Page 64 - Drumul_socialismului_1968_12

t ' ' m i i M + m m - u i u u i B
E3

AMFITEATRUL ar fl Colosseum-ul (cel mal ma­ AUTOBAZA DE TRANSPORTURI
re asemenea monument din lu­
cu­
mea romană), care putea
prinde cca 50 000 de persoane,
sau cel de la Ulpla Traiana, cu
o capacitate de 5000 dc spec­
ROMAN LA MICIA tatori Ca amfiteatru m ilitar HUNEDOARA
însă, posibilitatea lui de cuprin­
dere era cu toiul corespun­
zătoare, pentru garnizoana u­ A N G A J E A Z A :
nul castru. formată din corpuri
de trupă auxiliare. Caracterul
Arena amfiteatrului, spaţiu
m ilitar al am fiteatrului de ia conducători auto pentru:
destinat desfăşurării jo cu rilo r
Dr. docent Octavian Floca amfiteatrele, cuprinsă fn ine­ M icia nu excludea insă partici­
lul zidului prezentat mai sus, parea şi a unora din locuitorii — autobuze;
are axa lungă (care leagă cele c iv ili ai aşezării la spectaco­
lele organizate fie de adminis­
două porţi principale) de 31.60
traţia m ilitară a castrulul, fie — camioane;
m, iar pe cea mică de 29,50 m.
Una din aşezările antice ro­ loare pentru ars materiale de prin Interpuşi specializaţi şi a­
mane care oferă arheologilor, construcţie şi vase clc. Dar Suprafaţa de călcare a arenei, nume solicitaţi.
aproape an de an, noi şi nu ceea ce formează revelaţia ar­ nivelată fn plan orizontal per­ Vorbind de reprezentaţiile — autobasculante.
rareori foarte interesante des­ heologică este dezgroparea aici, fect, este formată din păinînt care se vor fi desfăşurat în a­
nisipos de culoare gălbuie. Ca
coperiri este Micia. Amplasată In vara acestui an, a unui am­ do regulă la asemenea m onu­ rena amfiteatrului dc la Micia, Informaţii suplimentare se dau la sediul
într-o zonă de o deosebită Im­ fiteatru m ilitar (amphithea- desigur că ne gîndlm, In prim ul
mente, nici arena acestui amfi-
portantă strategică, spre extre­ trum castrense), al doilea ob i­ rind la luptele de gladiatori (lu­
mitatea de vest a provinciei, ectiv de acest gen, descoperii, loatru nu era acoperită. Un aco­ cii gladiatorii) cele mai frec­ autobazei, str. Stufit nr. 2, Hunedoara-
M icia a avut de la Început şi pînă in prezent, in Dacia, după periş nici nu era nu m aidedt ne­ vente şl mat gustate jocuri am­
Înainte de toate un rol m ilitar cel de la Ulpla Traiana Sarmi- cesar, datorită îm prejură rii că, fiteatrele. Această categoric de telefon 1515.
de prim rang fn sistemul de­ luptători era recrutată mai a­
zegetusa. de regulă, jo curile ce se desfăşu-
fensiv al Daciei, fiin d menită les din sclavi şi prizonierii de
să stăvilească eventualele a­ război, dar şl din rîndul con­
tacuri ce s-ar fl putut produce damnaţilor. La aceste clemente,
dinspre vest, pe valea M u re ­ de obicei improvizate, se mal
şului şi, In acelaşi timp, să ba­ 0 descoperire arheologică adaugă gladiatorii profesionişti,
reze pătrunderea In regiunea pregătit! în şcoli speciale, cum
auriferă din M u n ţii Apuseni. a fost bunăoară cunoscuta şcoa­
Aşa cum se Intfmplă, de obi­ lă dc la Capua, vestită prin CONSILIUL JUDEŢEAN PENTRU
cei, şi In alte centre m ilitare de mare importanţă răscoala gladiatorilor condusă
romane din Dacia, sau din alte dc Spavlacus. In categoria gla­
pro vin cii ale vastului Imperiu diatorilor, deosebit de apreciaţi
al Romei, la adăpostul şi sigu­ Ca orice amfiteatru roman, şi rau aici se încheiau înainte de erau şi tracii, m înuitori dibaci
ranţa pe care o oferea castrul cel descoperit la Micta are o căderea tim pului ploios. ai unei săbii curbe. EDUCAŢIE FlZiCA Şl SPORT DEVA
