Page 94 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 94
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primif delegafia
de activişti ai P.C.U.S.
V in e ri la amiază, tovarăşul dusă de tovarăşul Gh I. Po- drei C e rven tn vici. membru su
N icolae Ceauşescu, secretar uov, m em bru al C.C al pleant al C.C. al P.C.R.
qeneral al C om itetului Central P.C.U.S., prim -secrclar al C o A fost prezent I. S llin , în
al P artidului Com unist Român, m ite tu lu i orăşenesc Leninqrad sărcinat r.u afaceri ad-interim
îm preună cu tovarăşul V ir q il. al P.C.US,, care, la in v ita ţia al U n iu n ii S ovietice la Bucu
T rofin, membru al C om itetu C C , al P.CR. loce o vizita in reşti.
lu i Executiv, al P rezidiului tara noastră. Cu acest p rile j a avut loc o
Permanent, secretar al C C . al
P.C.R., a p rim it deleqalia de La p rim ire au luat parte to convorbire, care s-a desfăşu
a ctivişti ai P artid ului Comu varăşii A ldea M ilila ru , mem rat fn lr-o atmosferă cordială,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RCR. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU nist al U n iu n ii Sovietice, con bru al C.C. al P.C.R., şi A n tovărăşească.
ANUL XX. NR. 4351 SIMBĂTĂ 28 DECEMBRIE 1968 4 pagini 30 de bani Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului
Naţional al Frontului Unităţii Socialiste
LUCRĂRILE SESIUNII a avut Ioc, sub preşedinţia to $1 aprobat propunerile dc can l W a desemnat reprezentanţii
In ziua de 27 decem brie a.c.
B iro u l Executiv a exam inat
Dc asemenea, Biroul Execu-
varăşului N icolae Ceauşescu,
didaţi ai F ro n tu lu i U n ită ţii So
şedinţa B iro ulu i Executiv al cialiste pentru aleqerîle dc de C o nsiliu lui N ational al Frontu
C o nsiliu lui N aţional al F rontu putat! în M arca A dunare N a lui U n ită ţii Socialiste în C om i
lu i U n ită ţii Socialiste. ţională. sia Eleclorală Centrală.
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Plenara de constituire
a Consiliului judeţean
In cursul dim ineţii de vineri Cuvlntnl tovarăşului
ou continuot lucrările celei
de-a XIl-o sesiuni a celei al sindicatelor
de-o V-a legislaturi o Merii
Adunări Naţionale.
La sosirea in sala de şe
dinţe, deputaţii şi invitaţii ou Ştefan Voltee, Ieri, a avut Ioc, la Deva. ficie n ţe i econom ice a tu tu ro r prinse şi In alte întrep rind eri,
întîm pinot cu aplauze înde plenara de co n stituire a Con u n ită ţilo r. A c tiv ita te a co n siliu p rin tre caro Uzina „V icto ria *4
lungate pe tovarăşii Nicolae s iliu lu i judeţean al sindicate lu i judeţean, a c o n s iliilo r mu Călan, I M , Hunedoara. Fabri
Ceauşescu, Ion Gheorghe lo r Hunedoara. La lu c ră rile nicipale, orăşeneşti, a com ite ca chim ică O răştie.
Maurer, Gheorghe Apostol, plenarei au p a rticip at re p re telo r sindicatelor a fost o rie n O atenţie deosebită au a
Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, preşedintele Marii Adunări Naţionale, zentanţi desemnaţi dc com ite tată spre s p rijin ire a com itete cordai sindicatele în d e p lin irii
Paul Niculeacu-Mizil, V irgil tele s in d ic a te lo r: m uncitori, lo r de d ire cţie in in tro d u ce exem plare a anqajam entelor
Trofin, llie Verdeţ, Maxim Ber- tehnicieni, in q in e ri, in te le ctu rea te h n ic ii noi, ridicarea c a li luate în întrecerea socialistă,
ghianu, Janos Faxekas, Petre ali din în tre p rin d e ri şi in s ti fic ă rii profesionale a oam eni orqanizind in acest scop acţiuni
Lupa, M anea Mânescu, Leon- tu ţii, lu cră to ri din în tre p rin lo r m uncii, aplicarea m ăsuri m enite să co n trib u ie la răs-
1e Râutu, Gheorghe Stoica, la încheierea dezbaterilor derile agricole de stat şi do lo r p riv ito a re la orqanizarea pindirea experienţei pozitive.
