Page 67 - Drumul_socialismului_1968_12

O rg a n iz a ţiile de p artid --- fo rţa d inam ică a v ie ţii

econom ice şi so cial - cu ltu rale

TRASATURI DEFINITORII ALE UNEI FIGURI

P E NENTE A SOCIETĂŢII NOASTRE

„Creşterea rolului conducător al partidului depin­ Locul angajării
Aici silit mereu de in ultimă instanţa dc activitatea fiecărei organizaţii
de partid, de munca fiecărui membru dc partid. Auto­
ritatea şi influenţa partidului în mase se sprijină pînă
framintan... la urmă pe autoritatea şi influenţa pc care le exercită totale
fiecare comunist in colectivul unde lucrează, in pro­

<* ducţie şi în viaţa obştească. Inscriindu-se în partid, fie
care îşi asumă de bună voie rolul de a milita cu toate
forţele sale pentru interesele generale ale societăţii so­ Aspiraţia a tos» dintoldcauna una din dc artă si tot în anul 11 ; învăţăm acordeo­
forţele oare l-au ajutai pe om să se aulo- nul la clasa tovarăşului profesor M ircea
cialiste, pentru prosperitatea şi fericirea poporului. propulsezc, să se înalte puternic şi demn. Olleanu
Tiberiu Valea este instructor al Comita­ scop este urmărirea şi punerea in concor­ Spre comunişti se îndreaptă privirile pline de dragoste A lost şi este retorta ce i-a dat enerqia — Trei acordeonisti... Sînteti o form a­
tului m u n k ip o l do partid Deva De mulţi dantă cu noile situaţii ivite a termenelor pentru a se împlini. Dar. parcă e un fă­ ţie întreaqă.
ani el sc ocupă de îndrumarea organizaţii­ de execuţie la licoare fază de lucru Adică, şi simpatic ale oamenilor muncii. Spre ei privesc gene­ cui ca aspiraţia să aibă intensitate m axi­ — Nu, asia mai tîrzîu — spune llie —
lor de partid do pe şantierele de construc­ dară o anumită lucrare o lost întreruptă raţiile tinere care îşi caută un model de viaţă, întruchi­ mă la tineret A ici ea se manifestă în niş­ după ce voi învăţa eu chitara, iar Vasile
ţii. Acum cunoaşte bine specificul şantie­ din motive neprevăzute se iau toate mă­ te dimensiuni proprii, specifice, care chiar — clarinetul.
rului. înţelege mai profund psihologia om u­ surile ca celelalte să poală continua no- parea înaltelor virtuţi umane, a celui mai fierbinte pa­ dacă la uu moment dat are elemente d i­ — De ce n-eti făcut-o de la început?
lui de re schelă. Am avut ou el o convor­ stinqherile. Concluziile ct> sc desprind din triotism". fuze, interferenle, trăieşte prin vibraţie — Pentru că şcoala încă nu are clase
bire. abordînd cîteva problcune ale muncii aceste operative sini transmise atît condu­ energică. la ocoste instrumente.
de partid din acest domeniu, mai exact do cătorilor de loturi, cît $i birou rilo r orga­ NICOLAE CEAUŞESCU Din mulţimea de tineri ce lucrează pe — Sînteti utecişti ?
pe şantierul lerm oceniralci. nizaţiilor de bază de pe aceste loturi. Aici şantierele Devei am ales patru la care as­ — Sintem toti — răspunde Bărbulescu.
— Caro este părerea dv. despre munca sînt materializate măsurile indicate. piraţia are un num itor comun : dorinţa dc Sandu e membru în com itetul U T C . pc
— Cunoaşteţi situaţii în care, ea urmare a deveni prin muncă, hărnicie, pasiune, şantier, iar llic are sarcini la pregătireo
de pe şantiere ?
