Page 72 - Drumul_socialismului_1968_12

Lu crările C o n fe rin ţe i o rg a n iza ţie i ju d eţen e de p artid

C V V Î N T A R E A T O V A R Ă Ş V L V I Membrii Comitetului judeţean

de partid

I L I E V E R D E Ţ driş Gheorghe, Ardelean loan, Bălan Vichente, Bălan Elena, Blă*
Agachl Neculai, Almăşan Ştefan, Andronache Nicolae, An*

jan Leontîn, Bodea Eleonora, Boiangiu Raisa, Boeru Grigore,
Borza Elena, Boticiu Sabin, Bota Petru, Bulgărea Aurei, Cazacu
Tomo, Caţovelo Olivia, Ciriperiu Vasile, Colcer Aron, Cosmo Pe­
tru, Cosma loan, Constantlnescu Ovidiu, Cristea Aurel, Donllă
Nicolai, Demîan Floarea, Dineş Loghin, Domşody Hilda, Druker
oare, după părerea conduce­ ţoale perfecţionările aduse, e­ sum urilor de lemn şl metal turor nevoilor beneficiarilor de cultura plantelor de clmp, dar Adolf, Faur Viorel, Felea Liviu, Fodor loan, Fulga Cornel, Gaş-
r ii partidului, a guvernului xistă încă serioase rezerve trebuie ca organizaţiile de transport prin organizarea mui Diai cu seama in zootehnie, nu par Francisc, Gorcea M aria, Grigore Gheorghe, Herlea Ana, Ha*
(Urmare din pag. 1) nostru trebuie să stea în cen­ nevalorilicale, în ceea ce p ri­ partid, com llelelc de direcţie bună a muncii, întărirea disci­ sint dc natură să satisfacă ce­ ţegan loan, Irrmie loan, Knuff Martin, Kovacs Ferdinand, Lazâr
tru l activităţii pentru anul v ii­ veşte îmbunătăţirea indicilor a- să se preocupe mai Îndea­ plinei şi ordinii în procesul rinţele. Relcrindu-sc la exem­ David, Lazăr Miron, Lâpuşcd Aurel, Lungu Ion, Manughevici
tor, an hotărîtor în realiza­ lit intensivi d t şi extensivi de proape, trebuie să stabilească traficului feroviar. plul cooperatorilor din Simeria
ceste eforturi depuse să fe li­ rea întregului cincinol. utilizare a capacităţilor de holârîri ferme penlru aşeza­ In domeniul investiţiilor, ac­ care obţin producţii şi venituri Emanoil, Marca Viorica, M a ri; Eleno, Morculescu Nicolae, Mâ*
cit din toată Inim a organiza­ producţie Tovarăşul Ilie Verdet rea consumurilor pe bazele tivitatea pe totalul judeţului demne de laudă, vorbitorul a dean Maria, M ihâilâ Zorica, M oga toachlm, M old Gheorghe,
ţia de partid a ju de ţu lui H u ­ înainte de toate cîieva cu­ a citat o serie de date referi­ reale ale posibilităţilor fie­ s-a desfăşurat m ulţum itor tn subliniat necesitatea ca organi­ Nistor Aurel, Nieulescu loan, Ocoş Viorel, Ocolişan Aurelia,
nedoara şi, p rin organizaţia vinte despre nivelele cantita­ cărei unităţi. acest an, dar dacă pătrundem zaţiile de partid, consiliile Oprinescu Gheorghe, Păstrăv loan, Pleşa Emil, Popa Aron, Pârv
de partid, pe toţi oamenii tive ale producţiei Întrep rin­ toare la complexul de la m i­ în spatele cifrelor medii, des­ populare, folosind prestigiul şl Paulin, Petre Constantin, Pogea Brîncoveanu, Popa Sabin, Po*
muncii, toate colectivele din derilor m iniere şi siderurgic»' noare. Avem în vedere în a- Una din problemele deose­ auloritatea lor, capacitatea lor pescu Stelian, Ramba Mircea, Roican Georgef, Răvaş Păun, Re*
un ităţile noastre Industriale din judeţ. Dacă la o serie de ccsl scop măsuri penlru întă­ bit de importante pentru coperim o serie do lipsuri. de organizare şl mobilizare a pa; Ludovic, Roman Petru, Rusan leronîm, Sîrbu loan, Soo; An­
pre­
Tovarăşul Iiic Verdet a
rirea disciplinei, a ord in ii de
pentru rezultatele obţinute sl produse, admitem depăşiri de optimizarea tehnologiilor, de C.S.H. este respectarea pla­ zentat o serie de dale referi­ maselor de ţărani cooperatori drei, Stancu Gheorghe, Stan Nicolae, Stinea Nicolae, Szabo Ca*
să Je urăm succes fin activi­ plan numai In anumite con­ sporirea vitezelor de la m ina­ nului sortimental, a contrac­ toare la sectorul minier, crhi- să facă totul penlru ridicarea
tatea lo r de viito r. diţii, în ceea ce priveşte căr­ re, de scurtarea tim pului op ri­ telor cu beneficiarii. Din da­ cind deficientele existente şi ag ricu lturii hunedorene la ni­ rol, Tudorescu lu c ia Otilîo, Tritean Nicolae, Trip;a Ştefan, Tu*
In aceşti ani de muncă bunele, minereul de fier, m i­ tele caro le deţinem rezultă că dor Gheorghe, Turcu Pavel, Vasiu Gheorghe, Vrannay Ştefan,
rodnică pentru desăvlrslrea nereul de cupru concentrat, rilor accidentale şi pentru re­ în final C.S.H. şi-a realizat făcînd o serie de recomandări. velul bunelor ei iraditii, pentru 2amora Nicolae.