.l/asile Vilcu. m ecanizare a a q ric u ltu rii, pre superioară a produ cţiei şi a Folosirea -raţionala a tim p u
Erau prezenţi membrii Con cum şi num eroşi in v ita ţi: ac m uncii. M ai m u lţi v o rb ito ri, lu i de lucru, în tărire a d isci
siliului de Stat. Slim afe tovarăşe şi stim aţi si de C onferinţa N aţională a desfăsurarea lu c ră rilo r sesiu O norată M are Adunare tiv iş ti de partid, de stat si ai p rin tre care GavrJIă David, plinei tehnoloqice şi dc mun*
In tribune se aflau nume p a rtidu lui. Pe aceste coordo n ii a fost m arcat dc exam ina Naţională, sindicatelor, reprezentanţi ai preşedintele C o n siliu lu i m un i
tovarăşi deputaţi, (ă au con stituit, dc asemenea,
roşi invitaţi, şef» o i misiunilor nate m ajore ale construcţiei rea şi aprobarea C odului de In şedinţa ju b ilia ră a M a rii o rq a n lza tlilo r obşteşti şi ai u cipal al sindicatelor Petro 0 preocupare im portantă a
diplomatice, ziarişti români şi După aproape două lu n i de noastre socialiste, leqile adop Procedură Penală, care. ca şl A du nă ri N aţionale, consacrată4 nor in s titu ţii cu care orqanele şani, V alen tin Răileanii, in g i sindicatelor La IC S . il, Com
corespondenţi ai presei străi boqată şi rodnică activitate. tate în actuala sesiune asiqu- Codul Penal adoptat tn sesiu să rb ă to ririi a 50 de ani de la sindicale colaborează în rezol ner şef la C.S H , Gheorghe binatul siderurqic, I M, H u ne
ne M area A dunare N aţională în ră continuarea cu succese tot nea a 10-a, este m enit să qa- actul istoric al u n irii T ra n sil varea sa rcin ilo r ce le revin, Davidescu, d irector la C.C.V.J , doara, Fabrica dc conserve,
Şedinţa o fost condusă de cheie astăzi sesiunea a X ll-a m ai m ari a procesului dc ronteze dre p tu rile si lib e rtă ţi van ie i cu România, am ascul cadre de conducere din eco referindu-se la aceslr as 1 F. H a|eq şi în a lic în tre p rin
tovarăşul Ştefan Voitec, pre a celei de a V-a leqislaturt, perfecţionare f» economiei, a le cetăţenilor, să chezăşuîască tat cu vie em oţie expunerea' nom ie şi din dom eniul social- pecte, au arătat că în deri, sub conducerea orqani-
cultural.
