Page 66 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 66
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I PRIMIRI
PAGINA AIV-A
LA TOVARĂŞUL
O.N.U. — Adoptarea
unei rezoluţii cn privire
la situaţia sociala din lu
me. NICOLAE CEAUŞESCU
Constitui
TOKIO —
rea. grupului parlamentar
de prietenie Japonia- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tar general al C.C. al P.C R ,
România. secretar general al C om ilelu- a prim ii pc lovarăşul Samuil
Şe lui Cenlral al Partidului C o M ikunis, secretar general al
BUDAPESTA —
munist Român. preşedintele C.C al P.C. din Israel. car?i
dinţa Comisiei permanen C onsiliului de Stal al Republi se află la odihnă iu tara noas
te C.A.E.R. pentru meta cii Socialisto România, a p r i tră.
lurgia neferoasa. mit ieri delcqaţia Com itetului Cu acesl prilej s-a efectuat
Stare de orăşenesc de parlid şi a C o un schimb tovărăşesc dc pă
BRAZILIA
—
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 'PROVIZORIU tensiune în aşteptarea u m itetului Executiv al Sovietu reri cu p riv ire la situaţia in
lui din Moscova, condusă de
nor noi masuri. V. F. Promîslov. membru al ternaţională acluală. întărirea
unităţii mişcării comuniste
si
— Modificări în com CC . al P.CU.S.. preşedintele muncitoreşti, dez.vollarca In
ponenţa guvernului R.P. C om itetului Executiv ai Sovie continuare a relaţiilor dintre
tulu i din Moscova, caro cele două partide.
ANUL XX NR. 434S SIMBÂTA 21 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI Polone. face o vizită in tara noastră la
in vitaţia Com itetului M u n ic i TV
pal Bucureşti al P.C R. şl a Co
m itetului Executiv al C onsiliu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Astăzi au loc la Hunedoara lui Popular al m unicipiului secrelbr general al C.C. al
Bucureşti. Din deleqaţie
fac
parte : O. S Krivoşeina, prim- P.C R., preşedintele C o nsiliu
lui dc Stat. a p rim it vin e ri la
sccretor al Com itetului raional amiază pe tovarăşul Pencio
lucrările Conferinţei judeţene de partid de partid D zcrjinski din M os Kubadinski. vicepreşedinte al
cova, A. I. Bulin, preşedinte
le C om itetului Executiv al So Consiliului de M in iş tri al R.P.
vie tu lu i raional Jdanov din Bulgaria, caro participă la lu
Moscova. V. S M inacv, m u n crările sesiunii a VH-a a Co
Sub semnul înaltei c ilo r la Uzina de rulm enţi nr. misiei m ixte guvernam entale
în
deputat
Sovietul
din
I.
româno-bulqare de colaborare
Moscova, erou al m uncii economică şi teh nico -şliintifi-
socialiste. V. S Sapovalov, că.
specialist principol al C om ite
La prim ire au luat parte to
răspunderi comuniste tului Executiv al Sovietului varăşii Gheorqhe Rădulescu.
din Moscova.
La fn lîln îrc a participat to vicepreşedinte al C onsiliului
dc M in iş tri şl Octavian G ro-
varăşul Dum itru Popa. mem 7.a. mi nistrul energiei electri
Organizaţia judeţeană de construit din fondurile statului nate de muncitori, ţărani, inte bru supleant o! Com itetului E-
partid, muncitorii, ţăranii, inte peste 6 500 apartamente, 74 săli lectuali. In aceste condiţii, co ce.
