Page 93 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 93
D RU M U L S O C M l
I f
L u n ile sssaiii Marii Adunări Naţionale %
Expunerea la proiectul de lege Expunerea asupra proiectului de ,
pentru ratificarea Tratatului de lege privind comisiile de judecată „ApolloT Presa egipteană
prietenie, colaborare şi asistenţă prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu despre vizita
lui A. Gromlko
In co n d iţiile actuale, ale con Conform p rin c ip iilo r domo- şi-a încheiat zborul
mutuală între R. S. România so lid ă rii re la ţiilo r de producţie n a ţie i socialiste, com isiile de la Cairo
socialiste în întreaga economie
naţională şi ale rid ic ă rii con şti judecată sini organe obşteşti
generale ale
alese în adunări
şi R . S. Cehoslovacă in ţe i socialiste a maselor, ca oam enilor m uncii sau în sesiuni ■ U LTIM A TR AN SM ISIU N E DE TELEVIZIUN E DIRECT
urm are a însu şirii
DE LA BORDUL N A V E I COSMICE
ideologiei
ale co n siliilo r populare, care au
CAIRO 27 — Coresponden
m arxist-leninisle, a spus vo rb i dreptul să judece un număr B CE SPUN C O S M O N A U ŢII ? tul Agerpres, C. O prică, trans
torul, dezvoltarea continuă a sporit de abateri de ta normele ■ N A V A CO SM ICA A AM ER IZAT.
prezentată de tovarăşul George Macovescu, dem ocraţiei socialiste constitu J-'de convieţuire socială fată de B CEI TREI C O S M O N A U ŢI AU FOST L U A U PE ©OR- liniază în com entariile lo r pe
mite : Ziarele din C airo sub
ie o cerinţă obiectivă a desă actualele consilii de judecată DUI. PO R T-AVIO N U LU I „Y O R K T O W N ". m arginea vizite i efectuate în
prim-adjunct a! ministrului afacerilor externe vârşirii c o n stru irii socialism u In afară de aceasta, com isiile H CE DECLARA NEPOTUL LUI JULES VERNE R.A U. de m in istru l afacerilor
B CIND SE V A EFECTUA U R M ĂTO AR EA C A LA TO
lui.
de pe lingă com itetele executi-
Conducerea pa rtidu lui şi sta . ve ale co n siliilo r populare vor RIE SPRE LU NA. externe al U.R.S.S.. A. G rom l-
ko. că aceasta a avut loc în-
C onsiliul de M in iştri, a spus asemenea, se afirm a voinţa slovaciei, prin Încălcarea bru tu lu i nostru accentuează perma putea lua măsuri de influenţare tr-un moment în care se făcea
vo rb ito ru l, a însărcinat M in is p ă rţilo r de a acţiona in con tală a p rin c ip iilo r dre ptului in nent că dem ocraţia socialistă si penlru abaleri săvîrşile de HOUSTON 27 (Agc-rpres). — sfera Icrcstră. reducerea ne sim ţită necesitatea unor con
te ru l A fa ce rilo r Externe să form itate cu T ratatul de ia V a r ternaţional. In mod expres, presupune disciplină, respecta cclătcni in afara locului de Joi Ia ora 22.52 (ora Bucu- cesara a vitezei de zbor şi. în tacte adiţionale pentru deter
prezinte M a rii A du nă ri N a ţio şovia pe perioada v a la b ilită cele două părţi îl consideră rea neabătută a o rd in ii şi a le muncă. i reştiu lu i), Frank Borman, Ja sfîrşit. am erizarea La o a lti minarea unor paşi u lte rio ri în
nale proiectul de lege pentru ţii a ce stuia; de a m ilita pen nul şi neavenit încă de la în g ilo r tării. Spre deosebire de reglemen mes Lovell şi W iltia m Anders tudine de 7 200 m etri două vederea soluţio nării crizei din
ratifica rea T ra ta tu lu i de p rie tru întărire a păcii şi colabo ceput „In co n d iţiile de zvoltă rii de tarea actuală, noile com isii an au efectuat cea de a şasea şi paraşute au fost deschise pen O rie n tu l M ijlo c iu . Presa eg ip
tenie. colaborare şi asistenţă ră rii internaţionale în sp iritu l In vio la b ilita te a fro n tie re lo r m ocraţiei socialiste — a arătat şi a trib uţia de a judeca unele ultim a transm isiune de te le v i tru a frina coborîrea şi a im- teană, citin d surse ale M in is
m utuală între Republica Socia te lu rilo r şi p rin c ip iilo r C ariei statelor europene, statornicite tovarăşul Nicolae Ceauşescu în fapte prevăzute dc legea pena ziune în direct de la bordul prinva navei un grad mai m a te ru lu i A fa ce rilo r Externe, re
listă România şi Republica So O.N.U. după cel de-al doilea război raportul la Congresul al IX-lca . lă. de im portantă mai redusă, navei cosmice ,.Apollo-8", a- re de stabilitate. Deschizlnd levă că perioada urm ătoare va
cialistă Cehoslovacă, semnal la D ispozitivul T ratatului con mondial, este subliniată ca una al pa rtidu lui — creşte tot mai cum şi dc a lua măsuri de in flală la acea oră la o distan alte trei paraşute, cosmonau fl marcată de intense contacte
