Page 71 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 71
D A R E A D E S E A M A
asupra activităţii Comitetului judeţean de partid
p re ze n ta tă de to va ră şu l loachim M oga
!n prima parte a dării de tone fler In concentrate, 1000 m c cherestea şl peste 100.000 valorificarea con diţiilor şl po- construcţiei economice şl so- fnvfltâm întuîul de 10 ani, pen
seamă au fost relevate condi m c cherestea răşinoase, 190 m c masă lemnoasă, toate a- s lb ililă lilo r existente. In multe cial-culturale sînt bine pregă tru ridicarea nivelu lu i de pre
ţiile In care s-a desfăşurat si tone carne şi alte produse im flîndu-se în parchetele nelichi unltăli nu sint rezolvate pro tite din punct de vedere pro gătire al elevilor din şcolile de
se desfăşoară activitatea com i portante în valoare de 146 m i date TEXT PRESCURTAT blemele privind asigurarea ba fesional şi politic, muncind cu toate gradele.
tetului judeţean, organelor şi lioane lei Importante cantităţi de p ro zei furajere. îng rijire a şi a li pasiune şi abnegaţie pentru în Ţlnlnd seama de faptul ®ă
organizaţiilor de partid, colec Productivitatea muncii a lost duse se pierd şi ca urmare a mentaţia raţională a animale făptuirea sarcinilor încred in In judeţul nostru îşi desfăşoa
tivelor de muncă din judeţul îndeplinită în proporţie de nereallzării parametrilor pro lor, adăposllrea corespunzătoa ţate. In noile organe de partid ră activitatea un număr mare
Hunedoara, subliniindii-se efor 102,5 la sută, întregul spor de iectaţi la unele obiective in re a efectivelor existente, per au fost aleşi cel mai preqâtill de şcoli profesionale, tehnice
tu rile susţinute ale Întregului producţie oblinîndu-sc pe a dustriale. La mina Dîlja, de e manentizarea în g rijito rilo r. Ţoa comunişti, oameni cu In iţia ti şi licee de specialitate, va tre
popor, sub conducerea parti ceastă cale. La export s-au l i xemplu, cu toate că s-au chel itor să ne concentrăm atenţia ocupare pentru extinderea me le acestea s-au repercutat ne vă. cu prestigiu şl autoritate bui să se acorde In continuare
dului, pentru înfăptuirea d i vrat. peste sarcinile contrac tuit 84 la sulă din fondurile a în şi mai mare măsură pentru todelor industriale de execuţie. gativ asupra producţiei, a ve In muncă, familie şl societate. toată atenţia Îm bunătăţirii pro
rectivelor Congresului al IX- tuale. produse în valoare de locate pentru dezvoltarea capa eliminarea tuturor neajunsuri Rămlneri in urmă există şl niturilor, a întregii activităţi A lă tu ri de cadrele cu activita cesului Instrucliv-educatlv în
lea şi ale Conferinţei Naţiona 30 milioane lei. Prin îmbună cităţii, în acest an se va realiza lor semnalate, pentru im prim a la lucrările m iniere subterane, economico-financiarc a C.A.P. te îndelungată şi cu experien vederea rid icării n ivelu lu i de
le a P.C.R privind perfecţio tăţirea activită ţii economico- doar 40 la sută din producţia rea unei înalte răspunderi şi ceea cc influenţează ne favo In acest an. de exemplu, ţă au fost promovaţi m ulţi ti pregătire teoretică ş! practică
narea economiei şi a vieţii so financlare, pe 9 luni au fost preconizată, instalaţiile uzine conştiinţe profesionale, pentru rabil asupra gradului de asi- producţia medie de lapte pe neri care participă cu entu al v iito rilo r muncitori, maiştri
ciale, lărgirea şi odincireo de realizate beneficii peste plan lor de preparare de la Coro- satisfacerea în cele mal bune qurare cu rezerve deschise. cap de vacă furajată este de ziasm şi spirit de răspundere şi tehnicieni.
