Page 90 - Drumul_socialismului_1968_12

Proletari din toate ţârîîe, uniţi-va I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

-■ -
a primit delegaţia

de activişti ai P.C.U.S.

V in e ri la amiază, tovarăşul dusă de tovarăşul Gh. I. Po* drei C ervencovici. membru su­
N icolae Ceauşescu. secretar pov, membru al C.C. al pleant al C C . al P.C.R
general al C om itetului Central P.C.U.S., prim -secrclar al C o­ A fost prezent I. S. llin , în ­
al P artidului Com unist Român, m itetului orăşenesc Leninqrad sărcinat cu afaceri ad -in lerim
Îm preună cu tovarăşul V irq il al P.C.U.S., care. la in vita ţia al U niun ii Sovietice la Bucu­
T rofin, m em bru al C om itetu­ C.C. al P.C R lace o vizită în reşti.
lu i E ie cu tiv, al P rezidiului tara noastră
Permanent, secretar al C C . al Cu acest p rile j a avut loc o
La p rim ire au luat parte to ­ convorbire, care s-a desfăşu­
P.C.R., a p rim it deleqatia de
a ctivişti ai P artidului Com u­ varăşii Aldea M ilita ru , mem­ rat în tr-o atmosferă cordială,
nist al U n iu n ii Sovietice, con­ bru al C C . al P.CR„ ^i A n­ tovărăşească.

ANUL XX. NR. 4351 SIMBATA 28 DECEMBRIE 1968 4 pogini 30 de bani Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului

Naţional al Frontului Unităţii Socialiste
LUCRĂRILE SESIUNII a avut loc, sub preşedinţia to­ şi aprobat propunerile de can­ tiv a desemnat reprezentanţii
In ziua de 27 decem brie a.c.
B iroul Executiv a exam inai
De asemenea, B iroul Execu­
varăşului N icolae Ceauşescu.
şedinţa B iroulut Executiv al didaţi ai F rontu lui U n ită ţii So­ C o nsiliu lui N ational al F rontu­
cialiste pentru alegerile de de­
C onsiliu lui N ational al F rontu­ putaţi în M arca A dunare Na­ lu i U n ită ţii Socialiste In Com i­
lu i U n ită ţii Socialiste. ţională. sia Electorală Centrală.
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Plenara de constituire

a Consiliului judeţean

In cursul dim ineţii de vineri Cuvîntul tovarăşului
ou continuot lucrările celei
de-o Xll-o sesiuni a celei
de-o V-o legislaturi a M orii al sindicateior
Adunări Naţionale.
Lo sosirea în sola de şe­
dinţe. deputaţii şi .invitaţii au Ştefan Voitec, Ieri, a avut loc, la Deva, ficientei economico a tu tu ro r prinse şi In alte în trep rind eri,
intim pinat cu aplauze înde­ plenara de co n stituire a Con­ u n ită ţilo r. A ctivita te a co n siliu ­ prin tre care Uzina „V ic to ria "
lungate pe tovarăşii Nicolae s iliu lu i judeţean al sindicate­ lu i judeţean, a c o n s iliilo r m u­ Călan, I.M. Hunedoara, Fabri­
Ceauşescu, Ion Gheorghe lor Hunedoara La lu cră rile nicipale. orăşeneşti, a com ite­ ca chim ică Orăştie.
Maurer, Gheorghe Apostol, plenarei au pa rticip at repre­ telor sindicatelor a fost o rie n ­ O atenţie deosebită au a­
Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, preşedintele Marii Adunări Naţionale, zentanţi desemnaţi de com ite­ tală spre sp rijin ire a com itete­
Paul Niculescu-Mizil, Virgil tele sin d ic a le lo r: m uncitori, lo r de direcţie în in tro du ce­ cordat sindicatele în d e p lin irii
Trofin, llie Verdeţ, Maxim Ber- B tehnicieni, in gin eri in telectu­ rea teh nicii noi, ridicarea ca li­ exem plare a angajam entelor
luate în întrecerea socialistă,
ghianu, Jonos Fozekas, Petre ali din în tre p rin d e ri şi in s ti­ fică rii profesionale a oam eni­ organizînd în acest scop acţiuni
Lupu, M anea Mânescu, Leon- la încheierea dezbaterilor tuţii, lu cră to ri din în tre p rin ­ lo r m uncii, aplicarea m ăsuri­ m enite să con tribu ie la răs-
te Hâutu, Gheorghe Stoica, derile aqricole de stat şi de lor p rivito a re la orqanizarea pindirea c x re rie n te i pozitive.