lectualii hunedoreni, toţi cei ce de cfasâ, precum şi alte obiec muniştii ou datoria de a obordo xeculiv al C C al P.C.R., prim - Oaspclefe a fost însoţit dc
muncesc şi trăiesc pe aceste tive social-culturole şi edilitar- de pe poziţiile spiritului creator, secretar al Com itetului M u n i- Konstantin Popov. m inistrul e-
plaiuri în care vestigiilor milena gospodăreşti, novator şi exigent ol partidului c ira l Bucureşti al P.C.R., p r i nerqici şi com bustibilului şi de
re ale istoriei, socialismul le-a nostru problemele dezvoltării vii
La conferinţo judeţeană de m arul general al Capitalei G hcorghi Bogdanov, ambasa
adâugot puternici foctori de pro partid vor raporta rezultate toare. ale înfăptuirii sarcinilor A fost de faţă I S. llin, în
gres şi civilizaţie, se găsesc as bune şi ţăranii cooperatori, pre următorilor oni. oi cincinalului, dorul R.P. Bulgaria la Bucu
tăzi în faţa unui eveniment deo cum şi lucrătorii din învâţâmint, perfecţionării economiei şi vie sărcinai cu afaceri ad-inlerim reşti.
sebit. La Hunedoara — cetateo al U.R.S.S. da Bucureşti. In cadrul întrevederii, care
instituţiile de cultură, ştiinţa, o- ţii sociale. Au, în acest sens.
de metal a patriei <şî simbol al Întrevederea s-a desfăşurat
crotlreo sănătăţii. cel moi magistral exemplu în s-a desfăşurat într-o atmosferă
politicii morxist-leniniste a parti analiza făcută de Plenora C C. intr-o atmosferă coldă, tovără caldă, prietenească, au fost
dului de industrializare socialis Aceste succese sint rodul aju al P.C.R. din 16-17 decembrie şească,
tă a ţării — delegaţii minerilor, torului permanent primit din discutate problem e de interes
porteo conducerii partidului şi o.c., de către tovarăşul Nicolae
siderurgiştilor, energeticîenilor, ☆ reciproc p riv in d dezvoltarea
statului, al creşterii rolului con Ceouşescu în expunerea sa.
chîmiştilor, constructorilor, mun colaborării dintre cele două
ducător al comitetului judeţean, Comportă in lumino documente V in e ri după-amiază. tovară
citorilor forestieri, din transpor lor plenarei — o exominore cît ţări.
turi şi unităţile de prestaţii, ţă organelor şi organizaţiilor de şul Nicolae Ceauşescu, secrc- 1
portid, ridicării competenţei şi mai profundă, o reconsiderare
ranilor muncitori, oi intelectua
copocitâţîi lor de mobilizare şi analitică, activitatea din sectoa
lilor vor dezbote, cu răspunderea rele minier, siderurgic, forestier,
care caracterizează pe comunişti, organizare se dotoresc octivi- din investiţii, agricultură, trans
*2$ ‘-vitatea desfăşurată de comi tâţii entuziaste, pline de dăruire,
desfăşurate zi de zi de către oa porturi şi din alte domenii ole
tetul judeţean, de organele şi SECVENŢE HUNEDORENE Un ridicat grad
menii muncii pentru înfăptuirea judeţului.
organizoţiile de partid, de colec neabătută a politicii partidului.
tivele de muncă şi vor stabili Organizaţia judeţeonă de
noi jaloane pentru infâptuireo Fâcînd bilanţul rezultatelor ob partid dispune de o experienţă de rentabilitate
cu tot mai mult succes a sarci ţinute in toate domeniile de a c bogată care, volorificatâ la ni
nilor ce fe revin din progromul tivitate, comuniştilor, oamenilor velul cerinţelor etapei octuole.