mocraţiei socialiste, întărirea în valoare de 44 milioane lei leşti. Teliuc, carierei de calcar conditiuni a exigenţelor me Ţinînd seama de importanta numai I 100 litri, cu aproape la îndeplinirea sarcinilor. Prin sprijin irea şl îndrum a
continuă a unităţii moral-po- Partidul şi stalul nostru au de la Crăciuneşti şi altele, nu reu cresclnde ale beneficiari asigurării bazei de materii p ri 300 litri m ai mică <loctt cea Trebuie să arătăm însă că In rea atentă a muncii didactice
litice a poporului. adeziunea alocat în acest an judeţului au atins încă parametrii teh- lor. me necesare dezvoltării econo planificată, iar obligaţiile con activilalea b iro u rilo r com ite şl educative, Ia Institutul de
sa deplină fată de întreaga po Darea de seamă s-a referit miei naţionale, considerăm că tractuale s-au realizai în pro telor municipale de partid din mine din Petroşani s-a îm bu
Hunedoara fonduri de investi nico-economici proiectat). In a
litică internă şi externă a parti în continuare la sarcinile im în ju delui nostru s-a făcut pu porţie de numai 70 la sută la Deva şi Petroşani, a comitete nătăţit activitatea de pregătire
ţii de peste 2,6 miliarde lei fară de acestea, pe judeţ sint
dului şi statului nostru. portante puse de conducerea ţin în ultim ii ani pentru des lapte, 80 la sută la carne şl 83 lor orăşeneşti Orăştie, Pelrila, a v iito rilo r in gineri m ineri. A
Ca urmare, au fost conslruilo noutilizate fonduri fixe în va la sută la lină. Din întreaga
Darea de seamă s-a ocupat şt puse în funcţiune noi capa loare de aproape 200 m ilioa partidului în fata organizaţi coperirea şl punerea în e vi producţie de lapte, doar 40 la Vulcan, Călan, a unor comi ceastă preocupare va trebui in
apoi de măsurile luate, meto cităţi de producţie, cum sînt s ne lei. ilo r de partid, a tuturor colec dentă a noi rezerve de sub sută reprezintă producţia m a r tete comunale de parlid s-au tensificată în v iito r şi mal m ult
dele folosite de comitetul Ju lam inorul bluming de 1300 mm, In vederea lichid ării neajun tive lo r de muncă, privind creş stanţe minerale utile. Criticî- fă manifestat neajunsuri fn plani In scopul rid ică rii nive lu lu i gene
deţean, de organele $i organi noi secţii de prelucrare a mar- surilor, a utilizării mai efici terea continuă a eficientei *- 1c aduse de tovarăşul Nicolae Rezultate nesatisfăcătoare Ia ficarea şi organizarea muncii, ral al procesului de fnvăţămînt,
zaţiile de partid — ca urmare m urii la Simeria. balastiera ente a capacităţilor de produc conomice a activităţii de pro Ceauşescu la recenta plenară producţia animalieră au înre mobilizarea com uniştilor la Ih- al m uncii de cercetare ş tiin ţi
a con d iţiilo r create prin îm Şăuleşti, secţia de cahle de la ţie, este necesar ca organele ducţie. Preocupîndu-se dc în a C.C. al P.C.R. privind acţiu gistrat $1 întreprinderile agri făptuirea sarcinilor ce le re fică, de întărire a legăturii cu
bunătăţirea organizării admi- I.M.C. Blrcea. s-a modernizat şt organizaţiile de partid, sin deplinirea planului de beneficii, nile de prospectare şi punere cole de stat. Din estimările fă vin. In cadrul m unicipiului H u întrep rind erile cu p ro fil m i
nistra tiv-lerlto ria le a tării — lam inorul de 800 mm, s-ou e dicat şi U.T.C., comitetele do marea m ajoritate a întrep rin în valoare a m ateriilor prime, cute, reiese că ele v o r încheia nedoara, oraşelor Lupeni, Si nier.
pentru ridicarea nivelului în xecutat lucrări de deschideri direcţie din unităţile econo derilor vor încheia acest an precum si punerea în valoare a acest an cu 200 litri lapte pc meria, comunelor Zam, Băcia, Perfecţlonîndu-şi activitatea
tregii activităţi politice, econo şl pregătiri pentru a pune în mice ale judeţului să acorde o cu un bilanţ pozitiv. Cu toate rezervelor cunoscute sînt per cap de vacă furajată sub media Certej avem încă organizaţii în toate domeniile, pa rtidu l
mice şi de stat. In vederea în exploatare noi cîm puri minie atenţie sporită acestor proble acestea, zece întreprinderi nn fect valabile si pentru activi planificată. De asemenea, nu de partid care nu dovedesc su nostru manifestă o grijă per
făp tuirii sarcinilor izvorîte din re în Valea Jiului, la Telluc. me şi să adopte măsuri p o liti şi-au realizat nivelul p la n ifi tatea desfăşurată de către Co vor realiza sporul de creştere ficientă Iniţiativă, operativitate manentă pentru întărirea legă
programul măreţ de dezvoltare Chelar şi Ţebea. ce şl organizatorice corespun cat al cheltuielilor la 1000 de m itetul de Stat al Geologiei şl în greutate la porci şl taurine. şi preocupare pentru a găsi tu rii cu masele, pentru atra
şi înflo rire continuă a econo Organizaţia judeţeană de zătoare pentru îmbunătăţirea lei producţie marfă. Pot li a- M in isterul M inelor in judeţul cele mai corespunzătoare so gerea lor mal efectivă la con
miei şi culturii. m lntite C.S.H., 1. M. Barza şl nostru. Deşi parcul de maşini şi trac lu ţii în rezolvarea problemelor, ducerea şl înfăptuirea operei
partid a manifestat preocupare activităţii. Intlrzio ri în execuţie se con toare destinat ag ricu lturii a
Preocupîndu-se îndeaproape permanentă pentru realizarea Cu toate că în acest an în Deva, 1. F. Orăştie şi Petro crescut, unităţile I.M.A. nu în aşteptînd de cele mai multe de desăvîrşire a construcţiei, so
de traducerea în viaţă a sarci sarcinilor din agricultură. A treprinderile realizează sarcini şani. Cauzele nerealizării aces- stată şi la construcţiile social- treţin în condiţii optime utila ori sarcini şi indicaţii de la cialiste. +