'7asile Vilcu. mecanizare a a q ric u llu rii. pre­ su re rioa râ a producţiei şi a
Erau prezenţi membrii Con- cum şi num eroşi in v ita ţi : ac­ m uncii. M ai m ulţi vo rb ito ri, Folosirea raţio na lă a tim p u ­
• siliuiui de Stot. Stimate tovarăşe şi stim at! şî de C onferinţa N alională a desfăşurarea lu c ră rilo r sesiu­ O norată M are Adunare tiv iş ti de partid, dc stat si d p rintre care G avrilă David. lu i de lucru, în tărire a d isci­
plinei tehnologice şi de m un­
In tribune se oflou nume­ p a rtidu lui. Pe aceste coordo­ nii a fost marcat de exam ina­ Naţională. sindicatelor, reprezentanţi ai preşedintele C o nsiliu lui m uni­
tovarăşi dcpulali, org a n iza ţiilo r obşteşti şi ai ii- că au con stituit, de asemenea,
roşi invitaţi, şefi a i misiunilor nate m ajore ale construcţiei rea şi aprobarea C odului de In şedinţa ju b ilia ră a M arii cipal al sin dicalelor Petro­ o preocupare im portantă a
nor in s titu ţii cu care orqancle
diplomotice, ziarişti români şi După aproape doua ) 'ni de noastre socialiste, legile adop­ Procedură Penală, care. ca şl Adunări N aţionale, consacrată B şani, V alen tin Răileanu, inqi- sindicatelor. La I C S H., Com ­
corespondenţi aî presei străi­ boqată şi rodnică activitate. tate in actuala sesiune asigu­ Codul Penal adoptat în sesiu­ sărb ătoririi a f>0 de ani de la sindicale colaborează în rezol­ ncr $ef la C S I ! . Gheorghe binatul siderurqic, IM . H une­
ne. M area A dunare Naţională în ­ ră continuarea cu succese tot nea a 10-a, este m enit să ga­ actul istoric al u n irii T ra n sil­ varea sa rcin ilo r ce le revin, Davidescu, director la C.C.V J., doara. Fabrica de conserve,
Şedinţa o fost condusă de cheie astăzi sesiunea a X ll-a mai m ari a procesului de ranteze d re pturile si lib e rtă ţi­ vaniei cu România, am ascul­ cadre de conducere din eco­ referindu-se la aceste as­ I.F. Haţeg şi Iu alte în tre p rin ­
tovarăşul Ştefan Voitec. pre­ a celei de a V-a leqislaturl. perfecţionare a econom iei a le cetăţenilor, să chezăsuiasmă tat cu vie em oţie expunerea nomie si din dom eniul social- pecte. au arătat că în deri, sub conducerea org a n i­
cu llu ra l.
