Page 88 - Drumul_socialismului_1968_12

IMPERATIVE ACTUALE ALE ACTIVITĂŢII StliH

topografice
CULTURAL—EDUCATIVE DE MASĂ şi patologice

M ajoritatea co n siliilo r popu­ provizo riu Hunedoara a înd ru­ Specialiştii dc la D.I.F.O.T.
lare au începui încă din voră mai şi s p iljin il organele şi Deva efectuează in prezent o
să zugrăvească lo calu rile că­ in s titu ţiile de specialitate pen­
In clim atul cultu ral general al ju d e ţu lu i nostru, aşczămln- serie de lu crări menite să
tele culturale au devenit in s titu ţii deosebit de apreciate, me­ m inelor «ullurale, b ib liotecilor, tru organizarea şU ln lilică a contribuie la mal buna fo lo ­
nite să desfăşoare, pe lingă munca dc va lo rillca ro sl răsptn- să Io aprovizioneze cu com ­ fondului de publicaţii, atrage- sire a te re n u rilo r agricole
bustibil şl să le înzestreze cu reo spre lectură a unui mai
dlre a b o g ă ţiilo r spiritua le, o activitate Intensă de educa­ şi la sporirea producţiei în
re a maselor. Ţ in ln d seama de obiectivele şt sarcinile care noi m ateriale de practică c u l­ mare num ăr de c itito ri, din u n ităţile cooperatiste şi dc
stau In fata acestor (n s lilu lii In etapa actuală, şl folosind turală : costume. Instrum ente rln d u l populaţiei m ature şi stat din ju d e ţu l nostru.
muzicale, televizoare, Jocuri «reşterea indicelui de «lifuz.are
co n d iţiile existente în ju d e lu i nostru, a fost s p rijin ii C om itelui Printre principalele ac­
pentru cultură şl artă in orientarea co n ţin u tu lu i a c tiv ită ţii «lislraetive. C om itetul judeţean a cărţii. b ib tio lc rile din ţiun i, p«f agenda de lucru
cultu ral-cd uca live In perioada dc iarnă înspre larga popu­ pentru cultură şi artă a che l­ l.nncoiul de dos, Gurasada, S,i- se înscriu stud iile tehnico-
tu it numai în acest an suma laşu dc Sus, Dobra, Gcoa«|iu
larizare a docum entelor de partid şi de stat. In scopul mo­ de 2 044 200 lei pcn lru aseme­ nu concretizat acest lucru, reu­ economice p rivin d desecări­
b iliz ă rii oam enilor m uncii Ia înfăptuirea p o litic ii p a rtid u lu i nea m ateriale, necesare dotă­ le pe 4 600 hectare, amena­
şi stalului, lărqirea o rizon tu lui dc cunoştinţe din loalo dome­ şim! ca 50 la sută din lo cu i­ jă ri locale pentru irig a ţii in
rii căm inelor culturalo şi b i­ tori să fie « ilitn ri perm anenţi
niile, educarea patriotică şi cetăţenească a maselor, desfăşu­ C.A.P. pc 450 hectare. în ­
rarea unei bogate şi rodnice a ctivită ţi artistice. b lio te cilo r A no m aliile însă, nu dor. «vi toate co n d iţiile exis­ tocm irea proiectelor necesa­
lipsesc. Unele con silii populare tente, alte lo ca lită ţi : C ertej, re în fiin ţă rii de noi planta-
au proferat .să u ite " de în ­ I lărău. M ărtin eşti nu în re g is­
til dc pomi pe 380 hectare
d a to ririle lor şt, rezultatele trează anual «lecît 200—400 de
şi proiecte pentru am enaja­
In colaborare cu organfzatii- s ln t... dare. Căm inele cu ltu ra ­ « ttllo ri. m ajoritatea elevi, bi- rea păşunilor pe 1 740 hec­
Realizări, iniţiative, h de masă şt obşteşti, Com ite­ le «lin Pui, Rapollu Mare. T ur- bliolecarele de la aceste u n i­ tare. De asemenea, se înloc-