cu numeroasa-i garnizoană (şi formă uşor eliptică. In actuala A doua categorie Impor­
din nevoile acesteia^ ia fiinţă stare de conservare a m onu­ Tribunele, destinate specta­ tantă a reprezentaţiilor din
şi se dezvoltă treplat, din ca- mentului, această formă e Intu­ torilor, ca întotdeauna, se des­ arenă o formau luptele anima­
nabae-le staţiunii militare, aşe­ itiv precizată prin zidul de in ­ făşurau în plan înclinat, ureînd lelor sălba tice: încăierări de
zarea civilă cunoscută din in­ cintă, care desparte arena de dc la zidul de Impresurare al animale între ele, sau lupta angajează de urgenţă:
scrip ţii cu numele de pagus M i- tribunele pentru spectatori, arenei spre exterior. Fiind din între om (înarmat sau netner-
clensis. T e rito riu l fertil din jur, păstrat pe Întreaga sa întinde­ lemn, ca şi la unele arene mo­ mat) st animal. In ce priveşte
cursul navigabil al Mureşului, re. A v in d o circumferinţă de derne, ele s-au dlslrus cu lim- caracterul spectacolelor. ele lăcătuş mecanic de întreţinere
existenta unui punct vamal, a­ 104 m, este clădit din piatră de pul, nemaipăstrîndu-se, ca m ăr­ erau fără îndoială sezoniere.
testat cpigrafic, mărturie a u ­ stfncă, extrasă din carierele lo­ turie a existentei lor de od in i­ Dar, oricare vor fi fost d i­
nul intens trafic comercial, In cale, legată cu mortar. în ă lţi­ oară, decît urmele (găurile) mensiunile, caracterul, arhitec­ pentru stadionul sportiv.
sfîrşlt, prezenta numerosului mea maximă a acestui zid c ir­ foarte evidente în care erau în ­ tura etc a am fiteatrului de la
contingent militar, important şi cular, In starea actuală de păs­ fipţi s lîlp ii ce susţineau această Micia. existe nt* lui aruncă o M obila confecţionată ta I.I.L, Brad se bucura de o buna
ca focar de consum, fac ca a­ trare, este de peste un metru. importantă şi dominantă parte vie lumină asupra dezvoltării apreciere în rîndul cum părătorilor. De la începutul anului şi Salarizarea conform normelor în vigoa*
ceastă localitate să atingă pe In forma originală, înălţimea lui a construcţiei edilitare a localităţii, ca si asu­ pînă în prezent colectivul de aici a produs suplimentar mobilă
la sfîrşitul secolului al It-lea totală trebuie să fi fost de a- 1£ x t e r i o r u 1 monumentului, pra unei pregnante activităţi în valoare de peste 1,4 m ilioane de lei. re. Solicitanţii să aibă domiciliul stabil în
In foto : muncitoarea Elena Banu lucrind la maşina de şle­
şi Începutul secolului al Ill-lca pro xim atlv 3 m, înălţime cores­ înalt pînă la 5-6 m este de în­ cultural-sportlve şl distractive, fuit. Foto : V. O NO IU
e.n. un stadiu de dezvoltare punzătoare pentru asigurarea chipuit cu o „faţadă* simplă, care s-a desfăşurat aici în u r­
quasi urban. M ărturie a dezvol­ spectatorilor îm potriva furiei întretăiată doar de Intrările mă cu aproape două milenii. oraşul Deva.
tării pe care o la aşezarea — fiarelor sălbatice din arenă. pentru urcarea spectatorilor la
cu prezenta in cadrul el şl a Acest inel uriaş dc piatră nu tribune şi, eventual, de acelea
populaţiei băştinaşe dacice — este întrerupt decît de cele pa­ ale unor încăperi amenajate,
sînt numeroasele edificii im po­ tru intrări, aşezate fată în faţă, sub podiumul tribunelor, pen­
zante, descoperite în cursul tim ­ în cele patru părţi opuse ale tru folosirea lor ca depozite, ire muncii
pului, ca Importantul castru elipsei. Pragurile tuturor p o rţi­ magazii, cuşti pentru animale
(cetate), băile neobişnuit de lor — două mai mari şi alte doslinale arenei ctc.