paraţii
construcţiei socialiste, politica fonta, otelul, laminatele, avem toate sarcinile de livrare. Dar In aceeaşi ordine de idei, în ca fiecare unitate agricola coo­
nevoie de pro du cţii c il mai Aceste probleme sint im p u­ slim cu totii cîte telefoane peratistă să devină un bogat
externă a pa rtidu lui şi statu­ actuala plenară a Comitetului
lu i nostru a urmat neabătut mari. Asemenea produse nu se de cerinţele etapei actuale, s-au dat şi cite in tervenţii au Central, cîl şi în conferinţă a fost izvor de produse agricole, de
lin ia trasată de Congresul al r o l fl niciodată de prisos ; de de dezvoltare a industriei ro­ trebuit să facă diverşi benefi­ criticat modul cum au conlucrat bunăstare pentru ţărănimea sa­ Membrii supleanţi ai
IX-lea al partidului, exprî- ele depin.de în mod hotărîtor mâneşti. In lumina acestor ciari. nu numai de la alte industria extractivă şi geolo­ telor de pe aceste meleaqurl.
asigurarea planului de apro­ cerinţe siderurqişlii de la Hu­ ministere, ci şi din cadrul Propun conferinţei ca în le­
m înd Interesele vitale -ale gia pentru a asigura rezerve
po po rulu i nostru, interesele vizionare a întregii industrii, nedoara au datoria ca, fără a propriului minister In legătură mai multe, ma! bune, şi valori­ gătură cu rezultatele nesatis-
cauzei păcii şi socialismului crearea de condiţii pentru slăbi preocuparea penlru spo­ cu dificultăţile survenite ca ficarea superioară a posibilităţi­ făcăloarc obţinute de uncie Comitetului judeţean de partid
sporirea realizărilor în toato rirea producţiei de metal, să urm are a nerespectării do
in întreaga lume. Toate acţiu­ lor de care dispunem. Vorbitorul cooperative în domeniul zoo­
nile noastre de politică ex­ ram urile. pună un accent deosebit pe către combinatul siderurqic a s-a referit la o serie de aspec­ tehniei şi în pomicultură să se
ternă s-au caracterizat pTin- Trebuie să arătăm că în ce­ latura intensivă a dezvoltării termenelor de livrare. te concrete în aclivitatea de organizeze o studiere largă a
tr-o profundă princip ia litate ea ce priveşte extracţia de în siderurgic, să se ocupe in ­ In condiţiile anului viitor, prospectare şi a accentuat sar­ cauzelor, sS se asigure o dez­ Agrimo Minerva, Ardeanu Viorica, Balisz Carol, Chiriţoiu Si*
avînd la bază prom ovarea ne­ cărbune cocsiflcabil. sarcinile tr-o măsură mult mai mare, cînd se cerc o mobilizare mai cinile care revin Comitetului batere cîl mai profundă şi con­ mion, Constandin Clemente, Fulea loan, Groza Gheorghe, Hur­
abătută a p rin c ip iilo r suvera­ în tre p rin d e rilo r din Valea înlr-un qrad mult mai înalt, deplină a eforturilor, cînd se Geologic şi M inisterului M in e ­ cretă cu prile ju l adunărilor muz Maria, Istrate Gheorghe, Mureşon Valerica, Munteanu loan,
nită ţii şl Independentei na ţio ­ J iu lu i nu sc ridică la nivele­ mai concret derit pînă acum merqe pe balanţe mai strînse. lor în vederea ridicării gra­ care urmează să aibă loc 1n Nicolescu Ioana, Nîcoarâ Alexandru, Petrescu Andrei, Vass
nale, neamestecului In trebu­ le stabilite prin planul cin ci­ de indicatorii calitativi ai pro­ disciplina contractuală trebuie dului de acoperire cu rezerve. cooperative, în lunile ianuarle- Gheza, Vinduţ Romus.