a răm încrilor în urmă cauzale dc tactori cît rnai folositori societăţii. tin e rilo r penlru apărarea patriei, jiu de
— M i sc pare că elementul cel mai preg­ ce nu depind dc capacitatea şantierului a
nant este permanenta framîinîare. Nu zic fost nevoie dc o concentrare deosebită a care comuniştii ştiu să-sî privească m isiu­ tiu E drept că un sprijin permanent l-n — De ce v-aţi ales meseria dc zidari ? mult a term inat armata şi e p o triv it pen­
că în celcla 11c întreprinderi nu qâseşli ace­ efo rtu rilo r ? Cum au tosl soluţionate aceste nea si sarcinile. primit din partea inginerului comunist Cor­ Florea Bărbulescu, sef de echipă : Pentru tru asta. Lui Vasile încă nu i s-o dat nici
laşi lucru, dar aici, pe şantier, încleştarea situaţii ? In rîndurile colectivelor din judeţul nos­ ne! Dcheleonu, şeful secţiei. Şi acesta este (ă e frumoasă. E frumos să construieşti, o responsabilitate...
are culoare si tensiune proprie. Unde sc tul există insă nenumăraţi membri ai pa rti­ un innemn practic, un exemplu pentru co­ să ridici, să participi la înălţarea oraşelor. — De ce îl neglijaţi. Sandule; eşti în
deschide «> lucrare, cum este construcţi i — O mare parte din termenele de exe­ dului care nu aşteaptă să primească r> sar­ drule tehnico-inginereşti. Acestei suite d- Intr-o tară in care construcţia este una comitet doar. N-aveti încredere în el ?
din ocupaţiile de bază ale poporului, se
— Ba avem, dar... o să-l qăs'un şi lui ,.e-
termocentralei, naiur.a îşi sclh-jnbă chipul. cuţie depind dc modul în care sc primesc cină specială pentru a-şi dovedi înaltele 12 inovaţii, maistrul Cismaş i-a adăugat va...
Sc răscoleşte teren, se mulă ipămînt, sn unele aqreqa'.e sau înslalaţii ce provin de lor calităţi morale. Unul clin aceştia este cunoscuta invenţie, lancea „Hunedoara", simte maro nevoie dc zidari. Accslî patru băieţi au încă o bioqrafie
Alexandru Olleanu : Pentru că oriunde
adur elemente noi, sc stabileşte o alta o r­ la furnizorii dinafara tării in acest an maistrul loan Cismaş, de la otelăria M a r­ care aduce un spor de 40 000 tone de otel, mcrqi, e bună Nn mi-am ales-o pentru că destul dc săracă. Se răsfoiesc doar cîteva
dine. o altă viată, dacă vg-eti. Oamenii vin, şantierul dc montai a trebuit să aştepte, tin nr 2 a Combinatului siderurgic H une­ Oricum al vrea să răslălmăccşli laptele. file. Dar lucrul acesta nu contează atît de
as fi vi«;nt-o de copil ; un copil cîte vise
oamenii pleacă... Trăieşti mereu cu senza­ aproape 5 luni pentru a prim i un pod ru ­ doara. Profesional el ovea sarcina de a Cismaş ca si toti cei ca el răinîn oame­ nu are I M i-am ales-o mai mult pentru că mult. Importau! este că se întrevăd nisle
ţia că te afli într-o lume mobilă, mai rapid lant necesar lucrărilor de montai din sala asigura o hună funcţionare a instalaţiilor nii înaintaţi ai zilelor noastre, înalte exem ­
schimbătoare ra oriunde. Asa încep lu cru ­ de maşini. Dată fund incertitudinea datei termotehnice alo cuptoarelor, lucru de rare ple rle comunişti care ştiu bine unde este c u'ilă, troinică. paqini frumoase.
rile, dar nu se termină in aceeaşi notă. Po la care se primea acest pod. organizaţiile se ocupau si alţii în această unitate. El a locul intereselor colectivităţii şi al celor In sentimentele si gîn durile acestor t i­ Cu aceste .cîteva file de bioqrafie s-au
măsură ce obiectivul pTimeste ronlur. lu ­ de paitin de la clectromontaj au luat ini- înţeles însă să-şi îndeplinească această o- pr.'i'ionalc neri nu este greu să intuieşti dorinţa de prezentat toti patru într-o z.i ia secretarul
tialivn efectuării pînă la cel mai mic a- bliqotie inlr-un mod cu totul deosebit De-a Am desprins doar două chipuri din bo­ a fi Iu Înălţime în toate sensurile Se pare organizaţiei de partid de pe şantier şi au
cru rile se limpezesc, oamenii sc cunosc cerut să fie prim iţi în partid. La scurt
mal bine, îsi acordă încredere, colectivul mănun» a pregătirilor în vederea desfăşu­ lungul mai multor ani a studiat tot felul gatul personaj al comunistului am relatai (fi schela este un piedestal care te ridică.