n ilo r izvorîte din documentele crescut volum ul lucrărilor me le de creştere a productivităţii 1 uI Indicator constau în slaba culturale. Comitetul executiv jele din dotare, nu le folosesc judeţ. In cadrul comitetelor d * In lumina in dica ţiilor condu
partidului, comitetul judeţean canizate, iar In sectorul zooteh muncii, trebuie să spunem că organizare a producţiei, lipsa al consiliului popular judeţean la întreaga capacitate. Din cau partid din Geoagiu, Burjuc, cerii partidului, comitetul ju
a Întreprins o serie de acţi nic s-an obţinut unele rezul sînlem încă departe de a e p u i spiritului gospodăresc în păs s-a ocupat Insuficient de pre za deselor defecţiuni, a lipsei Rîu de M ori, Bretea Română, deţean a ajutat organizaţiile
uni majore în principalele sec tate în profilarea pro du cţiei za posibilităţile existente. Deşi trarea şi manipularea materia darea la termen a documenta de preocupare pentru o mai Tomeşli $i altele, nu se asi de masă la îndeplinirea în mai
toare de activitate, Insistlnd tn s-a asigurat o mai bună folo întreprinderile miniere şi s i lelor şi utilajelor, în depăşirea ţiilo r şi stabilirea amplasa bună organizare a muncii, vo gură Încă o îmbinare arm oni bune con diţii a sarcinilor pe
mod deosebit asupra industriei sire a bazei furajere. derurgice, în care există un consum urilor normate de mate mentelor pentru unele obiec lumul de lucrări efectuate me oasă a muncii colective cu răs linia educării oamenilor m un
m iniere şi siderurgice, care U nităţile aqricole din jude mare volum de muncă grea. rii prime sl materiale. în folo tive cuprinse în plan. Există canizat nu se ridică la nivelul punderea personală în rezol c ii în spiritul răspunderii fată
sînt preponderente în econo ţul nostru au con tribu it In a au beneficiat dc fonduri im sirea neraţională a mijloacelor mari restante îndeosebi la In posibilităţilor şi al condiţiilor varea operativă a sarcinilor. de obligaţiile ce le au la locul
mia judeţului. S-a acordat o cest an la fondul de stat cu portante de investiţii, com ite de transport A stfe l Combina tră rile de amenajări la Liceul existente. Cele mal multe organizaţii de muncă şi în viata socială.
industrial din Deva, şcoala din
atenţie deosebită înfăptuirii in 12 500 tone qrîu, 6 900 tone tele de direcţie s-au preocupat tul siderurgic Hunedoara a de In v iito r accentul trebuie de partid au desfăşurat o sus M em b rii birou lui com itetului
dicaţiilor conducerii partidului porum b şt 4 200 tone cartofi. insuficient de achiziţionarea păşit consumul planificat de Bărbăteni. atelierul mecanic ţinută muncă politico-organlza- judeţean ou participat direct
în vederea perfecţionării for Creşterii producţiei indus celor mai adecvate utilaje. M a cocs cu 20000 tone, Iar la u ti Deva. complexul comercial de pus pe realizarea unor obiec torică de întărire a rîndu rilo r la analizele efectuate fn cadrul
melor si metodelor de condu triale şi agricole i-a cores şinile de tăiat şi încărcat din laj de turnare cu 2 000 tone. la Vulcan, creşa sl grădiniţa tive hotărîtoare pentru dezvol partidului. Au existat totuşi şt consiliului sindical judeţean,
cere a economiei, organizării puns o îmbunătăţire perma unele exploatări miniere se u* Uzina , V icto ria " Călan a con din Petroşani si la alte lucrări. tarea cooperativelor agricole în acest domeniu o serie de organizaţiilor de tineret si fe
superioare a producţiei şl a nentă a nivelu lu i de viată al lilizează mult sub capacitatea sumat peste prevederi 1400 Comitetul judeţean, comite de producţie, a l.A.S. şi I.M .A , lipsuri şi neajunsuri. In un®ln meilor, consiliului popular ju
muncii, introducerii tn proce celor ce muncesc. Fată de a nominală. tone cocs-petrol şi 350 tone tele municipale şi orăşeneşti în vederea sporirii continue a sectoare de activitate, ca de deţean. Ca urmare, putem a fir
producţiei agricole şl îmbună
sul muncii a unor metode mai nul 1966, salariile tuturor ca Este necesar ca organizaţi metal pentru piese turnate. In dc partid, comitetele de partid exemplu în întreprinderile fo ma că munca acestora s-a îm
eficiente. Acţiunea de consti tegoriilor de oameni ai muncii ile de parlld, de sindicat, tine Valea Jiului, la lucrările de in şi organizaţiile de bază din tăţirii activităţii lor economi- restiere, de construcţii, în bunătăţit, ele educîndu-$i o
tuire a comitetelor de direcţie din judeţ au crescut cu 11 la ret şi conducerile tehnico-ad- vestiţii subterane s-au consu întrep rind erile de construcţii, co-financiare. V o r trebui re C i A. P. si comerţ, num ărul contribuţie moi mare la re a li
din unităţile economice a fost sulă. Volum ul vin zărilor cu m inislrative să aibă In centrul mat suplimentar 2.000 m c beneficiarii de investiţii şi u- zolvate cu toată răspunderea m em brilor de partid continuă zarea planului de producţie,
problemele de planificare
M
condusă nemijlocit, acordîn- amănuntul se prelimină a fl preocupărilor problema creşte lemn de mină. 6 milioane kW h nită lile de proiectare, trebuie să fie mai scăzut fală de po gospodărirea şl înfrumuseţarea
du-sc acestora ajutor pentru a cu 10 la sută mai mare decît rii gradului de mecanizare şi enerqie electrică si 27 m ilioa să facă din realizarea Integra organizare a muncii în C.A.P., % sibilităţi. localităţilor, în activitatea cul-
deveni organe de muncă colec în 1966. Din fondurile centra automatizare atîl a lucrărilor ne mc aer comprimat. lă şî ritmică a planului o pre de aplicare a celor mai cores Este necesar ca şi în v iito r tnral-educativă, obştească sl
tivă, în stare să aplice în v ia lizate ale statului. în ultim ii din abataje, cît mai cu seamă La depăşirea cheltuielilor pe ocupare majoră, să analizeze punzătoare forme de cointere să asigurăm întărirea neconte de slat.