rile interne, egalitatea deplină nal, Şl m inerii şi siderurgiş- ducţiei care. în ultimă instan­ să fie înţeleasă ca o sarcină La combinatul siderurgic, do­ februarie. Să asigurăm partici­
In drepturi, ava ntajulu i ie cl- lii aduc argumente justifica­ ţă, caracterizează activitatea de căpătii înrepînd de la di­ resc să remarc in mod deosebit parea unor oameni bine pregă­
rroc. tive. Dar faptul pe care nu-1 noastră A fost o vreme cînd rectorul general şi pînă la fie­ activitatea rodnică desfăşurată tiţi — ingineri, economişti etc Membrii Comisiei
Conducerea partidului şl putem iqnora rămîne acela ne preocupa numai foamea de care loc de muncă. Trebuie să în cursul anului de beneficiari, care să meargă în cooperative
stalului nostru militează cu că valorificăm insuficient re­ metal şi nici nu vorbeam de înteleaqă fiecare muncitor sau constructori, proiectanţi şl e- nu pentru a fl aleşi în prezi­
toată hotărlrea pentru dezvol­ sursele naţionale şi slnlem ne­ aceşti indicatori Foamea de conducălor că va trebui ca în forturilc depuse pentru a da diul adunărilor, ci penlru a a­
t a r e a şl întărirea re la ţiilo r de v o iţi să aducem mori cantităţi metal continuă să existe, dar funcţie de condiţiile în care un obiectiv important în func­ juta efectiv consiliile de con­ jodefene de revizie
v-tletenle, de alianţă cu toate din Import. Considerăm că ce­ datoria noastră, acum, este să ne desfăşurăm activitatea, să ţiune înainte de termen ~ la­ ducere in activitatea de viito r
ţările socialiste, pentru a ne le două conduceri ale com bi­ Punem un accent deosebit pe nu permitem nici un fel do a­ în aşa fel ca să obţinem re­
aduce din plin con tribu ţia la natelor din Valea Jiului si aceste aspecte calitative. batere în livrarea ritmică a minorul bluming de „1300" zultate pe măsura posibilităţilor
cauza unităţii sistemului m o n ­ Hunedoara, M inisterul M in e ­ Ritmul tn care se dezvoltă metalului, să asigurăm onora­ mm. Noul laminor şi co­ noastre. Barbu Traian, Codrea loan, Cotoţ losif, Caşotâ Iile, Dobrîn
dial socialist, a mişcării co­ lor şi M in isterul Industriei industria românească, faptul rea tuturor prevederilor din lectivul care îl deserveşte loan, David loan, Sicoe Doina.
muniste şi m uncitoreşti Inter­ Metalurgice, trebuie să depu­ că am ieşit la drum ul larq al contracte. Din punctul de ve­ a îmbunătăţii aproviziona­ TovarăşL
nationale. Aceste preocupări nă eforturi penlru a găsi o progresului, ne obliqă să fim dere al economiei naţionale e rea cu metal a economiei
au constituit şl vor constitui soluţie. Slnt de acord cu to­ competitivi, să ne confruntăm mult mai avantajos, este pre­ naţionale, a rezolvat una din In condiţiile în care ne des-
si In v iito r axul politiei! ex­ varăşul Aqachi. că se cer nu necontenit cu performantele ferabil ra planul să (ie rea li­ problemele mari ridicate la Jăşurăm activitatea, obiectivele
terne a p a rtid u lu i nostru co ­ numai măsuri organizatorice, externe, pentru că si atunci zat sută la sulă. respectîn- Congresul partidului pentru centrale ale muncii dc partid Vichente Bălan, prim-vîcepre-
munist, a gu ve rn u lu i Republi­ cl si soluţii tehnice pentru cînd nu exportăm laminate, o­ du-ne toate contractele decît creşterea producţiei de lami­ trebuie să fie realizarea obiec­ fUrmora pa gi i ] / • V şedinte al Comitetului exe­
cii Socialiste România. îmbunătăţirea calităţii cocsu­ tel, produsele siderurgiei par­ ca el să fie depăşit, dar fără nate. Blumingul „I3U0", este tive lo r planului nostru econo­ cutiv ol Consiliului popular
Dezvoltarea m ultilaterală şl lu i indigen, penlru sporirea ticipă la competiţie, prin p ro ­ ca să fie respectate contrac­ unul din obiectivele care, de mic. Va trebui ca într-o sea­ judeţeon ; Păun Răvaş, pre­
întărirea României socialiste ponderii cărbunelui Indigen în dusele finite care ies peste» tele. De aceea, Inceplnd cu la dala începerii proiectării, mă de sectoare, comitetul ju ­ judeţean Hunedoara al şedinte al C.A.P. Simeria ;
ore nu num ai o semnificaţie consumul total de cocs. Solu­ graniţă. prima zi a anului trebuie să executării şi pină la punerea in deţean să asigure perfecţiona­ P.C.R., preşedintele Comite­ Petru Roman, director general
naţională ci şl o semnificaţie ţia actuală nu poate fi defi- Sprijinindu-se larg pe o serie anolizăm modul cum orqonl- funcţiune se poate compara cu rea stilului şl metodelor dc tului executiv al Consiliului al Combinatului carbonifer
internaţională pentru că în a­ .nitivă pentru că nu tot ceea de dale statistice, vorbitorul zăm locurile de producţie, orice obiectiv similar realizat lucru, astfel ca prin aceasta popular judeţeon ; Ion Me* Valea Jiului ; Vasile Zgîrcea,
cest fel contTibulm la consoli­ ce la prima vedere parc eco­ a înfăţişai dinamica nesatisfă- cum mobilizăm oamenii în aşa pe plan mondial, li felicităm să poată rezolva sarcinile ce drea, membru ol Colegiului secretorul comitetului de