lu i pentru cultură şt artă a o r­ «laş, Băcia, Denstiş, Hătăgel tăţi transform indu-sc în simple mosc proiecte dc orqanlza-
perspective ganizat acţiuni de mare am­ n id acum nu stnt încă pre- „m ln u lto a re " de carte. re a te rito riu lu i care aîectea-
«lătlte pentru „găzduirea” ar-
Această succintă trecere In
18 000
dc
ză o suprafaţă
ploare cu p rile ju l an iversării
tiv llă filo r culturale din p e ri­ revistă a an om a liilor existente
evenim entelor m em orabile din hectare şi ca rtări pedoloqîce
In ju d e ţu l nostru activează oada de iarnă In unele com u­ la asezămf.ntcle de cultură ne
peste 67 de cămine culturale, 5 istoria poporului nostru ca : ne con siliile populare „au în ­ înlesneşte să desprindem şi pentru 32 000 hectare. A p li­
( ase dc cultură, 15 cluburi, nu­ 120 de ani de la revoluţia din chis o ch ii" în fata problem ei im aginea n c liv ilă tilo r desfăşu­ carea fn u rm ă to rii ani a a­
meroase b iblioteci comunale şl 1848-1849, centenarul exploa­ co n stru irii no ilo r localu ri de rate aici. Şi iată concluzia la cestor studii şl proiecte va
orăşeneşti, cinem atografe, care tă rii industriale a cărbunelui, cămine culturale din co n trib u ­ «ore a ajuns C om itetul ju de­ asigura îm bunătăţirea sim ­
prin antrenarea unui număr sem icentenarul U n irii T ra n sil­ ţia bănească a cetăţenilor E- ţean pentru cultură $i artă : ţitoare a a c tiv ită ţii do pro­ Laborantele O lim pia Jorza şi Am alio Golceo, de (a Laboratorul central Gurabarza,
vaniei cu România. In tîln irilo ducţie a u n ită ţilo r agricole pregătesc noi probe pentru analiza calităţii minereurilor.
sporit de in te lectuali din d ive r­ xom ple în acest sens? Tomeşti, .spectacolele carc se prezintă
se dom enii dc activitate, con­ cu vete ra nii pa rticip anţi la a- Lunca C ernii, f>euleşti, Silvos, pe scenele caselor «le cultură «lin judeţul nostru.
s titu iţi in ' colective dc lectori, diinarea de la Alba lu lia orga­ Toleşti, C lopoliva. Pricaz. In şi căm inelor cultu rale sînt «Ic-
brigăzi şU intifice, caravane nizate la căm inele culturale aceste locali.tăli lu cră rile de slabă calitate, nn satisfac gus­
din Soimuş şi Baia de Criş, la
muzeistice, medicale ctc. şi-au «onstruclie care .au îng h e ţa t” tu rile şi p re te n ţiile spectato­
rasele de cultură din OraşPe
tăcut sim ţită prezenta In v ia ­ tn vară, mai speră încă, să rilo r. nu con tribu ie din plin la
ta spirituală a satelor si ora­ Si Haţeg precum şl m anifestă­ se „dezgheţe” acum. în iarnă. educarea estetică a d ife rite lo r
şelor prin form ele noi şi atrac­ rile consacrate u n irii, de la T rist, dar adevărat. Şi mai sini «■alegorii de oameni C hiar fo r­
tive de răsptndire a cun oştin­ Deva şi Hunedoara, au rămas « iteva cazuri care fac ca me­ m aţii cu tradiţie (corul din
ca a m in tiri frumoase în sufle­ Festivalul folcloric
ţelor c u ltu ra l-ş liin ţific e . A n a ­ tronom ul v iito a re lo r a c tiv ită ţi Dobra. Haţeg), care au fost săr­
liza succintă a acestor a c tiv i­ tele p u blicului spectator. Exem­ cu ltu rale să nu poată Înreg is­ bătorite In urmă cu c iţiv a
tăţi, tăcută de sesiunea Consi­ plele de realizări şi in iţia tiv e tra puncte dc evoluţie, din ani bal pasul pc loc.
