Page 97 - Drumul_socialismului_1968_12
P. 97
S O C M L /SA#UI U I
rm n n T L
Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Itj
Expunerea îa proiectul de lege Expunerea asupra proiectului de
î
pentru ratificarea Tratatului de lege privind comisiile de judecată Iji
;; despre vizita
prietenie, colaborare şi asistenţă prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu iii lui A. Gromîko
i
In con diţiile actuale, ale con Conform p rin c ip iilo r demo şi-a încheiat zborul
mutuală între R. S. România solidării re la ţiilo r de producţie craţiei socialiste, com isiile de la Cairo
socialiste In întreaga economie
obşteşti
judecată sînt organe
naţională şi ale rid ic ă rii con şti alese în adunări generale ale
şi R. S. Cehoslovacă in ţe i socialiste a maselor, ca oam enilor m uncii sau în sesiuni ■ U L TIM A TRANSM ISIUNE DE TELEVIZIUNE DIRECT
DE LA BORDUL N A V E I COSMICE.
ideologiei
urm are a însu şirii
ale co n siliilo r populare, care au
CAIRO 27 — Coresponden
m arxist-leninistc. a spus v o rb i dreptul să judece un număr ■ CE SPUN C O S M O N A U ŢII ? tul Agerpres, C. Oprîcă, trans
torul. dezvoltarea continuă a sporit de abateri de la normele B N A V A CO SM ICA A AMER1ZAT m ite : Ziarele din C airo sub
prezentată de tovarăşul George Macovescu, dem ocraţiei socialiste constitu do con vie ţu ire socială laţă de B CEI TREI C O S M O N A U ŢI AU FOST L U A U PE <BOR liniază în com entariile lo r pe
ie o cerinţă obiectivă a desă- actualele con silii de judecată •! DUL P O R T-AVIO N ULUI „Y O R K T O W N ". m arginea vizite i efectuate în
v îrs irii co n stru irii
prim-adjunct al ministrului afacerilor externe lui socialism u In afară de aceasta, com isiile \: '•« i B CE DECLARA NEPOTUL LUI JULES VERNE Ii A U de m in istrul afacerilor
B CIND SE V A EFECTUA U R M ĂTO AR EA C A L A T O .
do pe lingă com itetele executi
Conducerea pa rtidu lui şi sta ve ale co n siliilo r populare vor •j RIE SPRE LU NA. externe al U.R.S.S., A. G rom f-
i l ko, că aceasta a evul loc în-
C onsiliul de M in iştri, a spus asemenea, se afirm ă voinţa slovaciei ptln încălcarea bru tu lu i noslru accentuează perm a putea lua măsuri de influenţare tr-un moment In care se făcea
vo rb ito ru l, a însărcinat M in is p ă rţilo r de a acţiona în con tală a p rin c ip iilo r dreptului in nent că dem ocraţia socialistă şi pentru abateri săvîrşite de li HOUSTON 27 (Agerpres). — sfera terestră, reducerea ne sim ţită necesitatea unor con
terul A fa ce rilo r Externe să form itate cu T ratatul de la V a r ternaţional In mod expres, presupune disciplină, respecta colătoni în afara locului dc : : Joi la ora 22,52 (ora Bucu- cesara a vitezei de zbor şi, în tacte adiţionale penlru de ter
prezinte M a rii A dunări N a ţio şovia pe perioada v a la b ilită cele două pă rli il consideră rea neabătută a o rd in ii şi a le muncă. reştiu lu i), Frank Borman, Ja sfîrşil amerizarea. La o a lti minarea unor paşi u lte rio ri în
nale proieclu! de lege pentru ţii acestuia ; de a m ilita pen nul şi neavenit încă de la în g ilo r ţării. Spre deosebire dc reglemen mes Lovcll şi W illîa n i Anders tudine dc 7 200 m etri două vederea soluţio nării crizei din
ratificarea T ratatului de p rie tru întărirea păcii şi colabo ceput ,.In co n d iţiile dezvoltă rii de tarea actuală, noile com isii au au efectuat cea de a şasea şi paraşute au fost deschise pen O rien tu l M ijlo ciu , Presa egip
tenie, colaborare si asistentă răm internaţionale în sp iritu l In vio la b ilita te a frontie relor m ocraţiei socialiste — a arătat si atribuţia de o judeca unele ultim a transm isiune de te le v i tru a frina coborîrca şi a im- teană, citînd surse ale M in is
m utuală între Republica Socia te lu rilo r şi p rin c ip iilo r Cariei statelor europene, statornic ite tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faple prevăzute do legea pena ziune in direct de la bordul prinva navei un grad mai ma te ru lu i A face rilo r Externe, re
raportul la Congresul al IX-Iea navei cosmice ,,Apollo-8*’, a
listă România şi Republica So O .N U . după cel de-al doilea război lă. de im portanţă mai redusă, re de stabilitate. Dcschizînd levă că perioada urm ătoare va
cialistă Cehoslovacă, semnat la D ispozitivul T ratatului con m ondial, este subliniată ca una al pa rtidu lui — creşte tot mai m m şi de a lua măsuri de in flata la acea oră la o distan alte trei paraşute, cosm onau fi marcată de intense contacte