darea sistemului socialist nomic este şi în realilale eco­ căloare a unor Indicatori ca­ fel încit întreaga activitate pentru aceasta, din toată in i­ Centrol de portid ; ion Lungu portid Sarmizegetuso, preşe­
mondial, Ja sporirea forţei de nomic Conducătorilor ministe­ lita tivi în otelării şi la fu r­ să corespundă integral sarci­ ma pe toti factorii care au revin comitetului judeţean In secretar al Comitetului jude­ dintele comitetului executiv ol
In rlu rirc a socialismului în re lo r vizate- $i ai celor două nale. Va Irebui să constituim nilor stabilite. contribuit la înălţarea acestui desfăşurarea fn unităţile In­ ţean de portid ; Neculoi Aga- consiliului populor comunol ;
lume combinate luinedorene li se colec'ive de specialişti care Calitatea producţiei în ju ­ uriaş obiectiv siderurgic. dustriale agricole, pe şantiere­ chi. director generol al Com­ Gheorghe Vasiu, prim-secre-
le de construcţii şî în sectorul
Vom face tot ceea ce este cete să se ridice deasupra in­ să se ocupe de această p ro­ deţul dumneavoastră este de Pentru anul care vine con­ social-cultural în aşa fel fncît binatului siderurgic Hunedoa­ tar al Comitetului municipal
posibil pentru a pune cit mai tereselor departamentale, să blemă, să fie antrenaţi cerce­ asemenea o chestiune foarte ducerea combinatului şi a m i­ să poată sprijin i aplicarea ho. ra ; Vichente Bălan, prim-vice- de partid Hunedoara, preşe­
deplin in valoare resursele gîndească si să acţioneze în tători, proiectanţi, tot ceea ce importantă pentru economia nisterului trebuie să ia loaie tărîrilor conferinţei, să poată preşedinte al Comitetului dintele comitetului executiv
m ateriale şi de muncă ale po­ sDlrilul intereselor majore ale avem mai bun în intelectuali­ naţională. In prim ul rind este măsurile.t să facă totul, pentru a da îndrumare sl ajutor concret executiv ol Consiliului popu­ al consiliului popular munici­
porului, pentru a spori necon­ economiei naţionale. tatea noaslră tehnică, să ape­ vorba de calitatea cărbunelui. pune in Junctiune inainte de comuniştilor, organizaţiilor de lar judeţean ; Gheorghe Va­ pal ; Ana Herlea, secretara
tenit potenţialul economic al fn acel-aşi spirit trebuie să lăm la toată experienţa noas­ Şi datele privind procentul de termen noua otelărie electrica, partid penlru realizarea sarci­ siu. prim-secretar al Comite­ comitetului de partid de lo
tării. V om face tot ceea cc tratăm si problema m inereu­ cenuşă şi cele privind umidi- şi ajuslajeie de la complexul nilor ce le revin. Desigur, tului municipal de partid Hu­ Fabrica chimică Orăştîe ; Sooş
depinde Je noi pentru dezvol­ lu i de fier indigen. Şi aici în­ tră pro prie şi mondială în aşa lalea şi situaţia recuperărilor de laminoare. In mod deosebii munca de partid nu poate fl nedoara ; Dovid Lazăr, prim- Andrei, profesor, preşedintele
tarea continuă a democraţiei tre mineri şi siderurgişti se fel Incit în perspectivă să ţin ­ arată degtodarea calitativă a trebuie ca otelăria electrică, secretor al Comitetului muni­ consiliului judeţeon al oa­
socialiste, pentru întărirea u- poartă discuţii in te rm ina bi­ tim spre indicotori compara­ cărbunelui. Se creează im pre­ sâ producă în avans otelurile măsurata tn tone, kilograme, cipal de portid Petroşani ; menilor muncii de naţionali­
nitâtii socialiste a poporului, le. Cred însă că slnlem în bili cu performantele interna­ sia c<V acest indicator o scăpat de înaltă calitate solicitate dc rrolri. dar muncă de partid Elena Borza, preşedinta Co­ tate maghiară ; Vasile Fio*
conştienţi că şi pe această ca­ stare să rezolvăm şi această din mîna conducerii combina­ economia naţională. abstractă fără un scop precis mitetului judeţean ol feme­ rea, director ol I M. Hune­
le întărim patria noastră so­ problemă. Conferinţa noastră ţionale. In Valea Jiu lui şi la tulu i carbonifer şi chiar a m i­ determinat nu există. Iar ceea ilor ; Adolf Druker. directorul doara ; leronîm Rusan, direc­
cialistă. de partid să traseze sarcina Hunedoara avem Încă utilaje nisterului de resort. E xplica­ Dezvoltarea industriei în ju ­ ce caracterizează partidul nos­ tor general ol Centralei Ter­
comitetelor de direcţie a ce­ nefolosile In valori apreciabi­ ţii aici nu pot să exisle do­ delui Hunedoara, avînd un tru este tocmai realizarea unor Uzinei „Victoria" Colan ; A-
In aceşti ani. România, prin ron Popa, rectorul Institutu­ moelectrice Deva ; loan Da­
lor două combinate să le. Acestea slnt m ijloace ne­ cil lipsă de preocupare $1 dc grad înalt de tehnicitate şi ocu­ sarcini economice foarte con­
prom ovarea Telaliilor cu loatc parea în industrie a unui nu­ crete. lui de mine Petroşonî ; Brînco- vid, miner, şef de brigadă la
statele, indiferent de orindul- găsească In următoarele do­ folosite care nu produc dar măsuri organizatorice şi teh­ măr însemnat de oameni, ridică veonu Pogeo, preşedintele E M. Anînoaso ; David Lazăr,
rca lor. a adus o contribuţie uă luni, o soluţie care pentru care au fost investite nice. lor fără măsuri energice problema asigurării forţei de A vînd In vedere necesita­ Consiliului judeţean ol sin- prîm-secretar al comitetului