liu lu i popular judeţean p ro v i­ nu se term ină aici. Ele dem on­ cotiza fo lo s irii lo ca lu rilo r căm i­ C oncluziile care au fost e x­
zoriu ne-a dat posibilitatea să strează încă o dată că judeţul nelor culturale tn alte scopuri: trase în urina lu c ră rilo r sesiu­
consemnăm cîteva realizări, nostru deţine nepreţuite comori săi* de clasă (Burjuc). qrării- nii C o nsiliu lui popular jude­ „Obiceiuri şi tradiţii
in iţia tiv e concretizate în aşu- de cîntec şi joc. izvoare nese­ nită de copii (C orlej 1 sau dis­ ţean pro vizo riu au .subliniat
zăm intclc cultu rale $i perspec­ cate de tra d itiî, ob iceiuri, care pensar (Sîntandrei, Răchitova), faptul că va trebui să se acor­
tivele care sc deschid in fata trebuie va lo rifica te pe scenele maqazio de cereale (Hătăgel). de mat m ultă alentie îm bună­
căm inelor culturale, ale case­ Rcm im clc c o le c tiv u lu i dc
lor. Exemplele bune nu lipsesc. Oare această soluţie, «Ic re$- tă ţirii m uncii tn rîn d n rilc ti­ tcaplâ secfinnate lo n q itu d i-
La baza desfăşurării num eroa­ lo r de cultură ,i clu bu rilo r. liîn q e re a spaţiului, care in i­ ne relulu i prin iniţierea, îm ­ munca al sec Hei tlm plă- nai in loife de 0.6-0,8 m ili­
selor m anifestări cultu rale au Perspectivele caro se deschid ţia l a fost destinat a c tiv ită ţilo r preuna cu org an izaţiile U T C. rie din cadrul L II,, Prad m etri. Ririd pc rin d in tră sub hunedorene"
stat docum entele elaborate de desfăşurării pe mai departe a ru ltu ra l-d is lra c liv e , şi redis­ a unor a c tiv ită ţi cu llu ra l-a rlis - II dă frum osul şi u tilu l pc apăsarea dc cîteva tone a
plenarele C C. al P.C R. şi ale m uncii cultu ral-e du calive sini trib u ire a luf altor u n ită ţi, este lic c şi de educare de lim ită. care Ic aduce in cosele noas- preselor. De uici încolo lic ­
deosebit de la rgi. Ele se vor Ire m obila ,.C rişul l", b ib lio ­ enţe. loifă va constitui, lafa
sesiunii M A N , care au fost cea mai bună? A ctivita te a aşe­ De asemenea, in colaborare cu
J dezbătute «le lectori îndrum aţi concretiza în v iilo r prin m un­ zăm intelor culturale, ca si a com itetele şi com isiile fem ei­ tecile ..C rişul / / ” , mesele p lă cii aq lo m etale. A po i
de C om itetul judeţean de ca pasionată a a c tiv iş tilo r c u l­ celorlalte In stitu ţii, dc pe raza lor, cu organ izaţiile do sin di­ pcn lru maşini de cusut, d u - Piesele îşi continuă drum ul. O b iu jfiu rilr do inimă «lin scenă cînlecele şl Jocurile
lăpioarelc tip A M 0023 pen­
partid. în peste 150 dc lo ca li­ turali. prin crearea «le noi ge­ lo r de influenţă, nu e socotită cat, se vo urm ări cuprinderea tru export ctc. Este un renu­ Sc opresc la a te lie ru l dc ţin u tu rile hunedorene şe ma­ locale. C olindatul cu dubele,
tăţi prin expuneri, sim pozioa­ nuri «le form aţii cum ar fi an­ încă de co n siliile populare ca în activitatea culturală a fe­ me do bindit prin muncit, prin cro it. D in ţii licră stra ie lo r existent num ai In satele din
ne. ju rna le vorbite, dezbateri sam blurile folclorice, orcheş- lă rîn d parte din propria lo r m eilor şi a m un citorilor care nccontci\itQ strădanie spre mecanice le dau torm a do­ nifesta pregnant In lumea M u n lll Apuseni, a s tîrn lt un
rită. In sala dc maşini —
publice. Dc o marc po pularita­ Irele de cameră, muzică uşoa­ activitate ? dom iciliază la sale. pcrteclionarc a acestor oa­ popasul urm ător al com po­ satelor, im brăcind lorm c deo­ interes deosebit Col 9 dubaşi
te s-au bucurat acţiunile orga­ ră, form aţii de dans clasic şi sebit «Io interesante, d ife rlto
modern, prin diversificarea ac­ $î încă ceva. Gama m anifes­ Tot tn cadrul lu c ră rilo r se­ meni, in m iin ile cărora lem ­ nentelor q a rn itu rii de m obi­ de lo o localitote lo alta, de din Guresodo sînt p rim iţi de
nizate de specialisli in cadrul tă rilo r organizate la casele dc siunii s-a luat hotărîroa de a nul prim eşte lorm e $i carac­ la — liecare bucată sc d i­ gozdă cu tot cerem onialul
caravanelor m uzeistice la V e ­ ţiu n ilo r pe categorii de cetă­ cultură, căm inele culturole sc sc interzice folosirea lo ca lu ­ te ristici folositoare In lieca- mensionează, eonlorm ce rin ­ la o zona folclorică lo alta necesar. Nu nu lip sit nici co­
„O b ic e ­
Festivalul
folcloric,
lei. Pui. O răştioara de Sus, ţeni, atragerea in le lce lu a lilo r rc casă.