rării lucrărilor dc montaj atunci clnd po­ de modalităţi dc a ajuta cuploarele să doar două fapte din imensa muncă desfă­ Io înălţimea căreia tînSrului îi sade bine. timp. adunarea com uniştilor dc la fbtul II
capătă stabilitate se sudează.
dul a sosit. Au fost alcătuite formaţii de sporească productivitatea Studiul să li n şurată de aceştia în 'oale colectivele. Ele Asa s-au apropiat dc aceasta meserie fra ­ o prim it în rîndu rile pa rtidului pe cei trei
— Pină se ajunge aici insă, întreaga me­ fraţi OUeanu si pe şeful lor de echipă.
lucru care să poată face asamblări sau au insă darul să semnifice temperatura ţii Olleanu si actualul lor şef de echipă
tamorfoză trebuie să fie condusă de către, preasamblări la sol. Lucrindu-se astfel, a fosi rodnic. Tăcut, modest, mereu preocu­ înaltă In cere sc ridică răspunderea comu­ L-am întrebat pe Sandu :
organizaţia de partid Ce elemente credeţi outut fi anihilat într-o bună măsură efec­ pat, el a conceput si realizat în cîliva ani nistului pentru înfăptuirea politicii parii- — Bărbulescu. Fraţii, pentru că e vorba de — După ce recunoşti partidul sl cum
fraţi, Alexandru, llic şi Vasile, veniţi dc
că ‘ trebuie să caracterizeze munca de tul sosirii cu in lîrzicre a podului rulant. nu mai puţin de 12 inovaţii în oţelărîe. In fiului să demonstreze dialectica ce există le-ai apropiat de el ?
partid în aceste condiţii ? privinţa eficientei studiului pot învăţa pc plaiurile Vtlcci Azi lucrează în aceeaşi — II recunosc după prea multe lu c ru ri
Pregătirea montării lui a lost făcută în intre sarcinile şl răspunderile partidului echipă.
— Conducerea activităţii economice cerc mod detaliat Montarea, care la Luduş a nuilti cercetători de la acest modest mais- şi ole liccărui membru al său pe care să le pot exprima in lr-o fraze-
organizaţiei d c-p a rtid multă perspicacitate, durat mai bine de o lună. noi am lăcut-o Echipa din care fac parte are o istorie douri. (I ştiu din cârti, dar mai mult din
a ci, ce începe într-o scoală prolcslonolă
o foarte bună cunoaştere a situaţiei de la în M zile. Aceasta însă n-a .redus complet din O a io v a A i a au (ost colegi doi ani viată ; partidul comunist este cel care con­
fiecare punct de lucru, orientare*rapidă si întîrziorca Dc ocee^. în momentul dc fală, Bărbulescu si A le xan dru Olleanu. Prin a­ duce întregul popor, el îi dă proqramvil
mobilitate Şantierul este întreprinderea pc sanher sc desfăşoară o aprigă bătălii.' c eoaşi şcoală au trecut apoi pc rînd llic fă u ririi unei vieţi fericite. II ştiu din ce­
plină de neprevăzut, locul in care înde­ pentru recuperarea în întregime a rămî- şi Vasile, pentm ca apoi, sâ se întîlneas- rinţele pe care le pune în fata noastră* a
plinirea sarcinilor depinde în măsură ho- n e fii în urmă. Comuniştii de aici întregul (ă în Deva. Toti s-au încadrat în aceeaşi constructorilor — să creăm întreprinderi si
tărîtoare de capacitatea colectivului. Exis­ colectiv sînt opt inii sli si au convingerea Marea grijă pentru echipă, pe care o conduce dc cîtva limn oraşe noi, să dăm o mare atenlie calităţii
tă însă mulţi factori exteriori cu marc pu­ că pînă la stîrşilul anului vor fi îndepli­ chiar Florea Bărbulescu In Deva î.şi au lucrărilor, să participăm — cu alte cuvinte —
tere dc influentă. Pe măsură ce lucrările nite sarcinile de plan semnăturile puse pc mai multe construcţii : la ridicarea naţiunii noastre. Penlru mine,
avansează, conducerea are de-a face cu ca tînăr, ra rtid u l reprezintă totul. Inlreaqn
Toate acestea au cerut din partea oa­ static dc autoservice, o scoală ou 16 clase,
rezolvarea unor probleme tot mai com­ sa politică răspunde năzuinţei linereî q6
menilor o puternică concentrare de efor­ un depozit, un cămin la grupul şcolar m i­
plexe, cu disecarea obiectivelor mari în ncratii, de a creşte puternică, harnică *>.