însemnată Ia crearea unui c li­ să pornească de la realitate multe fonduri băneşti. Şi în e- nici nu poate fi vorba de re­ muncă pentru toate unităţile, tea creşterii continue a ro lu ­ dicotelor ; Aurel Pero, preşe­ municipal de portid Petroşani,
mat de înţelegere, de con vie­ si să permită Ind e rlin ire a cest domeniu comitetul jude­ zultate bune Se constată, din lu i conducător al pa rtidu lui In dintele cooperativei agricole preşedintele comitetului exe­
prevederilor noastre de plan. ţean va trebui ca In perioada analiza datelor si faptelor o Aceasta impune ca pc lingă toate sectoarele de activitate,
ţuire normală între state. Ţ a­ de producţie Geoagiu ; Petru cutiv al consiliului populor
ra noastră este astăzi un stat Din -această confruntare rod­ trim estrului I să elaboreze un înrăutăţire a calităţii cărbune­ soluţionarea aspectelor tehni­ datoria noastră, a com unişti­ Roman, director general ol municipal : Aurel Nistor, di­
lui Drept
justificare sînt a­
ce. organizatorice şi economi­
plan concret împreună cu m i­
liber si suveran, care se ma- nică de idei si soluţii tehni­ nisterele de resort pentru pu­ duse argumente leqale de in ­ ce a producţiei, comitetele de lor este să ridicăm pe o treap­ Combinotuîui carbonifer Va­ rector al Direcţiei agricole
nîfeslă activ şl cu un înalt ce trebuie să rezulte con clu­ nerea In funcţiune a tuturor troducerea metodelor noi, de direcţie, organele locale de tă tot mai înaltă calitatea de lea Jiului ; Viorel Faur, prim­ Judeţene ; Olivia Caţavela,
spirit de răspundere pe arena zii pozitive oare să ducă la utilajelor. mare productivitate Susţinem partid să nu uite capitolul im ­ membru de partid. Prin exem­ . secretar al Comitetului jude­ profesoară lo Liceul din Sime­
Internaţională. Datorită p o liti­ satisfacerea intereselor eco­ plul personal, comuniştii au ria ; losif Bocan, maistru con­
cii sale, România se bucură nomiei noastre naţionale. In legătură cu consumurile şi promovăm aceste metode. portant care hotărăşte pianul datoria să se situeze în fru n ­ ţean Hunedoara ol U.T.C. ; structor, secretarul orgonîzo-
Ludovic Repoş. miner, şef de
rle o înaltă preţuire, ocupă Pentru siderurqie se mai specifice. Importanta acestei Dar, cînd introducem tehno­ — adică muncitorul, cu^ toate tea luptei maseloT, acolo un­ brigadă la E M, loneo : Ro- ţieî de bază de Io şantierul
un loc demn între popoarele ridică o problemă. înţelegem probleme se impune de la si­ logii noi trebuie să facem cal­ nevoile sale Avem un număr de clocoteşte efortul creator mulus Neag, directorul Liceu­ montaj 2 aî I.C.S.H. : Pogea
al întregului popor, să fie p r i­
lumii. efo rtu rile depuse, înţelegem ne mai ales dacă se tine sea­ cule economice precise nu nu­ de şcoli profesionale care tre­ mii care dau dovadă de dis­ lui „Avram loncu” din Brad ; Brîncoveanu, preşedinte al
Actîvitalea externă si in ­ qrcu tă tilc înlîm pinate cu ani ma de faptul că întregul plan mai la nivelul minei sau pre- buie bine profilate, trebuie să se ciplină. de devotament pentru Elena Mariş, ţărancă coope­ Consiliului judeţeon al sindi­
dezvolte mai mult ucenicia la
ternă a stalului noslrti, a în urmă de către siderurqistl. al anului v iito r a fost aşezat locul de muncă, trebuie să ne realizarea proqram ulul parii* ratoare la CA P Sîlvaş ; catelor ; loan Cismaş, moistru
mai
materiale
pe balanţe
pa rtidu lui comunist, a creat Totuşi, nici la lam inate pre ve­ strînse, dar care perm it des­ paratiei, ci trebuie să vedem ocupăm mai mult deeft ne-am dului nostru. Întreaga activita­ Gheorghe Istrate, mecanic de oţeîar la C S Hunedoara :
condiţiile necesare penlru derile pe anul v iito r nu sînt clar şl să urmărim interesele te — politică, organizatorică, locomotivă la depoul C F.R. Adolf Druker, directorul Uzi­
desfăşurarea muncii paşnice la nivelul cincinalului. Es­ făşurarea normală a pro du cţi­ economiei naţionale şl să ne ocupat pînă acum de asigura­ culturai-cducativă — trebuie Simeria ; loon Cismoş, mais­ nei „Victoria" Călan ; Nico*
constructive a poporului ro ­ te o situaţie anormală si sf- ei. In acest context as retine Tldicăm Ia nivelul cerinţelor rea condiţiilor de viată, t o v a ­ să fie subordonată realizării tru Io oţelărio Martin nr. 2 loe Stan, director al Direc­
ca element specific penlru ju ­
mân. Iu rezultatele ei se 0- dcrurgişliî hunedoreni au po ­ răşul Cismaş a ridicat aici sarcinilor economice şi socia­ ţiei regionale C F.R. ; Aurel
qlindesc roadele preocupări­ sibilităţi să o lichideze. înze- delui dumneavoastră, înainte care decurg din ele. problema poluării aerului Ia le prevăzute în programul o C $. Hunedooro ; Constantin
lor consecvente ale p a rtid u ­ cindu-şi e fo rtu rile pentru spo­ de toate problema reducerii Tovarăşul Ilie Verdeţ $i-a Hunedoara In această p riv in ­ pa rtidu lui Borza, miner, şef de brigadă Pera, preşedintele C.A.P.
