Page 9 - Drumul_socialismului_1968_12

/
PPOLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
CITIŢI ÎN ZIARUL DE AZI:

PAGINA A ll-A PAGINA A III-A

— Conferinţa organizaţiei — Pregătiri pentru Tîrgul interna­

orăşeneşti de partid ţional Bucureşti
Orăştie
— Cronica filmului „Marysia

— Coordonate industriale şi Napoleon**
ORGAN AL COMITETULUI «JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
^ — -±f '** ^ «V**^V* * '* *•' •* •' '■> V ■ ~i \ . •* ^.rv. • ' ' '■MV 1 ‘ v' «.* _ *’ * _ 'J
— Un jubileu al pasiunii — Cînd,unde, de ce?

ANUL XX NR. 4330 MIERCURI 4 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI

Livrările la export— Sosirea ia capitală a unei

delegaţii a Partidului

obligaţii ferme Socialist Italian

sau facultative ? ai unităţii Proletare

Lo
C om itetului
La sosire, pc aeroportul Bu­
in vita ţia
Central al P artidului Comunis! fi casa. oaspeţii au fost salutaţi
Român, m arii a sosit în Capi­ de lovarâşii Paul Nicnleseu-
tală. o delegaţie a Partidului M izil, membru al C om itetului
Socialist Italian al U n ită ţii Pro­ Executiv, al Prezidiului Per­
letare formată din tovarăşii manent secretar al CC. al
T u llin V c rrlu e tli. secretar ge­ P.C.R., M ihai Dalea, secretar
neral al PSIl.'P şi Fino Taglia- al C C al P C R„ Ghizela Vass,
zucchi membru al C om itetului şef de secţie Ia C C. al P C R.,
Central, şeful secţiei externe de activişti da partid.
a CC. al PSIUP. ( Aqerpres)
I in ziarul nostru de ieri. o in ­ lini In balanţa externă dc n
; form aţie lapidară aducea la m ­ plăţi. , Constituirea unor consilii munici­
! .! no.ştinţa c itito rilo r că Uzina La indicaţia conducerii de ;
J „V ic to ria " Călon a Indepli- partid şi de stat. biroul Co­
nil cu mult înainte dc termen m itetului judeţean de partid pale, orăşeneşti şi comunale ale
1 sarcinile anuale dc livra re a pus mereu in atenţia co­ Fotoreporterul ziarului nostru, a surprins un aspect de muncă de la lămpăria minei Dîl ja. Teodora Chînţo acordă m ul­
I la export. Se relata in aceus- le ctive lo r din economia ju- I tă atenţie verificării lămpilor miniere.
! tă inform aţie ca un fapt dolului sarcina (le a produ­ Frontului Unităţii Socialiste
, ! lăudabil că de la Călan s au ce şi livra ritm ic şi la nivel
; expediat benelic ia rilu r ex- calitativ ireproşabil inlrea- J
| 1 terni mai niull de 62 700 tone ga gamă de produse (Ieşti- \ :| Consolidarea economică a C. A. P.
■ - de fontă lală de anul Im u l nale beneficiarilor externi. . La „Vidra11 Continuă să aibă loc tn ju ­ conducător al pa rtidu lui In o r­
, I Pe acenslă ( ale. colectivul M ăsurile luate în ar castă I deţul nosltu adunări de con­ ganizarea şi conducerea intre-
I uzinei a sporit volum ul e­ direcţie s-au concretiza! de U Orăştie: stitu ire a c o n siliilo r m nnicipo- gii opere de construcţie socia­
I I conom iilor şi be n rlu iilo r su- )a începutul anului pină a- ; | lr. orăşeneşti şi comunale am listă, o în tre g ii a ctivită ţi so­
1 | plim cnlarp, a rid icai la un cum in lr-u n volum supli- jj PAR TIC IPAR EA LA MUNCĂ F rontu lui U n ită ţii Socialiste. ciale Prin înfiinţarea lor, prin
, nivel superior întreaga a cti­ m enlar de produse industria- I ; CALENDARUL La acestp adunări au pa rii - activitatea orqanizntă ce o vor
vitate economico şi financia­ le trim ise pe piaţa externă ■ ! ( ipat membri ai com itetelor desfăşura oamenii m uncii au
ră a uzinei. în valoare de aproapp 30 mi- ; ARATA SOSIREA respective de partid, membri p o sib ilită ţi largi de a c o n tri­
j * Relatarea de la Călan. ca lioane lei. M erită aprecieri | NU ESTE N U M AI UN DREPT, ai b iro u rilo r o rg a n iza ţiilo r rin bui şi a acţiona cu toate fo r­