şedintele M arii Adunări N a Desfăşurîndu-se p o triv it v ie ţii noastre sociale şi d« le qalitatea şi caracterul um a tovarăşului N icolae Ceauşescu Au luat parte tova ră şii fiecare întrep rind ere au fost z a ţiilo r de partid, com itetele
ţionale, p rin c ip iu lu i sesiunilor deschi stat. nist p ro p rii o rin d u lrii noaslr» asupra acestui evenim ent c ru Constantin Drăgan, membru al con stituite colective de orqa- sindicatelor şi qrupele sindica
In continuarea ordinii de se, a tit In şedinţe plenare, cit M area A dunare N a ţio n a lă ! socialiste. cial din viata poporului nos C om itetului Executiv al C C . niz.are superioară a producţiei lo au luat măsuri de în tă rire
zi, ministrul finanţelor, Vir- şi In cadrul com isiilor perm a dezbătut şi aprobat planul de M area A dunare Naţională a tru, profunda şi edificaloarea al P.C.R., membru al C o nsiliu şi a m uncii care au elaborat a disciplinei, creînd opinie dc
gif Pîrvu, a prezentat expu- nente, lu cră rile actualei sesi stat al econom iei naţionale şi adoptat leqea de orqanizare sl sa analiză asupra p o litic ii in lu i de Stat, prim -vicepreşedin- studii pe baza cărora s-au sta masă îm potriva celor care nu
nereo Io proiectul de lege un i au învederat încă o dată buqetut dc stat pe anul 1969. funcţionare a co n siliilo r popu terne şi externe a p a rtid u lu i te al C o n siliu lu i C entral al b ilit m ăsuri m enite să ducă la respectă Iccpilc statului, care
privind impunerea veniturilor amploarea şi tem einicia cu ca In lim b a ju l sever al cifre lo r lare, leqe care stabileşte ca şi statului nostru. U.G.S.R., loachim Moga, prim - folosirea mai raţională a capa nu se angajează cu toată ca
c ită ţilo r dc producţie, a tim p u
realizate din activităţi ag ri re fo ru l suprem al ţă rii, îm- şl cu elocvenţa de nelăqăduit d ru l a c tiv ită ţii c o n s iliilo r popu Stimate şi stim a ţi tovarăşi. secretar al C o m itetului jude lu i şi fo rţe i de muncă, sp o ri pacitatea pentru în d e rlin ire n
cole. Raportul com isiilor e- p lin in d u -şl a trib u ţiile consti a faptelor, ele conţin m ărturia lare, a trib u ţiile sporite ale a Cu însufleţită unanim itate. ţean Hunedoara al P.CR., pre rea continuă a producţiei in sa rcin ilo r de plan.
conom ico-financiord. pentru tuţionale, dezbate şi hotărăş q ră itoa rc a p u te rii de viaţă, cestora în conducerea şi re M arca A dunare N aţională a şedintele co m ite tu lu i executiv du striale şi aqricole. la creşte L u crările plenarei au insis
agricultura şî silvicultura şi te prin leqe asupra p rin cip a le dc muncă şi de creaţie a po- zolvarea tre b u rilo r locale, sar ratifica t T ra ta tu l de prietenie, al C o nsiliu lui popu lar ju de rea p ro d u c tiv ită ţii m uncii, re tat asupra m odulul în care o r
juridico a fost ţinut de depu lo r problem e ale societăţii poTului nostru, dovada osîrdl- cin ile lo r economice, social- colaborare şi asistentă m utua ţean pro vizo riu , Gheorghe Că ducerea p re ţu iţii de cost şi ga nizaţiile sindicale îşi înde
tatul Vasîle Moteescu, pre noastre socialiste, ale dezvol ei şi a în fă p tu irilo r lu i în e c u llu ra lc şi edilitar-qospodă- lă dintre Republica Socialistă lin, prlm -a d ju n ct al şefului îm bunătăţirea c a lită ţii pro du plinesc sarcinile ce le re vin In
şedintele Comisiei pentru a tă rii sale economice, sociale şi conom ie, ştiin ţă şi cultu ră Ca reşli p o triv it intereselor qene- România şi Republica Socia secţiei organizatorice a Con selor dom eniul social. Darea de sea