tă atrib uţiile si răspunderile ce doi ani au fost construite pes a transportului pe verticală si 1000 lei producţie maiifă a con etapă cu etapă stadiul fizic al sare materială a membrilor co nită a rîn d u rilo r partidului prin
le revin. te 6500 apartamente $i 74 săli tribuit şi volum ul ma|e de re lucrărilor pe fiecare obiectiv, operatori în scopul mobilizării primirea în rîndurile sale a ce Va trebui ca şl fn continuare
orizontala, deoarece este cu buturi şi cheltuieli neeconomi- să ia măsuri pentru reduce lor active la efectuarea In bune să le acordăm tot sprijin ul în
In perioada la care ne refe de clasă, a fost pus în (uncii- noscut faptul că pro du ctivita coase, ce însumează, pe ansam rea ponderii construcţiilor din condiţii a tuturor lucrărilor a- lor mai înaintaţi muncitori, ţă deosebi în direcţia perfecţio
rim — se arată în darea de une un modern complex spi tea realizată pe mină scade de blul judeţului. 101 milioane lei, totalul investiţiilor, scurtarea qricole. Este necesar In acelaşi rani si intelectuali, oameni care nării stilu lu i $1 metodelor lor
seamă — au fost organizate talicesc cu o capacitate de 700 circa trei ori fată de cea ob din care 82 milioane la C.S.H , duratei de execuţie. îmbunătă tim p să se manifeste mai m ul prin munca lor dovedesc că de muncă şl a În tă ririi răspun
şedinţe comune ale birou lui co paturi Au fost extinse reţele ţinută in abataj. Trebuie lua 8 milioane la C C .V J . 3 m ili ţirea calităţii lu crărilor de re tă grijă pentru folosirea ra ţio merită Înaltul titlu de membru derii fiecărui comunist care lu
m itetului judeţean de partid cu le de canalizare, de apă şi gaz. te, do asemenea, măsuri pen oane la U V. Călan si 2 m ili zistenţă şl finisaj sl consirui- nală a păm intului $1 redarea al Partidului Comunist Român. crează în conducerea acestor
comitetul executiv al consiliu «-a îmbunătăţii transportul în tru mecanizarea lu crărilor in oane lei la înireprinderile fo rea de locuinţe cu grad de con In producţia agricolă a tuturor M unca dc propagandă a fost organizaţii.
lui popular judeţean şi colegi comun, s-au mărit zonele ver/.i. depozitele de lemn şi bollari. restiere. fort diversificat suprafeţelor in vederea înlă axată pe studierea şi însuşi
ile m inisterelor minelor şi in Pentru protecţia muncii s-au Deşi problema mecanizării o- turării risipei. rea documentelor Congresului De curînd au fost create con
dustriei metalurgice, în cadrul cheltuit 66 milioane lei peratiilor de încărcare-descăr- Insuficientă preocupare a e In continuare sînt relevate al IX-lea. Conferinţei Naţionale siliile Frontului U nltătll Socia
cărora s-au stabilit măsuri mo Succesele obţinute în toate carc de ia C.S.H. se discută de xistat în direcţia prevenirii şi sarcinile caro stau în fala u- Pe lînqă rezultatele bune ob si ale plenarelor C.C al P.C.R., liste Ia toate nivelele. In p rin
r il e să ducă la rezolvarea u domeniile sini indisolubil le mai mulţi ani. toluşi pină a lichidării stocurilor supranor- nilătilor de transport C.F.R. sl ţinute de către comerţul de o bogatei activităţi desfăşurate cipal, consiliile Frontului U n i
nor probleme hotărîtoare pen gale de îndrumarea si s p riji cum nu s-a rezolvat. Se mani matîve. Pe judeţ ele se ridică auto. necesitatea ca organiza stat şi cooperatist, darea de de Partidul Comunist Român tăţii Socialiste participă activ
tru dezvoltarea economiei ju nul prim it din partea conduce festă incă strangulări la capa la pesle 150 milioane lei. Pe ţiile de partid, sindicat, U.TC. scamă a arătat că şi în acest pe plan intern şi internaţional. la înfăptuirea po liticii Interne
deţului. M em brii birou lui co rii partidului. Cu diferite p ri citatea do descărcare a m ateri seama acestor im obilizări, îm şi comitetele de direcţie să a domeniu există o seric de nea S-au luat măsuri de organizare sl externe a partidului şl sta
m itetului judeţean au fosl re lejuri. între care si cu ocazia ilor primo de masă. de manipu prum uturile restante se cifrea dopte măsuri hotărîle pentru junsuri. O rganizaţiile de parlid, a invătâm fntului de partid în tului. la dezvoltarea, gospodă
partizaţi pe întreprinderi in vizitei făcute in Valea Jiului, lare a produselor refractare, ză la aproape 100 milioane lei. lichidarea abaterilor şi încălcă consiliile populare şi conduce raport cu cerinţele sporite ce rirea şi înfrumuseţarea locoli-
dustriale, şantiere de construc la sitrbălorirea centenarului ex feroaliajelor şi a altor materia pentru care se plătesc însem rilor Instrucţiunilor de lucru, rile organizaţiilor comerciale le ridică dezvoltarea vie ţii ®- tălîlor. organizează şi conduc