ţele pentru dezvoltarea m u lti­
masă, obşteşti şi profesionale
I şi dalele slatislice întocm ite elogioase pentru modul e- V NOULUI AN care au aderat la Frontul U n i­ laterală a fiecărui m unicipiu,
1 la finele lu nii noiem brie, xemplar In ( are a fost înde- | tă ţii Socialiste. reprezentanţi oraş, comună, pentru în fă p tu i­
repun ,pc tapet necesitatea p lin ită ar castă sarc ină ren- j CI ŞI 0 ÎNDATO RIRE De s firş ilu l anului ne ai oam enilor m uncii din u n i­ rea neabătută a p o litic ii p a rti­
l ! şi obligativitatea în d e p lin irii nomică si colectivul s id m ir- ; mai despart aproape 30 tăţi economice, in s titu ţii, oa­ dului nostru — politică ce r o-
! î la un înalt grad de prom pli- O iştilor hunedoreni. chiiniş- V cooperatorii, rare prin munca de zile Tohuii, pentru meni de ştiinţă şi cultură, rare respnnrie pc deplin intereselor
i ' tnrtîne — cantitativă şi cnli- hi de la F C Orăşhc. lucră- .! înfăptuirea scopului şi sarci­ le şi Ia conducerea trebu rilo r lor asigura <> bună situaţie e- Fabrica „V id ra " din O- au fost desemnaţi să facă par- vitale ale întreg ulu i popor.
' tativă ■— a sarcinilor de )i- lo rii de la „V id ra " Orăştie, ! n ilo r cc revin cooperativelor unităţii. A considera ca parti- coiiuinică a u n ită ţilo r şi spo­ răştic anul s a încheiat. le din co n siliile Frontului U­ In cadrul adunărilor au fost
i vrare a produselor la export colective pentru care onora- j 1 agricole este nem ijlocit lega­ ( iparea la nunua >i la rezol­ resc can tităţile de produse o- I u m il acesta l-am aflat n ită ţii Socialiste. prezentate planurile de masuri
1 ■ Este o ol)liqa|ie care vizea- rea contractelor din ţoale la dc participarea activa n varea ( elorl.alle probleme ri­ qro-alim eniare necesare bunei zilele trcculc cînd am p rivin d pregă tirile cc trebuie
i , ză în modul cel mai direct tutu ro r cooperatorilor la m un­ dicate de necesitatea consoli­ La şedinţele care au avut
punctele de vedere ronslit.u- i -! aprovizionări a populaţiei. poposit în birou l tova­ loc la m unicipii, oraşe şi co ­ făcute pentru alegerile de de­
i 1 situaţia economicii a inlre- că. de creşterea aportului lor dării ecunonuco-org a niza lo rice
ie o obligaţie dc mare ros- 1 ; a L A P. este numai o îndato­ răşului inginer Probsdor- mune au participat, de aseme­ putaţi în Marea Adunare N a­
i prinderilor, angajează pres- la dezvoltarea producţiei a g ri­ Din exemplele cc ni se oferă fer Ioan, directoru l fa b ri­ nea membri ai biro u lu i exe­ ţională şi în co n siliile popu­
!/ lig iiil industriei româneşti AL. VASIU cole şi a averii obşteşti In a- rire la cullativă înseamnă a în această p rivin ţă am ales cii. Am fost inform aţi cu cutiv si ai C onsiliului jude­ lare. Cu acest p rile j au fost
lacc o mare g ro c a la . a încălca
! : în re la ţiile eu partenerii ox- ( est sens Statutul cooperativelor doar două. suficiente pentru a această ocazie că obli ţean al F rontu lui U n ită ţii So­ alese b iro u rile execniive m u­
agricole prevede dreptul .şi in cn bună ştiinţa norm ele statu­ demonstra că unde există in ­
! | terni, este sursa principală qaţiile contractuale la cialiste. t nicipale si erăvCiiesti ale Fron­
arclaşi tim p obligativitatea tare şi h o lâ n rilc adunării ger teres şi perseverenţă munca export prevăzute în a-
ii de acumulare a v a lu te i. <i (Continuare »*» pag a t*o j pentru fiecare membru coope­ ueralc a cooperatorilor. .Ca in este un izvor nesecat de îm ­ ccst an a fi inst înd epli­ In cadrul şedinţelor a ii lunî tu lu i U n ităţii Socialiste, avînri
("a preşedinţi pc tovarăşii Ioan