la m anifestările culturale ele. rezumă de m ulte ort la sim ple rilo r aşezăm intelor cu ltu ralo ţe lo r schifci. Dc a ici începe, iu ri si tra d iţii hunedorene", la cii „d in g riu l de vară", nici
Dobra, CJopotiva. Cozia. în ttl- fn alte scopuri docil cele pen­ viitoarea m obilă să-şi capete
secţiei,
expuneri
a c liv ilă li de club,
In s o liţi de şeful
n irile fo lc lo riş tilo r cu cetăţenii nelegate de viata şi preocupă­ tru care au fost construite, m aistrul Steiani Sabini, am lu c iu l el stră lu cito r pe ca ­ organizat de C om itetul judo. „la crlm o de aur a pu m tn tu lu i"
— ţnlco Lo cererea
gazdei,
artfi
tean pentru cultura si
Cealaltă „faţă“ rile oam enilor din lo ca lită ţile mal ales că. În periooda de ia r­ trecut prin atelierele şi sub- in coloborare cu Casa jude­ co lind ătorii. In cadentarea du­
la sczătorilc culturale susţinu­ re-/ adm irăm In casele noas­
te la Ohaba, Blăjeni, Romoşel, resperllve, ele trertndu-se „cu nă, activitatea cultu rală tre ­ secfiilc acestei adevărate fa­ tre. luciu care I sc dă In ţeană a creaţiei populam , In ­ belor, dau glas colindelor „ în ­
buie să cunoască noi Im pulsuri, b ric i de m obilâ. Am urm ări! mai m ulte etape, pină aiun-
Rapolţel. M ărlăgani, Cimpa, < insle" In planul dc muncă tenţionează sa va lo rifice pe treabă $1 intreobă", ,,Cel tî-
Este cunoscut faptul că pen­ asezăm inlclc de cultură să de­ fazele dc lucru prin care sc <7C la Inrm a d e fin itivă pentru scenele aşezăm intelor cu ltu ­ lă r vo in icu ", joacă „C e r­
în titn irile cu poezia la Orăş- numai peni ni a face „fa tă ”, asamblare. Piesele şuieră tiu
tru buna desfăşurare a m uncii vină adevărate focare de răs- oerindă liecare piesă înain­ rale tocmai aceste obice iuri bu l". „Ş ira g u l- — dansuri si
tie, Petroşani, Călan precum pentru a umple golul de a cti­ ultim retuş cind ajunq la c-
«u liural-educative Ia aşezămin- p in d ire a ş tiin ţe i si «viiturii, te de a ti in tcq rală la qnr- de lama, nepreţuitele lor (In te cc specifice o b ice iu rilo r,
şi mesele rotunde pc tema nitura din care va face par­ chipa condusă de ton Poc­
tcle culturale, una din condi­ vitate culturală n cju stificn l. princip ale centre de răspîndi- frum useţi, n n le c u l si jocul, de iarna din Apuseni.
„M em o ria păm întului n a ta l'’ de ţiile principale este existenta In ce priveşte activitatea cu re a m uncii educative te. net r. colindele loice. le a lru l popu­ Do nn succes deosebit s-au
De-a lu nq ttl d ru m u lu i pe
la Densuş, Brad, Gurasado, Să- unei baze m ateriale corespun­ cartea, Com itetul executiv al AUGUSTIN JUI.A T ru n ch iu ri dc laq. nuc. carc-l parcurqc liecare buca­ lar. bucurat co lin d ă to rii din V ăr- |
laşu de Sus, M ih ăilen i ctc. zătoare. C o nsiliu lui popular judeţean mahon sau cireş alrican aş- Prim ul spectacol, caro a tnago, care au Încadrat In
tă de scindară scm ilabricn- deschis Festivalul folcloric, a rep ertoriul lo r elntocolc popu­
tă p lnă afunqc parte in te - fost susţinut dum inică In Ca­ lare din b o trin l interpretate
LA A U T O G A R A D E V A so de cultură din O răştlo, ur- de tinerele soliste D o rita
orantu a unul dulap, b ib lio ­
mfnd cn un nou spectacol să Popa si M lo rica Iordache
tecă. masă, scaun cfc., trece
aibă loc In cnrlnd lo lila. Remarcăm, de asemenea,
iscusite
prin
ale
m iin ile
Se impune mai multă ordine m eşterilor dc a ic i. Gheorqhc Am bele nu caracler de în tre ­ munca entuziastă a so lilo r
cere. Form aţiile cu reperfo-
loan şi V aleria Blaj, care nu
Taur, Ion Pavcl de la maşina riu l cel mai bogat si inedit
Stmbătâ după-amiază Ia au­ gind de îa o maşină la alta au precupeţii nici un efort
togara Deva. M ai m ult ca în riscă chiar să piardă cursa. de lip lu il. intarz.ierul loan vor concura apoi înlr-u n pentru a in stru i form aţia lor.