ţii si l.A.S, pentru a ajuta con ploatării industriale a cărbu le auxiliare. In acelaşi timp, nate dobînzi penalizatoare îmbunătăţirea disciplinei în s-au ocupat insuficient de stu conomice şi sociale a ju deţu campania electorală pentru a-
cret organizaţiile de partid, nelui. ne-ati fost dale în d ru în ajustajelc de la laminoare In unele întreprinderi, orga muncă $1 creşterea spiritului diul cererii dc consum şi de lui. leqerea de deputat! Tn Marea
sindicale, U.T.C. şi comitetele mări şi indicaţii preţioase pen operaţii grele de balotore, mar nizaţiile de parlid si comite de răspundere al tuturor sala aprovizionare a unităţilor cu Cu toate acestea, trebuie să A dunare Naţională $1 In con
m ărfuri în sortimente diferite
de direcţie în crearea con diţi tru îmbunătăţirea activităţii de care etc. se efectuează ma tele dc direcţie nu au urmărit ria ţilor spunem că In propaganda de siliile populare judeţean, m u
ilor necesare înd eplinirii pla partid, de stat $i economice. nual Toate acestea conduc Io cu atentîe modul cum se rea Ocup!ndu-se de problemele sl de calitate superioară. A lil partid se mai tac simţite fe nicipale. orăşeneşti şi com u
nului de producţie. Trecînd la analiza rezerve ocuparea unor importanle fo r lizează structura planificată a agriculturii, darea de scamă a la oraşe cit şi la sate au fost nomene de formalism, de abor nale. O rganizaţiile de partid
uncie goluri în aprovizionare,
vor trebui să sprijine îndea
La indicaţia conducerii pa rti lor si deficientelor care mai e- te de muncă in activităţi au xi sortimentelor, neexecutind li remarcat ; Condiţiile de climă îndeosebi cu produse de sezon. dare a unor probleme la gene proape activitatea lor, să le
d u lu i în fiecare întreprindere xislă in unele compartimente liare şl creează greutăţi în u ti nele produse cu caracteristici Si sol. tradiţia si experienţa La acestea se adaugă şi slaba ral. O rganizaţiile de partid m u ajute permanent în exercita
au fosl constituite com parti de activitate, a cauzelor care lizarea raţională a parcului de superioare cum ar f i : cărbune dobîndită in decursul anilor, deservire a cumpărătorilor, a- nicipale, orăşeneşti şi comuno- rea a trib u ţiilo r ce Ie revin.
mente de organizare superioară le-au generat şi măsurilor re vagoane C.F.R. energetic, otel aliat $ a., ceea rezultatele obţinute in multe litudlnea lipsită de receptivitate le se ocupă insuficient de îm
a producţiei şi A muncii, care se impun în viitor, darea de Productivitatea muncii este re a influenţai negativ preţu unltătl. demonstrează că avem a unor lucrători din comerţul bunătăţirea conţinutului m un Referindu-se. în încheiere, la
au elaborat studii şi cercetări, seamă a a ră ta t: influenţată negativ şi de unele rile medii de vînzare. De ase posibilităţi mai mari de spori de stal şi cooperatist. cii educative, de ridicarea com sarcinile de v iito r, darea de
pe baza cărora s-au luat mă Trebuie spus că rezultatele lipsuri cc se manifestă în fo menea. din rele 13 unităţi e- re a producţiei de cereale si ba tivităţii faţă de lipsurile ce seamă a s u b lin ia t:
suri de modernizare a produc eonomice planificate să lucreze îndeosebi de dezvoltare a sec Darea de seamă a analizat se mai manifestă în unităţile fn economia ju deţului — In
obţinute nu reflectă înlrn lotul losirea foitei de muncă, res
ţiei şi de orientare a activi n i dotaţii. 6 au depăşit fondu toarelor zootehnic şi pomicol. în continuare probleme legale industriale, agricole şi in sti dustrie, agricultură, construc
posibilităţile de care dispunem; pectarea program ului de lucru rile alocate eu 9.3 milioane lei de creşterea capacităţii orga
tăţii întrep rind erilor în per ele nu sint la nivelul dotării şi utilizarea fondului de timp Analiza activităţii coopera tuţii. ţii — în toate dom eniile v ie
spectiva In bună măsură, stu tehnice şi a experienţei acu In multe întreprinderi, numă Ridicarea nivelului tehnic şl tivelor agricole de producţie nizatorice şl a competentei o r Sarcinile mari re le avem de ţii sociale se ridică noi sarcini
diile efectuate şi aplicate şi-an mulate în conducerea şi orga rul absentelor nemotivalo. al a gradului de rentabilitate a si a întrep rind erilor agricole ganelor şi organizaţiilor de rezolvat impun o mai mare pre impuse de mersul înainte al
dovedii eficienţa La I .C S H , unităţilor Impune ca organiza de stat. evidenţiază faptul că partid, munca de educaţie pa r ocupare pentru îmbunătăţirea întregii noastre societăţi.
