Page 65 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 65
SECVENŢE INTERNAŢIONALE ;I ;;; • ;; ; j ; j ! I ! • h j • 11 m n 1 m ( u m 1,11 h 1111111|| H |f|.| I 444-11 i i ii ni ihliii I ii I i i !i iiiisii ;i si î ii ii iu v w j l n i m «mi
!!!!fP HKlllllllllllIIIII III IIII >11(1 I I
i hui mi m
u
ni m u i n u *. 1111M n M hui mu nm u WWV _y / / J
•! m m m i n 111 i 11111 i 1111111ji) i i 111 j j i i i i j i i ii
Lucrările Adunării (oiigiT S til P a rtid u lu i
S ocialist Ita lia n
Generale a 0. N. U. al U nităţii P r o le ta r e
R O M A 19 (Agerpres). — In le îl constituie coexislenla
N EW YORK 19 — Trimisul imediate pentru încetarea a- trivo populaţiei africane a Re rrim a zi a lucrărilor celui paşnică.
special Aqerpres, N. lonescu, restor activităţi care „v io le a publicii Sud-Africane” . de-al doilea Congres naţional Referindu-se la problemele
transm ite: In cursul şedinţei ză drepturile economice, p o li Rezoluţia cheamă, totodată, al Partidului Socialist Italian^ interne ale Italiei. Vecchietii
de joi, Adunarea Generală a tice şi sociale ale popoarelor”. sqenţiile specializate ale al Unităţii Proletare, Tullio a arătat că acţiunile revendi
adoptat o serie de documente ☆ O.N.U,, precum şi instituţiile cative care au loc în prezent
elaborate de Comitetul pentru Adunarea Generală a O N U. internaţionale să ajute popoa Vccchiclti. secretarul qcne.ral în tară demonstrează dorinţa
te rito riile sub tutelă şi neau a aprobat o rezoluţie prezen rele care luptă pentru elibera al PS1UP a prezentat un ra crescîndă a maselor de a p a r
tonome Printre rezoluţiile a- tată de un mare număr de ţări rea lor de sub dominaţia colo port în (are, referindu-se la ticipa la opera de profundă în
doptale se află Taporlul Co africane şi asiatice care chea nială. situaţia internaţională, a scos noire socială, economică şi po
m itetului pentru studierea fe mă Banca M ondială să nu a ☆ litică. Realitatea nouă, sc
lu lu i In care este aplicată De corde ajutor Portugaliei si Adunarea Generală a O.N.U, în evidentă ascuţirea contra
claraţia cu p riv ire la acorda Republicii Sud-Africane atît a examinat, în şedinţa sa p le dicţiilor imperialismului, fapt spune în raport, pune în faţa
je® independentei ţărilor si timp cît cele două ţări nu vor nară, raportul Comitetului spe de care trebuie să tină scama PSIUP şi a tu tu ro r forţelor de
popoarelor coloniale, situaţia renunţa la politica lor de dis cial pentru problema definirii mişcarea muncitorească din stingă italiene sarcini de mare
din insulele Fiji, Oman, Pa- criminare rasială şi dominare agresiunii. A fost aprobată — răspundere, si anume de a sta
pua şi Noua Guinee. A fost colonială. Rezoluţia, aprobată cu 71 v o tu ri pentru şi 16 ab Occident. V orb itoru l a m enţio
adoptată, de asemenea, o re cu 82 voturi contra 7 şi 25 de ţineri — o rezoluţie prin ca nat, de asemenea, că unul din bili şi realiza acele obiective
zoluţie care condamnă activi abţineri, cheamă totodată Ban re se subliniază necesitatea de obiectivele luptei întregii m iş care să ducă la creşterea fo r
tatea intereselor economice ca M ondială să retragă îm p ru a elabora fără întîrziere o de cări muncitoreşti Internationa- ţei oam enilor muncii.