înfloririi multiloterole a Români muncii în general, nu le este in constituie garonţio sigură a ’ mo Alte colective de muncă anunţă Sporirea contribuţiei in- ;
ei socialiste elaborat de Congre obicei să se outomulţumeascâ. bilizării • muncitorilor. ţăranilor, Creşte continuu baza treprinderilor agricole de •
sul al IX-1ea şi de Conferinţa Ei ţin seama de experienţa acu 'intelectualilor, a celorlalţi oa stat la formarea fondului :
Naţională o P C R. mulată, o reliefează pentru a o meni ăi muncii hunedoreni, ti îndeplinirea pianului anual materială a învăţă centralizat şi realizarea pro- \
dezvolta în continuare, dar, în neri şi vîrstnici. bărbaţi şi fe duselor în condiţii de e(i- j
Perioada care s-a scurs de la mei, pentru obţinerea unor suc clenţă cil mai ridicată con- î
conferinţa de partid anterioară oceloşi timp, analizează cu exi cese de prestigiu în îndeplinirea Apropierea conferinţei judeţene de parlid deţului — Termocentrala Deva — se confirmă ri în tului şi culturii slltule principala sarcină pe j
şi îndeosebi de la reorganizarea genţă lipsurile, couzele lor, şi sarcinilor ce le revin din hoto- eveniment de seamă în viaţa judeţului Hune că această întreprindere a realizat planul a oare Congresul ai iX-lea al j
odministrotiv-teritorîală, S-o CO- privesc cu toată răspunderea rîrile Congresului ol IX-leo şî doara. a determinat intensificarea eforturilor nual dc Investiţii. Există toate condiţiile ca Pentru desfăşurarea In con partidului a pus-o în faţa j
racterizat printr-o puternică efer sarcinile de viitor. Aceasta au ale Conferinţei Naţionole o oamenilor muncii din economia hunedoreană în ultima decadă a anului să se execute in diţii optime a procesului do lucrătorilor din aceste uni- j
vescenţă politică în viaţa orga dovedit-o cu prisosinţă adunările P.C.R., care să răspundă grijii pentru a îndeplini înainte de vreme sarcinile plus lucrări în valoare dc 10 milioane lei, a- InvAţAmini. a Întregului an tăţi. Urmărind traducerea In ;
samblu dc activităţi cultural-
nizaţiei judeţene de partid, a şi conferinţele pentru dări de anuale dc producţie. Ieri am primit la re propiindu-se prin aceasta termenul de pune cdurailvc. In toate localităţile viată a obiectivelor' stabili- ■:
seamă şt alegeri din toamna a nemărginite o partidului şi sta
colectivelor de oameni oi muncii. dacţie numeroase telegrame, scrisori şi comu re în funcţiune. judeţului nostru se înregistrea te dc partid, cadrele tehnice •
cestui on. atmosfera de lucru ş» tului nostru pentru înălţarea pa ză o simţitoare creştere a ba
Ea a fost determinată de isto nicări telefonice din care am aflat că alte co Ştiri cu conţinut similar s-au primit de la şl lucrătorii de la I.A.S.
de responsabilitate core le-a ca triei socialiste pe culmile înalte lective de muncă se alătură celor care s-au zei materiale n acestor sectoa
ricele hotărîri ale Congresului ol întreprinderea de produse refractare din Baru. re. Astfel, numeroaselor licee, Orăşlie s-au străduit să va- I
racterizat. ale civilizaţiei şi progresului, achitat de sarcinile de plan ce Iq-au avut pen de la turnătoria nr. I a Uzinei „Victoria" Că-
IX-lea şi ale Conferinţei Naţiona şcoli generale şl profeşionale . Jorific.c In mod superloi re- J
le ,'d e şirul neîntrerupt de mă Sarcinhe de viitor sînt mobili pentru' prosperitatea şî bunosta- tru acest Un. lan, autobaza Deva. de la întreprinderea dc li s-au adăugat in acest ari 71 zervelo existente pentru :
săli de clasă, dotate, cu mobi
suri luate de către conducereo zatoare, baza de Io care se plea reo poporului. De la Tolluc, am primit vestea că minejii explorări miniere, „Combustibilul" Deva, ca lier şi material didactic mo creşterea producţiei şi re- l
partidului şi statului pentru or că — realizările de pînă în pre Cu această convingere ne acestei exploatări, au extras, In cursul aces riera de calcar Crăcluneşti, inspectoratul sil dern. In conşmtcţie se află nu ducerea preţului de cosi.
meroase alte scoli,
ganizarea aplicării acestor hotă- zent — solidă, organizaţia jude tui an, 12 847 tone de minereu marfă pcsle vic, „Avicola" Mintia ele. ateliere practice. Internate, La adunarea de dare de ■
rîri, pentru perfecţionarea econo ţeană de partid reprezintă o ma clintită, comuniştii, toţi oomenii plan, urmlnd ca pînă in ultima zi a anului Din relatările lapidare, cifrele şi procentele Importante valori băneşti seamă şi alegeri, comunis- ţ
miei şi o vieţii sociole, întărireo re forţă de mobilizare (tot al muncii hunedoreni. urează lu cifra să fie rotunjită Ia 40 000 tone de mine înregistrate, răzbate convingător entuziasmul sint Investite si pentru susţi til s-au angajat ca In cin- !