nizarea producţiei. In fiecare în vo irilo r şi concediilor lără
prin aplicarea metodei „drum ului ţiile de parlid. sindicale, U.TC. rezultatele obţinute nu sînt la tinică, conducerea activităţii I- slilului de muncă al organelor
întreprindere există încă în plată eslc încă marc dcologlce, Snvătămîntulul şl Pentru -anul 1969 se pre ve
c ritic" şi a altor măsuri, s-a semnate rezerve de creştere a şi comitetele de direcţie să do nivelul posibilităţilor de care de partid In conducerea şi des de realizarea unei producţii
asigurat o programare mal ju producţiei şi productivităţii Fste necesar ca noul comitet vedească mai multă receptivi dispunem Intr-un număr în culturii făşurarea propagandei. M em globale Industriale de peste
dicioasă a lucrărilor, ceea cc a muncii, de îmbunătăţire a ca judeţean care va fi ales. cele tate şi răspundere fală de mo semnat de cooperative si fe r Sarcinile mari şl complexe brii comitetelor judeţean, m u 13.7 m iliarde lei Producţia de
permis ca durata de execuţie lalte organe şi organizaţii dc dernizarea producţiei. Condu me. lucrările de însămtntări. stabilite de Congresul al IX- nicipale şi orăşeneşti, activiş cărbune va ajunge la circa 7,6
lităţii. de reducere a cheltuie partid, sindical şi tinerel, con
a lam inorului blnminq 1.100 să lilo r materiale şi sporire a a- cerea si programarea produc do întreţinere si recoltare a lea, de Conferinţa Naţională si ti) de parlid, din aparatul de m ilioane tone, de fier fn co n
fio redusă cu aproape 90 de rum ulărilor. ducerile administrative, să ia ţiei. sistemul informaţional, culturilor, se desfăşoară ane de plenarele CC. al P.C.R. in stat şi economic trebuie să par centrate la aproape 700 000
z ile ; la C S li., prin realizarea Rezultatele obţinute pe I \ măsuri pentru aplicarea întoc perfecţionarea proceselor teh voios U .J C .A P şi Direcţia vederea dezvoltării industriei, ticipe ne m ijlocit la munca de tone, tar de enerqie electrică
unei forme constructive adcc- luni au fosl dim inuate de li mai a H otărîrii C.C. al P.C.R. nologice, îmbunătălirca carac agricolă, orqanizatiile de partid. agriculturii, a activităţii so- Informare politică a mem brilor la 2,4 (mîli-arde kW h, In aceeaşi
vale a lăncii şi intensificarea şi a Consiliului de M in iştri cu teristicilor tchnico-economicc t ’ T.C. si consiliile populare c ia l-o iltu ra lc au impus orga de parlld si a celorlalţi oa perioadă se v o r produce circa
nele întreprinderi, îndeosebi privire Io reglementarea pro-
in suflă rii oxiqenului în cup cele forestiere, care nu si-au ale produselor şi creşterea pro nu au luat măsuri care să asi nizaţiei judeţene de partid per meni ai muncii. 1.7 m ilioa ne tone fontă, aproa
toarele Siemens-Martin, s-a ob îndeplinit planul la loti indica qramului de lucru şi întărirea du ctivităţii trebuie să stea per gure mobilizarea tuturo r mem fecţionarea continuă a meto Desfăşurlnd o activitate mal pe 2,9 m ilioane tone otel, pes
ţinut o producţie suplimenta torii. disciplinei manent în atenţia lor, mobili- b rilo r cooperatori la executarea delor $i stilului de muncă, lua bogată In conţinut, 'casele de te 1,9 m ilio a n e tone lam inate
ră. numai ta cuptorul nr. 7 de Neajunsuri s-au manifestat In continuare, in darea de zînd colectivele de orqanizaro în cele mai bune conditiuni a rea unor măsuri menite să du cultură, cluburile, căminele c u l fin ite pline şl alte produse.
peste 40 000 lone otel. Prin ex — In perioada la care se refe scamă este evidenţiată creşte şllintifică a producţiei şi a lucrărilor agricole. Avem situa că la întărirea vieţii interne d® turale, bibliotecile st celelalte Din v o lu m u l In ve stiţiilo r e-
tinderea susţinerii abatajelor rea nivelului calitativ al pro muncii Ia finalizarea măsuri ţii cînd cooperative agricole de partid, îmbunătăţirea structurii locate pentru anul v iito r, cea
ră darea de seamă — în folo institu ţii de cultură Îşi aduc
cu stîlpi hidraulici şi grinzi în duselor. ilustrata prin îmbogă lor stabilite si obţinerea efi producţie cu condiţii şl posi- oiganizalorice, ia creşterea tn
sirea capacităţilor de produc un aport însemnat la îmbogă m al <maîe pa rte va fi destinată
consolă, s-a redus consumul ţirea gamei sortimentale, asi cientei scontate b ililu ti asemănătoare. oblln continuare a rolulu i de con
ţie însemnate pierderi dc pro ţirea vieţii spirituale a oame dezvoltării în con tinu are e r a
specific la lemnul de mină cu ducţie au reztillat din staţio milarea unui număr însemnat O atenţie corespunzătoare rezultate diferite Astfel, co ducător al partidului fn toate nilo r muncii din judeţul nos
1.4 m c la 1000 tone cărbune narea agregatelor, ca urmare de produse cu parametri supe este acordată în darea de sea operativa agricolă din Sime domeniile. tru. Mal sînt însă cazuri cînd m u rilo r economice de bază.