alte zile este o mare agitaţie, Dacă ar veni m aşinile la Paur. N icolae lio ln f, setul e- spectacol final la Deva. G rupul vocal din Rapollcl,
lî sfirşît de săplămlnă. Sînt timp. ar fi cel mai bine. c ltip c i ve rifica t. Hiena Desprindem cîteva Im agini form at din 16 femei, uncie,
călători pentru toate traseele. Jnsă nu vin Sim băla trecută Slana, de la lu s tru it. M aria din spectacolul de la Orăstie.
Fiecare se grăbeşte să ajungă vreo 15 călători şi-au luat b i­ ca Tudor Ludovica. Josan
cît mai repede acasă. Cu to tii lete pentru O răstie la autobu­ Cost in, dc la cqalizot, Ludo­ T ra d iţio n a lu l cor al casei de Păscuta. Sămădas Romanita.
abia aşteaptă să-şl ocupe lo ­ zul de Alm aşu M are. O ra dc vic $ 11/6. din echipa tui Ion cultură, coro In acest on şi-n avînd Intre 50-60 de ani. a
cul In autobuz şi din maşina plecare era 15,30 şi gindeau Poenar, Rov.alia lienea, de la sărbătorit 100 de ani de e xis­ c/ştigat adm iraţia publicului
bine încălzită, să rrive ască că ajung mai devrem e la des­ presă stnt c ifiv a dintre cel tentă, prin rep ertoriul lui,
scurgerea k ilo m e trilo r tinaţie. S-ou păcălit. A u to b u ­ mai destoinici m un citori a'c bogat In piese laice culese spectator prin m elodiile necu­
Ce bine ar fl să fie aşa... zul a sosit abia la ora 16.05. noscute. aduse pe scenă. De
Din păcate tuşă, la autoga­ După alte zece m inute m aşi­ căror c lo rtu ri şi strădanii din ţin u tu rile luincdorone, din un succes binem eritai s-a bu­
ra Deva nu toate merg ca na a plecat să-si fnW plin u l primesc valenţele aprcc ie i i ­ vetrele de c ln te r si datină, a curat si plngii$nrul in te rp re ­
pe ., roate. cu... benzină. A tre b u it să lor dc u lii şi frumos pc ca­ găsii rezonante adinei tn
In piaţa de parcare a m aşi­ treacă alte 15 m inute plnă să re Ic arc qa rnitu ra o dată suflclele spectatorilor dornici tat do N icolae Gastone, meto­
n ilo r domneşte un haos de te părăsească oraşul. Aşadar, o dist la Caso dc cultură din
doare capul. C ă lăto rii alear­ oră întîrziere. Frig afară, frig ieşită din m iin ile lor. să audă m elodiile legănate, O răstie.