Unităţii morol-politlce o poporu şaselea om matur este comunist), crărilor conferinţei judeţene de reu de fler. In muncă al oamenilor muncii din judeţul nos nerea activităţilor educative st slea Conferinţei judeţene de \
tru pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de
artistice la cluburi şi căminele
lui, instaurarea unui olimat de judeţul dispune de cadre minu partid succesul cel mai deplin ! De pe cel mai mare şantier industrial al ju partid. culturale r de la incepiiliil anu partid să depăşească bene- :
înaltă echitate şi justeţe. Aceas lui plnă acum au fost alocaţi ficiilc planificate cu 800 000 i
peste 4 milioane lei In scopul lei. Folosirea tuturor post- :
tă efervescenţă s-o materîalizot
procurării materialelor dc prac
în obţînereo unor succese impor tică culturală şi susţinerii ma bililăţilor pentru înfăptuirea :
tante în economie şi agricultură. nifestărilor cult ura l-educativc angajamentului asumat a \
In acest on, pe 11 tuni, planul P A G I N A A ll-A 43.450 tone dc de masă. constituit preocuparea de j
producţiei globale industriale pe căpetenie a comuniştilor şi ţ
judeţ a fost îndeplinit în propor Pînă azi: a celorlalţi lucrători dc la !
ţie de 101,2 la sută, iar al pro unitatea amintită. Drept ur- :
mare. planul anual la pro- !
ducţiei marfă vindută şi încasată Trăsături definitorii ale unei tiguri laminate peste plan ducţfa globală şl marfă s-a :
in proporţie de 101,5 la sută. 2.446 aparta depăşit cu 3 şi respectiv 6 1
S-au dat peste prevederi 34 mi
lioane kwh energie electrică, proeminente a societăţii noastre mente predate la sută, Iar beneficiile peste i
prevederi se cifrează la ni- :
40 000 tone fontă, 17 000 tone Laminorul bluming ganizarc şi mobilizare Ia vclul angajamentului. La a- \
oţel, 49 000 tone cărbune brut, „1300" de la Hunedoara, nivelul răspunderilor im „la che cest frumos succes şl-au a- i
5 400 tone fier în minereu şi alte obiectiv de deosebită Im puse dc conducerea a dus contribuţia toate cefe ;
produse importonte în valoare portanţă pentru siderur Colectivele dc muncă ale patru ferme şi trei sectoa- !
de 146 milioane lei. Numeroase cestui uriaş agregat. celor două mari întreprin re de deservire ale între- :
întreprinderi şi unităţi economice gia românească, şi-a fă Spre lauda lor, a or deri de construcţii din jude prinderii, fiecare dcpăşln- :
au îndeplinit înainte de termen cut debutul industrial în ganizaţiei dc partid din ţul nostru — T.R.C H, şl du-şi .simţitor veniturile sta- :
planul anual. urmă cu o jumătate de secţie, taminatorii dc (a l.C.S.H. — au predat de la bllite prin plan.