vaste, centrul comercial al aşe­ două, de serviciu, mai mici — Capacitatea dc cuprindere a
zării, necropola, temple dedi­ ca şi unele piese de ancadra­ tribunelor era de peste c mie Am c itit, de m ulte or/, pe munca unei plasatoare d in - de pa rtid a avut fn dum nea­
cate dife rile lo r divinităţi, la ment ale acestora, cioplite în m ulte chipu ri, bu cu riile dă­ tr-o sală de Ulm, o ri a unct voastră un exem plu demn.
care se adaugă o serie de m o­ piatră de augint-andezit din ca­ dc spectatori E o cifră relativ ruite de muncă. Le-am în til- responsabile de cinem ato­ Vd do rim deplină sănătate’
numente epigrafice şi sculptu­ riera de la Uroi, s-au păstrat mică, in comparaţie cu aceea ntt pe ie le le acelora ce-şl g ra f! Şi ială că Lucrefia (Florean Draqomir, secretarul
rale, monede, un grup de cup­ In stare relativ bună. a altor amfiteatre romane, cum prindeau em o ţion ali, la re­ Florea din Deva şi Ileana la - organizaţiei de partid). „P ri­
v e ru l hainei, slelute ■ purpu­ cob din Sim eria trăiesc sen­ m iţi aceste Hori ca un m o­
rii, m edalii, ordine ; a acelo­ tim en tu l p re ţu irii, de care dest om agiu din partea tin e ­
ra ce prim eau carnetul roşu s-au bucurai de-a lu n g u l ce­ rilo r care vă stimează pentru
de m em bru de pa rtid t le-am lo r peste două decenii de pilda de muncă ce ne -a jl ole-
CITITORII în tlln tt In îm brăţişă rile băr­ dă drept de pensionare, con­ secretarul organizaţiei U.T C.)
Smarandache,
muncă. Acum, cln d v lrs la le
rit-o ’
(M ititâ
băteşti din abataj o ri de pe
platform ele din faja cuptoa­ ducerea în tre p rin d e rii, cole­ In tr-o sală a în tre p rin d e rii
relor încinse, In slrin g e rile g ii au ve n ii să le m ulţum eas­ cine matoq ral icc infer/udefe-
Unui grup de cetăţeni, dat asigurări că se vor lua rezolve situaţia relatată de de m ină de lingă creanga că pentru cinstea şi co re cti­ ne două lem el au încercat o
G u rab arzo: Tovarăşul Coşa măsuri ca acest şanţ să sc dumneavoastră. Vă informăm verde de brad Inâtlată sus. tudinea ofe rită celor in m ii- bucurie ce nu poate li d i­
Traian, şeful secţiei de reţele mascheze ctt mai urgent. că In Statutul C.A.P. art. 5 se deasupra schelelor... lo cul cărora au lucrat. mensionată. M unca lo r m o­
electrice Deva, ne-a com uni­ Stare Tlberiu — Orăştioara spune ; „constituie proprietate Le-am în liln lt, zilele trecu­ „V d m ulţum im pentru e- destă. de decenii, a fost rid i­
cat că începînd cu data de 1 de Jos şi Dăluţâ Nicolae — personală a membrilor coope­ te, In tr-o sală a în tre p rin d e ­ xem pluf dum neavoastră de cată la rang de cin ste. C u ­
ianuarie 1969 la Gurabarza se Săcămaş Rcclamotia dumnea­ ratori. casa de locuit şi con­ r ii cinem atocfrailce in fe rju d e - hărnicie, cinste, \conşliinciov.t- vin te le calde adresate dc oa­
va înfiin ţa un punct de plat** voastră am inalnlat-o penlru strucţiile qospodăreşti anexe, fene. O am enii care încercau tate pe care te-afl dă ruit cu m enii in m ijlo c u l cărora au
o curentului si va fi deschis rezolvare Direcţiei judeţene terenul pe care se află aces­ aceste sentim ente nu erau generozitate c o le c tiv u lu i nos­ m uncit, sini d a ru l cel mal dc
0 dată pe săptfimînă A r fl po­ de poştă şi lelecomu-nicaţii tea si curtea, a cărei suprafa­ n ici m ineri, n ici o le la ri, n ic i tru ’ . Cmofia e puternică. Cu­
sibil se aleagă chiar ziua Deva şi respectiv Consiliului ţă totală nu poate depăşi 800 constructori. Aveau o mese­ vintele aparţin d ire c to ru lu i preţ pe care-l vo r păstra cu
de joi, aşa cum aţi cerut dum ­ popular al comunei Ilia. Să m.p. Diferenţa se include in s lln lc n ic pină la s lirş itu l v ie ­
neavoastră. sperăm că tovarăşii de aici lotul dat în folosinţa familiei". rie modestă, despre care se în tre p rin d e rii cinem atografice ţii.