străine în detrim entul popoa m uturile şi creditele garanta finire internaţională general
re lo r din te rito riile coloniala. te deja celor două ţări, deoa acceptată a agresiunii şi se
Rezoluţia, aprobată cu 87 de rece aceste sume ,,sînt folosi cere com itetului special să-şi
v o tu ri pentru, 2 contra (Por te pentru a suprima mişcarea continue activitatea şi in 1969. Inlllnirc înlrc adjuncţii
tugalia $i Republica Sud-Afri- de eliberare naţională în colo ☆ Citind agenţia Khaosan rinţă de presă ţinută la Bei
cană) şi 18 abţineri, cere pute niile portugheze si în Namibia Adunarea Generală a O N U. CURIER Pathct Lao, VNA anunţă că rut, purtătorul de cuvint al
rilo r coloniale să ia măsuri (Africa de sud-vest) şi Impo- a adoptat — cu 88 votu ri con şefilor delegaţiilor în luna noiembrie forţele pa noii organizaţii, Talal Saad,
tra 2 şi 22 de abţineri — o triotice din Laos au scos din a declarat că Frontul numă
rezoluţie prin care îşi exp ri luptă t 160 dc militari Ina ră in rîndurile sale cfteva
mii dc luptători Instruiţi in
legătură cu stabilirea şi m en K.S. Vietnam şi S.U.A. Potrivit unul comunicat mi mici şi au dohorit 40 de a condiţii de ilegalitate, pre
mă profunda îng rijo ra re
în
vioane americane. Acest bi
ţinerea de baze m ilitare străi litar dat publicităţii la U- lanţ, precizează agenţia, re cum şl numeroşi militari care
ne fn teritoriile coloniale. E muahla. forţele biaîreze con prezintă un record pentru al au dezertat din trupele sul
xistenta acestor baze, se subli la Conferinţa de la Paris tinuă să înregistreze succese doilea semestru al anului al tanilor şi emirilor. El a pre
niază în rezoluţie, este incom în ciocnirile ai trupele gu succeselor dobindite într-o cizat că activitatea Frontu
patibilă cu principiile şi sco vernului îcderel nigerian In singură lună. lui este îndreptată spre „e
purile Cartei O N U . PARIS 19 (Agerpres). — Joi sectorul Aba-Owerrl, forţele liberarea popoarelor din te
Rezoluţia — scrie agenţia sa atacuri îm potriva Saigonu- biafreze au distrus un con Cotidianul „Diarlo de No- ritoriile Golfului Perstc dc
dimineaţa a avut loc o nouă lui. Ambasadorul Ha Van Lau, dominaţia colonialismului bri
Reuter — se referă îndeosebi voi de 21 de vehicule care licias*, care apare ta Rio de
întîlnire între $efii adjuncţi ai precizează comunicatul, a res tanic şi spre înlăturarea con
la bazele m ilitare ale Statelor transportau soldaţi federali. Janeiro, afirmă citind surse
Unite sl M arii Britanii din zo delegaţiilor R. D. Vietnam şi pins cu fermitate afirm aţiile re In acoastă zonă, unităţile co militare, că fostul guvernator ducerii şeicilor şi sultanilor
na Pacificului şi M ă rii Carai SU.A. la conferinţa de la Pa prezentantului american, de- lonelului Ojukwu continuă Cartos Lacerda şl un fost care s-au dovedit sateliţi ai
bilor ris în problema vietnameză, mascînd manevrele S.U A des să-şi menţină poziţiile cuce preşedinte al ţării — arestaţi colonialiştilor şl lachei ai
Cyrus Vance şi Ha Van Lau. tinate să întîrzie întrunirea rite la siirşitul săptăminli după promulgarea actului companiilor petroliere*.
Delegaţia R. D. Vietnam a conferinţei în patru. EI a de trecute.