Datorită * grijii permanente a an. Un timp foarte scurt „1300“ s-au Impus rapid începutul anului pînă astăzi
partidului şi statului nostru pen pentru tinărul colectiv ca un colectiv matur, 2 446 apartamente Numai
tru dezvoltarea armonioasă a tu în cele 21 dc zile scurse din Utilaje pentru;
turor judeţelor, municipiilor, ora de aici. abia închegat şi capabil de realizări deo luna decembrie s-au dat în
şelor şi comunelor şi pentru va consolidat, în faţa căru sebite. EI străbat cu si folosinţă 94 apartamente la agricultură j
lorificarea superioorâ a resurse ia se ridicau spre rezol guranţă drumul spre a- Deva. 126 în Valea Jiului Şi
lor naturale, judeţul nostru a vare probleme complexe Ungerea parametrilor 80 la Hunedoara. Cel mai re
primit în acest an peste 2,6 mi ale stăpiniril acestui a proiectaţi, depăşesc zl cent succes înregistrat pe In acest an întreprinderile ■
liarde lei fonduri de investiţii. şantierele l.C.S.H II con- dc mecanizare a agricultu- j
A intrat în funcţiune laminorul gregat caracterizat prin- de zi prevederile planu stUule rcccpţionarca, în zi ril din judeţul noslni au [
blumîng de 1300 mm, a fost mo- tr-un Înalt grad dc au lui. Iar dacă modernul lele de 19 şi 20 dL'cembrie, Iost dotate cu 45 de trac- <
dernizot laminorul de 800 mm, tomatizare. calculator electronic al a 80 dc apartamente in blo loare. 94 combine. 12 maşini j
s-a executat un volum mare de Lamlnatorll — munci blumingului se dovedeşte curile D l. D2 şi C 49 din fltos«anitarc şl alte utilaje ■
lucrări miniere, se desfăşoară tori, maiştri, ingineri — Incapabil să înregistreze Hunedoara. moderne. In cadrul planului !
Constructorii din judeţul
intens construcţia centrale» ter au trecut cu succes zi priceperea şi hărnţcla, nostni şi-au creat, prin mă de dezvoltare a fondurilor i
de producţie, întreprinderi- •
moelectrice Deva şi a altor obi lele premierei, şi-au afir elanul şi dăruirea in surile pe care Ic-au luat, ie agricole dc stat au pri- !
ective ; in ultimii doi ani s-au mat cu fiecare zi şi noap muncă a laminatorilor, condiţii ca şl ultimele din mit 16 tractoare, 17 remorci L
te de muncă inalta cali memorează cu fidelitate cele 2 631 apartamente pla basculante, grape stelate, \'
nificate pcnlru acest an să
autocisterne, maşini penlru ■:
ficare, dorinţa de a-si rezultatele muncii lor i fie predate beneficiarilor pi- semănat, administrat amen-' \
Echipa zidarului Florea BArbuleftcu (primul din stingă) nre In rlndurlle sale 3 fraţi : Oltcanu : ridica competenţa teh 43 450 tone de laminate nă la data de 31 decembrie. damcnlc ş.a.
Înnoiri în Vasilc, Alexandru şl Ilie. întreaga aeeastA formaţie a fost primitA In rlndurlle partidului in aceeaşi zl. nică, capacitatea dc or- peste plan.
viata satelor
%
Neîntreruptele înnoiri ca şa după cum s-a rele lio tă ririle p a rtid u lu i, p o litica Sintcm în plină iarnă, dar unei comune, altădată cu
re se succed în toate dome A vat la recenta plenară sa plină de înţelepciune. Do tem peratura m uncii este mai prinsă în anonim at.