gricultură şi silvicultură. cultu rale. o confirm are a adeziunii una rale ale statului. De o im p or listă Cehoslovacă, m ijlo c pu -' s iliu lu i C enlrol a! U.G.S.R. mă, ca şi tovarăşii Petru Go-
nim e a m u n cito rilo r, ţăranilor. ternic de în tă rire a prieteniei La uncie exploatări m iniere
La dezbaterea generală a Prin im portanţa pro ie cte lor tanţă deosebită slnt le qile re La p rim ul punct al ordine! din Valea Jiu lu i, dc rild ă , au m otirceanu, inspector şef al
supra ocestuî proiect de le de leqi exam inate şi adoptate, In telectualilo r, a tu tu ro r celor fe ritoa re la orqanizarea şi rom âno-cehoslovoce .şi a u n i de. vi, tovarăşul Poqca Brînco- fost analizate p o s ib ilită ţile de Inspectoratului judeţean
ge au lu at cuvîntul deputoţii prin in iţia tiv e le preţioase şi ce muncesc la ■ qrandioasa ro- lu ncţionarea instanţelor jude tă ţii ţă rilo r socialiste, ere p ro veanu. preşedintele C o n siliu aplicare a unor metode de ex iru pro ie cţia m uncii. M
Vasile Vîlcu. preşedintele U particip area activă a deputa peră de dezvoltare a României cătoreşti şi a p ro cu ra tu rii, m ovare a păcii $i colaborării lu i judeţean al sin dica le lor ploatare cu p ro d u ctivita te r i C ervencovlci. preşcdln
niunii Naţionale a Coopera ţilo r la toate fazele elaboră socialiste, anqajam entcle p ri precum şi leqea p riv in d com i între toate popoarele lu m ii. Hunedoara, a prezentat darea dicată, la C om binatul siderur- C o n siliu lu i m unicipal al si
tivelor Agricole de Produc r ii le q ilo r, r r in activitatea vin d depăşirea plan ulu i in siile de judecată. Aşa cum, ru Stimate tovarăşe şl stim aţi de seamă asupra a c tiv ită ţii qic Hunedoara o m arc parte calelo r Hunedoara, Florin
1969, luate în toate judeţele
ţie, losif Orban, inginer a com petentă şi plină dc răspun ţă rii şi în toate dom eniile de deplin temei; s-a subliniat do tovarăşi, desfăşurate de co n siliu l jude din studii au fost concentrate cnloscu, preşedintei#' cornii
gronom la cooperotivo a g ri dere a co m isiilo r permanente, activitate, constituie noi şi e- la tribuna fo ru lu i superior al In praq de an nou şi în * ţean al sindicatelor de la ale- spre optim izarea cap acită ţilor
sesiunea care ia acum sftrşit a tă rii, aceste le qi ilustrează preajm a celei de a 21-a a n ive r qcri plnă in prezent.
colă de producţie din Pă- lo cvcnte dovezi ale străda nii sări a proclam ării R epublicii se cţiilo r de bază şi auxiliar*'.
re lie fa t puternic înaltele res convlnqător continua dezvol P a rticipa nţii la plenară au A stfe l de acţiuni au fost în tre
pouţi, judeţul Covosna, M a p o nsa bilităţi şi ro lu l crescînd lo r creatoare ce caracterizea tare a dem ocraţiei socialiste, in patria noastră, vă roq să -m i1 dezbătut re la rg ap ortul sin
no Zidoru, preşedinta coope al M a rii A d u n ă ri N aţionale In ză etapa pe rare o străbatem. pa rticiparea tot mai larqă a rnqădui|l ca. în num ele B irou dicatelor la înfăp tu irea sarci
A ctuala sesiune înscrie la
rativei agricole de produc opera de dezvoltare m u ltila te activul său aprobarea leqii m aselor de cetăţeni la viata lu i M a rii A du nă ri Naţionale, n ilo r econom ice ce stau în fa
rală a patriei noastre socialis obştească, creşterea conştiinţei să vă adresez cele mai calde ta co le ctive lo r dc m in eri, con MEMBRII BIROULUI EXECUTIV
ţie din comuna Pâuleşti, ju cu p riv ire la im punerea ve n i u ră ri de sănătate şi de succe