turi si căutări de soluţii schimbul de mîine nier si cine mai ştie pe cîte apartamente.
obiective subordonate si cu faze dc exe­ cultă, de a se înălţa mereu. Pentru noi
— închegarea treptată a colectivului nu — Ce faceţi în tim pul liber?
cuţie. Intr-un astfel de stadiu, lucrezi în partidul înseamnă chemare, angajare to ­
lim itele unui mare număr de tdrmenc de înseamnă însă înlăturarea automată a unor întrebarea a provocat nedumerire Bă­ tală. Eu am slmtit că pot. răspunde unor
predare, fiecare din ele avînd coeficienţi lipsuri, care, într-un fel sînl inerente. ieţii m-au p riv ii cam ciudat. Bărbulescu astfel dc* cerinţe şi de aceea om cerut să
dc relativitate, pentru că este vorba dc o — Evident Dar procesul de stabilizare a mi-a răspuns : fiu prim it in partid
înlănţuire, adică de o veritabilă reacţie în oamenilor, dc fncheqare a colectivului este — Timp liber nu prea am. Sini elev Nu este greu să găseşti în cuvintele şi
lanţ. Nu soseste. de pildă, la vreme un însoţii de o creştere permanentă a forţei la seral, in anul 1( al liceului industrial. sentimentele tfnărului constructor cîteva
proiect sau un agregat ori o instalaţie ; a- şi capacităţii org an izaţiilor de partid si Partidul Comunist Român a pus ca una mă si alegeri de la secţia lăcătuserie a Aici îmi petrec toate după-amiezilc. din trăsăturile esenţiale ale omului capa­
coasta împiedică nu numai o lucrare, ci un aceasta îsi pune amprenta, îşi are c o n tri­ din sarcinile sale principale şi permanente A teliere lor centrale Curabarza a dezbătut — Noi — a intrat în vorbă Ilie Olleanu bil să-şî pună întreaga putere de muncă in
lanţ de lucrări, deci încurcă un sir de te r­ buţia sa de valoare la sudarea colectivu­ educarea tineretului, formarea sa m u lti­ pe larg şl cu înalt spirit de răspundere — sintem tot elevi, dar la şcoala populară * Ii slujba în lă p lu irii p o liticii partidului.
mene, dînd peste cap. cum se zice, o pla­ lui. Adică, orgnizatiile de partid cîştigă e x­ laterala pentru muncă si viata. Această problema educaţiei 'tinerelului, a formării
nificare la caro s-a muncit. perienţă. se maturizează, conduc cu mai s’arcînă, de o deosebită răspundere, revine lut pentru muncă .şi viată. Comunişti cu
— Cum procedează comitetul de partid multă competentă treburile si lucrul a­ organizaţiilor de partid şi de stat. şcolii şi părul cărunt, ca si to m u n isti tineri au con­
şi biro u rile organizaţiilor de bază pentru cesta îl consider deosebii de valoros familiei, armatei şi organizaţiilor U.T.C. si siderat că aceasta este în m om entul dc*
obşteşti. In concepţia partidului nostru, a­
a contracara sau pentru a diminua efectul Vreau să spun cu aceasta că şi dc acum xul principo) al acţiunii conjugate de edu­ fată lauira principală pc oare trebuie să sc
negativ al factorilor externi, cum sînl cei înainte organizaţiile de partid de aici vor care a tinerei generaţii trebuie să-l consti­ axeze munca dc partid In fin ita te . Cheor- Un plus de activitate
de care aii am intit ? •avea de înfruntat unele greutăţi de natura qhe David. Vaier Gali. Nicolae Adămut,
celor despre care am vorbit, poate si al­ tuie ideile fundamentate ştiinţific, pă trun­ Silviu Marco, Constantin Bucium. Florea
— Principalul este ca organizaţia de tele Important este că experienţa cîsligată se de spirit creator, novator, ole politicii M ih o c .şi-au pus şi au căutat să Tăspundă
partid să cunoască In amănunţime siluatia,
constituie garanţia că obstacolele vor fi P.CR-, integrarea dinamică a tinerilor în Ja următoarea întreb are: „De ce unii ti­
stadiul lu crărilor din fiecare loc dc m un­ învinse Este tot atît de adevărat că în marile preocupări ale partidului, ale între­ neri se poartă obraznic fată de vîrslnici
că. Aceasta presupune capacitatea de n harnicele colective care s-au închegat la gului popor formarea lor ca oameni noi, şl au abateri în muncă obştească
prevedea cît mai exact consecinţele unei 1 CT. Deva mai există oameni care nu constructori ai socialismului sl com unism u­
„Poate că din cauză că nu au nivelul
rămineri în urmă la o anumită lucrare, înţeleg să se anqajeze total la îndeplinirea lui, cutezători, entuziaşti, gata de acţiune. cultural corespunzător şi au venit «recent
precum si aceea de a sli ce măsuri sc im ­ sarcinilor, se mai abal de la disciplina M ii şi m ii de comunişti şi-au făcut din în unitate" — şl-au dat cu părerea unii.