lui noslru, ale C om itetului rirea. diversificarea si îm bu­ consum ului de lemn de mină. exprim at convinqerca că, prin- ţă trebuie să facem mai mult Io I M. Barza. Geoagiu ; Ion Lungu, secretar
său Central, roadele activită­ nătăţirea calităţii otelului. Or, deşi sîntem pe un drum tr-o analiză temeinică n tu tu ­ decît am făcut, să ne în g rijim U nul din obiectivele mari Conferinţa a ales în conti­ ol comitetului judeţean de
ţii neobosite, pline de d in a ­ Probleme Importante se r id i­ bun, există o preocupare încă mai hotărîl de sănătatea oame­ ale muncii de partid, org an i­ nuare secretariatul, comisia partid.
mism si neţărm urită încrede­ că în induslTia m inieră Rămî- slabă la unele mine pentru ror factorilor care influenţea­ nilor. Avem datoria să asigu­ zatorice şi politice este de a de redactare a proiectului de Intîmpinot cu vii aptouze,
re în forţele p o po rulu i român, nem sub prevederile planului economisirea lem nului şi u ti­ ză negativ calitatea cărbune­ întări necontenit disciplina in hotârire, comisia de validare. în încheierea dezbaterilor a
desfăşurate de secretarul qc- cincinal la extracţia unor lizarea pe scară largă a p ro ­ lui, se vor găsi posibilităţile, răm ca după opt ore dc mun­ muncă, disciplina In înţelesul In unonîmitote, delegaţii la luat cuvîntul tovarăşul Ilie
m ultilateral, de a
său larg,
neral al pa rtidu lui nostru, to ­ neferoase. O rganizaţiile de cedeelor moderne de susţine­ soluţiile corespunzătoare pen­ că omul să se simtă în largul conferinţă ou aprobat urmă­ Verdeţ.
varăşul Nicolae Ceauşescu. partid. Comitetele de direcţie re. Jn Valea Jiului, la IM . Iul să-şi poală petrece timpul dezvolta conştiinţa socialistă toarea ordine de zi : In continuarea lucrărilor,
a maselor de oameni ai m un­
(Aplauzt'l. din unităţile miniere, trebuie Barza, Hunedoara şi la Deva tru îmbunătăţirea calităţii căr­ de odihnă, de relaxare tntr-un cii. 1. Darea de seamă asupra conferinţa a ales comitetul
să cunoască cum stau lu cru­ cu toate eforturile de moder­ bunilor. activităţii Comitetului judeţean judeţean de partid şi comisia
Tovarăşi, rile si să-şi propună ca ceea nizare făcute, abatajele, ga­ In legătură cu calitatea pro­ mod corespunzător. Va trebui C u vîn tul pa rtidu lui trebuie de partid ;
ce nu au realizat în acest an le riile şi celelalte lucrări m i­ ducţiei siderurgice, tovarăşul să sporim producţia de mărfuri să ajunqă la inima fiecărui 2. Raportul comisiei jude­ de revizie.
Aşa cum s-a subliniat la re­ să rezolve în -anul următor, niere şl geologice consumă dc sezon şl să înlăturăm go lu­ om. In ju ru l pa rtidu lui trebuie Conferinţa o adoptat o ho*
centa plenară a CC . al P.C.R. să asigure condiţii mai bune prea mult lemn. Comitetul ju ­ Ilie Verdet, a arătat că va să ne mobilizăm întreaga ca­ ţene de revizie ; tărîre cuprîn2 Înd măsuri meni­
obiectivele cincinalului cer e- de muncă, tn aşa fel ineît să deţean de partid, trebuie să-$i trebui urmărită omogenitatea, rile din reţeaua de desfacere a pacitate de muncă, toată ener- 3. Alegerea Comitetului ju ­ te să ducă lo înfăptuirea
forturl susţinute penlru des­ ne situăm la nivelul planului propună efectuarea unui stu­ constanta caracteristicilor fl- comerţului. In sfera de preo­ deţean de partid şi a comi­ sorcinilor ce revin colective­
coperirea şi punerea In v a lo a ­ cincinal. diu amănunlit la care să a­ zico-mecanice ale o te lurilor etc. cupări a conducerii noastre de qia pentru a realiza exemplar siei judeţene de revizie. lor din judeţul Hunedooro in
re a tu tu ro r resurselor de ca­ A bordînd problema produc­ tragă cel mai buni activişti de partid şl de stat se află lic h i­ sarcinile izvorîte din p ro g ra ­ Lo primul punct al ordinei lumina directivelor partidului.