Comitetul politic al A dună instituţional nr. 5 — ar fl Ca urmare a ploilor to
rii Generale a O.N.U, a adop dat publicităţii un comunicat în clarat că guvernul R.D. V ie t fost Implicaţi într-o încercare renţiale care s-au abătut asu
tat rezoluţia cu p rivire la care relevă că delegatul ame nam a făcut cunoscut In repe La Praga au început lucră de lovitură de stat. Ziarul a pra unor regiuni din Argen
„cooperarea internaţională în rican a ameninţat cu întreru tate rînduri că, atîta vreme rile şedinţei Comitetului firmă că „mai mulţi parla
domeniul folosirii în scopuri perea convorbirilor şi o even cît Statele Unite continuă a- Central al Fi-ontulut Naţio mentari şi elemente repre- tina, fluviul La Plata s-a re
paşnice a spaţiului extrateres tuală reluare a bombardamen presiunea lor împotriva V ie t nal din Cehoslovacia, care zentind grupuri economice vărsat inundind cartierele
tru". Rezoluţia a fost nrezenta- telor asupra Vietnam ului de urmează să adopte statutul Internationale" ar fl fost, dc nordice ale capitalei federa
le. Potrivit unui prim bilanţ
tă de un grup de târî, printre nord. dacă forţele patriotîre namului, poporul vietnamez Frontului National. E. Erban, asemenea. Implicaţi in acest peste 3 000 de locuitori au
care si România. din Vietnamul de sud vor lan este în drept să i se opună. preşedintele C.C. al Frontu complot Un purtător de cu
lui Naţional, a prezentat un vînt oficial brazilian, refe- rămas fără adăpost.
raport. rindu-se la această informa Au Iost trimise de urgen
ţie, a declarat că este vorba tă echipe speciale de salvare.
Ziarul canadian „The To-
Conferinţa de presă a şefului ronto Star" a publicat un ar de „o teză destul de verosi In urma ploilor torenţiale
milă*.
ticol în care afirmă că gu care au căzut in Italia fn
vernul canadian a hotărît să Primul ministru al Turciei, ultimele zile. fluviul Arno,
adjunct al delegaţiei F.N.E. normalizeze relaţiile cu Re Suleyman Demlrcl, a avut ale cărui ape au devastat în
1966 Florenţa, ameninţă cu
publica Populară
Chineză.
miercuri o întrevedere cu li
Ziarul reaminteşte că în ul derul comunităţii ciprioţilor noi Inundaţii. In unele punc
tima vreme, primul ministru (urci, Rauf Dcnktash. te, apele acestui fluviu au
PARIS 19 — Corespondentul dă începerea unor convorbiri Kiem, si a altor membri ai de al Canadei, Picrre Elliot Tru La sfirşitul convorbirii, depăşit cu 2 ra nivelul ma
Agerpres, Al. Gheorqliiu, trans cu FNE. respectarea libertăţi legaţiei, a avut loc un schimb deau, a declarat in repetate Rauf Denktash a declarat că xim admis, fncepînd sâ Inun
mite : Joi, şeful adjunct al de lor democratice, anularea or de vederi cu deleqatia R.D, rînduri că guvernul său con negocierile dintre reprezen de suprafeţele însâminţatc dc
legaţiei Frontului Naţional de dinului de mobilizare genera Vietnam, in vederea elaboră sideră ca fiind anormală o tanţii celor două comunităţi lingă Arezzo, la 64 km sud
Eliberare din Vietnam ul de lă şi a legii asupra stării de rii unor propuneri constructi situaţie în care nu există re din Cipru, începute acum şa de Florenţa.
sud la Conferinţa de la Paris asediu, îmbunătăţirea con diţii ve pentru organizarea primei laţii diplomatice între două se luni. au loc inlr-o atmo
în problema vietnameză, Tran lor de trai, scăderea costului şedinţe a conferinţei în patru, state ce au relaţii tiomerria sferă amicală. Vorbitorul a Potrivit datelor furnizate
Hoi Nam, a declarat la o con vie ţii şi a preţului orezului, la care se vor- discuta chesti le dezvoltate, cum sînt Ca menţionat că a fost realizat de Direcţia Centrală de Sta
ferinţă de presa că SU .A. şi garantarea vie ţii şi bunurilor uni de procedură. nada şi R.P. Chineză. un acord de principiu fn a tistică de pe HngănConsllIuî
administraţia de lă Saîqon populaţiei,” înlăturarea politiş- Răspunzînd apoi la 1 diverse numite domenii. „Dacă se 'va de Miniştri al R.P,/?POlonet<»!n
caută în mod deliberat să cre tilor-călăi. le întrebări ale ziariştilor, Secretarul general al Parti prezent populaţia Poloniei
JAPONIA. — Cel mai mare furnal din lume, intrat recent eze obstacole pentru a întîr- Tran Hoi Nam a arătat clar da dovadă In continuare dc numără 32 300 000 locuitori.