pun pentru a localiza la un număr cit mai muncii. Acţiunea energică a comuniştilor, preocuparea pentru a sădi In rîn d u rile ti­ „Dar de ce au o atitudine arogantă si unit
mic de locuri răm incrca în urmă. C om ite­ opinia sănătoasă ce s-a format ca urmare neretului asemenea calităţi o chestiune de din cei cărora li s-nu creat condiţii .şâ u r­ Munca in mină este încă grea. Tăierea, A m vrea să remarcăm, totuşi. în această
cea mai mare răspundere. Cu aceeaşi grijă meze liceul seral?". „Noi, comuniştii, nu susţinerea, încărcarea şi evacuarea mate­ zi de bilanţ a organizaţiei judeţene, cîtiva
tul de partid dc la I C T . Deva a iniţiat, a muncii politico-educative desfăşurate dc dintre com uniştii cei mai activi care m u n ­
părintească ca si familia, el sc străduiesc ne-om ocupat încă suficient de educarea ria lului excavat — cărbune sau m inereu —
de aceea, organizarea săptamînală a unor către orqanizatiile de partid vor anihila zî de zî să modeleze caractere,1 să îndrepte lor. Sîm tineri şl tineri, caractere şt ca­ cer eforturi susţinute, o permanentă aten­ cesc în domeniul activităţii ideologice, al
şedinţe operative de coordonare, al căror si efectele accsluî fenomen. — printr-un sfat oportun — anum ite defi­ ractere. Trebuie să stăm de vorbă cu ei ţie. E normal deci ca atunci cînd termină Înarm ării maselor largi de comunişti, dc
ciente de comportament, să cultive dragos­ cu tact si răbdare, să aflăm ce-i frămintă, schimbul, m uncitorii m ineri să caute să-sî oameni ai muncii cu politica pa rtidu lui si
tea fată de muncă si fată dc autoperfectio- ce preocupări au si să le dăm^ posibilitate rezolve cît mal operativ problemele legate statului nostru, cu cunoaşterea p rin c ip iilo r
nare Această activitate este omniprezentă si celor m ai recalcitranţi să-$f dea seama de baie. lâmpărle şi să se întoarcă acasă. de bază ale nesecatului tezaur al învăţă­
în viata de toate zilele, îmbracă cele mai câ le dorim sincer numai binele" — a fost Tim pul de odihnă şi recreerc al m inerului turii inarxist-leniniste.
Aceasta şi pentru că acest domeniu al
diferite forme. concluzia adunării. este foarte preţios, deosebit de necesar activităţii obşteşti de partid solicită cel
Conştiinţa înaltei dere care, pe Jîngă situaţiile privind urm ă­ ju riş tii s-au sesizat de urm ătorul fapt : ca hice. mai mult timp de pregătire personală, o e-
penlru refacerea capacităţii fizice si psi­
...Cunoşteam un director de în tre p rin ­
. La Judecătoria m un icip iu lu i Hunedoara,
xiqentă deosebită fată de con ţinu tu l de
Totuşi, sînt sute sl -sute dc m uncitori m i­
rire a îndeplinirii Ind icatorilor de plan şi a
param etrilor proiectaţi, ţinea J*a zi situaţia urm are a măsurilor educative Juste, a scă­ neri, care atun<cl cînd termină schimbul, idei care urmează să fie transmis oam eni­
zut mult num ărul de infracţiuni din a vu ­
com portării Ja învăţătură a sute de m u n ­ tu l obstesc. de furturi, cazurile de plin- Isi consacră aproape 2llnic o părticică din lor. Lectori si propaqandişti ca tovarăşii
M ircea Valea, Ieronim Rusan, Nicolae Rău
tim pul lor liber pentru activităţi obşteşti.