re dispune economia noastră partid, de stat, activişti din e­ Hunedoara, ca uzină cu tra­ mul pa rtidu lui nostru. Numai de zi, tovarăşul loachim Mo- Luînd cuvîntul. tovorâşul
tiv ită ţii muncii tovarăşul darea lipsei de m ărfuri tn lo­
naţională. Prevederile p la n u ­ conomie. din unităţile indus­ diţie îndelungată şl meşteri printr-o asemenea activitate go a prezentat darea de loachim Moga a asigurat con­
Ilie V e rd e le spus: Slnt rezulta­
lui pe 1969, au fost tem einic triale, să facă o acţiune de pricepuţi va trebui să sporeas­ calităţile hunedorene, conside- putem să ridicăm mai sus seamă o Comitetului judeţean ferinţa. Comitetul Central al
chibzuite, sînt rezu ltatul unei te bune şi In industria ex­ amploare In legătură cu re­ că num ărul m ărcilor de otel şi rlnd pe bună dreptate că aici, de partid. partidului. pe t o v a r ă ş u l
profunde analize pe fiecare o ­ tractivă a judeţului Hunedoa­ ducerea consum urilor de lemn unde se produc însemnate va­ titlu l de membru de partid, să Raportul comisiei de revi­ Nicolae Ceauşescu. că noul
biectiv în parte, asigurind de mină. sortim entul de laminate Sînt contribuim la întărirea ro lu ­ comitet judeţean de partid
ra şl în siderurgie, sl în con­ lori materiale pentru economia zie a fost prezentat de tova­
toate condiţiile necesare pen­ Referitor Ia principalele ma­ m ulţi ani de cînd Hunedoara lui conducător al partidului răşul loan Codrea. care a fost ales vo munci cu
tru realizarea integrală a p re ­ s tru c ţii; în generol există o terii prim e consumate în si­ nu a mai dat la export otel naţională, nu trebuie să fie noslru comunist în toate sec­ Delegaţii şi invitaţii au fost devotament şi obnegoţie pen­
vederilor. Îndeplinirea aces­ preocupare permanentă pen­ aliat şi aceasta trebuie să dea niciodată o aprovizionare ne­ înformoţi că pe adresa confe­ tru mobilizarea tuturor colec­
tor obiective va cere fără în ­ tru a realiza o productivitate derurgie, v o rb ito ru l n criticat corespunzătoare. toarele de activitate. tivelor de muncitori, ingineri,
doială o muncă încordată din faptul că )a furnalele H u ne­ de gindit hunedorenilor. In încheiere, în numele con­ rinţei ou sosit mesaje din tehnicieni, ţăronî si intelec­
sporită. Merilă, după părerea portea conferinţelor de partid
partea tu tu ro r oam enilor m un­ doarei s-au consumat în plus Partidul şi guvernul vor a ju ­ Referindu-se la unele sarcini ducerii de partid şi de stat, tuali din judeţul Hunedoara
cii dar ele corespund pe de­ mea, să fie felicitaţi minerii de la peste 24 000 tone cocs, deşi ta Hunedoara să sporească legate dc îndeplinirea planului tovarăşul Ilie Verdet, a e x p ri­ ale municipiului Bucureşti şi lo îndeplinirea în mod exem­
plin po sibilităţilor economiei ţoale exploatările, dar în spe­ ma! rapid producţia dc oteluri în domeniul comerţului exte­ judeţului Timiş, prin core sînt plar a sarcinilor ce Ie revin
noastre, nive lu lu i tehnic, p o ­ cial cei de la CC.V.J. care s-a înregistrat o îmbunătăţire rior, tovarăşul Ilie Verdet a mat convinqerea că organiza­ chemote lo întrecere toate din grandiosul program sta­
ten ţialu lui de care dispunem au reuşit să asigure o creş­ a conţinutului de fler în şar­ de înaltă calitate dar, în ace­ ţia judeţeană de partid, toii organizaţiile judeţene ale bilit de Congresul al IX-lea
în pragul celui de-al p a tru ­ ja laşi timp, aşteptăm de Ia si- subliniat necesitatea ca nume­ oamenii muncii hunedoreni Partidului Comunist Român, şi de Conferinţa Naţîonotă o
lea an al cin cina lu lui. După tere continuă a p ro d u c tiv ită ­ Aceasta nu se datorează derurqiştil de aici eforturi sus­ roasa intelectualitate tehnică nu-şl v o r precupeţi e fo rtu rile toţi oamenii muneîî dîn patria partidului, că nu va precupeţi
ce a prezentat principalele ţii muncii în abataje. Rezulta­ noastră, pentru ddsfâşuroreo
scăderii n ive lu lu i lehnlc al a- ţinute pentru suplimentarea din judeţ să-şl aducă mal pu­ pentru a transpune în viată unei intense activităţi crea­ nici un efort în scopul spori­