şedintele M arii Adunări No* v ie ţii noastre sociale şl do legalitatea si caracterul uma­ tovarăşului N icolae Ceauşescu fiecare întrep rind ere au fost
Desfăşurîndu-se p o triv it Au luat parte tovarăşii za ţiilo r de partid, com itetele
ţionole. p rin c ip iu lu i sesiunilor deschi­ stat. nist p ro prii o rîn d u irii noaslr* asupra acestui evenim ent c ru ­ Constantin Drăgan. membru al constituite colective de orq a­ sindicatelor şi grupele sindica­
In continuarea ordinii de se, a tlt In şedinţe plenare, cît M area A dunare N aţională i socialiste. d a ! din viata poporului nos­ C om itetului E xecutiv al C.C nizare superioară a producţiei le au luat măsuri de în tă rire
zî, ministru! finanţelor, Vic- şi in cadrul com isiilor perm a­ dezbătut şi aprobat rla n u l d«» Marea Adunare N aţională a tru, profunda şi edifîcaloarea al P.C.R.. membru al C onsiliu­ şi a m uncii care au elaborai a disciplinei, creînd opinie de
gil Pîrvu, a prezentat expu­ nente, lu cră rile actualei sesi­ stat al econom iei naţionale si adoptat leqea de orqanizare sl sa analiză asupra p o litic ii in ­ lu i de Stat. prim -vicepreşedin- studii pe baza cărora s-au sta­ masă îm p o triva celor care nu
nerea fa proiectul de lege uni au învederat încă o dată buqetnl de stat pe anul 1969 funcţionare a c o n s iliilo r popu­ terne şi externe a partidului te al C o nsiliului Central al b ilit măsuri menite să ducă In respectă le q lle statului, care
privind impunerea veniturilor amploarea şi tem einicia cu ca­ In lim b a ju l sever al cifrelor lare. lege care stabileşte ca­ şi statului nostru. U.G.S.R., loachim Moqa. prim - folosirea mai raţională a capa­ nu se angajează cu toată ca­
realizate din activităţi ogri- re fo ru l suprem al tării, îm- şl cu elocventa de netâqăduit drul a c tiv ită ţii co n siliilo r popu­ Stimate şi stim aţi tovarăşi. secretar al C o m itetului jude­ c ită ţilo r de producţie, a tim pu­ pacitatea pentru înd eplinirea
lui şi forţei de muncă, spo ri­
cole. Raportul com isiilor e- plinind u-şi a trib u ţiile consti­ a faptelor, ele conţin m ărturia lare. a trib u ţiile sporite ale a* Cu însufleţită unanim itate. ţean Hunedoara al P.C.R., pre- rea continuă a producţiei in ­ sa rcin ilo r dc plan.
conom ico-financiară, pentru tuţionale, dezbate si hotărăş­ grăitoare a p u terii de viată, restora în conducerea şi re­ Marea A dunare N aţională a scdinlele com ite tu lu i executiv dustriale şi agricole, la creşte­ L u crările plenarei au insis­
agricultură şi silvicultură şi te prin leqe asupra p rin cip a le ­ de muncă şi de creaţie a po­ zolvarea tre b u rilo r locale, sar­ ratifica t T ra ta tu l de prietenie, al C o nsiliu lui popular jude­ rea p ro d u c tiv ită ţii m uncii, re­ tat asupra m odului în care o r­
juridico o fost ţinut de depu­ lo r problem e ale societăţii po ru lu i nostru, dovada osîrdl- cin ile lo r economice, social- colaborare şi asistentă m utua­ ţean pro vizo riu, Gheorghe Că­ ducerea pre ţu lu i de cost şi g a nizaţiile sindicale îşi înde­
tatul Vosile Moteescu, pre­ noastre socialiste, ale dezvol­ r i şi a în fă p tu irilo r lu i în e­ cuhurale si edilitar-qospodă- lă dintre Republica Socialistă lin. prim -adjunet al şefului îm bunătăţirea c a lită ţii pro du­ plinesc sarcinile ce le revin in
şedintele Comisiei pentru o* tă rii sale economice, sociale şt conomie, silin ţă şi cultură. Ca reşli p o triv it intereselor gene­ România şi Republica Socia­ secţiei organizatorice a Con­ selor. dom eniul social Darea de sea­
gri cu I tu ră şi silvicultură. culturale. o confirm are a adeziunii una­ rale ale stalu lu i. De o Im por­ listă Cehoslovacă, m ijlo c pu­ s iliu lu i Central ol U.C.S.R. La unele exploatări m iniere mă, ca şi tova ră şii Petru Go-
La dezbaterea generolâ o- Prin im portanta proiectelor nim e a m un citorilor, ţăranilor. tantă deosebită sînt Icqile re­ ternic de în tă rire a prieteniei La p rim ul punct ol ordinai din Valea J iu lu i dc pildă, au rnotirceanu, inspector şef al