gă după liecare maşină. şî-n maşină ! Nvi-i păcat că Un nou lot de «/ar- ritm ice ale colindelor, născu­ Festivalul lo lc lo ric se a-
— M erge la C ertej, A lm a- cineva se joacă cu sănătatea n itu rl aşteaptă să por­ te o dată cu o b ice iu rile de
şu M are, Roscani sau Fin- oam enilor ? nească spre beneficiari. P l­ iarnă, In lumea satelor Sub nim(ă bogat In im presii, In
toaq? N im eni nu-ti poate Credem că ar fi necesar, în nă la s lirş ilu l a n u lu i e lfi frum useţi artistice. C om orile
spune precis. N ici măcar im ­ sfîrşit, să se pună ordine In bagheta d irijo ru lu i lonn Po­ de cîntec si datină ale a-
piegatul de mişcare. Nu e xis­ slatia de po rnire de la aulo- oameni vo r avea tn casele pa cresc din nou m elodiile de < eslor păm înturi m erită din
tă un loc anume unde să sta­ gară In alte oraşe, H unedoa­ lor m obilă nouă, operă o a ­ dem ult ,,Pleacă Lina la B o ti­
ţioneze autobuzele pentru n ra dc excmplvi, autobuzele cestui colectiv, a cărui hăr­ nă", „Poruncît-a fala dalbă'* plin adm iraţia si alcntia pu­
dire cţie oarecare. Flccore şo-. sînt ro rca te în zone dinainte nicie şi strădanie fn muncă b licu lu i spectator
fer îşi parchează maşina unde sta b ilite C ă lăto rii nu mai n- ot<. Au urm at opoi cetele din
are loc, dacă mai are unde­ leargă fără rost «le colo, co­ şi-au cişliq a t un binem eritat d ife rite localită ţi, aducînd pe A. JUSTIN
Calitatea este unul din atributele de bază ale lucrărilor executate de tim plaru! Lazâr va. C ălătorii, cu ochii după lo. La Deva nu se poale face prcstiqiu.
împărat de la I.I.L. Brad. Foto : V. ONOIU tăb liţele indicatoare, sînt qa- aşa ceva ?
ta-gala să in tre sub ro ţi. Fu­ f. DOBREI GM. I. NEGREA
... .... ... — ,. - - ---------t
.............. .....:-----
E N0UTAT1 IN Toader N icolae — C indş — lucrătoare". In Lcqca nr. 26 cunoştinţa se rviciu lu i com er­ re vor remedia această avem cooperativa agricolă de p ro ­ se fac oam enii ? Nu pierd au­ le-ati sem nalai să Ic aduceţi
ano­
de
la cunoştinţa adunării gene­
malie.
tobuzul ? Pentru orice
ducţie sc face in d ivid u a l,
De asemenea.
relaţie
: ? Ccrna. Redacţia a luat legătu­ din 1967, a rtic o lu l 19 a lin ia tu l cial de la O.C.L. A lim entara către adunarea grnerală. pe rale n co o pe ratorilor pentru a
ra cu conducerea ad m in istra ti­ 1 a se menţionează : „C om pen­ Hunedoara. Răspunsul la scri­ convingerea că şl pentru taxa­ în plus adresati-vă D.R.T.A.
vă a C om binatului siderurgic sarea în bani a concediului a- sorile dum neavoastră urmează toarea M aria M archiş sc va bază «Ic cerere scrisă, (ari. 9 Deva care c tn măsură să re­ sc putea stabili m ăsurile cu ­
din S tatutul C.A.P.).
I LIBRARII Hunedoara şi a p rim it garan­ m ial de odihnă este permis în să vt-1 dea — prin corespon­ uăsi un „m edicam ent" de cal­ P. Duraltrescu şi Elena D u­ zolve situaţia. venite Rfu Rârbal
mare $i de bună cuviinţă pen­
ţii că lu cru rile
sesizate
0 . Petrul —
com erdal
N agy E. — O răştie. Cu ton­
de
dentă — serviciul
razu l în care contractul de
i dum neavoastră se vor îndrep­ muncă al an ga jatu lui a încetat dc la respectiva unitate co­ tru călători. ma — Deva. A drcsa li-vă con­ tă bunăvoinţa noastră, nu pu­ Fantele sesizate, dacă a>a s-au
ta înainte ra el să-şi fi efectuat m ercială. C. M. — C riscior. Dacă fra ­ ducerii în tre p rin d e rii din ca­ tem face lum ină in problema petrecut, nu foc deloc «insle
| PROFILURI HISPA- Neîu P. — Haţeg. Trebuie concediul". In concluzie, so li­ M urqocl Euqen — H unedoa­ tele dumneavoastră vrea să-şl re face parte m agazinul nr. 1 care ne-aţi rugat, deoarece persoanelor vizate A dresa­
! NO-AMERICANE să facem opinie îm potriva ce­ cita ţi compensarea în bani a ra — (C M. 1). Dară şîntnti pe vindă partea de moştenire — de care ne scrieţi in scrisoare. sini prea um ili cetălem in o- ti-vă com isiei de revizie din