/P rag a, la 1G august 1968, cu semnează în cele II articole din prem isele secu rităţii şi pă m ult ro lu l form elor obşteşti de fluenţare in p ricin ile trim ise de tă de 179 644 km de Pămint ţii au redus viteza de la 280 Intre m arile puteri. R A U. va
p rile ju l vizite i în Cehoslova angajam entele exprese ale c ii pe con tine ntul nostru, sta- influenţare a m aselor în scopul organele judiciare, ca urm are a Tim p dc cinci .minute, camera km pe oră la 35 km, viteză întrep rind e o nouă campanie
cia a delegaţiei române de îna ltelo r Părţi contractante. bilindu-sc acordul p ă rţilo r dc respectării norm elor de convie În lo c u irii răspunderii penale de luat voderi. dotată cu un cu care „A p o llo -8 " a atins apa diplom atică menită să re a fir
partid şi de stat, condusă de Astfel, artico lu l I cuprinde a întreprinde m ăsurile nece ţuire socială". Pe lingă aceste a trib u ţii, co teleobiectiv, a înfăţişai tele oceanului exact la ora prevă me poziţia egipteană cu p ri
tovarăşul N icolae Ccauşescu, angajam entul p ă rţilo r de a în sare îm potriva agresiunii fo r După ce a vo rb it despre rolul m isiile de judecată din o rg an i spectatorilor imagiinea T e rm zută de program In acest vire la necesitatea unei so lu ţii
secretar general ol C om itelu- tări re la liile de prietenie şi ţelor im perialiste, m ilita riste şl diverselor form e org an izatori z a ţiile socialiste soluţionează văzută do la bord ca o jum ă moment cele trei paraşute paşnice a c o n tlic tu lu i din O
{ lu i Central al P artid ului Com u colaborare m ultilaterală, iu revanşiste. ce prin care mase tot mai largi lîlig iile dc muncă, dacă obiec tate dc disc albastru stră lu s-au desprins de cabină, ia r rie n tu l M ijlo c iu prin aplicarea
au fost atrase la activitatea de cind pe un lond neqru, culoa un enorm colac pneum atic s-a
nist Român, preşedintele Con conform itate cu p rin c ip iile in A rtic o lu l 8 prevede că în ca tul lor are o valoare de cel rezoluţiei C o nsiliu lui de Secu
s iliu lu i de Stat al R epublicii ternaţionalism ului socialist, su zul unui alac armat din partea întărire a o rd in ii şi lega lităţii, m ult 5.000 lei. iar cele de pe rea spa ţiului cosmic în co n ju um flai automat. T rei vase ale ritate al O N U
Socialiste România ve ra n ită ţii şi independentei, unul stat sau a unui grup dc v o rb ito ru l a continuat : •lînqă com itetele executive ale rător S-au p u lu l zări o parte m arinei m ilita re americane. In ceea ce priveşte misiunea
- Prietenia şi alianţa româno- e g alităţii în drepturi, neames slale îm potriva uneia dintre Rezultatele obţinute dovedesc co n siliilo r populare încearcă j din A m erica de Sud, A nlile le . „Y o rk to w n ", „C h oran e" şi lu i Jarring. aceasta, p o triv it
cehoslovacă au fost pecetluite tecului în trebu rile interne, a părţi, cealaltă parte con tra c eficienţa acestor forme de a cti împăcarea în litig iile patrim o i i Sud-estul S U A şi A tla n tic u l „A rlin g to n " se allau în re surselor egiptene, va fi relua
de vest, în vă lu ite în nori stră
p rin je rtfe le de slnge ale ar va n ta ju lu i reciproc şi în tra ju tantă. exercitîndu-şi dreptul vitate şi fac necesară extinde niale inte rven ite între persoa lucind în lum ina Soarelui. giunea prevăzută penlru ame tă spre s lirş itu l Iu l ianuarie.
matei române şi detaşamente to ră rii tovărăşeşti. in alienabil la autoapărarea in rea lo r şi la rezolvarea altor ne fizice, dacă valoarea acesto C onteinplînd planeta natală, rizare. După recuperare, cos D iplom atul suedez va în tre p rin
lo r de partizani cehi şi slovaci, In continuare sînt prevăzute dividuală sau colectiva, con categorii de fapte, care, prin ra nu depăşeşte 10 000 lei, avînd cosm onauţii şi-au îm părtăşit m onauţii vor răm îne la bordul de o nouă rundă de co n vo rb iri
care, îm preună cu armata so angajam entele de a dezvolta form a rtico lu lu i 51 al Cartei natura lor, nu prezintă un pe si dreptul să le judece, dacă sentim entele. „P riv in d Pămîn- p o rt-a vio nnlui „Y o rk to w n ”. u n cu guvernele ţă rilo r din O rie n
de au fost supuşi unui exa
vietică, au lu ptai eroic pentru .şi adîncî colaborarea econom i O N U ., Si va acorda ne întîr- ric o l social deosebit părţile sînt de acord. tul de la o a lît de mare dis men m edical după care sîm- tu l M ijlo c iu .