Jupro acestui proiect de le* de leql exam inate şi adoptate, Intelectualilor, a tu tu ro r celor feritoa re la organizarea, şi rom âno-cehoslpvace si 8 u n i­ de zi, tovarăşul Poqra Brînco- fost analizate p o sib ilită ţile , d e ' • Insp ectoratu lui judeţean- pen­
pe ou luot cuvîntul deputaţii p rin in iţia tiv e le preţioase si ce muncesc la qrandioasa o­ funcţionarea instanţelor jude­ tă ţii ţă rilo r socialiste, de pro­ veanu, preşedintele C o n siliu ­ aplicare a unor metode de ex­ tru protecţia m uncii, M lh ai
m ovare a păcii şi colaborării
peră de dezvoltare a României
yosile Vilcu, preşedintele U- pa rticiparea activă a deputa­ socialiste angajam entele p ri­ cătoreşti şi a p ro cura tu rii, Intre toate popoarele lu m ii lu i judeţean ol r in dicatelor ploatare cu pro d u ctivita te r i­ C ervencovici. preşedintele
funii Naţionale o Coopera­ ţilo r la toate fazele elaboră­ precum şi leqea p rivin d com i­ Hunedoara, a prezentat darea C o nsiliu lui m unicipal al sin d i­
vin d depăşirea planului în siile de judecată. Asa cum, cu Stimate tovarăşe şl stim all dicată. la C om binatul siderur-
tivelor Agricole de Produc- r ii legilor, p rin activitatea tovarăşi. de seamă asupra a c tiv ită ţii qic Hunedoara o mare parte catelor Hunedoara. F lorin N i-
‘i ţîe, losîf Orban. inginer o- competentă şi plină de răspun­ 1969, luate în toate judetel» deplin temei s-a subliniat de desfăşurate de consiliul jude­ culescti, preşedintele com îtetu-
tă rii şi în toate dom eniile dp la tribuna fo ru lu i superior al In prag de an nou şi în din studii au fost concentrate
gronom la cooperativa ag ri­ dere a com isiilor permanente, activitate, constituie noi şi e­ tării, aceste leqi ilustrează preajm a celei de a 21-a an ive r­ ţean al sin dica le lor de la ale­ spre optim izarea cap acită ţilor
sesiunea care ia acum sfîrşit o geri pînă fn prezent.
colă de producţie din Pă- locvente dovezi ale strădanii­ sări a proclam ării R epublicii secţiilor de bază si auxiliare. (Continuare in pag. a 3-a)
reliefa t pu ternic înaltele res­ convingător continua dezvol­ P articipa nţii la plenară au A stfel de acţiuni au fost în tre ­
( păuţi, judeţul Covasna, M ă­ ponsabilităţi şi ro lu l crescind lo r creatoare ce caracterizea­ tare a dem ocraţiei socialiste, în patria noastră, vă roq să-mi dezbătut pe larg aportul sin­
ză etapa pe care o străbatem. tnqăduitl ca. în numele B iro u­
rie Zidaru, preşedinta coope­ ol M a rii A d u n ă ri N aţionale In A ctuala sesiune înscrie la pa rticiparea tot mai largă a dicatelor la înfăptuirea sarci­
opera de dezvoltare m u ltila te ­ m aselor de cetăţeni la viata lu i M a rii A du nă ri Naţionale, n ilo r economice ce stau în fa ­
rativei agricole de produc­ activul său aprobarea le gii să vă adresez cele mai calde
rală a pa triei noastre socialis­ obştească, creşterea conştiinţei ta cole ctive lo r de m ineri, con­ MEMBRII BIROULUI EXECUTIV
ţie din comuna Păuleşti, ju* cu p riv ire la im punerea ve n i­ ură ri de sănătate şi de succe­ structori, siderurgîşli, lu cră to ­
te. Dezbaterile acestei sesiuni lo r socialiste. G rila pentru e-
deţul Satu Mare. Ion Dro- au exprim at convingător, ia tu rilo r rezultate din a ctivită tl riucarea cetăţenilor de m îine se decline în activitatea dv. rilo r din u n ită ţile agricole de AL CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR
agricole, destinată să asigure consacrată desăvîrşiriî con­
ghici, preşedintele coopero- n iv e lu l a c tiv ită ţii de leqifera- convergenta intereselor gene­ al patriei, chemaţi să co n ti­ strucţiei socialiste, fe ric irii stat, din transporturi, com erţ, Plenara o ales ca membri ai Biroului executiv al Consi­
re, dinam ism ul şl a vîn lu l crea­ nue, să desâvîrşească şi la ne­ din in s titu ţiile de tnvâlâm înt.