lor care nu respectă a n u n ţu ri­ concediului «le odihnă pe an vil post prem iabil la Com bi­ care este trecută pe numele Tovarăşii de aici pot lua o ri- rasul Deva cu acelaşi nume, cadrul C A P . (a re este tu
! CONTEMPORANE le din localul cofetăriei. M ai 196H de la unitatea de unde natul siderurgic Hunedoara, lu i — unei alte persoane, nu-1 cind măsuri disciplin are îm po­ T rim ite -li, vă rugăm, toate da­ măsură să stabilească măsu­
m ult că — după cum ne scri­ ati plecai, în tru cît la nm ja u­ lele personale ale lui T.F. şi rile necesare În lă tu ră rii nea­
ide Francisc Păcurariu eţi — încă de la uşă vin n- nitate veti avea dreptul la vă prom item că de această da­ ju n su rilo r semnalate
nuntă qlăsuieşte : ,,ln acest lo ­ concediu num ai după 11 luni tă vom da dc urm ele lui... S ilviu Gomhoş _ 7am. Pen­
: Lucrarea este o conlinviare cal nu sc fum ează!". Ce să de activitate. „E l F u g itivo ". tru clarific arco situa ţiei lu aţi
■ a cic lu lu i închinat prezentării Iacă personalul de deservire După salariul care 1-ali ară­ Ion Dan — Dobra Aspectele lo g ă tiira cu < nndiu crea
: p rin cip a le lo r aspecte ele lilc - al coletăriei ? Să Ir ia ţigara tat în scrisoare, aveţi dreptul pe caic ni le-nti relatat p re ­ C.A.P. Burjuc, care ne.au asi­
: râ tu ri! lalino-am ericon«\ cu­ din mină sau să-i scoată alară la abonament gratuit, plata Ini DIALOG CU CITITORII zintă, desigur, o im portanţă gurat că sc va (pişi m odalita-
: prinzînd o ga le rie de po rtre te pc cei care nvi respectă in d i­ fiin d suportată dc tnlre prtnd p- m ojoră pentru bunul mers al too p o triv ită tn vederea în ­
\ de s c riito ri am ericani dc Inn- c a ţiile ? Nu sc poate. Aşa că rea vinde lucraţi, condiţia Iiin d a c tiv ită ţii cooperativei a g rico ­ lă tu ră rii neînloleqci ii ivite.
: bă spaniolă. tot nouă, consum atorilor, ne «a navelo s-o faceţi in in te re ­ la. Am re ţin u t co despre une­ I M arina — Balşa. C a/nl pe
revine sarcina să facein obser­ sul serviciului. le deficiente ati Inform at şi care-l adm ep in d iscu ţii' s<-
! OBSERVATORII v a ţii celor care nu vor să ros- Un grup dc locatari — Peş- Uniunea judeţeană o C.A.IV. ponto rezolva numai p rin sen­
pe< te regulile do convieţuire tişn M o rr. Am luat şi de a- orqan care este in măsură s.'i tinţă judecătorească.
i CERULUI socială. «■castă dată legătura cvi scctin luaţi o adeverinţă din care să poate opri nim eni. Dumnea­ triv a gvstionarului daca se soluţioneze problem ele rid ic a ­
M atei Teodor — Hunedoara. de reţele Huncdoaro. T ovară­ reiasă acest lucru şi m ergeţi voastră nu mai aveţi drept de poartă necuviincios cu vînză- 1. Novoc şi V. D ohrin —
! de Willey Ley Cele sesizate de dumneavoas­ şul A lexandru Ennchc, telm i- la Exploatarea m inieră Ghelar moştenire fiindcă vi s-a re- loarclc. te în scriso rile respective. Rîu «Io M ori. In « cea « e p ri­
j tră în scrisoare au fost cerce­ «ian In cadm l secţiei, ne neîa- (s c rv k iu l organizării m uncii). «ompensat în bani — dc că­ Iile C o joca rii — Deva. Am Ion Bradea — Hunedoara veşte activita tea brig a d ie ru lu i
i O isto rie neobişnuită a as- tate dc D irecţia judeţeană la că nu se ştie nim ic de în ­ Tovarăşii «le aici, pe baza a- tre el — partea cc vi se cn- adus la cunoştinţa conducerii A s u rra situa ţiei la care vă re­ Pnulin Cornenci. adreşoti-v.i
C.E.C. Se vor lua m ăsurile co­ treruperea curentului de pc vpnea. Aşa că dreptul dc moş­ l.G.C.L. Deva despre cişmeaua fe riţi. vizlnd activitatea consi­ co n siliu lu i de «'onduccre al
j tronom iel, de la Babilon la era deverintoi, vor întocm i form e­ C A P. caro poate lua măsuri
respunzătoare îm potriva to va ­ strada Valea Banilor. Vă rvi- tenire il poale vinde oricui «lin strada M îhrtil Eminescu. liu lu i dc conducere al C A P.