te. D ezbaterile acestei sesiuni lo r socialiste. G rija pentru e structori, sid eru rq işli, lu cră to
deţul Sotu Mare, Ion Dră- au exprim at con vin qâlor, la tu rilo r rezultate dîn a ctivită ţi ducarea cetăţenilor de m iine se decline în activita tea dv. rilo r din u n ită ţile aqricole de AL CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR
ghici, preşedintele coopera n iv e lu l a c tiv ită ţii de leqifera- aqricole, destinată să asiqure al p a lrie i, chem aţi să co n ti consacrată d e săvîrşirli con stat, din tra nsp orturi, com erţ,
converqenta intereselor qeno- stru cţie i socialiste, fe ric irii din in s titu ţiile de în v ă tă m ln t Plenaro o ales ca membri oi Biroului executiv al Cons
tivei agricole de producţie din re, dinam ism ul şi avîn tu l crea ralc ale statului cu intereselo nue, să desâvîrşească şi la ne popo rulu i român. li ui ui judeţean al sindicatelor pe următorii tovarăşi :
to r cu oare în tre q u l nostru voie să apere m ersul ţă rii cu ltu ră $1 artă
comuna Putlneîu, judeţul Il ţărănim ii, leqea p riv in d am or Una din d ire c ţiile p rincip ale Pogea Brincoveanu, M ihâilă Gheorghe, Albu loan, Mureşa
popor, strîns u n it în ju ru l noastre spre com unism a stat Declar închisă sesiunea a
fov, loon Popo, preşedintele P artid ului Comunist Român, tizarea fo n d u rilo r fixe, precum la baza le q ii adoptate p riv in d X ll-a a celei de a V-a leqisla- ale a c tiv ită ţii sindicatelor a Victor, Bugnaru Troian, Balog losif, Pîrva Troian, M arian Mi
cooperativei agricole de pro înfăptuieşte m ăreţul proqram şl alte leqi preqâtirea tin e re tu lu i pentru tu ri a M a rii A d u n ă ri N a ţio fost traducerea în viată a mă hai, Pop Viorel, Şoimoşi Ştefan, Cervencovici M ihai, David Ga
trasat de Conqresul al IX -lea Un moment de seamă in apărarea p a trie i. nale. s u rilo r sta b ilite de C o nferinţa vrilâ, Gava Sever, Pascu llîsie, Bugă loan, Popa Iordan, Mun
ducţie din Bâlcodu, judeţul
N aţion ală a p a rtid u lu i cu p ri teanu Zîna, Bâneasâ Octavian, Mîrxa Pa vel, Aitoneanu Aurel
Alba, şi Nicolae Tăbîrco, v ire la perfecţionarea condu Stanca Ionel.
prim-secretar al Comitetului cerii. o rg a n iză rii si p la n ific ă rii Biroul a ales ca preşedinte o) Consiliului judeţean al sin
econom iei, va lo rifica re a m axi
judeţeon Dîmboviţa al P.C.R., dicatelor pe tovarăşul Pogea Brincoveanu, ia r ca secretar pe
mă a resurselor m ateriale si
preşedintele Consiliului popu umane, în vederea s p o ririi e- tovarăşul Gheorghe M ihâilă.
lar judeţean. EXPUNEREA
Proiectul a fost discutat a
poi pe articole şi supus vo
tului deputaţilor. Un program de lucru mobili
Marea Adunare Noţională
reo veniturilor realizote din la proiectul de lege privind impunerea
a odoptat prin vot secret, cu
bile, Legea privind împune-
activităţi agricole. zator pentru constructorii
Deputatul Maxim Berghio-
nu, preşedintele Comitetului
de Stot al Planificării, a pre veniturilor realizate din activităţi agricole
zentat apoi expunereo la hunedoreni
proiectul de lege privind a-
mortizoreo fondurilor fixe, iar
deputatul Aurel Vijoli, pre In plenara C om itetului Cen si respectarea tu lu ro r term e scopul d e term in ării ştiin ţifice
şedintele Comisiei eoonomî- tra l al P.C.R. din 16-17 de nelor de punere în funcţiune. a resurselor necesare şi res
pectării term enelor de punere
s a
Din discu ţiile purtate
co-financiore, a prezentat ra prezentată de tovarăşul Virgil Pîrvu, ministrul finanţelor cem brie a.c.. activita tea de desprins faptul că în cadrul în funcţiune.