tivei ogricole de producţie din rale ale statului cu interesele popo rulu i român. liului judeţean ol sindicatelor pe următorii tovorăşî :
to r cu care întreq ul nostru voie să apere m ersul tă rii cultu ră şi artă.
comuna Putineiu, judeţul Il­ ţărănim ii, leqea p rivin d amor­ Declar închisă sesiunea a Una din d ire c ţiile principale Pogea Brincoveanu, M ihăilă Gheorghe, Albu loon, Mureşan
popor, slrîns unit în ju ru l noastre spre com unism a stat
fov, loon Popa, preşedintele P artidului Com unist Român, tizarea fo n d u rilo r fixe, rre ru m la baza legii adoptate p rivin d X ll-a a celei de a V-a leqisla- ale a c tiv ită ţii sindicatelor a Victor, Bugnaru Traian, Balog losîf, Pirva Troian, M arian Mi-
cooperotivei agricole de pro­ înfăptuieşte m ăreţul program şt alte legi. pregătirea tin e re tu lu i pentru tu ri a M a rii A d u n ă ri N a ţio ­ fost traducerea în viată a mă­ hai, Pop Viorel, Şoimoşi Ştefan, Cervencovici Mihai, David Ga-
traşat de Congresul al IX-lea Un moment de seamă in npărarea (patriei. nale s u rilo r stab ilite de C onferinţa vrîlâ, Gava Sever, Pascu Misie, Bugâ loan, Popa Iordan, Mun-
ducţie din Bdlcociu, judeţul
N aţională a p a rtid u lu i cu p ri­ teanu Ztna, Băneasâ Octavian, Mîrza Pavel, Aitoneanu Aurel,
Alba, şi Nicoloe Tăbircă, vire la perfecţionarea condu­ Stanca Ionel.
prim-secretar ol Comitetului cerii. org a n iză rii şi p la n ific ă rii Biroul a oles co preşedinte al Consiliului judeţean al sin­
economiei, va lorifica rea m axi­
judeţeon Dîmboviţa ol P.C.R., dicatelor pe tovarăşul Pogea Brincoveanu, ior co secretar pe
mă a resurselor m ateriale si
preşedintele Consiliului popu­ umane. în vederea sp o ririi e- * I tovarăşul Gheorghe M ihăilă.
lar judeţean. EXPUNEREA
Proiectul o fost discutat a-
pai pe articole şi supus vo­
tului deputaţilor. Un program de lucru mobili­
Mareo Adunare Naţională
rea veniturilor realizate din la proiectul de lege privind impunerea
o odoptat prin vot secret, cu
bile. Legea privind impune­
activităţi agricole. zator pentru constructorii
Deputatul Maxim Berghia*
nu, preşedintele Comitetului
de Stot ol Plonîficărîî, o pre­ veniturilor realizate din activităţi agricole
zentat apoi expunereo la hunedoreni
proiectul de lege privind a-
mortizareo fondurilor fixe, îor
deputatul Aurel Vijoli, pre­ In plenara C om itetului Cen­ şi respectarea tu tu ro r term e­ scopul de term inării ştiin ţifice
tral al P C.R din 16-17 de­ nelor de punere în funcţiune a resurselor necesare şi res­
şedintele Comisiei economi*
cem brie a.c., activita tea de Din d iscu ţiile purtate s-a pectării term enelor de punere
co-financiore, o prezentat ra­ prezentată de tovarăşul Virgil Pîrvu, ministrul finanţelor in v e s tiţii a fost analizată în desprins faptul că în cadrul în funcţiune.