Pracja, la 16 august 1968, cu semnează in cele 11 articole din premisele securităţii şi pă m ult rolul form elor obşteşti de fluenţare in p ricin ile trim ise de ţă de 179 644 km de Păinint ţii au redus viteza de la 280 între m arile puteri. R A U. va
p rile ju l v iz ite i in Cehoslova- angajam entele exprese ale cii pe con lin en lu ! nostru, sla- influenţare a maselor in scopul organele judiciare, ca urmare a Tim p de cinci m inute, camera km pe oră la 35 km, viteză întreprinde o nouă campanie
» ia a delegaţiei române de Înaltelor Părli contractante. bilm du-se acordul pă rţilo r de respectării norm elor de convie în lo c u irii răspunderii penale. de luat vederi, dotată cu un cu care ,,A pollo-8" a atins apa diplom atică menită să re a fir
partid şi de stal, condusă de Astfel, artico lu l 1 cuprinde a întrep rind e m ăsurile nece ţuire socială". Pe lingă aceste a trib u ţii, co teleobiectiv, a înfăţişat te le oceanului cxacl la ora pre vă me poziţia egipteană cu p ri
tovarăşul N icolae Ceauşescti, oiigajaincnlu] p ă rţilo r de a în sare îm potriva agresiunii fo r După ce a vo rb it despre rolul m isiile de judecată din o rg an i spectatorilor imaginea Tcrrc i zută de program. In acest v ire la necesitatea unei so lu ţii
secretar genera) al C om itetu tări re la ţiile de prietenie şi ţelor im perialiste, m ilitariste şi diverselor form e org an izatori zaţiile socialiste soluţionează văzută de la bord ca o jum ă moment cele trei paraşute paşnice a co n flictu lu i din O-
lu i Central a) P artidului Com u colaborare m ultilaterală, in rev anşiste ce prin care mase tot mai largi litig iile de muncă, dacă obiec tate de disc albastru s tră lu s-au desprins de cabină, iar rie n lu l M ijlo c iu prin aplicarea
au fost atrase la activitatea de cind pe un fond negru, culoa un enorm colac pneum atic s-a
nist Roman, preşecJLnlele Con conform itate cu p rin c ip iile in A rtic o lu l ft prevede că In ca tul lor are o valoare dc cel rezoluţiei C o nsiliu lui dc Secu
s iliu lu i de Stat al R epublicii ternaţionalism ului socialist, su zul unui atac armat din partea în tă rire a o rd in ii şi le ga lităţii, m ult 5.000 lei. iar cele de • pe rea spaţiului cosmic în c o n ju um ila! automat T rei vase ale ritate al O N U .
rător. S-au putut zări o parte
Socialiste România ve ra n ită ţii şi independentei, unul stat sau a unui grup de vo rb ito ru l a continuat : lingă com itetele executive ale din Am erica de Sud. A n tilcle . m arinei m ilita re americane, In ceea cc priveşte misiunea
Prietenia şi alianţa româno- eg a lită ţii în drepturi, neames state îm potriva uneia dintre Rezultatele obţinute dovedesc co n siliilo r populare încearcă Sud-estul S.U A şi A tla n tic u l „Y o rk to w n ". „C h oran c" şi lu i Jarring. aceasta. p o triv it
celioslovacă au fost pecetluite tecu lui în tre b u rile interne, a- părţi cealaltă parte contrac eficienţa acestor forme de acti împăcarea în iilig iile patrim o de vest. în vă lu ite în nori stră „A rlin q to n " se aflau în re- surselor egiptene, va fi relua
p rin jertfele de sînqc ale a r v a n la ju lu i reciproc şi în tra ju tantă, exercitîndu-şi dreptul vitate şi fac necesară extin de niale in te rven ite între persoa lucind în lum ina Soarelui. qiunca prevăzută pentru amc- tă spre sfirsitu l lu i ianuarie
Tizare. După recuperare, cos
matei române şi detaşamente to ră rii tovărăşeşti. inalienabil la autoapărarea in rea lor şi la rezolvarea altor ne fizice, dacă valoarea acesto C ontem plind planeta natală, m onauţii vor răm îne la bordul D iplom atul suedez va în tre p rin
lo r de partizani cehi şi slovaci, In continuare sînt prevăzute dividuală sau colectivă, con categorii de faple, care, prin ra nu depăşeşte 10.000 lei, avînd cosm onauţii şi-au îm părtăşit p o rl-a vio n u lu i „Y o rkto w n ". un de o nouă rundă de con vorb iri
care. îm preună cu armata so angajam entele de a dezvolta form a rtico lu lu i 51 al Cartei natura lor, nu prezintă un pe si dreptul să le judece, dacă sentim entele. „P riv in d Pămin- de au fost supuşi unui exa cu guvernele ţă rilo r din O rie n
vietică, au luptat eroic pentru şi adinei colaborarea econom i O .N U , îi va acorda neîntir- ric o l social deosebit. pă rţile sînt de acord. tul dc la o a tit de m are dis men medical, după care sîm- tu l M ijlo ciu .