in v e s tiţii a (ost analizată în
portul acestei comisii şi al Co mod am ănunţit, insistîndu-se în tre p rin d e rii mai sînl încă Un ob ie ctiv p rin cip a l al p la
misiei juridice Io proiectul de în mod deosebit asupra unor m ulte rezerve interne în sla- nu lu i anual 1969 este ole lă ria
lege respectiv. aspecte care im pun luarea u re latentă care, antrenate In electrică cu două cuptoare de
50 de tone. A ic i trebuie lu a
nor măsuri corespunzătoare tn
După discutoreo pe ortico- Proiectul de leqe p rivin d im a apreciat justeţea pro ie ctu lui q ricolc de producţie, pentru 1955. Pentru asistenţa sanitară te m ăsuri speciale, avînd în
punerea v e n itu rilo r Teali/.ate de leqe. oportunitatea m ăsuri mecanizare, chim izare, e x tin la sale. in anul 1955 statul a vederea a siqu răril unei e fi
le, proiectul de lege a fost ciente sporite, p rin reducerea vedere sporul de capacitate
din a c tiv ită ţi aqricole, care vă lor preconizate S uqesliile şl derea lriq a ţiilo r, folosirea de p lă tit 19? m ilioa ne lei, iar tn
supus votului deputoţilor. este prezentat spre exam inare pro pu nerile făcute în cadrul seminţe din soiuri productive anul t968 suma de 930 m ilio a d u ratelor de execuţie, atlnqc- Dezbaterea pe care îl prezintă precum şi
Cu amendamentele propu şi adoptare, izvorăşte din ne dezbaterilor au co n trib u it la Astfel, pe oqoarele coopera ne lei. Deosebit de aceasta, rea cîţ m ai repede a parame- fap tu l că lu c ră rile de con
sînt in tim a te
Este
stru cţii
Irilo r p ro ie cta ţi şi reducerea
se de deputaţi, Moreo Adu cesitatea obiectivă dc a aşeza îm bunătăţirea p ro ie ctu lu i şi a tive lo r aqricole au lucrat în o- ţărănim ea beneficiază şi dc lu c ră rilo r de co n stru cţii în v o sarcinilor de plan necesar, arăta Inq ine rul îoan
co n trib u ţia ţărăn im ii pc p rin preciem că. in actuala lu i fo r cest an peste 66 m ii de tra c alte asemenea acţiuni, cum ar
nare Naţională a adoptat c ip ii noi. mai drepte, astfel mă. corespunde ce rin ţe lo r şi toare aparţinlnd în tre p rin d e ri fi întreţin erea fiilo r de săteni lu m ul total de in ve stiţii. Brad, şeful şa n tie ru lu i con*
prin vot secret, cu bile, Le în licee şi şcoli superioare. C onsiderînd aceste sarcini s lru c tii I. ca la acest ob ie ctiv
Incît sistem ul dc im pozite să re a lită ţilo r din agricultură, lo r pentru mecanizarea a q ri
gea privind amortizarea fon devină un instrum ent mai ac din econom ia noastră n a ţio c u ltu rii. In cooperative există V e n itu rile sporite, rea liză rile ca lir d ire cto r în dezbaterea c i pe anul 1969 să m obilizăm forte suficiente
durilor fixe. tiv de prom ovare a ech ităţii nală o suprafaţă de 350 m ii hecta de seamă pe lâ rim social-cul- fre lo r dc plan pe anul 1969, şi să desfăşurăm o u rm ă rire
re am enajată pentru iriq a l, tural au schimbat viata satu com ite tu l de dire cţie de la m inuţioasă a execuţiei. Ca o
Trecîndu-se la ultimul punct In sfera v e n itu rilo r p o p u la ţi In această incintă a M a rii lu i Tomânesc. 1 C.S. Hunedoara a lăcut o a sarcină de im ediată u rq cn ţă se
ei. Aşa cum a sub lin ia t to va A dunări N aţionale. în anii re lu cră rile fiin d făcute în mare procesul constructiv, îşi pot*
de pe ordinea de zi, tova Procesul amplu de transfo r naliză realistă a m odului de înscrie punerea în funcţiune a