Vîlceanu Constantin, H u ne­ li vor dezobişnui pe factorul vorbeşte rar, sau chiar deloc. Intcrludcfene — Cmeric H o-
doara : In conformitate cu ho- poştal Pascu A rte n ic şi agen­ N. PALTIN Cine se qlndeşte să elogieze rovitz, „O rganizaţia noastră LUCIA LICtU
tărîrea nr. 880. salariatului ca­ tul fiscal Jurca Parlenie de a
re din cauză dc boală, -la p ro ­ umbla „b in e dispuşi" pe la ca­
punerea comisiei medicale,, t sele cetăţenilor
'se schimbă locul de muncă. Tim ircan Jenică — Cerlejul
1 se va acorda timp de 3 luni de Sus. Cel mai bun lucru era fie în cu llu ri duble : secara de
toamnă, iarba de Sudan, po­
diferenţa de salariu dacă în dacă dumneavoastră vă pre­ rum b ul des, secara de vară,
postul pe care se încadrează zentaţi la serviciu în ziua dc varza furajeră, leguminoasele,
are un salariu mai mic. In ca­ 3 decembrie a.c. şl arătaţi şe­ pentru cerc există condiţii de
zul dumneavoastră, nu bene­ fului de sector oare a fost rea­ climă şi sol prielnice în judeţ.
ficiaţi de accaslă hotârlre în- litatea. Slntem convinşi că nu Interesante consideraţii sînt
v-ar fi obliqat să lucraţi
In­
trucît v-Rtl schimbat locul dc tr-un post qreu In ziua aceea, „ rientan privind organiza făcute in legătură cu asigu­
muncă la cerere Relaţii în rarea unei producţii cores­
plus putetl primi de la com ite­ moi ales dacă*i explicaţi şi
tul sindicatului din în tre p rin ­ starea sănătăţii în care vă a- punzătoare dc fînuri natura­
derea unde vă desfăşuraţi ac­ îlali. Dumneavoastră însă aii le si cultivate, precum şi dc
nu treţuri suculente şi concen­
tivitatea. stat acasă fără să anunţaţi rea producţiei de fur trate. In cadrul lucrării, un
Iftim ie loan, Hunedoara : A- conducerea sectorului şi desi- studiu amănunţii este consa­
dresati-vă C onsiliului popular qur că v-a pontei nemotivat
crat alcătuirii balanţei fu ra je ­
al m unicipiului Hunedoara, pe ziua respectivă. Pentru a
re, norm elor de hrană, con ţi­
(arc c în măsură să dea un clarifica situaţia arătată în nutului diferitelor sorturi de
râsuuns la doleanţele dumnea­ scrisoare (referitor la medicul Recent a fost pusă da înde- to Ia dezvoltarea zootehniei întinselor suprafeţe de pajişti
voastră. şi ale celorlalţi 17 lo ­ care v-a consultai) c bine să mîna c itito rilo r o interesantă pc meleagurile judeţului. naturale (250 307 hectare din nu treţuri fn substanţe n u triti­
catari din blocul U 1. vă adresaţi comitetului sindi­ şi utilă lucrare menită să v i­ In sludiu sînt cuprinse o se­ care 144 767 hectare păşuni sl ve diqestiblle, săruri m inera­
Popescu loan, V îlcelele Bu­ catului din întreprinderea un ­ nă In sprijin u l celor care rie de consideraţii interesante 105 540 hectare finele, repre- le şi caroten, stabilirii unor
ne : Cele relatate în scrisoa­ de lucraţi, care poate dispune muncesc pc ISrîmul dezvoltării cu p riv ire la situatta actuală zcntînd 70 ta sută din supra­ norme de hrană şi do furajare
rea dumneavoastră au fost măsuri fn caz că lucrurile aşa a g ricu lturii judeţului. Este a bazei furajere şi a pro du cti­ faţa agricolă a judeţului), pe specii şl categorii de ani­
male corespunzător condiţiilor
aduse la cunoştinţa tovarăşu­ s-ou întimplat. vorba despre broşura „O rie n ­ v ită ţii animalelor precum $i o principala sursă de hrană a a­
lui Inginer lacob, directorul Vasllache lorgu — Răcăş- tări privind organizarea pro­ caracterizare amănunţită a re­ nim alelor în tim pul verii. M ă ­ judeţului Hunedoara.