niile activităţii economice şl a C.C. al P.C.R., poporul ro PUTERNICUL CATALIZATOR cum entele C o n le rin fe i N a ţio ridicată ca aricind . Ne-am — Comuna Dobra — ne
sociale cunosc o concretiza mân — lu cind b ila n ţu l m a ri nale au s tirn it un puternic în d e p lin it planul anual, iar spune cu m îndrie tovarăşul
re tot mai acccntmată şt în lo r succese repurtate în ed i ecou In conştiinţa m in erilor, co n stru cto rii păşesc în noul H a tla lu d i V irq il. secretarul
viaţa satelor noas>trc. Spo ficarea societd(ii socialiste reflectat ' în perlectionarea an cu ho tărlrca de a preda co m ite tu lu i com unal de p a rtid ,
reşte de la an la an volu — are de străbătui o perioa AL MUNCII CREATOARE procesului pro du cţiei m ate in tunctiune, înainte dc ie r — este astăzi o aşezare p u
mul mărfurilor vindute popu dă dc muncă intensă, dc co n riale. Prezenta conducătorilor ' men, p rim u l -arup enerqetic. ternică, cu o boqală via tă
laţiei din mediul sătesc. In sacrare a deplinelor sale *>- dc p a rlid şi de stat la Lu A vem pentru anul v iilo r un econom ică şi socială. A lă tu ri
acest an, realizările intrec ne rqii creatoare, in scopul peni, cu p rile ju l centenarului proqram precis, care ne ce dc a ctivita te a desfăşurată In
Cit peslc 30 de milioane Ici lă u iirii unei Rom ânii demne p a rtid u lu i, consacrată dezvol se înfăptuiesc sarcinile eco nile anuale dc plan, st lobate cărbunelui, cuvintele c a l rc să m obilizăm toate forţele, cooperativele dc producţie,
pe cele ale anului 1907. de cele mai înaintate cuce tă rii mereu ascendente a vie - nomice, de sla biltrca d ire c ţii ecoul m uncii însufleţite a de adresate de tovarăşul înlreaqa noastră capacitate întreprinderea de mecanizare
Populaţia din satele judeţu riri ale c iv iliz a ţie i, bunăstării fii m ateriale si spirituale ro lo r principale de dezvoltare m inerilor, dăruirea totală a Ceauşescu m in e rilo r noştri, de muncă pentru în d e p lin i a a g ric u ltu rii şi secto ru l 'de
lui nostru se bucură de o con si proqresului social. mâneşti. ale econom iei româneşti. acestor oameni ai adâncuri au fost nu num ai clipe în ă l rea o b ie ctive lo r stabilite. exploatare forestieră. In ca
tinuă diversificare a secţii La baza succeselor de pî- A m participat la recenta Din cuvintarea secretaru lor pentru înfăptuirea p o liti ţătoare, c i, în p rim u l tind , C o n stru cto rii şi enerq eticic- d ru l com unei e xistă o largă
lor prestatoare de servicii, nă acum. dar mai ales ale iz- plenară a C o m itetului lu i qcncral a l p a rtid u lu i, am c ii p a rtid u lu i. Tovarăşul Ion un moment de puternică mo n il îşi vo r da ap ortul deplin, reţea com erciotă şi de deser- 0
a celor de panificaţie, spo bîn zilo r viito are , stă ca un C entral al p a rtid u lu i şi am reţin ui pentru noi. producă Raczclx. secretarul co m ite tu bilizare a elan ulu i şi abneqa- partea de co n trib u fic ta con- \ irc, m enită să elim ine sim
resc continuu cererile dc s tilp de ne clin tit efervescen luat c u v in tu l in cadrul se to rii de metal, sarcini deose lu i dc p a rlid al m inei, pre tie i în muncă. struefia în term enele pre vă ţito r dilcrcnlQ d in tre sat şi
consum, satisfacerea lor cu- ta creatoare a maselor de oa s iu n ii M a rii A du nă ri N a ţio bite pentru creşterea produc zintă cu lu stillca tă sa//s/acf/c in ad încurile Lupeni- zute a term ocentralei. oraş. Comuna dispune ' de
noscind o atenţie deosebită. m eni a i m uncii, efervescen nale — ne-a declarat inqi- ţie i de o/e/ şj lam inate, pen cilre si lapte, realizări pline lor, trecem pc şantie C 3 Itm u lu i im petuos al dez- magazine bine aprovizionate,