izgonirea c o tro p ito rilo r h itlc- că şi tch n ico -şliln tifică reci 7/at ajutor, inclusiv m ilitar, In vederea reglem entării li Prin întreaga lor activitate, a tantă. din spaţiul cosmic, simt bătă la prînz vo r fi transpor
riş ti, pentru înfrîngerea fascis proc avantajoasă şi de a s p ri pentru respingerea atacului ar nei asemenea com petenţe lă rg i spus în continuare vo rb ito ru l, că trebuie să am sentim entele taţi la baza aeriană H ickiiam
m ului. penlru eliberarea Ceho jin i colaborarea în cadrul mat. T inînd seama de dre p tu te, cît şi pentru perfecţionarea noile organe obşteşti de in flu pe care le-au încercat o d in i (H aw ai) De aici, cosm onauţii
slovaciei. C A E R , precum şi colabora rile şi o b lig a ţiile pe care le au a c tiv ită ţii de Influenţare, în enţare şi ju risd icţie vo r c o n tri oară n a vig a to rii dc pe bătrî- se vo r îndrepta pe calea ac V
După ce a subliniat că rela rea cu celelalte lo ri socialiste. în lr-o astfel de situaţie, tn ca scopul sp o ririi eficienţei aceste bui activ la prom ovarea unei nele corăbii cu pinze", a m ăr ru lu i spre cen tru l spaţial de
ţiile d ln lre rele două jă ri s-au Se angajează cele două părţi lita te de membre ale O.N.U., ia, sînt necesare măsuri legis conduite corespunzătoare, con tu ris it Anders „A m plecat de la Houston.
rid ic a t pe o treaptă superioa sa sp rijin e dczvollarca colabo cele două ţări se angajează să la tiv e noi. stituind un s p rijin real pentru acasă in tr-o lungă călătorie şi Penlru dezvoltarea
ră în c o n d iţiile socialism ului, ră rii în dom eniile c u ltu rii, încunoştiinteze im ediat C onsi P roiectul de lege supus M a asigurarea de către conducerea acum ne Înapoiem S lnt inîn- TO U LO N 27 (Agerpres). —
precum şi (aptul că în dome ştiinţei, în vă ţă m intulni, tu ris liu l dc S ecuiflate despre ma r ii A du nă ri N aţionale spre exa o rg a n iza ţiilo r socialiste, a dis dru de această călătorie şi to Zborul cabinei spaţiale ame
n iu l econom ic Cehoslovacia o m ului, precum şi le găturile din surile pe care le vo r lua în ve m inare şi adoptare reprezintă cip lin e i în muncă. ' tuşi fe ricit că mă reînto rc a ricane A pollo-8'’ readuce în legăturilor economice
cupă lo cul trei in volum ul to lre organ izaţiile obşteşti. derea respingerii agresiunii şi form a îm bunătăţită a p ro ie ctu In proiectul dc lege se pre casă". a spus com andantul na actualitate rom anul lu i Jules
tal ol com erţului nostru ex C onsfinţind voinţa color două se obligă să procedeze în con lu i in iţia l, după luarea in con vede posibilitatea pentru par i vei Frank Borman. Y crne „Dc la Pămînt la Lunii".
te rio r, v o rb ito ru l s-a re fe rit în p ă rţi de a Jnlări prietenia şi form itate cu prevederile res siderare a o b se rva ţiilo r şi pro tea nem ulţum ită de hotărîrea j „N e-au plăcut em isiunile de N epotul neuita tu lu i scriito r cu ţările socialiste
continuare la prevederile nou alianţa frăţească româno-ceho- pective ale Cartei O N U . p u n e rilo r ce s-au făcut în urma pion unţa tă dc comisia de ju d e i televiziune, a declarat Borman Jean Jules Verne, pensionar
lu i tratat. slovacă, noul Tratat consem Ca o consecinţă a p ra cticii pune rii Iul în dezbatere p u b li cată dc a se adresa, în condi ! la sfârşitul transm isiun ii adre- în oraşul francez Toulon, de
N oul tratai, a spus v o rb ito nează angajam entul p ă rţilo r statorn icite între cele două că, metodă consecvent aplicată ţiile legii, cu plingere la jude slndu-se telespectatorilor, si clară : „înainte de a m uri. bu
rul, semnat anul acesta la Pra contractante de a-şi uni efo r ţări, T ratatul prevede ca p ă r de pa rtid la elaborarea şi per cătorie. i i vă invităm să fiţi gata să u r nicul meu mi-a sp u s: păstrea Declaraţia
ga şi care înlocuieşte tratatul tu rile şi de a-şi aduce c o n tri ţile se vo r inform a şi consulta fecţionarea legislaţiei. Ne exprim ăm convingerea că m ă riţi şi alte em isiuni Sn v ii ză această lucrare preţioasă,
din 21 iu lie 1948, rellectă sta buţia la cauza u n ită ţii şi co în toate problem ele im portan In proiect se prevede ca, în noile com isii de judecată, în [ tor, deoarece vo r mai fi zbo deoarece ştiu că tu vei vedea
d iu l în a in ta i de colaborare, b u eziunii statelor socialiste, in te care privesc interesele lor, lo cul organelor obşteşti de in componenta cărora vor fi ale i ru ri cosmice şi, desigur. în oameni plecînd spre Lună şi ministrului
îndepărtat,
v iito ru l nu prea
nele re la ţii d in lre cele două interesul socialism ului şi păcii. î.şî vor îm părtăşi reciproc e x fluenţare şi ju ris d ic ţie existen se, astfel cum cer dispo ziţiile i vo r fi astfel de em isiuni trans vei putea aprecia atunci- ju s
ţări. voinţa lo r de a continua T ra ta tu l subliniază că Româ perienţa dobîndită în construc te în prezent, cu competenţe si proiectului, persoanele cele mai mise chiar de pe suprafaţa Lu teţea id e ilo r mele". „Sînt en de externe
să clădească aceste re la ţii pe nia şi Cehoslovacia vo r depu ţia socialism ului proceduri diferite, să ia fiin ţă capabile, care se bucură dc n ii Pină alunei, a încheiat ci. tuziasmat de precizia acestui