în funcţiune la Uzinele siderurgice Kimitsu, din prefectura zia deschiderea conferinţei. El Purtătorul de cuvîn t a res că, după părerea sa, reprezen dului Comunist din Marea realism, răbdare şl bunăvo La mijlocul anului curent,
Khibo ; capacitatea lui — 5 700 tone pe zi, înălţimea 90 m. a precizat că lupta din V ie t pins apoi ca absurdă ideea li tanţii guvernului de pace ar Britanle, John Gollan, a a inţă, a încheiat liderul co populaţia dc ia oraşe ena
Toate operaţiile sînt dirijate electronic. nei conferinţe „a două părţi", dresat o scrisoare primului munităţii turce din Cipru, se
namul de sud pentru încetarea susţinută, după cum se ştie. do trebui în scurt timp să ia lo ministru Harold Wilson, în poate ajunge la un rezultat mal marc cu 310 000 decil
războiului de agresiune al administraţia de la Saigon şi cul celor ai administraţiei ac care f( cere să intervină pe pozitiv* fn relaţiile dintre ce populaţia de (a sate, iar nu
SU.A,, pentru restabilirea pă de S U .A tuale de la Saigon, la confe lingă guvernul rhodeslan le două comunităţi de pe mărul femeilor mai mare cu
cii $i pentru formarea unui rinţa de la Paris. pentru comutarea sent|n|ei 900 000 fa|ă dc cel al băr
In numele delegaţiei FNE, el insulă.
Şedinţa Comisiei permanente quvern de pace care să încea a cerut tinerea conferinţei în subliniat ol, îşi va alege repre celor 93 de deţinuţi politici baţilor.
guvern de pace. a
„Acest
condamnaţi la moarte,
care
pă convorbiri cu FNE creşte
Ministrul afacerilor interne
în amploare la Saigon şi în patru Tran Hoi Nani a adău zentanţii săi spre a veni să se află io prezent în închi al Venezuelei, Reinaldo Le- O societate din Melbournc
numeroase alte oraşe. gat că de la sosirea la Paris, discute cu reprezentanţii FNE sorile din Rhodesia, în aş andro Mora, a anunţat că a realizat un nou procedeu
C.A.E.R. pentru coordonarea In programul unui guvern acum trei zile, a conducătoru la Paris diverse probleme p ri teptarea execuţiei. toţi emigranţii politici vene- pentru descoperirea zăcămin
de pace ar trebui să se pre va lu i delegaţiei FNE, Tran Buu vind Vietnam ul de sud". zucleni se pot întoarce in telor de minereuri fără a fa
Potrivit unor informaţii patrie. El a adăugat că a ce săpături.
cercetărilor ştiinţifice şi tehnice provenind de la Bagdad pu fost emis un ordin prin ca în ioail care trebuie explo
neutroni
Un aparat emite
blicate de ziarul libanez „Al
re se permite întoarcerea în
M O S C O V A 19 (Agerpres). - lentie unor probleme referitoa Apelul C.C. al F.N.E. din Vietnamul de sud Bayrak*, la sîîrşitul săptă ţară a cetăţenilor venezue- rat, iar razele gama declan
S-a acordat, de asemenea, a-
şate de straturile de minereu
mânii trecute s-au desfăşurat
La Moscova a avut loc a leni care au fost condamnaţi oferă posibilitatea de a se
I6*a şedinţă a Comisiei perma re la lărgirea colaborării în în regiunea Hamidiyeh vio la închisoare. Iar ulterior au stabili concentrata şl adin-
nente C.A.E.R. pentru coordo tre ţări în ce priveşte pregă H A N O I 19 (Agerpres). — Vietnam ul de sud, să retragă blema reu n ifică rii Vietnafnului lente ciocniri intre forţele fost expulzaţi din Venezuela. ciraca la care se găsesc aces
narea cercetărilor ştiinţifice şi tirea de cadre ştiinţifice în Comitetul Central al FNE a toate trupele şi mijloacele fără intervenţie străină. guvernamentale Irakiene Sl Reinaldo Leandro Mora a te zăcăminte.