portul acestei comisii şî al Co­ mod am ănunţii, lnsistîndu-sc în tre p rin d e rii mai sînt încă Un ob ie ctiv p rincip al al pla­
misiei juridice la proiectul de In mod deosebit asupra unor m ulte rezerve interne în sta­ nu lu i anual 1969 este otelăria
lege respectiv. aspecte care im pun luarea u ­ re latentă care, antrenate In electrică cu două cuptoare de
'0 de tone. A ici trebuie lu a ­
După discutarea pe ortico- Proiectul de lege p rivin d im ­ a apreciat justeţea pro ie ctu lui gricole de producţie, pentru 1955. Pentru asistenta sanitară nor m ăsuri corespunzătoare în te m ăsuri speciale, avînd în
punerea v e n itu rilo r realizate de lege, oportunitatea m ăsuri­ mecanizare, chimizare, e xtin ­ la sate, în anul 1955 statul a vederea a sigu rării unei cS i-
le, proiectul de lege a fost ciente sporite, prin reducerea vedere sporul de capacitate
din a ctivilă ţi agricole, care vă lo r preconizate. Sugestiile şi derea iriq a ţiilo r. folosirea dc p lă tit 137 m ilioane lei. iar In
supus votului deputaţilor. este prezentat spre exam inare propunerile făcute în cadrul seminţe din soluri productive. anul 1968 suma de 930 m ilio a ­ du ratelor de execuţie, atinge­ Dezbaterea pe care II prezintă precum şi
Cu omendomentele propu­ şi adoptare, izvorăşte din ne­ dezbaterilor au co n trib u it la Astfel, pe ogoarele coopera­ ne lei. Deosebit de aceasta, rea cît m ai repede a param e­ (aptul că lu cră rile de con­
sînt întîrziate. Este
trilo r proiectaţi şi reducerea
strucţii
se de deputaţi. Marea A du­ cesitatea obiectivă de a aşeza îm bunătăţirea p ro ie ctu lu i şi a­ tive lo r agricole au lucrat în a­ ţărănim ea beneficiază şi dc lu c ră rilo r de con stru cţii în v o ­ sarcinilor de plan necesar, arăta in g in e ru l toan
co n tribu ţia ţărănim ii pe p rin ­ preciem că, în actuala lu i fo r­ cest an peste 66 m ii de tra c ­ alte asemenea acţiuni, cum ar
nare Notianolâ a adoptot fi întreţin erea fiilo r de săteni lum ul total de in ve stiţii. Brad, şeful şa n tie ru lu i con-
c ip ii noi. mai drepte, astfel mă, corespunde ce rin ţe lo r şl toare apartinînd în tre p rin d e ri­
prin vot secret, cu bile. Le­ in licee şi şcoli superioare. C onsiderînd aceste sarcini s tru c tii I ca la acest ob ie ctiv
în c it sistem ul de im pozite să re a lită ţilo r din agricultură, lor pentru mecanizarea a g ri­
gea privind amortizarea fon­ din economia noastră na ţio­ c u ltu rii In cooperative există V e n itu rile sporite, rea liză rile ca fir d irector în dezbaterea c i­ pe anul 1969 să m obilizăm forte suficiente
devină un instrum ent mai ac­ frelo r de plan pe anul 1969, si să desfăşurăm o urm ă rire
durilor fixe. tiv de prom ovare a ech ităţii nală. o suprafaţă de 350 m ii hecta­ de seamă pe tărîm social-cul- com itetul de direcţie de la m inuţioasă a execuţiei Ca o
lu ra l au schimbat viaţa satu­
Trecîndu-se lo ultimul punct în sfera v e n itu rilo r p o p u la ţi­ In această incintă a M arii re amenajată penlru irigat, lu i românesc. I C S Hunedoara a făcut o a­ sarcină de im ediată urgentă se
ei Aşa cum a subliniat to va ­ A dunări N aţionale, în anii re- lu cră rile fiin d făcute în mare procesul constructiv, îşi pot
de pe ordinea de zi, tovo- Procesul amplu dc tra n sfo r­ naliză realistă a m odului de înscrie punerea In funcţiune a