p rin c ip iile e tic ii şi dreptului ne e fo rtu ri penlru realizarea Cu forma convingere ca. aşa un singur asemenea organ — prestigiu în faţa oam enilor m un aceasta este u llim a transm isiu zbor şi am fost em oţionat de al Perului
in te rna ţiona l contem poran, în păcii şi secu rităţii trainice în cum arSla tovarăşul N icolae comisia de judecată — caro să cii din întrep rind eri, in stitu ţii, ne a lu i „A p o llo -8 “ La re im aginile foarte clare transm i
s p iritu l stim ei şi încrederii, al Europa, precum şi pentru dez Ceauşcscu la 16 august a.c la funcţioneze nu numai în în tre cooperative agricole de produc vedere, în curînd ne vom în- se din apropierea Lunii", a de \
s o lid a rită ţii frăţeşti şi al in te r voltarea re la ţiilo r şi colaboră Praga, cu ocazia sem nării nou p rin d e rile şi in s titu ţiile de stat ţie, comune etc., vor deveni un tîln i pe bunul Păm înt". clarat nepotul lu i Jules Verne.
naţionalism ului. rii între stalcle emopene. lu i document, „reînn oind T ra sau pe lingă co n siliile % popu m ijloc de educare a celor care „F e lic it pe cei trei cosmonauţi L tM A 27 (Agerpres). — Ed-
Pream bulul T ratatului, a spus „P ă rţile contractante — stip u tatul de prietenie, colaborare lare. ci şi In cooperative, pre- mai încalcă norm ele legale sl CAPE KENNEDY 27 (A qer- şi pe to ii acei car? au p a rti gardo Mercado, m in istru l afa
în continuare v o rb ito ru l, cx- lează T in ta u il.— von continuu şi asistenţă m utuală dinlre. m n i _£i în csţeialje Organizaţii re g u lile ,de. con vie ţu ire socială pres). .-A .V in e /i la o ta J 7,51, cipat la înfăptuirea acestui ib o r c e rilo r externe al staluWJ P*-
p iio a ..o la rirea inaUe<wt Părţi • i n i. MIe p e n liu sC m ţigdaica I România* ş\ * C ehoslovacia,’ în ’ oSşleşîi unde, de asemenea, şi vor con tribu i ostiei la creşte ora B ucureştiului. nava ame prodigios". ru, a declarat preaei efi „g u
contractante de a dezvolta şi diferendelor internaţionale p rin scriem o nouă pagină în cro forţa educativă a co lectivu lui rea conştiinţei socialiste, la ricană „A p o llo -8 " avînd la ve rn u l şi cercu rile de afaceri
adinei continuu le g ă tu rile lo r m ijloace paşnice, pentru destin nica re la ţiilo r de trainică so este capabilă să prevină şi să perfecţionarea v ie ţii sociale, la bord pe cosm onauţii Frank NEW YORK 27 (Agerpres) p e ruvienc m anifestă un Mi't
de prietenie frăţească şi cola derea înco rd ării in te rna ţiona lid a rita te frăţească d in tre po combată m anifestările antiso progresul patriei noastre, a Borman, James Lovell şi VVil- „M odula lunaria*' (term enul interes faţă de pieţele ţă rilcx
borarea m ultilaterală, ceea ce le, pentru realizarea dezarmă poarele noastre", a spus în în ciale. spus în încheiere vorb itoru l. liam Anders, a am erizat in a- englez — lunar module), care socialiste pe care Peru ar pu
corespunde intereselor vita le r ii generale şi totale, penlru cheiere vo rb ito ru l, M in iste ru l oropiere de regiunea stabilită, a fost experim entală în vid tea să-şi desfacă m ă rfu rile şi
ale popoarelor celor două sta lichidarea d e fin itivă a colon ia do Externe supune M a rii A d u la sud-est de insulele H aw ai a rtific ia l la începutul anului să achiziţioneze toate p ro d u :
te Şi în tre g u lu i sistem socia lism u lu i şi neocolonialism ului. nări N aţionale propunerea gu Expunerea asupra proiectului din Oceanul Pacific. La o oră 1968, va servi — p o triv it pro sele necesare de zvo ltă rii sa
list. Tot în pream bul se pre ci pentru respectarea dreptului si jum ătate de la amerizare, gram ului anunţat de N A S A le". «însuşi faptul v a lo rific ă rii
vern ului român de a adopta acestor pieţe ar însemna în tă
zează hotărîrea de a în tă ri u n i sacru al popoarelor de a-şi ho cei trei cosm onauţi care au — penlru transportul p rim ilo r
tatea şi coeziunea tu tu ro r ţă tă rî singure soarta". legea p riv in d ratificarea T rata legii pentru organizarea fost recuperaţi de elicoptere, cosm onauţi pe Lună, După în rirea independenţei în re la ţii
rilo r socialiste, care se înte In docum entul diplom atic su tu lu i de prietenie, colaborare au sosit pe bordul p o rl-a vio - cheierea zborului circum lunar le com erciale, ceea ce în u lti
ma analiză duce la o mai m a
meiază pe com unitatea o rin d u i- pus dumneavoastră se află o şi asistentă m utuală între Re n u lu i „Y o rk to w n " al flo te i de al cobinet A pollo-8" cu echi re independenţă şi în re la ţiile
r ii sociale, pe realizarea sco re fe rire la A cord ul de Ja M iln - şi funcţionarea Procuraturii recuperare. paj uman, se preconizează ca p o litice ", a adăugat el, re fe-
p u rilo r şi a sp ira ţiilo r lo r fu n chen din 1938, impus prin ame publica Socialistă România şi M om entul sosirii re port-a- urm ătoarea călătorie spre Lu rindu-se ia faptul că în u lti
dam entale comune, pe lupta ninţarea cu războiul, prin fo Republica Socialistă Ceho vio n a fost transm is în direct nă sS fie efectuată în luna fe mele decenii Peru a fost legat
îm potriva im perialism ului. De losirea forţei îm potriva Ceho slovacă. prezentată de tovarăşul Alexa Augustin, de po sturile de tele viziu ne din bru arie în cadrul a cţiu n ii „A -
întreaga lum e. pollo-9", urm înd ca în mai sau practic num ai de p ieţele
S.U A. şi Europei occidentale.