izgonirea c o tro p ito rilo r h ille - că şi te lin ico -stiln tificd re ci z.lal ajutor, inclusiv m ilitar, In vederea reglem entării vi Prin înlreaga lor activitate, a tanţă. din spaţiul cosmic, simt ■bătă la prînz vo r fi transp or
rişli, penirn Infrin g crca fascis proc avantajoasă şi de a s p ri pentru respingerea atacului ar nei asemenea competenţe lă rg i spus în continuare vo rb ito ru l, că trebuie să am sentim entele taţi la baza aeriană Hickham
m ului, pentru eliberarea Ceho jin i rolaborarea în rad ru l mat Ţinînd seama de dre ptu te, d l şi penlru perfecţionarea noile organe obşteşti de in flu pe care le-au încercat o d in i (Mawai). De aici, cosm onauţii
slovaciei. C A E R„ precum şi colabora rile şi o b lig a ţiile pe care le au a c tiv ită ţii de influenţare, în enţare şi ju risd icţie vor c o n tri oară n a vig a to rii de pe bălrî- sc vor îndrepta pc calea ae-
După ce a subliniat că rela rea cu celelalte ţări socialiste. in tr-o astfel de situaţie, în ca scopul sp o ririi eficientei aceste bui activ la prom ovarea unei nele corăbii cu pînze". a m ăr Tului spre centrul spaţial de
ţiile dintre cele două la ri s-au Se angajează cele două părţi lita te de membre ale O.N.U., ia, sinL necesare măsuri legis conduite corespunzătoare, con tu ris it Anders. „A m plecat de îa Ilou ston
rid ica t pe o treaptă superioa să sp rijin e dezvoltarea colabo cele două ta ri se angajează să la tive noi. stituin d un sp rijin real pentru acasă in lr-o lungă călătorie şi Pentru dezvoltarea
ră în co n d iţiile socialism ului, ră rii în dom eniile cu ltu rii, încu noşliin le zc im ediat Consi Proiectul de lege supus M a asigurarea de către conducerea acum ne înapoiem . Sînt inîn- TO U LO N 27 (Agerpres). —
precum şi faptul că în dome ş ltin lfi, in v ă lă m în tiilu i, tu ris liu l de Securitate despre mă rii A dunări N aţionale spre exa org a n iza ţiilo r socialiste, a dis-. dru dc această călătorie şi to Zborul cabinei spa ţiale. ame
n iu l econom ic Cehoslovacia o- m ului. precum si legă tu rile d in surile pe care le vor lua în ve- m inare şi adoptare reprezintă cip lin e i în muncă. tuşi fe ricit că mă re în lo rc a ricane „A p o llo -8 " readuce în legăturilor economice
rupă locul trei în volum ul to tre orqaniz.aliile obşteşti rierra respingerii agresiunii şi forma îm bunătăţită a pro ie ctu In pro ie ctu l de lege se pre casă”, a spus com andantul na actualitate rom anul lu i Julcs
tal al com erţului nostru e x C onslintind voinţa celor două sc- obligă să procedeze în con lu i in iţia l, după luarea în con vede posibilitatea pentru par vei Frank Borman Verne „De la Pămînt la Lună".