răşul N icolae Ceauşescu la în- qim uiui nostru, au fost adop­ parte cu fonduri şi s p rijin teh­ înd eplinire a tu tu ro r in d ica to ­ aduce o co n trib u ţie substan­ halei de pregătire nr. 1 unde
răşul George Macovescu. tîln ire a conducerii de partid tate numeroase legi pe baza nic din partea statului. In pe­ mare a satului a făcut ca sis­ ţială la ridicarea a c tiv ită ţii
rioada 1963-1968. creditele pe tem ul de im punere a coopera­ rilo r prevăzuţi p e nlru anul ce lu cră rile sînt term inate, pen­
prim -odjunct ol ministrului cu preşedinţi ai cooperativelor cărora economia naţională s-a vine, precum şi a angajam en­ tu tu ro r sectoarelor la n ive lu l lru a elibera astfel com plet
term en lung pentru Inve stiţii, tive lo r agricole de producţie,
afacerilor externe, a prezen­ agricole şi ai u n iu n ilo r coope­ dezvoltat con lin uu , poporul acordate de stat cooperative­ introdus acum unsprezece ani telor ce le re vin din răspun­ ce rin ţe lo r actuale, cerinţe re ­ am plasam entul corp ului p rin ­
ratiste judeţene, proiectul de nostru obtinind rea liză rile de ieşite şi din docum entele re ­
tat expunerea Io proiectul lor, au Însumat 4,2 m iliarde în alte co n d iţii economice, să sul conferinţei organizaţiei ju ­ cipal al no ii o te lării. In c o n ti­
leqe are menirea să îm bine în seamă care ne sînt binecu­ deţene Hunedoara a P.C R la centei plenare a C C al P C R nuare este necesar să in te nsi­
de lege pentru ratificarea mod arm onios interesele gene­ noscute. Acî au fost dezbătute lei, pe lingă im portantele cre­ devină necorespun2ător. La chem ările co n fe rin ţe lo r orga­ şi a C onferinţei judeţene dc ficăm lu cră rile de m ontaj la
stă
baza sistem ului actual
Tratatului de prietenie, cola­ rale ale statului cu cele ale şi votate legi care s-ou mate­ dite pe term en scurt penlru p rin c ip iu l im punerii suprafeţe­ n iz a ţiilo r de pa rtid ale m un i­ partid. hală şi cup to ru l nr. 1 şi să
ţărănim ii, ale coo pe ratorilor şi producţie.
borare şi asistenţă mutuală ria liza t In in dustrializarea so­ lor de teren cu un im pozit fix c ip iu lu i Bucureşti şi ju de ţu lui Planul pe anul 1969 c o n ţi­ asiqurăm închiderea halei A ­
necooperalorilor, constituind S p rijin u l m u ltila te ra l al sta lu ­ Tim iş. ne sarcini sporite la toate ca­ semenea m ăsuri sîntem sig uri
dintre Republica Socialistă totodată un stim ulent în dez­ cialistă a tă rii şi care au in ­ lu i 5i munca harnică depusă stab ilit pe hectar. In consecin­ M e m b rii co m ite tu lu i de d i­ pitolele, dar în special te r­ că vo r fa cilita realizarea an­
Romonia şî Republica Socia­ voltarea pro du cţiei agricole şi fluenţai în mod ho tă rîlo r p ro ­ de m em brii cooperativelor a­ ţă, fiecare cooperativă plăteş­ recţie, conducători n e m ijlo ciţi menele fizice prim esc o sem­ gajam entului de a pune în
te an de an, in va ria b il, ace­
listă Cehoslovacă, semnat la consolidarea continuă a coo­ gresul m u ltila te ra l al ag ricu l­ gricole fiu avut drept rezu l­ laşi im pozit, indife rent de mă­ ai procesului de producţie, au n ifica ţie deosebită prin cele 18 funcţiune otelăria cu 10 zile
perativelor. tu rii şi al tu tu ro r celorlalte tat sporirea producţiei a g ri­
Praga la 16 august 1968. Ra­ rim ea v e n itu rilo r realizate apreciat că rezultatele o b ţinu­ obiective nom inalizate, m a jo ri­ înainte de termen.