răspunderi tivului). El qăsea timp pentru a sta de v o r ­ ganism în care sînt im plicaţi mai ales ti­ Ii întîlneştl la comitetele de partid, de sin­ chcscu de la Simeria. loan Ivanciuc,
citori si maiştri (o treime din totalul efec­
qeri directe, dar au crescut actele dc h u li­
din Deva. O livia Catavela şi luliu V e rn l-
dicat sau ale U T.C., interesîndu-se de no i­
neri. Ce s-a întreprins?
bă cu cei care lipseau de la liceul ser«al
sl alte scoli sau obţineau note slabe. le sarcini, dezbăltnd probleme ale a c tiv i­ Gheorghe Iacob. A u re l Mihăilescu, Zaha-
Sub îndrumarea com itetului municipal rie Farkas, loan Frenliu de la Hunedoara,
— Fac aceasta din două m otive : Primul, de partid, subfiliala Asociaţiei ijuriştilor si tăţii colectivelor din care fac parte, ve­ Francisc Domn, Nicolae Cerbu, M arin Pe-
nind cu propuneri. Aceştia sînt, m a jo rita ­
în condiţiile cînd Ja centrala noastră ter­ consiliile de conducere ale c lu b u rilo r „Si- iroscu, Eugen Knrpalhi din Valea Jiului.
tea dintre cei care trag qreul si în pro­
moelectrică urmează să se introducă pe derurqistul" şi „C onstructorul" au întocmit ducţie. Astfel, frecvent îi întîlneşti, dup A Draqomir Dicu dc la Orăstie si m ulţi alţii
scară largă automatizarea, întrequl perso­ planuri comune de expuneri si dezbateri proqram ul de lucru, la comitetul de partid de la Brad, Haţeg, Călan. din comunele ju- ’
nal trebuie să aibă o preqătire profesiona­ pe teme de cunoaştere a leqislatiei şi a
Partidul nostru si-n asumat încă din vre­ dăm în astfel de situaţii, .-ne-am qîndit să de la EM . Lupeni pc m in e rii şefi de bri- detului se dovedesc a fi la înălţimea sar­
muri grele sarcina de cea nvai mare răs­ încredinţăm unui comunist experimentarea. lă $1 de cultură generală cît mai ridicată. norm elor .socialiste dc comportament. Au qăzl Petre Constantin, Vasile Rusiloru, cinilor ruse în fata m uncii ideologice de
pundere de a prelua şi conduce destinele Am apelat la tovarăşul Iulian Dota, un A l doilea, eu am învăţat cu mari eforturi, fost apoi organizate, în acest trimestru, tehnicianul loan Florii, la E.M'. Petrila pe Conqresul al IX-lca si Conferinţa N a ţio ­
tării, ale naţiunii române întreaga" sa Is­ <>m holărit, dîrz. El a prim it propunerea. muncind pe şantiere şl sllu ce înseamnă trei procese publice la care au participat briqadicrii Gheorghc Cojocaru. M ih ai nală a partidului. Lo dorim aceeaşi perse­
torie. vasta activitate desfăşurată pînă în Era limpede de la început că primele re­ circa 1000 de oameni. Djm brăveenu, Vasile Sidarov, lo E.M. A n i- verentă pentru a contribui prin învăţă-
zilele noastre. îndrăzneţele planuri alo v i i ­ zultate aveau să lie hotărîtoare pentru să ai din partea celor mai virstnici măcar — Dar, spunea tovarăşul V icto r Coca. noasa, pe cunoscuţii fruntaşi A u re l Cristeo m îniul de partid, la mobilizarea sl mai
toarei dezvoltări a tării pe drum ul progre­ soarta introducerii si extinderii noului. un sprijin moral. preşedintele judecătoriei, aceste acţiuni nu sl loan David, la E.M. Teliuc pe Cozma activă a oamenilor muncii la îndeplinirea
sului si civilizaţiei sînl dovezi de maximă Toată lumea, toate brigăzile îsi aveau în­ Astfel de preocupări pot servi ca exem­ rezolvă radical problemele de educaţie. Culrea si alţi mineri de frunte. m arilor sarcini care ne stau în fată.