Frank Borman, Ja
A stfel,
Expunere asupra proiectului de lege procurorul general al R. S. Romania mes Lovell si W illia n i Anders iunie să aibă loc aselenizarea D ire cto ra tu lu i societăţii n a ţio
La rîn d u t său, preşedintele
la bordul lu i „A p o llo -lO ". Co
au încheiat v in e ri după-am ia-
In statul socialist, aplicarea gură respectarea le g a lită ţii ză p rim u l zbor al om ului in m entatorii ş tiin ţific i ai agen nale a in d u stria şilo r din Pe
ţiilo r occidentale de presă, a
ru a arătat că in u ltim ii doi
pentru organizarea judecătorească strictă şi undară a le g ii con de către to ţi p a rticip a n ţii la ju ru l Lunii, zbor al cărui p rin preciază însă că s-ar putea ca ani schim burile com erciale pc-
proces
stitu ie o necesitate obiectivă
cipal ob ie ctiv a fost plasarea
datele acestea să fie devansa
care decurge din însăşi u n ita Pentru asigurarea respectă navei pe o o rb ită c it mai a te, sau amînate, în funcţie de ruvien e cu ta rile socialiste au
tea econom ică şi p o litică a r ii le gii la lo c u rile de execu propiată de Lună. rezultatele ob ţinute din pre lu crescut rapid. Ind ustriaşii din
prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei statului socialist, din scopul tare a pedepselor, a m ăsurilor n a u ţii au făcut 10 ro ta ţii tn crarea datelor furnizate de Peru apreciază m ult calitatea
Tim p de 20 de ore cosm o
unic al o rtn d n iriî socialiste —
educative şi a m ăsu rilo r de si
asigurarea în fă p tu irii năzuin guranţă, p ro ie ctu l arată că tu ru l Lunii, au televizat şi au zborul lu i „A p o llo -8 ". m aşinilor şi u tila je lo r care so
am ericani care
C osm onauţii
C onferinţa N aţională a P arti lo r judecătoreşti astfel îneît tuie o puternică garanţie a in ţelo r şi intereselor vita le ale p ro curo rul se deplasează la a- p riv it de la o depărtare de vor aselcniza, au fost denum iţi sesc din aceste ţări. Totodată,
dului Com unist Român şi plena ju s tiţia să fie realizată în mod dependenţei lor, a desfăşurării poporului. .ceste locuri, v e rific ă le g a lita 112 km „a s tru l n o p ţii". Sute de pe acum „oam eni In alb", zia rul „C om ercio", care apare
rele C om itetului Central din a egal pentru toate persoanele, a c tiv ită ţii de judecată cu exclu P rintre organele care c o n tri tea d e ţin e rii sau in te rn ă rii o ri de m ilioane de oam eni au p ri deoarece costumul special care la Lima şi care reflectă o p i
p rilie şi iunie 1968, stabilind iar dreptul de apărare al p ă rţi derea o rică ru i amestec din par buie la asigurarea le q a lită tii a c o n d iţiilo r dc deţinere, exa v it îm preună cu cosm onauţii II vo r folosi cuprinde 17 stra n iile ce rcu rilo r de afaceri din
m ăsurile pentru perfecţionarea lo r sc! fie garantat în lot cursul tea vreunui organ de stat, ob socialiste, un rol de seamă re minează cere rile şi re clam atii- jc lie lu l şi atmosfera lunară Sn tu ri din diverse materiale, iar tară, subliniaz.ă în artico le le
a c tiv ită ţii tu tu ro r organelor sta procesului In un ită ţile admi- ştesc sau al oricărei persoane, vin e şi P rocuraturii. le d e ţin u ţilo r, luînd m ăsurile cursul a sase em isiuni te le vi cel e xte rior este de culoare
tu lu i, au sub lin ia t necesitatea n is lra tiv -te rito ria le locuite şi dc ju de cătorii fiin d subordonaţi O rganizarea şi sarcinile Pro legale atunci cînd constată ca i zate. albă. In (im pui cît vo r răm îne sale im portanta o rie n tă rii spre
zuri de deţinere ilegală sau
In ultim a parte a zborului