■ crearea unui acliv substan- rator de a contribui pe măsu­ oricare alt sector d o 'a c u vi tatu p lin iri. Ne referim la coope­ nite şl chiar depăşite. cu vîn lu l p rim ii secretari si Ardeleanu — m unicipiul Deva.
al economiei şi în agricultură ratoarele M aria Hanein şi V u ­ respectiv secretarii com itetelor
ra capacităţii şi pre gă tirii sale Aşa. spre exemplu, co- loan Păstrăv —• oraşul O-
se cere din partea liecarui ia Popa din Pricaz In acest an le c liv u l de muncă al m unicipale, orăşpnesti şi co.
la efectuarea lu cră rilo r agrico­ lucrator sa respecte cu stricte ­ fiecare din ele au efectuat pes­ fa b ricii şi-a propus să mimate de partid. Aceştia du răştie W illie lm Ncaq — o-
raşvil L»ipeni. Pclre Barlm —
le disciplina m uncii, sti înde­ te 230 7-ile-muncă în cadrul livreze Ia export 80 000 subliniat im portanţa deospbifă oraşul Vulcan. Slanislav f aig
plinească la tim pul sta b ilit şi cooperalivci agricole. Rodnicia perechi mănuşi. De a­ ce o are constituirea F rontu­
in co n d iţiile de calitate im pu­ e fo rtu rilo r depuse se concre­ m in tit că paralel cu în­ lu i U n ită ţii Socialiste ca e­ — oraşul Petrila V aleriu Dan
se toate lu crările planilicale. tizează în re trib u ţia pe care deplinirea planului. s-a venim ent ce marchează o — oraşul Uricnni. Astfel de a­
Exista suficiente exemple au prim it-o. Astfel, în afara realizat şi angajam entul nouă etapă tn întărirea u n ită ­ dunări an avut loc. de aseme­
nea,
în
com unele
Beriu,
care atesta dorm la vie şi per­ re lrib u ţie i dc baza cuvenifa luat de a suplim enta ţii m ora l-po lilice a po po rul1..I Luncoiu de Jos. Rapollu M a­
manentă a coo peratorilor de a pentru zilelc-m uncă prestate, producţia cu 20 000 pe­ nostru, în dezvoltarea demo­ re, Toplita. Bncnreşci, Lunca
pune pe deplin în valoare re­ cooperatoarei M aria Hanciu i rechi mănuşi, astfel că craţiei socialiste. Cernii, Dobra, Vălişoarn. Ve.
C onstituirea co n siliilo r F ron­
zervele dc sporire a producţiei s-au rrp a rliza t 800 kg cartofi cele 14 ţări occidentale tu lu i U n ităţii Socialiste face tel. Yaţa de Jos. Brămşca, Rul-
agricole Obţinerea unor p r o ­ sî fi37 kg porumb, reprczc?nlind care au avut contracte să crească şi mai m ult ro lu l zeşlii de Sus şi altele
ducţii de J 000—8400 kg po­ fiO la sută din depăşirea pro­ cu fabrica au p rim it pro­
rum b boabe la hectar la C A P . ducţiei plan ilicale la c u ltu rile dusele comandate.
Haţeg, Lăpuşnic şi Pricaz, re­ respective pc suprafeţele lu ­ In aceste zile la Fa­
colta dc peste 2 f)00 kg grîu crate. Aproape la acelaşi nivel brica „V id ra " dîn O-
la hectar realizata do coope­ se ridică re trib u ţia suplim en­ râşlic se Iac intense
ra to rii din Sîmeria sau depăşi­ tară cc i-a revenit şi coopera­ pre gă tiri pentru noul an Acţiuni pentru perfecţiona­
rea producţiei planificate do toarei V uia Popa. Desigur că C olectivul de muncă şi-a
legume cu peste 200 de tone asemenea cazuri se Inlîlnesc în propus ca planul la ex­
la C A IV Dobra scol in e v i­ port să crească cil 50 ta j rea organizam şi conducerii
fiecare unitate, Insă din păcate
denţa strădania m em brilor a­ sulă. De aceea se în lre - j
cestor u n ită li pentru a smulge num ărul lo r este destul de re­ prind unele măsuri or- \
păm întnlui roade lot mai bo­ dus faţă de p o sib ilită ţile ce le genizatorice bune. Ririi- ! unităţilor agricole de stat
gate. )>c această bază se îm ­ au şi dc cerinţele ce slau în carea c a lific ă rii prole- j
bină arm onios interesele eco­ sionalc şi asigurarea j
tata cooperativelor agricole.
nom iei naţionale cn cele ale un ui num ăr c il mai mare !