răşul N icolae Ceauşescu la tn- g im u lu i nostru, au fost adop parte cu fonduri $i s p rijin teh în d eplinire a tu tu ro r in dica to aduce o co n trib u ţie substan halei de pre qă tire nr. 1 unde
răşul George Mocovescu, lîln ire a conducerii de partid tate numeroase leqi pe baza nic din partea statului In pe mare a salulu i a făcut ca sis rilo r prevăzuţi pentru anul ce ţială la ridicarea a c tiv ită ţii lu cră rile sînt term inate, pen
prim -odjunct ol ministrului cu preşedinţi ai cooperativelor cărora economia naţională s-a rioada 1963-1968, creditele pc tem ul de im punere a coopera vine, precum şi a anqajam en tu lu ro r sectoarelor la n ive lu l tru a elibera astfel com plet
tiv e lo r aqricole de producţie,
ofocerilor externe, a prezen- aqricole şi ai u n iu n ilo r coope dezvoltat continuu. poporul termen lunq pentru in ve stiţii, introdus acum unsprezece ani te lo r ce le re vin din răspun ce rin ţe lo r actuale, cerinţe re am plasam entul co rp u lu i p rin
ratiste judeţene, proiectul de nostru obţinînd rea liză rile do acordate de stat cooperative ieşite şi din docum entele re
to t expunerea la proiectul lor, au însumat 4,2 m iliarde în alte co n d iţii economice, să sul co n fe rin ţe i orqanizaţiei ju cipal al n o ii olelăTii In c o n ti
leqe arc m enirea să îm bine în seamă care ne sînt binecu deţene Hunedoara a P.C.R. la centei plenare a C.C, al P.C.R. nuare este necesar să in te n si
de lege pentru ratificareo mod arm onios interesele qene- noscute. A ci au fost dezbătute lei. pe lînqă im portantele cre devină necorespunzător ( La si a C onferinţei judeţene dc
dite pe lerriien scurt pentru baza sistem ului actual stă chem ările co n fe rin ţe lo r orga ficăm lu cră rile de m ontaj la
Trotatuluî de prietenie, colo- rale ale statului cu cele ale Si votate leqi care s-au mate rrin c ip iu l im p un erii suprafeţe n iz a ţiilo r de pa rtid ale m u n i partid hală şi c u rto ru l nr. 1 şi să
lă ră n in ili. ale coo pe ratorilor şi producţie.
borare şi asistenţă mutuală ria liza t in Industrializarea so lo r de teren cu un im pozit fix c ip iu lu i Bucureşti şi ju d e ţu lu i Planul pe anul 1969 c o n ţi asiqurăm închiderea halei. A -
necooperalorilor. constituind S p rijin u l m u ltila te ra l al statu
dintre Republica Socialistă cialistă a tă rii şi care au in sta b ilit pe hectar. In consecin Tim iş. ne sarcini sporite la toate ca scmcnca m ăsuri sîntem siq uri
totodată un stim ulent în dez lu i Şi munca harnică depusă M e m b rii co m ite tu lu i de d i pitolele, dar în special te r că vo r fa cilita realizarea an-
komonîa şi Republica Socia voltarea producţiei aqricole şi flue nţai tn mod Iţo tă rîto r pro- de m em brii cooperativelor a- ţă, fiecare cooperativă plăteş recţie, conducători n e m ijlo c iţi menele fizice prim esc o sem qa ja m enlulu i dc a pune în
te an de an. in va ria b il, ace
listă Cehoslovacă, semnat la consolidarea continuă a coo qrcsul m u ltila te ra l al a g ricu l q rico lc au avut drept rezu l laşi im pozit, in dife rent de mă al procesului de producţie, au n ifica ţie deosebilă prin cele IR fun cţiune oţelăria cu 10 zile
perativelor. tu rii şi al tu tu ro r celorla lte tat sporirea p ro du cţiei aq ri
Praga la 16 august 1968. Ra rimea v e n itu rilo r realizate apreciat că rezultatele o b ţin u ob iective nom inalizate, m a jo ri înainte de termen.