în tă ririi le g a lită ţii şi a asigură populaţie de altă naţionalitate numai legii, a spus în co n tin u c u ra tu rii trebuie însă adapta alte neTespectări ale legii. \ de întoarcere pe Pămint, cos pe luna, cosm onauţii urmează lumea socialistă, ca m ijlo c
r ii lib e rtă ţilo r dem ocratice. decît cea română se asiqură a are vo rb ito ru l. Aşa cum s-a te m ăsu rilo r luate de conduce m on au ţii au efectuat cîteva să m enţină în permanentă le penlru lărgirea o rizo n tu lu i sta
n iv e lu
In scopul rid ic ă rii
In realizarea acestor sarcini, celei populaţii folosirea în ju s subliniat In hotărîrea Plenarei rea de partid şi de stat pen lu i c a lita tiv al a c tiv ită ţii o r I m anevre, care le-au perm is gătura prin radio cn Pămîn- tu lu i Peru In via ta in te rn a ţio
a spus vo rb ito ru l, un rol de tiţie a lim b ii materne. C om itetului Central al P artidu tru perfecţionarea a c tiv ită ţii intrarea tn precizie în atm o t ii 1. •
seamă revine instanţelor ju d e Un rol deosebit în înfăptuirea lu i Com unist Român din 19 iu organelor statului, îm bun ătăţi ganelor P rocu raturii, cores i nală.
cătoreşti, aşa după cum s-a in ju s tiţie i îi revine T rib u n a lu lu i nie 1968, nici o indicaţie sau rilo r aduse org an izării admi- punzător ce rin ţe lo r mereu ii
dicat, in repetate rîndu ri, în do Suprem, care va cxcrcila con dispoziţie dată de vreo persoa n is lra tiv -le rilo ria te a tă rii, crescînde de în tă rire a le g a li i:
cum entele de partid şi de stat. tro lu l general asupra a c tiv ită ţii na, indiferent de funcţia pe precum şi p re ved erilor noului tă ţii socialiste, p ro ie ctu l sta
A stfel, în rap ortul cu p riv ire la de judecată a ju d e că to riilo r şi care o deţine, nu poate să în Cod de procedură penală. bileşte, cu m ai m ultă exigenţă, Im perialiste, este necesară văţăm int protestează îm p o tri
proiectul de C onstituţie, tova ră tribunalelor, prin judecarea re locuiască legea. Pornind dc la preved erile co n d iţiile cerute pe ntru num i reunirea celor două stale yc- va refuzului g u vern ulu i dc a
şul Nicolae Ceauşescu arăta : cu rsu rilo r îm potriva h o tă rîrilo r Pentru asigurarea unei ca li constituţionale, pro ie ctu l de rea în Procuratură, o b lig a ti CURIER m cnile, in cadrul hotarelor acorda un spor de salariu co
„O rganele de stat, ju stiţia au date in prim ă instanţă de t r i tăţi superioare a a c tiv ită ţii de term ină sarcinile organelor vitatea unui stagiu de p ra c ti lo r islorice. respunzător creşterii costului
în d a to riri de mare însemnătate bunale, precum şi a recu rsuri judecată, procesele c iv ile şi p ro cu ra tu rii, arătînd că aces că, urm at de un examen de iii v ie ţii in ţară. Io semn dc re
în apărarea cu c e ririlo r re v o lu lor extraordinare de com peten penale mai im portante — cum tea, prin întreaga lo r a c tiv ita capacitate, precum şi d re p tu ri După cum anunţă agenţia In parcul central din New presalii. guvernul uruguayan
ţionare ale oam enilor m uncii, a ta sa. De asemenea, penlru a- sînt, spre exemplu, cele p ri te, co n tribu ie la aplicarea pis le şi o b lig a ţiile p ro cu ro rilo r. A ntara, în Sarawak au avut Y ork a avut loc o dem onstra o suspendai avansările in în-
tu tu ro r le g ilo r statului Îm p o tri siqurarea ap licării corecte şi u- vind in fra cţiu n ile contra avu tă şi unitară a le g ii, la p re v e Ţ inînd seama că activitatea loc sîrabătă şi dum inică lupte ţie a tin e rilo r organizată in văţâ m intul secundar.