expresivitate ale materializării acestei răs­ dreptată atenţia spre brigada lui Dota. El, La ele au participat incă un număr re- Aşa se petrec lu cru rile si în alte u n i­ „M unca de partid — sublinia tovarăşul
plu si pentru alţi conducători membri de
punderi. care îşi asumase răspunderea, a ţinut să slrîns de tineri. Or, tocmai din rîndul t i ­ tăţi Pentru Imensa m ajoritate a com unişti­ Nicolae Ceauşcseu în raportul prezentai
Dar răspunderea este o noţiune concre­ facă tot ce t-a stat în putinţă pentru a do­ partid, pentru toate comitetele de direcţie. nerilor nou veniţi pe. şantierele Hunedoa- lor a devenit o obligaţie conştientă dă ru i­ la Conferinţa Naţională a P.CR. — tre ­
tă. o cerinţa ce se înscrie nu numai pen­ vedi superioritatea utilizării şi utilităţii S-a făcut un prim pas pentru îndrumarea ie i provin cei mai m ulţi infractori. Cu ei rea unei durti din timpul lor liber rezol­ buie sâ capete un tot moi pronunţai carac­
tru partid în ansamblu, ci si pentru fiecare noilor maşini dc încărcat. Vă daţi seama $1 sprijinirea tin e rilo r de a-sl completa stu ­ trebuie muncit dc la început, din primele vării problem elor de interes general, slu­ ter obstesc, organele si organizaţiile de
organizaţie a sa, pentru toţi m em biii săi. că riscul era mare. De obicei, la începui, diile si Ja CS H , şi la exploatările miniere zile ale activită ţii în .producţie, dc către jirii cauzei partidului. O fac cu modes­ partid atrăgînd în întreaga lor activitate
Ea diversifică şi se conturează la sfera treburile nu merq ca la plan, cum se spu­ din Valea Jiului, $i la I. M. Barza, si pe comunişti, orqanizatiile U.T.C. şi sindicat, tie, dar cu pasiune, din convinqore si d ra ­ un larg activ format din cadre cu o bună
sarcinilor fiecărui comunist. In toate colec­ ne. Sînt reuşite, dar şi cu poticneli ; este goste neţărmurită penlru partid. pregătire politică si profesională",
tivele de muncă, cei cărora li se adresează specificul experimentului. Asa s-a întîm- şantierele de construcţii. Dar el trebuie de către maiştri si ingineri Nu trebuie lă­ Din aceeaşi nemărginită responsabilitate V iata dovedeşte că tot mai m u lţi mem­
în prim ul rînd directivele si sarcinile date plat si cu brigada lui Dota. CHeva zile, pî­ considerat doar un început de preocupare saţi să se descurce singuri. fată de cauza partidului, oameni vtrstnicl. bri de partid, Imensa lor majoritate, inţe-
nă s-au obişnuit oamenii cu maşinile noi, leq pe deplin că titlu l dc membru al P.CR.