Autobazei D.R.T.A. Hunedoa­ tie. Am luat leqăiur-a cu tova­ ducţiei dc luraje*' editată de liefului, climei, solurilor şi ve: rirea suprafeţelor utilizabile a­ Inginerul specialist, ca sl
ra. Dînsul nc-a promis că va răşul Bolboacă, şeful depozitu­ Direcţia agricolă judeţeană qetatiei dife rile lo r zone, rele- le pajiştilor, desţelenirea pă­ crescătorul simplu de anima­ Magazinele comerţului dc stat clin judeţul nostru
cerceta amănunţit cele sesiza­ lui de lemne din m unicipiul Hunedoara. A u to ru l lucrării, vîndu-sc marile posibilităţi de şunilor slab productive, îm bu­ le, găsesc In această lucrare
te şi în caz că lu crurile s-au Hunedoara, căruia i-am adus inginerul Eugen Cernelea, este care dispune agricultura ju de­ nătăţirea structurii floristice a un bogat material ştiinţific, dc sînt bine aprovizionate cu articole potrivite pentru ca­
petrecut flsa, se vor lua mă­ la cunoştinţă cele relatate de unul din specialiştii din ag ri­ ţului de sporire a producţiei pajiştilor, punerea în valoare sintetizare a experienţei prac­
suri disciplinare îm potriva con­ dumneavoastră în scrisoare. cultură care se străduiesc să de furaje atît pe suprafeţele a păşunilor degradate, fe rtili­ tice în domeniul producţiei de douri ca : tricotaje, parfumeric, marochinaric, confecţii
ducătorului auto. Tovarăşul Bolboacă ne-a asi­ dea răspuns m ultiplelor p ro ­ naturale cît şi pe cele c u lti­ zarea pajiştilor, folosirea ra ­ furaje şi hră nirii animalelor.
Instituţiile din strada Dr. gurat că fn v iito r va controla bleme pe care le .ridică valo­ vate. ţională a păşunilor — iată cf- De aceea, ea poate fi reco­ şi încălţăminte, ţesături de matase, articole dc podoabă,
Petru Groza, nr. 13 Deva : Ce­ mai m ult personalul din sub­ rificarea superioară a po sib ili­ Cea mal mare parte a lu ­ teva probleme cărora li se a­ mandată cu căldură tu tu ro r
le relatate în scrisoare au fost ordine — pentru ca deservireo tăţilor de dezvoltare a zooteh­ crării este consacrată produc­ cordă o atenţie deosebită în celor ce muncesc în dom eniul ceasuri, produse zaharoase şi băuturi.
aduse la cunoştinţa tovarăşu­ populaţiei cu lemne să se fa­ niei — principala ramură a a- ţiei de nutreţuri. Pornind dc cadrul acestui capitol.
lui inginer şef Vane, dc la că corespunzător — şi. bineîn­ griculU irii judeţului la faptul că In judeţul Hune- ' Pornind de la ldeea că zootehnic. M. CRISTESCU
I.O.CL Deva. ţeles că se vor evita si aşa- Inmănunchind rezultatele u ­ doara există largi posibilităţi păşunile nalprale, în sta­
M. Vatea, D e v a : Despre zisele cuvinte „ta ri" care mai nor studii atente asupra expe­ ca hrănirea animalelor cu nu­ rea în care se află în
şanţul din strada I L. Caragla- dăinuie la unii din salariaţii rienţei un ităţilor socialiste, lu- treţuri verzi să ee facă pe o prezent, nu pot satisface fn
le din dreptul cosei (nr. 10 am depozitului de lemne. carea îşi propune să releve şl perioadă cft mai lungă din an întregime necesarul de nu­
informat C onsiliul popular al Albescu A ure lia — salul să generalizeze metodele bu­ — furafele din această catego­ treţuri verzi, autorul susţine
m unicipiului Dev(a. Tovarăşul Coroeştl. Consiliul de condu­ ne în creşterea cantitativă şl rie fiind cele mal ieftine — necesitatea completării balan­
V oinic M ihail, de la serviciul cere al cooperativei aqricob? calitativă a producţiei dc fura­ autorul analizează pe larg c ă i­ ţei furajere cu nutre ţuri verzi
întreprinderea energomontaj bucureşti
de gospodărire a oraşului, ne-a de producţie e fn măsură să je, să contribuie în felul aces- le de valorificare superioară a cultivate, fie în cultu ri pure,
.................... .. .. .