va acelora care atentează la in n ila rc a legii. T rib u n a lu l Su tu lu i obştesc, care au avut con nirea şi com baterea in fra c ţiu P ro cu ra tu rii este controlată în tre u n ilă |i ale arm atei in semn dc protest îm potriva • • •
teresele celor ce muncesc, ale prem are a ln b u tia de a studia secinţe grave sau deosebit de n ilo r şi a altor fapte de în de M area A dunare N aţională, doneziene şi gru pu ri de gue războiului dus dc S.U.A. in
cauzei socialism ului ; întreaga piactica ju diciară a tu tu ro r in grave, lilh ă rie , darea şi luarea călcare a o rd in ii de drept, la pro ie ctu l prevede că P rocuro rilă. Această in fo rm aţie a a- Vietnam Poliţia a in te rve n il Un com ilet de acţiune pen
lo r activita te trebuie să fie pă stanţelor si dc a em ile, in ple de m ită şi altele — nu se vor educarea cetăţenilor în s p iri ru l G eneral răspunde în fata genţiel oficiale indoneziene pentru a îm prăşlia pe demon- lru reducerea lim ite i de v ir-
trunsă de g rija fată de om, de nul său, decizii de îndrum are. mai judeca in prim ă instanţă tu l respectării le g ilo r şi a re acesteia de întreaga a ctivita te vine să confirm e ş tirile apă slranţi. Au fost areslaţi 5 ti slă a alegătorilor de la 21 la
s p iritu l răspunderii pentru res In acelaşi scop, precum şi de călre judecătorii, ca în pre g u lilo r de co n vie ţu ire socială. a P rocuraturii, iar Tn in te rv a rute in presa occidentală in neri, care vo r fi d e fe riţi unui 18 ani. în fiin ţa i recent in
pectarea le g a lită ţii socialiste"- penlru înlăturarea unor even zent, ci de către iribun alele ju Pentru înfăp tu irea acestor lu l d in tre sesiuni în fa(a C on u ltim u l tim p referitoare la e- tribu na l sub acuzaţia de „în Noua Zeelandă, desfăşoară o
s iliu lu i de Stat.
După cc a arătat că tn u lti tuale erori judiciare, proiectul deţene. sarcini, pro ie ctu l stabileşte a- xlslenţa unei m işcări de p a rti călcare a regulam entului dc campanie de slrinqe re a sem
ma perioadă s-a desfăşurat o prevede, în concordantă cu n o i Judecarea in fra c ţiu n ilo r con trib u tiile ce revin şi p ro cu ro In activitatea de conducere, zani In diverse regiuni din iuncţionare a pa rcu rilo r". n ă tu rilo r in s p rijin u l cere ti-
m ijlo a
ru lu i
precum
intensă activita te de înn oire şi le dispoziţii procedurale, drep tra pro ie cţiei m uncii, a in fra c cele specifice prin care a P rocurorul G eneral este aiutat Indonezia. • • • lo r sale. Ideca dc a se red1,»-
perfecţionare a legislaţiei, v o r tul şi obligaţia m in istru lu i ju s ti ţiu n ilo r de omor, omor calificat, cestea sînt aduse la în d e p li de un colegiu care îşi desfă La cartierul general al fo r ce vîrsta m inim ă a alegătoi I-
b ito ru l a subliniat în co n tin u ţiei de a exercita recursul ex lo v iri sau vătăm ări cauzatoare nire, reglem entare sistem atiza şoară activitatea p o triv it p rin • o e ţelo r armate regale din Cam- lo r esle susţinută de o sern»
are că realizarea sarcinilor spo traordinar conlra h o tă rîrilo r de m oarte şi a in fra c ţiu n ilo r tă pe categorii de a lrib u tii- c ip iu lu i m u n cii şi conducerii In cursul unor recente cioc bodgia, au iosl prezentate zia de personalităţi ale q e n e ra ţi'i
rite ce revin organelor ju s tiţie i d e fin itive prin care s-ar aduce pentru care legea prevede pe colective n iri care au avut Ioc in V a riş tilo r m ă rtu rii m ateriale ale maî virsln icc din Noua Zer
face necesară m odificarea cores o încălcare legii sau care ar li deapsa cu moartea, precum şi In concordantă cu d is p o z iţii Pornind de la sarcina con lea flu v iu lu i Zambczl între a cţiu n ilo r organizaţiei „K hm er landă. Dacă acest lu cru se y a
punzătoare a cadrului organiza vădit netemeinice. a cauzelor p riv in d desfacerea le no ului Cod de procedură stituţio nală ce re vin e c o n s ilii trupele guvernam entale si Serei" şi ale colaborării a- obţine, corpul electoral neo
to ric în care se desfăşoară ac Penlru aleqcrea şi prom ova contractelor de muncă, com ple penală, prin care sc dă org a lo r populare de a apăra avu- detaşamente de partizani a cestcia cu organism e dc spio zeelandez va creşte cu un nu
tiv ita te a instanţelor judecăto nelor P rocu raturii sarcina de lu l obştesc, legalilatea socia- frican i au fost scoşi din luptă naj din Statele Unite şi Tai- măr de 150 000 a le g ă to ri.'