cele kurde. In cursul lupte
tehnice. La şedinţă au pa rtici specialităţile deficitare. dat publicităţii un apel adre m ilitare americane şi ale ţă ri lor. apreciate drept cele mai anunţat, de asemenea, că
pat delegaţii ale ţărilor mem C.C. al FNE adresează tutu preşedintele va ordona elibe
Delegaţiile au discutai înde sat poporului sud-vietnamez si lor aliate din V ietnam ul de ror guvernelor, organizaţiilor intense dc la încetarea focu rarea din închisori a unul Societatea japoneză „Haya-
bre C.A.E.R. — Bulgaria, Ce
plinirea în anul 1968 a unor lu ptătorilor din forţele armato sud, pentru a da posibilitate democratice, popoarelor care lui, survenită in Iunie 1966, mare număr de deţinuţi poli kawa Electric* este pe punc
hoslovacia, R.D. Germană, Po teme din „Raportul de coordo populare de eliberare se pronunţă pentru pace şi au fost utilizate aviaţia şi ar tici. tul de a realiza un televizor
lonia, România, Ungaria şi poporului sud-vietnamez să-şi cu două ecrane. Aparatul
nare a celor mai importante Comitetul Central al FNE dreptate, forţelor progresiste tileria grea. Au fost scoşi
U.R.S.S., precum şi delegaţia rezolve singur problemele in face posibilă vizionarea unul
cercetări ştiinţifice şi tehnice, relevă că declaraţia în cinci din S.U A. chemarea de a a din luptă aproximativ 150 In emiratele şi şeicatcle
Iugoslaviei, In calitate de ob program în două camere a
de interes reciproc, care se puncte în care este e x terne în conformitate cu pro gra corda un sprijin şi mai mare soldaţi kurzi şi peste 100 dc din Goliul Persic, care au
servator a participat o dele desfăşoară în ţările membre primată rozitra justa p r i mul politic al FNE, fără ames poziţiei juste a FNE. un spri militari din rîndul forţelor hotărît unirea lor într-o fe lăturate, permiţînd o repar
gaţie de reprezentanţi ai Cu C.A.E.R. în anii 1960— 1969'. vind reglementarea p o liti tizare mal puţin aglomerată
bei. tec dinafară, astfel ca po jin mai activ războiului de guvernamentale, Citeva zeci deraţie, a fost constituit Fron a telespectatorilor.
Comisia C.A.E.R. a adoptat că a problemei V ie tn a
Comisia a examinat unele direcţiile principale ale acti m ului de sud' a fost sprijinită porul vietnamez din cele două rezistenţă al ro p o ru lu i vie tn a de soldaţi, din arabele tabe tul naţional de eliberare Totuşi, noul aparat nu es
probleme referitoare la expe v ită ţii sale pe anii 1969— 1971. şi aprobată călduros de toţi părţi ale ţării să rezolve pro mez împotriva agresiunii S.U.A. re, au fost făcuţi prizonieri. * 111 (GULF NIT). Intr-o confe- te încă comercializat, deoa
rienţa colaborării ţârilor mem concetăţenii $i de opinia pu rece el prezintă inconvenien
A u fost examinate s» alte
bre ale C.A.E.R. şi R S F. Iu blică progresistă din întreaga tul de a da pc un ecran o
probleme ale colaborării în co
goslavia In cercetări ştiinţifice ordonarea cercetărilor tehnico- lume. Val de greve în Italia imagine normală, iar pc ce
lălalt ■— una inversată.
şi tehnice pe bază de contract, şliintiîice care prezintă inte Noi cerem cu hotărîre cn
res reciproc pentru ţări $i au S U .A să renunţe pentru to t Suspendarea unor Firma respectivă studiază
precum şi la modalitatea de ROMA 19 (Agerpres). — Din Roma se anunţă un nou
fost adoptate recomandări co mijloacele de a remedia a-
colaborare In efectuarea anali deauna la toate acţiunile care val de acţiuni greviste revendicative fn întreaga ţară. Perso
respunzătoare. ccsl inconvenient, pentru a
zelor nivelului ştiinţific şi teh atentează la securitatea şl su nalul de la staţiile de benzină au declarat o grevă de 24 de realiza un televizor care să
Şedinţa comisiei s-a desfă- veranitatea R.D. Vietnam, să publicafii în Uruguay ore fncepînd de joi la prînz şi au anunţat o altă grevă pen
nic pe plan mondial în proble $uTat Intr-o atmosferă de p rie tru 24 decembrie. Comunicaţiile pe apă cu Insula Sardinia dea imagini normale pc am
me de Interes reciproc. tenie şi înţelegere reciprocă. înceteze războiul agresiv în au fost întrerupte ca urmare a grevei echipajului de pc va bele ecrane.