mobilate („Steaua roşie") ; GURA­ 17.00 Muzică uşoară de Elly Ro­ loare «1 secolului XX; 18,05 Me­ 19.30 Actualitatea In Industrie ; înscrie la şantierul Deva-Mintia, muncitori
BARZA : Oscar („Minerul") ; I- man ; 17.15 Pentru pairle ; 17,50 moria pămlntulul românesc ; 18,23 19.30 Opinia dumneavoastră ;
UA : Apa curativii („Lumina"). Tribuna radio ; 18,05 Muzică popu­ Muzică uşoară ; 19.05 CJntăreţl ce­ pentru cursuri de scurtă durată în vederea ca­
lară şl uşoară ; 10,30 Gazeta ra­ lebri şl folclorul : Feodor SalLapIn 20.00 Tcleglob — emisiune dc că­
dio ; 19,00 O melodie pe adresa (reluare) ; I9.S0 Curs de limba spa­ lători! geografice ; lificării în meseriile de :
R A D IO dumneavoastră ; 19.20 Sport ; 19.31) niolă ; 19,30 Noapte bună, copil : 20,20 Desene animate ;
Discuri
19,5S Seară de operfi. ,.AIda“ de
MclodU populare ; 19,50
in premieră — muzică uşoară : Gluseppe Verdi ; 22,30 Cronica li­ 20.30 Studioul muzical ; — mecanici montatori cazane abur ;
20.03 Cenaclu literar ; 20.2S Mu­ terară : 23,07 orchestra de stot din 21.00 Reflector ;
PROGRAMUL I î 6,05-0.25 Mu­ zică uşoară ; 21,03 Atenţiune, pă­ Dresda ; 24,00—1,00 Muzica azi. 21,ÎS Film artistic : „Careta ver-
zică şl actualităţi ; 8,25 Moment rinţi !; 21.25 Mozaic muzical : 22.on do“ — producţie a studiouri­ — mecanici montatori turbine abur ;
poetic interpretat de actrUa Vast- Radiojurnal : 22.20 Caravana fan­
DEVA : Iloiobre (cinematogra­ lica Tastaman ; 8 30 La microfon, teziei — emisiune pentru tineret : lor sovietice ;
ful „Patria") ; înţeleptul de pe melodia preferată ; 9,30 Ateneu 23.25 Interferenţe lirice ; 0,05—5,00 22.30 Telejurnalul de noapte. — sudori electrici şi autogeni ;
muntele blestemat („Arta") ; SI­ popular. Aspecte de Ia faza finală Estrada nocturnă.
MERIA : Republica SkJd („Mure­ n celui de al V-lea Festival de PROGRAMUL IT T 7.00 Viers,
şul") ; HUNEDOARA : Fredy, lo­ teatru bienal I.L. Caraglale ; 10,00 nai şl strune — melodii populare : Vremea — electricieni circuite secundare.
veşte tu tntll („Constructorul") : Te Iubim, tinereţe — program de 7,37 Cintă fanfara reprezentativă
Fiul Iui Tarzan („Flacăra") ; „Ju- clntecc : 10,10 Curs dc limba spa­ a Armatei ; 0,10 Tot Înainte : 8.35
tloka" agent secret („Sldcrurgis- niolă ; 10.30 Prelucrări din folclor : pagini alese din muzica corală : PENTRU 24 ORE Pregătirea şcolară va avea loc la Termo­
tul") : CALAN : Ce noapte bltletl 11.25 Parisul şl clntecele sale : 0.10 Curs de limba spaniolă ; fl.nn
(„ti Iunie") ; TELIUC : Judecata J1.4S Sfatul medicului Recoman­ Muzică uşoară ; 9.45 Să învăţăm Vreme instabilă, cu cerul mal
(„Minerul") ; PETROŞANI : Co­ dări pentru turişti Iarna ; 12.00 un cîntec. „Te Iubim din suflet mult acoperit. Temporar vor că­ centrala Bucureşti Sud timp de 3 luni, după
lumna seriile I — II („7 Noiem­ Cintă Luminiţa Dobrescu ş! Vito Românie" de Ion Vlntilă, versuri-
brie") ; Minunata călătorie a lui Benvcnuttl : 12.20 Cronica literară. de Petre Ghelmez ; 10.05 Recital 11.00 Curs de limba rusă (rclUA- dea precipitaţii sub formă dc la- care absolvenţii se vor reîntoarce în cadrul
Nil* llolgcrson („Republica") ; LU- Gh. Achite! : Paul Georcescu : Nicolae Alexandru : 10,20 Muzică povlţă şl ninsoare. Vtntul va su­
PENI : lîddlc Cliapman, agent ..Coborînd" (roman) ; 12.30 ■Tnlllnl- uşoară : 10.33 Teatru radiofonic. re.a lecţiei de Joi) ; fla slab din nord-vesf. Ziua, tem­ şantierului Deva-Mintia.