sarcini si ob ie rtlve stabilite te bune sînt $i la Deva, la qreqatelor şi nici uzurilor o- şi diversificarea producţiei de ternic contribuţia la transfor­ obiectivele şi sarcinile cin ci­ toare In vederea traducerii rii aportului oomenilor mun­
în planul pe 1969, vo rb ito ru l Barza. Teliuc şi Ghelar. xaqerate sau bazei materiale otel. marea „exp ortului de Inteligen­ în viaţă a politicii morxist- cii hunedorent fa înflorirea
referindu-se la sarcinile ce Trebuie să le spunem tova­ necorespunzătoare. Cauza p rin ­ tă" Intr-un capitol im portant al nalului. Puternicul detaşament leniniste o portidului, a reoli- scumpei noastre potrii —
cipală rezidă în faptul ră Abordînd problema transpor­ al m un citorim ii hunedorene România socialistă,
revin unităţilor economice din răşilor m ineri că p ro d u c tiv i­ tului feroviar, ca pîrghie im ­ exportului românesc se va situa în rîndul colecti­ zării şi depăşirii planului de In aprobarea unanimă a
judeţ a spus în con tinu are: tatea muncii nu atinqe încă furnalele au scăpat din aten­ portantă In dinamizarea si per­ In cuvîntul său, tovarăşul dezvoltare a economiei na­ conferinţei o fost odoptot răs­
n ivelu rile pe plan mondial şî ţia conducerii combinatului, velor cu rezultate remarcabile ţionale pe anul 1969.
Darea de seamă a com ite­ fecţionarea activităţii economi­ Ilie Verdet s-a referit şi la a­ punsul orgonîzoţieî judeţene
nici măcar posibilităţile exis­ multe probleme din cursul n- în muncă aşa cum a făcut-o Tovarăşul Ion lungu, secre­ de partid lo chemarea orga­
tului judeţean, ca si cuvîn lul ce în cadrul judeţului, tovară­ gricultura judeţului. V orb itoru l
tente în industria minieră a nului trecut, la care n tre­ întotdeauna dovedind prin a­ tar al comitetului judeţean nizaţiilor municipală de partid
tovarăşilor care s-au referit a prezentat cifre şl dale ex­
judeţului. Nu există suficien­ buit să facă fată, nu fost sn- şul Ilie Verdet a făcut nume­ ceasta ataşamentul său profund de portid, dă citire textelor Bucureşti si judeţeană Timiş.
la rezervele de care dispu­ roase observaţii critice la a­ presive din care rezultă că. la politica Partidului Comu­ celor două chemări. Intr-o atmosferă de puter­
nem, nu a făcut decît să ne tă preocupare si nu se acţio­ colite de mai mică imporlnn- dresa Direcţiei regionale C.FR, activitatea din agricultură nu nist Român. Lo discuţii, pe morginea nic entuziasm, participanţii
convingă o dala în plus că nează holărît pentru a spori tă. Acelaşi lucru este valabil se ridică la nivelul prestigiu­ materialelor prezentate au lu- la conferinţă au adoptat o
ponderea m uncitorilor direct şi pentru consum urile de fon­ Deva. A vînd în vedere concen­ Vă doresc tuturo r noi şî noi
există toate condiţiile ca in ­ ot cuvîntul tovarăşii : Neculai telegramă adresată Comite­
productivi în raport cu cei tă lichidă la otelării, unde sini trarea industrială din judeţul lui industriei hunedorene, al realizări, noi şi noi succese
dustria hunedoreanâ să rea li­ Hunedoara, M in isterul Căilor m arilor posibilităţi de care dis­ în muncă. Inqăduiti-m i de a­ Agachi, director general al tului Central ol PcrliduJui
zeze exemplar prevederile pla­ auxiliari, nu se foloseşte în depăşiri de 23 000 de lonc, la Combinatului siderurgic Hu­ Comunist Român, tovarăşului
modul cc) mai raţional forţa leroaliaje, u tila j de turnare, Ferate va trebui să ia toate pun cooperativele agricole de semenea, ca acum, în preajmă
nului pe 1969. nedoara ; Aurel Lâpuşcă, di­ Nicolae Ceauşescu, secretar
Doresc ca In lumina dezba­ de muncă şi tim pul de lucru. materiale refractare, energie. măsurile, să-şi Îmbunătăţească producţie, întreprinderile agri­ do An nou să vă urez dv. rector general al l.M. Burza ; general al C.C. al P.C.R.
terilor, să mă opresc asupra In ceea ce priveşle side­ Avînd în vedere im portan­ radical activitatea, să răspun­ cole dc stat şi ţăranii in d iv i­ şi fa m iliilo r dv. multă sănăta­
cîtorva aspecte importante rurgia trebuie remarcat că cu ta economică a reducerii con­ dă In mod prompt, corect, tu­ duali. Producţiile obţinute la te şl fericire.