M O N TEVID EO 19 (Ager lui Comunist din Uruguay. pre sele de transport. Atte greve au fost semnalate Ia Rleti, în a
cum si a săptămlnalului „Iz- propiere de Roma şl în provincia nordică Vercclli, iar pentru
pres). — Preşedintele Urugua-
quierda". Aceste publicaţii sint vineri şi sîmbătă este prevăzută o grevă naţională a perso
yulul, Jorge Pachcco Areco, revendică majorarea salariilor şl remuneraţie egală in diferi CURIER
acuzate de faptul că ar fi În nalului din magazine. Prin aceste acţiuni greviste, salariaţii
B U R U N D I o semnat un decret privind călcat „măsurile excepţionale
suspendarea apariţiei ziarului de securitate" instituite în U- tele regiuni ale ţării.
„El Popular", organul Partidu- * li ruguay în luna Iunie ac.
Stalul Burundi a sărbătorit aur. colnmbit, wolfram, stanic, Ţăranii din Burundi cultivă:
recent doi oni de la procla tantal. beriliu care puteau fl porumb, manioc, soTq, grîu,
marea Republicii, eveniment exploatate fără nici o rezer fasole, cartof dulce, cafea,
ce o însemnat o cotitură im vă, exislînd şi mînă de lucru,
bumbac, tutun etc. Populaţia
portantă in istoria acestei ţări. practic, gratuită. M un citorilor
se mai ocupă cu pescuitul, în NEW YO RK 19 (Aqerpres). Iiin d m enţinut pe orbită tim p avind apoqeul la 370 km şl prevede ca nava spaţială să măsuri de siguranţă. In lot
Republica Burundi este un negri Ji se plătea doar atlt — P regătirile in vederea lan periqeut la 185 km, răm lnlnd tim p u l zborului, fn alara re
slai african care ore vecini pe cit să nu moară de foame, să special în lacul Tanqanica, de 10 zile. E chipajul va e- înconjoare sa te litu l terestru
sării la 21 decem brie a navei iectua o serie de experienţe tn spaţiu 10 zile. dar să nu intre pe n orbită v o lu ţiilo r fn ju ru l Lunii, „A -
Concjo (K), Ruanda şi Tanza fie buni de muncă. In acest creşterea animalelor (ovine, spaţiale „A p o llo -8 " .6 in l te r asemănătoare celor din tim Există dc asemenea posibi lunară permanentă. pollo-8" va fi pe o traie cto rie
nia Suprafaţa tării este de mod p ro fitu rile m onopolurilor bovine) Se exportă : cafea, m inale. Cel m ai cutezător pul zborului cabinei spaţiale de „reîntoarcere lib e ră ", a -v
litatea ca „S atu rn -5" să func
27 8.1*1 k m p ior populaţia de tutun, bumbac ctc. proqram al A d m in istra ţie i ţioneze im perfect, dar să tic In toate cazurile echipajul dică ve h icu lu l se va putea
aproxim ativ 900 000 locuitori, străine creşteau Ia maximum. naţionale pentru problem ele „A p o llo -7". va li fn permanentă legătură îndrepta autom at spre Lună,
care vorbesc limba suahili si Datorită în a e ron auticii şi cercetarea o va Inconfura şi se va d ir i
franceza. Clima tării este e- delungatei stă-
pîn iri colonia spa ţiului cosm ic (N A S A ) are ja spre Pămint. Riscul ca na
cuatorial-musonieă, ior relie
le, Burundi a drepl ob ie ctiv de a ajunqe In va să se piardă în spaţiu es
ful muntos cu savane şi pă rămas un stat apropierea Lu n ii si de a oco te astlci m inim . M ai m ult, În
duri tropicale Capitala tării slab dezvoltat li de zece o ri sa te lilu l natu „AP0LL0-8“ E GATA DE ZBOR tregu l echipam ent v ita l al
este oraşul Usumbura avind din punct de ral al p ă m in lu lu i, la o a ltitu v e h ic u lu lu i esle dublat. Da
cirra 50 000 locuitori. vedere econo dine de 112 kilo m e tri. că un aparat va Înceta <=ă
Împreună cu Ruanda. B j- mic. Succese în funcţioneze, un a ltu l II va în
rundi a fost in secolul trecut economie sint N A S A a pre qă lit pentru lo cui im ediat.