Cooperaţia dc consum arc tă af cărei cata liza to r a iost nerul N cculai Aqachi, d ire c tru diversificarea si îm bună de sem nificaţii, care delinesc ru l m arii Term ocentrale De 1 ^ v o ito r ii econom ice a şcoli, dispensar m edical,
în prezent 205 secţii pres $i va răm inc mereu puterea tor qcncral al C o m binatului tăţirea substanţială a acestor elocvent personalitatea aces va. acolo unde se ina/fă spre ju d e ţu lu i îi corespunde o p u
tatoare de servicii, cu 33 dc dc organizare si m obilizare siderurgic Hunedoara. Am produse de bază pentru eco tu i co le ctiv m uncitoresc : cotele semefe, dătătoare de ternică viată social-culturală, căm in cu ltu ra l. N um ai In a
profite dintre cele mai soli a o rq a n iza liilo r dc parlid, exprim at în numele c o le c ti nomia nafionalăt C onştienţi — De la începutul a n ului tortă şl lum ină ale socialis desfăşurată pe coordonatele cest an s-au deschis, p rin
citate de către populaţie : lo tla lo r de in riu rire asupra v u lu i dc sid eru rq isti hune de răspunderile ce ne revin, şi pină acum, în a lu n u l con m ului, o nouă „stea" de p ri cre şte rii n iv e lu lu i dc trai, a grifa co m ite tu lu i dc p a rtid ş i
croitorii, cizmării, brutării maselor dornice să Inlâ ptu- doreni aprecieri profunde la qarantăm că hunedorenii, s i fe rin ţe i iudelcnc rlc partid, mă mărime a e n erq eticii ro c o n d iţiilo r de muncă si lo o c o n s iliu lu i popular, u n ită ti
etc.. iar In anul viilor «şî | iască cu toată fiin ţa p o litica adresa p o litic ii ştiin ţifice , d e ru rq isti cu îndelunqale m in erii no ştri au scos din a- mâneşti. In q in e ru l Icronim cuit. lă rqirca continuă a o ri
vor începe activitatea alte p a rtid u lu i nostru com unist. realiste, a p a rtid u lu i nostru tra d iţii în plăm ădirea meta batale peste (50 000 tone dc Rusan, d ire cto ru l qcn cral al zontului sp iritu a l a l maselor. dc coafură, dc îm părăţii u
35. Sutele dc m it dc m ineri, si- pentru dezvoltarea şi perfec lu lu i, vo r pune ta tem elia e cărbune, ier pro du ctivitatea noului ob iectiv, prezintă a cti Este un proces a căru i preq-
In cadrul cooperaţiei meş d cru rqisti, constructori. ţă ţionarea continuă a econo conom iei naţionale m ilioane m uncii a sporit cu peste 100 vitatea laborioasă de pe şan nanlă evidentă defineşte în T. ISTRATE
teşugăreşti funcţionează 76 ran ii si in te le c tu a lii din ju m ici naţionale. S im lim un a- dc lonc dc o te l de înaltă ca- kilogram e dc cărbune pe tie r în lum ina re a lită ţilo r ce săşi ch ip u l nou al oraşelor şi
de asemenea unităţi, cele d e ţul Hunedoara, a lcă tu iţi in dinc sentim ent de m îndric lita le . post. caracterizează înlrca qa noas satelor, valenţele contem po L. VISKI
mai multe cxecuiînd lucrări tr-u n puternic detaşament al pentru fap tu l că tovarăşul c la Lupeni, prim a ex- Elem entul m otor, torta ca tră ac/iv/7a/e economică, pro rane ale In v ă lă m in lu lu i şi
de construcţii, uz casnic, in co m u n ită ţii noastre socialis N icolae Ceauşescu personal ‘’ ploalare m inieră din re im p inq c mereu înainte, cesul am plu, m u ltila te ra l de c u ltu rii.
stalaţii eloclrlcc. radio-tele- te, urmează cu neţărm urită este preocupat In cel mai Valea J iu lu i care a în d e p li pc trepte superioare, a c tiv i edificare a Rom âniei socia Să raportăm standardul (Continuare in pag. a 3-o>
vizoare. Alte 66 vor fi des încredere lin ia p o litică a fn a ll qrad de m odul în care nit înainte dc term en sarci taica c o le c tiv u lu i nostru, sint liste. pre fa cerilor sociale la v/a/a
chise in anul viitor.
~-~~Tiir - - 1J