extras, contribuind la creşterea riori, îmbunătăţirea aspectului ria a obţinui 2.506 kg qrîu la In jurul organelor de parlid îndeplinirea acestora Im pu
a avariilor, deranjamentelor mă activităţii de investitlî- activitatea se desfăşoară un ila
p ro d u c liv ilă ţii fizice In unele mecanice $i tehnice, a g o lu ri şt prezentarea produselor. T ot ha. în timp ce la aceeaşi c u l au fost atrase largi colective teral. esle săracă în c o n ţin u t ne din partea organelor şl o r
abataje ale minei Lupeni la odată este subliniat faptul ră construclii. In această direcţie, formate din cadre cu o bună ganizaţiilor de partid, a fiecă
lor în aprovizionarea tehnico- tură, cooperativa agricolă dîn ruptă de preocupările colecti
8.8 tone pe post. iar la Anî- materială. La C.S.H, In lunile in această direcţie mai sînt cu toate măsurile luate, con ti preqătirc politică şi profesio velor de muncă. rui comunist o muncă mai In
noasa la 7,6 lone. ianuarie şi februarie din acest multe de făcut. nuă să se manifeste încă nea Băcia — sat învecinat — a ob nală. specialişti din cele mai Antrenate direct In procesul tensă, mai sistematică, pă trun
Biroul com itetului judeţean an, s-a diminuat producţia cu In industria carboniferă ca junsuri. In cele II luni, planul ţinu i numai 1 500 kg; C.A.P din diferite domenii de activitate, complex de educare a maselor, să de fnaltă răspundere şl e x i
de partid a organizat colective c irca 12.000 tone fontă din cau litatea producţiei brute extra anual s-a realizat In proporţie Halpq a recollat peste 3 G00 kg roalizindii-se în felul aresta o in stituţiile de artă şl cultură, genţă. Comitetul judeţean, co
din activişti de partid .şl spe ze nerespeclăril prescripţiilor se nu se ridică la nivelul ce porumb boabe la ha. pc cîlă conducere mai compelenlă. mal presa locală — sub conducerea mitetele municipale, orăşeneşti
cialişti. care au analizat posi tehnologice şi cu 6.000 tone o rinţelor, fapt ce are repercu de numai 85,7 la sulă, iar cel vreme C .A P din Sîntămăria- operativă şi mai eficientă. Co organizaţiilor de partid — vor şi comunale de partid trebuie
mitetele jude(ean, municipal**
b ilită ţile de creştere a in d ici tel din cauza neaprovizionării siuni negative asupra randa de construcţii-montaj de 90,8 la orăşeneşti şi comunale s-au trebui să-şl perfecţioneze for să dea dovadă în continuare de
lor de utilizare a capacităţilor n i dolomilă metalurgică In mentelor dc preparare, u tili sulă. Cele mai mari ramînerl Orlea abia 1000 kg; coopera mele şi metodele de muncă, competentă sporită în condu
de producţie şi atingerea pa sectorul de laminoare se men zării capacităţilor de produc îri urmă s-au înregistrat la torii din satul Hărău au ob ţi preocupat de dezvoltarea de să-şi aducă întreaga contribu cerea activităţii economice, po
mocraţiei socialiste, do asigu
ram etrilor proiectaţi la noile ţin încă ridicate staţionările ţie, costurilor dc labricatic. nut o producţie medie de 15.000 ţie Ia cunoaşterea şi însuşirea litice şi soclal-culturale, să fo
obiective, reducerea cheltuieli accidentale. La minele din V a C onţinutul de n ip ru în mine C C .V J., I. M. Hunedoara. în kg cartofi la ha, în timp ce v e rarea cadrului organizatoric temeinică de către oamenii losească mai mult întregul ac
lor materiale de producţie, fo lea Jiului, datorită lipsurilor reul extras )a Deva a scăzut, treprinderea de prefabricate din cinii lor din Şoimus, numai pentru olraqerca toi mal la r muncii a hotărîrilor partidului tiv de partid, cadrele de spe
gă sl participarea efectivă a
losirea raţională a forţei de organizatorice $i nefolosirii n- iar la I. M. Hunedoara, depă beton Cristur, Direcţia regio oamenilor muncii la condure- şi statului, )a educarea lor în cialişti din toate domeniile de
muncă, rentabilizarea produse lilajelo r din dotare, se reali şirea conţinutului de fier fn nală C.F.R. 6000 k(| de pe aceeaşi unitate rea trebu rilo r economice, de spiritul patriotism ului socialist, activitate.