Corespunzător p o litic ii p a rti­ ram uri ale econom iei noastre. cole, lărgirea avu tulu i obştesc, te în anul 1968 con stituie o tatea reprezenlînd capacităţi A ngajam ente pentru devan­
portul Comisiei de politică Conducerea de partid şl de creşterea v e n itu rilo r ţă ră n i­ Totodată, actualul sistem nu
dului, bazată pe dem ocratis­ perm ite diferenţierea im pozi­ solidă „bază de lansare" pen­ de producţie lu ate în conside­ sarea term enului de punere în
externă a M.A.N, Io acest m ul profund al o rîn d u irii noas­ stat acordă o deosebita aten­ mii. tu lu i de Ia o cooperativă la tru bătălia an ului vii>tor. D in ­ rare în plen ul de producţie funcţiune — 20 de zile — s-au
proiect de lege a fost prezen­ tre socialiste, acest proiect a ţie a g ric u ltu rii, sursă Im por­ In rid icare a continuă a n i­ alta. In funcţie de v e n itu rile tre aceste succese am notat al b e n e ficia rilo r pe anul 1969. luat şi pentru ajustajele de la
tantă de creştere a ve n itu lu i
tat de deputatul Andrei Oţe- fost dezbătut In toate coope­ naţional, care îndeplineşte un ve lu lu i de tra i al ţărănim ii, realizate de fiecare dintre ele u rm ă to a re le : înd eplinirea pla­ Pentru a nu acorda nici un lin iile de lam inoare de la C.S.
ra tive le nqricole. în adunări un ro l de seamă l-a avut efor­ De pildă, fn cazul a două u n i­ n u lu i anual al p ro du cţiei g lo ­ „ra b a t" term enelor de punere Hunedoara. Ca atare, în ca­
teo, vicepreşedinte al comi­ rol de seamă în dezvoltarea
generale la sate, în presă. tu l fin a n cia r şi m aterial al tăţi cu suprafeţe de teren bale la dala de 21 decem brie In fun cţiune — arăta in ginerul dru l dezbaterilor s-a făcut o
siei. Zeci de m ii de ţărani, specia­ in tro q ii econom ii şi în rid ic a ­ sta lu lu i pentru acţiuni social- egale, dar care datorită con­ a c., ceea ce creează premisa A lexandru C iorogaru, director analiză tem einică a căilor şi
liş ti din agricultură, lu cră to ri rea continuă a n iv e lu lu i de culturale, a căror am ploare a d iţiilo r na turale şi altor cau­ re a liză rii unei p ro d u cţii s u p li­ tehnic — este necesar ca pen­ m ijloa celor ce se vo r folosi
din a ra ra tu l de partid şi de trai. A n de an, e fo rtu rile sta­ crescut an de an. C h eltu ielile ze obţin v e n itu ri diferite, im- m entare pînă la finele a n u lu i tru toate obie ctivele no m in a­ A. MOLDOVAN
stat şi-au spus cu acest p ri­ tu lu i pentru dezvoltarea ag ri­ pentru lnvătăm înt şi cu ltu ră în valoare dc 12 m ilioane ’ ei; lizate în planul de stat să în ­
le j cu vîn tu l în legătură cu c u ltu rii au sporit. O mare din m ediul rura l s-au rid ica t depăşirea p ro d u c tiv ită ţii m un­ tocm im , respectiv să rea ctu a­
prevederile p ro ie ctu lu i. In a­ parte a acestor efo rtu ri a fost în anul 1968 la aproxim ativ Continuore in pog. o 2-n I c ii cu peste 10 la su tă ; 12,5 lizăm proiectele de orqanizare (Continuare in pag.: a J-a
dună rile care au avut loc, deslinală s p rijin irii lo t mai 2 m ilia rd e 440 m ilioane Het, m ilioane Ie i econom ii la p re ­ cu grafice coordonatoare d u ­
imensa m a jo rita te a ţărăn im ii puternice a cooperativelor a- fată de 680 m ilioa ne în «nul ţu l de cost peste plan precum pă m etoda d ru m u lu i c ritic , în