; cosmică. răşelor luncţionare de la A - «|ăm (pentru v iito r) să vă a­ le şi vă vo r propune la p ri­ Bineînţeles că intervine, în Urmează să se îa măsuri. Bretea Strei, vom reveni In ­ penlru n remedia n e a ju n su rih
mă de vechim e pentru ponoa-
«lenţln C E C . Hunedoara cam dresaţi mai în tii tovarăşilor de «la cît ati lucrat, nrm înri ca problema r«'!atată de dum nea­ Bodreanu O ctavlan — Sim e­ tr-u n u i din num erele v iito a re relatate.
iO PLANETA au «lat dovadă «le dezinteres ni< i şi numai in cazul cind nu «lifcienta să o p rim iţi de Iu voastră, si factorul înţelegere. ria, Cele relatate de dum nea­ nle zio ru lu l nostru. î. Tlroa — Sălnşu de Sus.
in desi'rvrroa cetăţenilor — se rezolvă să scrieţi la rcdac- Fiind vorba de a servi nn fra­ voastră in scrisoare sînt cu­ Fsle bine să lu a ţi ieqiîluro cu
C om binatul siderurgic
NUMITA PAMÎNT chiar daca a fosl o defecţiuni' lif. doara, tot pe baza unei H une­ te speram că o să cădeţi la o noscute şi de conducerea În ­ P. M untcanu. M. Clep şi A conducerea I.A.S. Sintăm ăria
Rezolvarea
ade­
Păran — Boita.
; de George Gamov «le moment — în ziua de iî Todosnt Slmion — H une­ verinţe, pe care o veti cere «h învoială... frăţească. tre p rin d e rii judeţene de v a lo ­ problem elor ce vă interesează, O rlcn penlru a prim ! d re ptu­
decem brie n.c. doara. A dresati-vă fondului lo ­ In problem a a do ua : a ilic o - rificarea legum elor şi fru cte ­ mai m ult sau mai p u lin direct, rile cuvenite.
M untean loan G. — Ohaba cativ al m un icip iu lui Hunedoa­ la Exploatarea m inieră Ghe- Un grup de cooperatori din
■ Celebrul fizician şl astronom lar. lu l 8 din S tatutul C.A.P. pre- lor Deva. Tocm ai dc aceea s-a este de com petenţa co n siliu lu i
dc sub Piatră. Dumneavoastră ra. Tovarăşa M orio Roşea ~ de conducere al C.A.P. şi a Dineu M it şl Simeria. In legă­
! am erican tace în lucrarea sa ati plecat de Ia secţia L 4 Pe­ şeful se rviciu lu i abonaţi — C azani Sabin — Simeria. v ede : „Pot II membri ai coo­ dispus ca întreaga cantitate de adunării generale a coopera­ tură cu problem ele relatate in
■ o b ioq rafle a Pam intului. in ­ troşani conform a rtico lu lu i )9 ne-a prom is că o să vă ajute Toma Florlca — Hunedoara. perativei acjricoh dc producţie cartofi dc pe rampa gă rii să to rilo r din C iula M are. A drc- sesizările trim ise la re d o rtic
i form înd m arele pu blic despre din Codul m uncii, in cnre să c la rific a ţi toate problem ele Scrisorile dumneavoastră Ic-ain orice producători agricoli şl se dea în angro la d ife rite u- sati-vâ deci organelor am in­ vom reveni în tr-u n u l din nu­
scrie r „C o ntractul do muncă care vă interesează. m erele v iito a re ale zia ru lu i
j cele mai noi cu ce riri ale stiin- trim is în copie pentru rezolva­ a lji oameni ai m uncii nece­ nităţî. tite.
încheiat pe durată nedeterm i- Plămădeală Pavel şl Horo- nostru.
! tei în dom eniul cunoaşterii M. Ion — Nucşoara. Este b i­
nntă poate fi desfăcut de nn- baqiu D um itru — Hunedoar? re la D.R.T.A. Deva. Să spe­ sari a c tiv ită ţii cooperativei,..". N. S. — Haţeg. Dacii se în-
planetei noastre. «lajat cu un preaviz dc 12 zile C e h relatate au fost aduse la răm că tovarăşii din conduce­ Prim irea dc noi m em bri în tim plă să întîrzie trenul, cc ne ca de ficienţele pe care nl N. PALTIN
...... ------ >«