secret („Muncitoresc") ; Roa­ re cu melodia populară şl Inter­ ..Arborele genealogic" de Lucia 11.30 Cum de limba spaniolă (lec­
ta vieţii („Cultural") ; LO- pretul preferat ; 13.10 Avanpremi­ Demetrius : 12.05 Avanpremieră ţia n 38-a) ; peratura va fl cuprinsă Intre 6
NEA : Stnt şl eu numai o fe­ eră cotidiană : 1,1.20 Solişti şi or­ cotidiană ; 12,15 Concert de prlnz : şl 8 grade, iar noaptea între 2 şi Pe durata şcolarizării elevii vor fi remu­
mele („Minerul"): O lume nebuni, chestre de muzică uşoară : 14.10 13.00 Din folclorul muzical al po­ 17.30 Telex Tv ; 4 grade.
nebună, nebună... seriile I-II Dumbrava minunată. Scriitorii do- poarelor : 13.30 Revista revistelor 17,3$ Actualitatea In agricultură j
(„7 Noiembrie") ; ANfNOASA : Du­ vestesc — copiii desenează : ..Mel­ sttlnUflce ; J3.40 Arii din operete 17,so Ghid utilitar ; PENTRU URMĂTOARELE neraţi.
elul lung („Muncitoresc") ; PETRT- cul mincinos" de Mlroca Slnl'm- cu Corlna Bârbulescu : 14.10 Or­ DOUA ZILE
LA : Jocuri neschimbate („Muncl- hroanu : 14 20 Concertul zilei. Po­ chestra de muzică populară „Doi­ 17,35 Publicitate ;
loresc") : VULCAN : Fredy. loveş­ emul vocal simfonic ..Visul Iul na Argeşului" din Pltesll ; 14,30 18,03 Curs de limba spaniolă (re­ Vremea sc menţine Instabilă, cu Condiţii : 7 clase elementare, vîrsla intre
te tu Intll („Muncitoresc") : O- Rălccscn" de Ion Horlularv Dâr­ Moment ştiinţific : 14.35 Muzică luarea lecţiei n 38-a) ; nerul mal mult acoperit. Tempo­
RÂŞTIE : Domnişoarele din Roche- e le ; 15.05 Cintă Edilii Pleha : uşoară : 15.20 Piese folclorice :
forte („Patria") : Statornicia ra­ î.l 15 Tării. Inima şl versul. Mon­ 16 00 Recital dc operă Constantin 18.30 La porţile cunoaşterii. Emi­ rar vor cădea precipitaţii sub for­ 1S-40 ani. înscrierile se fac la biroul personal
ţiunii („Flacăra") ; QEOAGIU-BAl: taj de poezie rontemoorană roma­ Gabor : 10 23 Muzică uşoară : 17 00 siune pentru tineret ; mă de ploaie şl lapoviţă. Vintul
Zorba grecul ; HAŢEG : A veni U- nească : 15.30 Lexicon muzical ai Radiojurnal : 17.io Clntecc dc 19.00 Telejurnalul dc seară. Bule­ va sufla slab din nord-vest. Tem­ al şantierului.
ricrii („Popular") ; BRAD : Mărtu­ Inicroretilor romăni : 16 00 Radio­ Oheorghe Dumitroscu : 17,20 Con­ tin meteorologie | peratura staţionară.
risirile unul domn cu cameră jurnal ; 16.10 Melodii populare : stantin Brâllolu, muzician dc va-
Cursurile încep în ziua de 4 ianuarie 1969.