Corespunzător p o litic ii p a rti ram u ri ale econom iei noastre. cole. lărqire a avu tu lu i obştesc, te In anul 1968 con stituie o tatea reprezentînd capacităţi A nqajam ente pentru devan
portul Comisiei de politică Conducerea de partid şl de creşterea v e n itu rilo r ţă ră n i Totodată, actualul sistem nu
dului, bazată pe dem ocratis perm ite dilere ntie rea im pozi solidă „bază de lansare" pen de producţie luate în conside sarea term en ului de punere în
externă a M.A.N. Io acest mul profund al o rîn d u irii noas stat acordă o deosebită aten mii. tu lu i de la o cooperativă la tru bătălia an u lu i v iito r. D in rare în plan ul de producţie funcţiune — 20 de zile — s-au
proiect de lege a fost prezen- tre socialiste, acest proiect a ţie a q ric u ltu rii, sursă im p o r In ridicarea continuă a n i alta, în funcţie de v e n itu rile tre aceste succese am notat al b e n e ficia rilo r pe anul 1969. luat şi pentru a justajele de la
fost dezbătut în toate coope tantă de creştere a ve n itu lu i ve lu lu i de tra i al ţărănim ii, u rm ă to a re le ; înd eplinirea pla Pentru a nu acorda nici un lin iile de lam inoare de la C.S,
to t de deputatul Andrei Oţe- realizate de fiecaTe dintre ele
ra tive le aqricole. in adunări naţional, care îndeplineşte un un ro l de seamă l-a avut efo r n u lu i anual al producţiei qlo- „ra b a t" term enelor de punere H unedoara. Ca atare, în ca
leo, vicepreşedinte al comi rol dc scamă în dezvoltarea Dc pildă, in cazul a două u n i
qeneralc la sate, în presă. tu l financiar si m aterial al tăţi cu suprafeţe de teren balc la data de 21 decem brie în fun cţiune — arăta in q in e ru l dru l dezbaterilor s-a făcut o
siei. 7 e ti de m ii de ţărani, specia în lrc q ii econom ii şi în rid ica statului pentru acţiuni social- eqale. dar care datorită con a.c., ceea ce creează prem isa A le xan dru C ioroqaru, director analiză tem einică a căilor şi
lişti din aq ricultură, lu cră to ri rea continuă a n iv e lu lu i de cultu ralc, a căror am ploare a d iţiilo r naturale şi altor cau re a liză rii unei p ro d u cţii s u p li tehnic — este necesar ca pen m ijlo a ce lo r cc se vo r folosi
din aparatul dc partid şi de trai An de an, e fo rtu rile sta crescut an de an C h eltu ielile ze obţin v e n itu ri diferite, im- m entare pînă la fin e le a n u lu i tru toate o b ie ctivele nom ina
ţContinuor» In pag. a 2*n> stat şi-au spus cu acest p ri tu lu i pcn lru dezvoltarea aqri- pentru învăţăm int şi cu ltu ra în valoare de 12 m ilioa ne le i; lizate In plan ul de stat să în A. MOLDOVAN
le j e u vin tu l în leqătură cu c u ltu rii au sporit. O m are din m ediul ru ra l s-au rid icat depăşirea p ro d u c tiv ită ţii m un tocm im , respectiv să reactua
pre vederile pro ie ctu lu i. In a- parte a acestor e fo rtu ri a fost în en ul 1968 la aproxim ativ Continuore în p o ^ Q 2-a) c ii cu peste 10 la s u tă ; 12,5 lizăm proiectele de orqanizare (Continuare in pag. a 3*o
dunăn'Ie care au avut Ioc, destinată s p rijin irii to t m ai 2 m ilia rd e 440 m ilioane îei, m ilioa ne le i econom ii la p re cu qra fice coordonatoare d u
imensa m a jo rita te a ţărăn im ii puternice a coo pe rativelor a- faţă de 680 m ilioa ne In anul ţu l de cosi peste plan precum pă m etoda d ru m u lu i c ritic , în