rea în fu n cţii a judecătorilor, a tele de judecată vo r fi foTmate mare răspundere de a pune în
reşti. lislă. d re p tu rile cetăţenilor, 42 de m ilita ri rhodesienl. In • • •
spus vo rb ilo ru l, proiectul dc şi cu asesori populari mişcare acţiunea penală, pro precum si de a m enţine o rd i form aţia a fosl furnizată de landa. Bande înarm ate ale a-
In acest scop s-a întocm it lege prevede con diţii mai e x i In legătură cu garantarea iectul do lege pune în centrul nea publică, sarcini la re a li însuşi m in istru l apărării al ceslei org an izaţii dc extrem ă l.uind cuvîn tn l în cad ru1
proiectul le g ii penlru organiza gente de studii, introducerea in v io la b ilită ţii persoanei, pro preocu părilo r p ro cu ro ru lu i să zarea cărora aduc o co n trib u dreaptă întreprind aclc dc unei conferinţe de presă ţinu
rea judecătorească, proiect ca exam enului de capacitate şi pe iectul conţine dispoziţii noi şl vegheze ca orice in fra cţiun e ţie im portantă p ro cu ro rii je li reg im ului de la Salisbury, diversiune îm potriva Cam- le după o şedinţă a C abine
Jack Ilow m an
re prevede că ju s tiţia se înfăp rioade mai îndelungate de sta în ce priveşte verificarea de să lie la tim p descoperită şi ai ju de ţe lor şi cel al m u n ici bodqici, in prim ul rînd îm tu lu i suedez, prem ierul Taqe
tuieşte de către judecătorii, tr i giu. care vor asigura o tem eini călre preşedinţii tribu na lelor ju com plet stabilită, ca orice in p iu lu i Bucureşti, p ro ie ctu l pre Oii potriva populaţiei paşnice din E rlander a declarai că guve -
bunalele judeţene şi T rib u n a lu l că pregătire teoretică a acesto deţene sau de jude cătorii de fractor să fie tras la răspun vede că aceştia sini aleşi in Preşedintele R epublicii A regiunea de frontie ră cu Tal- nul Suediei intenţionează să
Suprem In alară de acestea, ra şi slrînsa ei îm pletire cu ex- legaţi de aceştia a lo cu rilo r de dere penală şi ca nici o p e r fun clie şi revocaţi de către rabe Yemen, Abriul Rahman landa, a declarat şeful slatu- ia măsuri drastice p c n h ii
vo r funcţiona tribunale m ilita re perienla lor practică Judecăto deţinere şi a le g a lită ţii deţine soană să nu lie urm ărită pe co n siliile populare judeţene şi Irla n l. a anunţai in cadrul ţi lu i m ajor al armatei Khmere, combaterea tra ficu lu i dc stu
de m ari unităţi şi tribunale m i rii vor fi aleşi in sesiunile con rii. nal. decît 1?> cazurile şi con al m u n icip iu lu i Bucureşti, o r nui discurs radiodifuzat ră Kouroudelh. In urma acestor pefiante din această ţară. Fl
lita re te rito ria le s iliilo r populare judeţene sau Reglementarea propusă, prin d iţiile prevăzute de lege gane cărora le prezintă şi dări forţele yem enlte au repurtat acţiuni, a precizai el. in anul a arălal că un proiect de Ir
al m un icip iu lui Bucureşti. la In legătură cu desfăşurarea de seamă cu p riv ire Ia respec recent no| succese în luptele 1968 au fosl ucişi patru ce qe va fl supus parlament) i
Prin activitatea de judecată, proiectul le g ii pentru organi lu i, în vederea m a jo ră rii te»
propunerea M in iste ru lu i Ju sti procesului penal şl c iv il In tarea le g ii In un ită ţile adml- desfăşurate In zonele m un tăţeni cam bodgieni, Iar alţi
tribu na lele şl ju de cătoriile a zarea judecătorească, a spus In toase din nord-vcstul ţă rii îm m cnului de detenţiune de ia
ţiei, d in lre cetăţenii rom âni cu fata in sta nţelor judecătoreşti, n is tra tiv -te rito ria le în care a 80 au fost răn iţi.
pără orînduirea socialistă şl pregătire ju rid ică corespunză încheiere vo rb ito ru l, va c o n tri se arată că p rin participarea ceste co n silii slnt alese potriva fo rţe lo r regaliste. Au • • • 4 la 8 ani, penlru trafîca n(il
de stupefiante
dre p tu rile persoanelor, educînd toare. care se bucură de o re bui In mod substanţial la Îm bu p ro cu ro ru lu i In mod activ la Nona lege pentru organiza fost distruse mai m ulte punc Cadrele didactice şi fu n c
putaţie neştirbită. Revocarea dezbateri, prin exam inarea şi rea şi funcţionarea Procura te de rezistenţă deţinute în ţio n a rii din in vă ţă m in tu l se
cetăţenii în sp iritu l respectării nătăţirea c a lită ţii a c tiv ită ţii de
lo r se-va putea face. la propu atacarea h o tă rîrilo r judecăto tu rii, a spus în încheiere v o r această regiune de «adepţii cundar uruguayan au decla
le g ilo r. Dind expresie p rin c ip i judecată, la întărirea continuă fostului Imani A l Badr. Pre
nerea aceluiaşi m inister, de că reşti nelem cinice şi nelegalo. bitorul. va spori co n trib u ţia rat o grevă de 5 zile în s p ri CURIER
ilo r constituţionale, proiectul tre organele care i-au ales. a le g a lită ţii socialiste şi a o r precum si p rin folosirea ce lo r acestui organ la Întărire a le şedintele Iria n î a declarat că, jin u l cere rilo r de m ărire a
organizează activitatea instanţe Alegerea ju d e că to rilo r consti d in ii de drept. la lte m ijloa ce legale, se asi g a lită ţii socialiste. pentru înfrîngerea u n e ltirilo r salariilo r. S alariaţii din în-
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI t »tr. Dr. Petru (Sroza nr. 35, telefon 2317. 1)75, 1585. — TIPARUL i lulxeprlnderea poligrafică Hunedoara-Deva.