Corespunzător structurii o- nor asemenea lipsuri, v o lu ­
convinqălor caracterul ştiin ţi­ dustriale se lucrează de re g u ­ rirca 2. situîndn-se printre r e ­ planul cincinal, program pe ca­ şi băneşti. va permite satisfacerea înlr-o conomiei noastre, ven iturile mul slocurilor supranorm ative
lă într-un singur schimb şi doar Studiile şi analizele efectuate
fic al politicii partidului nos­ le mai bune realizări obţinute re este axată dezvoltarea v i­ măsură mai mare a nevoilor dc bugetului dc stat pe anul 1969 existente în economie la data
izolat în două schimburi, iar in cadrul acţiunii permanente
tru, realismul planului, juste­ de ministerele cu industrie guroasă a întregii noastre eco­ l'icuinle. Ţinind scama de so­ dc la întreprinderile şi orga­ de 30 septembrie 1968 se r id i­
ţea op ţiun ilo r privind dezvol­ în unităţile de bază ale M i ­ prelucrătoare. nomii. Volum ul investiţiilor de organizare ştiinţifică a pro­ licitările populaţiei pentru cum ­ nizaţiile economice socialiste ca la 3.4 m iliarde lei. V o lu m u l
tarea echilibrată a economiei ; nisterului Industriei Construc­ îndeplinirea o b icrtivclo r sta­ din fondurile statului, propus ducţiei şi a muncii au scos la părarea de locuinţe construilc se vor ridica la 142,8 m iliarde ridicat al creditelor nerambur-
ele demonstrează elocvent en­ ţiilor de M aşini coeficientul de bilite pentru industria alim en­ prin proieclul de plan. însu­ iveală importante resurse po­ cu sprijinul statului, sc prevede lei, sau 93,3 la sută din total. satc la scadenţă — în sumă
schimburi este de numai 1,57. tenţiale existente In întrep rin­
tuziasmul cu care întregul tară. a cărei producţie creste mează 63,3 m iliarde lei, cu vinzarea în anul v iito r a 25 mii Impozitele şi taxele de la popu­ de circa 3 m iliarde l e i __cs­
popor înfăptuieşte politica adică 6ub media pc ansamblul în anul v iito r cu 11 la sulă. aproape 7 la sută mai mult de­ deri. Constituind un puternic apartamente în condiţii de cre­ laţie participă la formarea ve­ lc determinat în cea maî m a­
nartîdului. succesul cu rare industriei. Este întru totul jus­ solicită concentrarea atenţiei cîl realizările preliminate pe imbold pentru valorificarea lor, dit sau cu plata integrală la nitu rilo r bugetare cu 6,7 la rc parte de asemenea stocuri.
partidul S$i îndeplineşte rolul tificat ca, numai după ce sini spre mai buna organizare a anul acesta. Vor li dale în planul pe 1969 prevede ca pro­ contractare. sulă. De aceea, măsurile ce sc»
conducător în viata eco­ epuizate aceste rezerve im por­ activităţii de contractare, apro­ funcţiune 770 dc capacităţi şi ductivitatea muncii să sporeas­ Planul pe anul v iilo r cuprin­ Reducerea an de an a chel­ preconizează pentru creşterea
nomică sî socială a tării tante de creştere a pro du cţi­ vizionare şi prelucrare a re obiective importante. printre că în industria republicană cu de sarcini mobilizatoare şi în tuielilor de producţie şi de c ir­ rolulu i creditului in economie
Expunînd in continuare pro­ ei, să se acorde noi fonduri de rare noi rapacităţi penlru pro­ 6,8 la sută. )n nceslc condiţii acelaşi timp realiste ; el ţine culaţie a determinat sporirea nrmărerc întărirea disciplinei
iectul olanului de stat pc a­ investiţii pentru dezvoltare. surselor agricole. Aşa cum a ducerea fontei şi oţelului la numărul de salariaţi va creşte seama de directivele Congresu­ rentabilităţii producţiei, creşte­ linanciare şi de plan, pre ven i­
nul î 969, tovarăşul Maxim Sporind cu aproape 19 la rezultat din dezbaterile recen­ Combinatul siderurgic Calaţi, faţă de anul 1968 cu 128 mii. lui al IX-lea al P.C.R., de ne­ rea eficienţei folosirii fon duri­ rea efectuării unor aprovizio­
Rerohîonu a subliniat că e) sc sută faţă de 1968, producţia tei plenare a Comitetului Cen­ uzina de osii montate, o fa­ cea mai mare parte urmînd să cesităţile şi posibilităţile eco­ lor. In industrie, bunăoară, be­ nări în ncconcordanţă cu ne-
înscrie pc coordonatele cinci­ industriei chimice sc va înscrie tral. sînt încă neajunsuri in brică de polietilenă, noi dez- fie atrasă în ramurile producţiei nomiei noastre naţionale, fiind neficiile prevăzute a se ob ţi­
nalului SÎ creează condiţii pen­ voliări la uzinele dc anvelope, materiale şi îndeosebi în in ­ asigurate mijloacele necesare ne la fiecare mic de lei fon­
tru îndeplinirea obiei tivclor cu consecventă in ritm urile prelucrarea superioară a ma­ aluminiu, ciment, geamuri, pre­ dustrie. penlru înfăptuirea tuturor o- duri de producţie vor creşte
stabilite de Congresul al IX-lca înalte înregistrate in anii tre- teriilor prime — legume, fruc- cum şi capacităţi penlru pro- Exprimînd preocuparea dc bioclivelor fixate. în anul 1969 cu circa 60 I a su­