de m un citori ca lifica ţi i In cadrul acţiunii de perfec­ problem ele acluale privind pla­
Cultivarea legumelor de prim o apariţie se bucură de m ultă atenţie la C.A.P. Geoogiu. In u n ită ţilo r respective şi ale coo­ N. TIRCOB este g rija principală care I ţionare continuă a organizării nificarea şi finanţarea ferm e­
fotografie este prezentat un aspect de la plantarea salatei în cjulturâ protejată pe 10 000 mp. peratorilor. Satisfacţia m uncii stă în atenţia com ltclu- \ şi conducerii u n ită ţilo r agrico­ lo r şi În tre p rin d e rilo r agrico­
îm p lin ite reprezintă nn real Iu i de direcţie. Cei .*>0 de j le ric stat, înccpînd ric ie ri şi le de sînt. Totodată, p a rtic i­
ucenici aflaţi sub in g rî- j pînă în 2f> ianuarie 1969 seva panţii vor studia experienţa
m otiv de m îndrie nentru toţi
jire a şefului de scctic i rieslăşura la Sinaia un ciclu de dobîndită do fermele şi în tre ­
Czuckcrm an Toslf fac j consfătuiri şi schim buri de ex­ prind erile agricole de stat eta­
paşi v iz ib ili spre lainelc \ perienţă organizat de Departa­ lon şi experimentale.
m entul IAS la care vor p a rli- Prima scrie de specialişti va
m eseriei. Se mai între- ! ( ipa şefii de ferme din IAS
prind acţiuni şi pe lin ia j studia problem e p rivin d o rie n ­
Pe şantierele noilor v a lo rific ă rii cit mal su- i C onsfătuirile, organizate oe tări moderne in ag ricultură,
rin im iiii lo rcslie rc bra­ LA M E N TĂ R I Şl SCUZE ÎN perloare a p ic ilo r şi de- j p ro file — cu ltu ri de cîmp. hor- rolul, sarcinile şi responsabili­
şovene. şi-a făcut apari­ şeu rilo r provenite din j liv itic u llu ră , zootehnice, — dau tăţile conducătorilor de u n ită li
ţia un nou tip de trac­ fabricaţie. F.xistă aici o i posibilitate p a rticip a n ţilo r să tn contextul noilor cerinţe ale
tor, conceput şi realizat activitate febrilă care te i studieze pe bază de lecţii şi a g ricu ltu rii moderne, o rien tă ri
de un colectiv de spo- tari gătesc pe reşouri, deşi a­ expuneri, însoţite ric film e do­ noi. soluţii tehnice actuale fo­
(ia liş li de la în tre p rin ­ LO CUL IN IŢ IA T IV E I cest lu cru c interzis. Cantina edifică că aici se lucrca- [ cum entare dezbateri şi de­ losite în diverse sectoare de
derea pentru mecaniza­ com binatului asigură hrană ză bine î m onstraţii practice, cele mai
rea tra n sp o rtu rilo r lo- bună şi suficientă. Dar cine noi tehnologii, forme si meto­ producţie si altele.
resticre din Braşov. El să-i îm piedice pc „b u că ta ri” N. PANAITESCU de ş tiin ţific e de organizore a
este o variantă a tracto­ de la aceasta? În so ţito ru l nos­ producţiei şi a m uncii ca şi | A ge rprrs]
rului „IFR O N * — de 6> Cu circa o lună iii jum ătate lor. ca să pună la punct de­ La uncie apartamente locata­ tru. tovarăşul Strîmbu. de la
CP Şi este destinat în ­ în urmă, am făcut o vizită ficienţele consistate. N u de rii n-au pu tut deschide uşa serviciul social, se lamentează
deosebi lu cră rilo r dc re- prin cele trei cămme m unci­ altceva, dar aici nu trăiesc „o fiind blocată încuictoarea şi mereu : „Sînt răi. sînt foarte
toreşti ole C om binatului side- suta. două de oameni, ci rir- au rezolvat simplu : au smuls
Tnrqic Hunedoara. Ceea cc se ( a 1 800 pentru care un pat si broasca din uşă cu totul. In răi"
putea vedea atunci in aceste o cameră curată înseamnă a- căm inul nr. I s-a zuq răvil de Am găsit în căm inul nr 1
cămine indigna pe oricine taşam rnl fată de noliunea de curînd casa scării. Cineva a Ia apartam entul nr. 2*1 şi ne
bunii qospodari. O rdine şi cu­
le ar (i văzut. Blocuri con­ .rasă", de .rasa noastră" în tras cu deqetul peste lim a d / răţenie perfectă, atmosferă in ­