de partid sini, evident, comuniştii Eî răs­ mal organizată. ☆ pensionari, unii cu vechi state în mişcarea
pund în faţa partidului dc înfăptuirea lor. nu s-au obtînut cele mai bune rezultate. ...La C rupul şcolar minier din Lupeni. co­ muncitorească, răspund PREZENT la toalo incumba un plus de activitate obştească,
Am zice că de aici începe să se contureze Ele erau însă mal bune decît cele vechi. Am redat cîteva din preocupările orga­ acţiunile in iţiale de orqanele şi organiza­ Închinată cauzei partidului, că în actuale­
personalitatea m em brilor de partid, încep Prima lună a coincis insă cu dovedirea su­ muniştii, cadrele didactice cu cîştigal expe­ nizaţiilor de partid, ale com uniştilor pentru ţiile d*î partid. Constituie în acest sens le condiţii ale perfecţionării economiei, ac­
să se evidenţieze ci. periorităţii tehnicii noi. Toată lumea a fost rienţă în educarea v iito rilo r muncitori ca­ educarea si formarea noii generalii A se ­ exemple pentru noii membri de partid tivită ţii politice şi social-culturale, nu
mulţumită, dar nu aceasta conta în p r i­ este suficient să-ti faci numai datoria Ia
— La Exploatarea minieră Deva — re ­ mul rînd, ci faptul câ rezultatele au fost lificaţi. ca oameni cinstiţi $i corecţi în menea preocupări se intilnesc in toate lo ­ Aron Cristeo si Vasile Feher din Lupeni. locul de muncă. Com unistul este, prin c-
marca recent un secretar de organizaţie de convingătoare pentru toti minerii, Invin- comportare. Prin muncă asiduă de con vin ­ calităţile. in întreprinderi, pe şantiere, in­ losif Colot din Petroşani, Anton Scolnic si sentă. un m ilitant activ în cel mai larg
partid de aici — avem un mare număr de gindu-se reţinerea. In cîteva luni, maşinile gere s-a ajuns ca lo dulapurile din ves­ stituţii, pe ogoare. Ele exprimă răspunde­ Petru Rîpn de Ia Vulcan, M ih a i Homelnicu sens al cuvfntului, un om în permanenţă
comunişti care. din conştiinţa ro lu lu i lor, noi au cîsliqat teren şi o dată cu aceasta din Hunedoara. loan Lupu si M iro n Lozăr capabil de acţiune, care se instruieşte si
si-au făcut din înfăptuirea po liticii p a rtid u ­ — încrederea. tiare să nu maî fie necesare lacăte si ca rea pe care membrii de partid o simt fată din Deva, Teodor Mureşan din Orăslie. învaţă si pc cei din jur, care conduce po ­
lui principala lor preocupare si ţin la a­ elevii să se servească cu rechizite şî lu ­ de modul cum este pregătit schimbul dc Şirul oam enilor care sc dăruiesc cu p ri­ litic o colectivitote. Tocmai pentru aceste
ceasta ca la un lucru de marc preţ. îmi Tovarăşul care relata acest episod sub­ cruri personale de la chioşcul şcolii. Dc mîine sosinţă cauv.ci partidului, triu m fu lu i socia­ trăsături, comuniştii sînl respectat!, iar
aduc aminte că la un moment dat s-o pus linia că după ce reuşita a devenit evi­ ani de zile nu a evul loc nici un caz do In această nobilă activitate, un rol Mo­ lismului, este practic nesfirşil. li întîlneşti cu vin tu l sî fapta Ie sînt urmate.
problema schimbării tehnologiei de lucru, dentă, toti cei care pledau pentru in tro ­ la rilo r îl arc exemplul personal. Astăzi, In toate activităţile pe care le desfăşoară
a sistemului de armare, precum şi in tro ­ ducerea noilor maşini au respirat uşuraţi. sustragere. Este neîndoios că învătînd să organizaţiile dc partid .* in birourile o rg a ­
ducerii unui nou tip de maşini de Încăr­ Cineva a şi exclama! : respecte bunurile personale ale colegilor, Tineri» găsesc modelul lor de viată in e- nizaţiilor de bază si comitetele de partid,
cat, care, prezumtiv, dădeau rezultate mai — Norocul nostru că a mers bine, altfel v iito rii m uncitori vor respecta si pro prie­ xcm plul comuniştilor- — palriolism în flă ­ în activele dc partid, în corpul de instruc­
bune. A vantajele trebuiau însă dovedite ce ne tăceam ? tatea socialistă, vor lupta pentru dezvol­ cărat, devotament, conştiinciozitate şi dis­ tori nesalariali. în rîndul celor aproape Pagină realizată de
IOAN MIRZA si
practic, pe viu. Cum să dovedim? A m spune că .n o ro c u l” acesta îşi are tarea el. ciplină în muncă, respect fată dc normele 2 200 lectori si propagandişti din judeţul CORNEL ARMEANU
nostru. Cine ar putea sâ-i evidenţieze pe
Cum, de altfel, ne-am obişnuit să proce­ semnificaţia lui. El stă in răspunderea cu ...Adunarea generală pentru dare dc sca­ vieţii sociale. toti ?
*