lor sl alte căi de sporire a e zează viteze mici de avansare concentrate se realizează prin de suprafaţă. slat şl obşteşti. al respectării legalităţii, Ia cul Organizaţia noastră judeţea
ficienţei economico a întrep rin în abataje, cu consecinţe defa Nerealizările se daloresc sla In continuare, darea de sea tivarea şi dezvoltarea trăsătu- nă de partid dispune de cadre
de
judeţeană
Organizaţia
derilor. Ca urmare a e fo rtu ri vorabile asupra producţiei ex prelucrarea m inereurilor brute bei preocupări a beneficiari mă a analizat deficientele care partid se prezintă ta actuala riio r noi ale omului soriclălii cu experienţă sl cu o bogată
lor depuse de către organiza trase. O situaţie similară exis mai bogate tn continui, neva* lor pentru asigurarea din timp există în C.A.P. şi l.A.S. in (e conferinţă cu rezultate bune. noastre conlemporane. pregătire politico-ideologică si
ţiile de partid, sindical, a co tă şi la !. M. Barza In în lorilicindu-se în măsură sufi a documentaţiilor, amplasamen priveşte pomicultura si legum i stil sub aspert organizatoric C om iletul judeţean de partid profesională, devotate cauzei
lectivelor de muncă din unită treprinderile forestiere de Ia cientă şi m inerenrile sărace. telor şi utilajelor tehnologice cultura — domenii în care e- cj» şl Ideoloqic. I_o ! decem socialismului, pătrunse de răs
ţile economice, sarcinile de Orăştie. Petroşani şl Haleg. ca Combinatul siderurgic Hune necesare. La această situaţie a xislă reale posibilităţi de spo brie a c numărul mem brilor a acordat o atenţie sporită în- pundere pentru înfăptuirea în
vătăm întului de stat, muncii
plan pe anul in curs vor li urmare a lipsei de corelare în doara nici pînâ In prezent nu contribuit insă si activitatea rire a producţiei. de partid a fost de peste de instruire şi educare a tine mod neabătut a sarcinilor tra
îndeplinile şi dopăşile. tre fazele de tăial-fasonaf şi a rezolvat problema omogeni nesatisfăcătoare a unor unilăli Cea mai importantă sursă de 63 400. ceea ce înseamnă că retului şcolar A clion în d în spi- sate de parlid.
Pe 11 luni. planul producţiei sros-apropiat. la unele depozite tăţii otelului, a constantei com de construcţii, printre care şan creştere a potenţialului econo fiecare al 6-lea cetăţean m a riltil directivelor plenarei C C .
globale industriale pc judeţ a finale sortarea lemnului nu se poziţiei chimice şi a caracte tierul 503 Bircea din cadrul mic. de sporire a ven iturilor ior es1e membru de parlid al P.C.R din aprilie a c. şi al Ne exprimăm convingerea
fost îndeplinit tn proporţie de tace corespunzător O rganizaţi risticilor fizii o-mo( anice a la Trustului 5 Braşov, şantierul cooperativelor agricole de pro- Po/.iiiv este faotul că 75 la su celorlalte documente de partid <ă toii comuniştii, strîns un iţi
101.2 ia sulă. iar planul pro ile de partid, do sindical. ale minatelor hidro din V alea Jiului, şanlie dm ţie din judelui nostru o lă din numărul m em brilor de $r de stat caro stabilesc direc in ju rul C om ilotului Central,
ducţiei marfă vîndulă $i înca l ' T C şi comilelele de direc Sini încă frecvente ■ azuriii* rele T C M M. Hunedoara si constituie zootehnia Rezulla- nariid ist desfăşoară a ctiv ita ţiile de de/.vollare si perfec în frunte cu tovarăşul Nicolae
sată de f 01.55 la sulă S-au rea ţie din aceste întreprinderi nu cind se resping cererile be Petroşani. Rezultatele ncsatisfă- t< le ob(inute in o< est se< I*>t tea în fle r a producţiei mate ţionare a in vătăm înlului tn
lizat peste plan 34 milioane au manifestat suficientă preo ne,' i< io rilor pricind garantarea cătoarc pe şantierele de con sînt însă nesatislăctiloare. Uni- riale. i onstîinjnd o puternică concordantă cu cerinţele sn- Ceauşescu. vor munci cu în
k W h enerqie electrică, 40.000 cupare pentru rezolvarea pro unor caracteristici superioare strucţii îşi (fusese explit alia şi uneo judeţeană, consiliile dc forţă de m obilizare a oame < io lălii noastre. organizaţiile sufleţire şi abnegaţie pentru
lone fontă. 17 000 tone oţel. blemelor de producţie. Ca u r soţi condiţii «iperialo In slaba organizare o muncii, nilor muncii la fm bunălălirea de partid şi consiliile populfire înflorirea economică şi cultu
Avînd in vedere importanta aprovizionarea neritm iră ru io n ducere ale C A P şi cadre tnlreoîi activităţi economice.
.7 700 tone laminate finite. mare, pc 11 luni. nu s-au rea deosebită o c a iiUtţii produse maleriolo. folosirea incompletă le de specialul! au manifestat au asigurat condiţii pentru Ire- ralo a judeţului Hunedoara,
Cea mai mare parte a ca
49.000 tone cărbune brut. 5 400 lizai 18.000 m c buşteni, 3.500 lor, socotim necesar ca pe v i a utilajelor şi insulicienla pre o insuficientă atenţie fată de drelor din diferite sectoare ale ccrea la învă lâm inlu l de la pentru prosperitatea si măre
vlrsta de 6 ani, generalizarea
ţia patriei noastre scumpe.