Tractor struite abia de c iliv a ani, a­ rol mai larq înţeles. Sini dec i dem arcaţie a rolului, mîzqă- timă. Responsabilul de aparta­
junseseră in tr-o stare de de­
destule m otive pentru ca să
lind peretele proaspăt zugră­
ment. Ştefan Băzăluică a în ­
Tn
gradare revoltătoare.
ma­
joritatea cam erelor de locuit dăm acestei probleme dirnen- vit A făcut treaba aceasta cu tronat-o ,-L-am m ulat în m ul­
era o atmosfera necorespun/ă- te apartamente să pună o rd i­
ne, să fie de exemplu — ne
loare, iar locatarii te priveau cu spune înso ţito rul nostru. Si.
fores- scepticism. Unul chiar ne-a Cîfeva ore prin căminele pe unde a trecut, s-a văzul"
dat replica aceasta continînci
in ea o doză bună de ade- Da. s-a văzul, dor omul acesta
\ or : „A n mai venit si a lţii pe nefamilişfilor hunedoreni extrem de modest nu se plin
ge niciodată
se mută etnd
aici, dar tot nu s-a schimbat nevoie, li Învaţă pe tin e rii din
nim ic". Cine vor fi (ost acei apartam entul respectiv că cu­
„a lţii" nu ne-a mai spus. siunile si im portanta cuvenite o consecventă uim itoare, de răţenia şi ordinea sînt in fo­
Tot cam pe tim pul respec­ Dar să vedem cum se prezin­ la paner pină la etajul 9. Pc
tiv. serviciul social al com bi­ losul lor. îi obişnuieşte cu a­
tă astăzi „casa noastră" pen­ ţoală înălţim ea celor 10 n i­ ceasta şi pleocă în alt apar­
natului evacua al patrulea cu­ tru cei circa I 800 de locatari vele. Nu l-o fî văzul oare n i­ tament. Fără prea multă v o r­
nun pentru a-l preda fa m ilişti­
nefam ilisti — oţelari, lurno- meni să-l ia de guler ? bă. Dor el c singur şi căm ine­
lor. Am aflat u lte rio r că pune­
paraţii şi de întreţinere lişli, strungari, lăcătuşi elr*« - In căm inul nr. 1 au fost ca­ le sînt trei cu rile 100 de a-
rea lui la punct pentru a pu­
a d iiira u rilo r forestiere. tricie n i ctc., — ai com bi­ zaţi şoferi de la coloana 7 Ma- partam enie fiecare S' eu o
tea fi predai in bune* ron di-
Prevăzut cu lame de tm ni a costat peste IUOOOO natului hunedorean. leq a D.R.T.A. Ce au lăsat tn floare...
buldozere, cupe de în ­ lei ! urma lor. ar fi foarte greu să
cărcat. scarifieator şi al­ V izita respectivă am focul-o Locatari care se res­ redăm c itito rilo r La (el au Administratorii-oameni
te aqicqate, noul tip de împreună cu şeful serviciului procedat si m uncitorii lot u liii
tractor poate efectua lu ­ social, tovarăşul Urs Iaqăr. pectă şi care nu se Hunedoara al şantierului E-
crări pentru care ar ii nerqom ontaj Craiova. La a- „de birou*1
„V e n iţi ne spunea d în s u l pes­
necesari 80-90 de munci- te două săpiăm îni si dacă vor respectă partam enlul 75 din căm inul
lori. Specialiştii apreci­ mai fi căminele în aceasta nr. I se vede că cineva a în- Fiecare cămin are cîte un
stare să nu-mi mai ziceţi mie rorcat să facă ordine Pe uşi adm inistrator în schemă Ce
ază ră prin folosirea a­ sînt afişe averlîzoare : „Ster- fac aceşti oameni în a căror
pc num e” Intrăm pe rînd în mai m ulte
cestui Ira rlo r, Se obţin qeli picioarele cind in tr a ţi!',
De curînd am dat o irs in ­ apartamente din ie le tre i că­
anual eronom ii de peste vita ţie i ln lîrziere a (le două mine Acelaşi bal de rlogra- „Nu distrugeţi m o b ilie ru l!” . ION CIOCLEI
nn m ilion tei. săpiăm îni a fost intenţională, dare a obiectelor sanitare, u­ Dar în cada de baie s-au soă-
n i qînrin 1 de a da un răgaz şilor. întrerupătoarelor, ca şi lat pantofii de noroi. (Continuare in pag. a 3-o) Vechea aşezare (nimerească din „Ţara de piatră1', Bradul, îşi primeşte astăzi vizitatorii
(Aqerpres) mai hinq qospodarilor căm ine­ cu cîleva săpiăm îni în urmă In cămin, foarte m ulţi loca­ in haina nouă, a unui oraş modem.
Foto : V. ONO lU
sss