obiectul disputei dintre colo obţinute în p re orice eventualitate diverse
nialiştii qermani, englezi şi zent de lo c u i s o lu ţii de schim b in cazul In Dacă m otoarele se vo r n- capabilă să smulgă cabina cu spe cia liştii de pe sol, c- P rin cipa lu l pe rico l pentru
belgieni, revenid în cele din torii din Bu care aparatura de bord nu prinde dar energia degajată din atracţia terestră, să pro chipam entul va li ve rifica t cosm onauţi va li factorul
urmă qermanilor. In 1919 teri rundi cu forţe va funcţiona perlect. nu va li suficientă pentru a pulseze ve h icu lu l plnă la ncriodic fn am ănunţim e, fie lim p. A vin d In vedere că In
toriul intra sub stăpînirea Bel le proprii, con- Dacă la 2 ore si 50 de m i duce cabina plnă in apropie 111 000 k ilo m e tri a ltitu d in e si care etapă de zbor Iiin d u r toate zborurile echipatelor
giei. După cel de al doilea nute de la lansare, In lim p rea Lunii, nava cosmică se apoi să-t aducă pe Pămînt. mată de o „reevaluare", du precedente era posibilă adu
juqate cu spri cerea pe Pămint a cabinei
război mondial, în urma pu jinul acordat de ce A p o llo se va alto pe o o r va ridica plnă la 7 400 k ilo Zborul va li in acesl caz. pă care se va hotărf co n tin u
ternicei mişcări de eliberare către ţările p ri bită staţionară In ju ru l Pă- m etri, cea m ai înaltă a ltitu toarte scurt ; m axim um două area sau m odilicarea planu In lr-u n tim p v a riin d de la o
naţională, lupta maselor a fost etene m ln tu lu i la 191 k ilo m e tri a lti dine atinsă de om. (Recordul zile. S pecialiştii prevăd că. lu i in iţia l. jum ătate de oră la tre i orc.
încununată de succes. C on tudine, m otoarele celei de-a sta b ilit de Gemini-11 In 1966 dacă lo tu l va funcţiona nor Această îm părţire a zboru acum vo r trebu i mai m ult de
form lintăririi O.N.U,, la 1 iu treia trepte ale giga nticei ra - era de 1 364 km). V o r li e- mal, „ A p o llo -8 " se va rid i lu i în etape succesive va două zile pentru ca „A p o l
lie 1962. Belgia acordă inde chete „S atu rn -5" nu vor reu lectuatc tre i sau patru re vo ca la 350 000 kilo m e tri în ă l perm ite să sc asigure n secu lo-8" să efectueze traseul in
pendenţa stalului Burundi şi să smulgă cabina din a- lu ţii In ju ru l P ăm inlu lu i la ţime. ritate maximă celor Ire i cos vers de la punctul ccl m ai
Preocuparea în trecut a sta tra clia P ăm inlului, misiunea această altitu dine, apoi nava In cazul iv ir ii unor d ific u l monauţi. îndepărtat de Pămint —
telor capitaliste de a cuceri nu va li anulată, „A p o llo -8 ' va ii coborlfă pe o orbită tă ţi fn apropierea Lu n ii se A u iost prevăzute şi alte 350 000 de kilo m e tri.
acest teritoriu îşi are exp li
caţia în faptul că subsolul ţă
rii este foarte bogat conţînînd
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI t str. Dr. Petra Groza nr. 35. telefon 23 17, 12 75, 15 85 TIPARUL t întreprinderea poligrafică tfu®-^oara-Deva.