terior, v o rb ito ru l s-a referit în p ă rţi de a în tă ri prietenia şi form itate cu prevederile res siderare a ob serva ţiilo r şi pro tea nem ulţum ită de liotărirea l „N e-au plăcut em isiunile de N e jio tu l neuitatului scriito r cu ţările socialiste
continuare la prevederile nou alianţa frăţească rom âno-cclio- pective ale Cartei O N U pu nerilor ce s-au făcut în urm a pronunţată de comisia de ju d e televiziune, a declarai Borman Jean Julcs Verne, pensionar
lu i tralat. slovacă, noul Tratat consem Ca o consecinţă a practicii pu n e rii Iui în dezbatere p u b li cată de a se adresa, în condi la s fîrş itu l transm isiunii adre- în oraşul francez Toulon, de
N oul tratat, a spus v o rb ito nează angajam entul p ă rţilo r statorn icite între cele două că, metodă consecvent aplicată ţiile legii, cu plîngere la jude l sîndu-sc telespectatorilor, şi clară : „înainte de a muri. bu
rul, semnat anul acesta la Pra- contractante de a-şi uni efo r ţări. T ratatul prevede că păr de partid la elaborarea şi per cătorie j vă invităm să fiţi gala să u r nicul meu mi-a spus : păstrea Declaraţia
ga şi care înlocuieşte tratatul tu rile si dc a-şi aduce c o n tri ţile se vo r inform a şi consulta fecţionarea legislaţiei. Ne exprim ăm convingerea că i m ă riţi şî alte em isiuni în v ii ză această lucrare preţioasă,
din 21 iu lie 1948, re llcclă sta buţia la cauza u n ită ţii şi co în toate problem ele im portan In proiect se prevede ca, în noile com isii de judecată, în tor, deoarece vor mai li zbo deoarece ştiu că tu vei vedea
ru ri cosmice şi. desigur. în
d iu l înaintat de colaborare, bu eziunii statelor socialiste, în te care privesc interesele lor. locul organelor obşteşti dc in componenţa cărora vor fi ale v iito ru l nu prea îndepărtat, oameni plccînd spre Lună şi ministrului
nele re la ţii dintre cele două interesul socialism ului şi păcii. îşi vor îm părtăşi reciproc ex fluenţare şi ju risd icţie existen se, astfel cum cer dispoziţiile vo r fi astfel de em isiuni trans vei putea aprecia atunci ju s
ţări, voinţa lor de a continua T ratatul subliniază că Româ perienţa dobîndita ?n construc te în prezent, cu competente şi proiectului, persoanele cele mai mise chiar de pc suprafaţa Lu teţea id e ilo r mele". „Sînt en de externe
să clădească aceste re la ţii pe nia si Cehoslovacia vo r depu ţia socialism ului proceduri diferite, să ia fiin ţă capabile, care se bucuîă de nii. Pînă alunei, a încheiat ol. tuziasmat de precizia acestui
principiM e e ticii şi dreptului ne e fo rtu ri pentru realizarea Cu ferma convingere că, aşa un singur asemenea organ — presligiu în faţa oam enilor m un accasla este ultim a transm isiu zbor şi am fost em oţionat de al Perului
in te rna ţiona l contemporan, In păcii şi securităţii trainice în cum arăta tovarăşul Nicolae comisia de judecată — care să cii din întrep rind eri, in stitu ţii, ne a Iu l „A p o llo -8 ". La re im aginile foarte clare transm i
s p iritu l stim ei şi încrederii al Europa, precum şi pentru dez Ceauş esc u la IC august ac. la funcţioneze nu numai în în tre cooperative agricole de produc vedere, în curînd ne vom în- se din apropierea Lu n ii", a de
so lid a rită ţii fră le şli şi al in te r voltarea re la ţiilo r şi colaboră Praga. cu ocazia sem nării nou p rin d e rile si in s titu ţiile de stat ţie, comune etc., vor deveni un tiln i pe bunul Pămînt''. clarat nepotul lu i Julcs Verne.
naţionalism ului rii in tre stalele europene lu i document. ..reinnoind T ra sau pe lingă con siliile popu m ijloc de educare a celor care „F e lic it pe cei trei cosm onauţi LIM A 27 (Agerpres). — Eri-
Pream bulul T ratatului, a spus „P ă rţile contractante — stip u tatul de prietenie, colaborare lare. ci si în cooperative, pre mai încalcă norm ele legale şl CAPE KENNEDY 27 (A g rr- si pe to ţi acei care au p a rti nardo Mercado, m in istrul afa
In continuare vo rb ito ru l, e x lează T ratatul — vor continua şi asistentă m utuala dintre cum şi în celelalte organizaţii regulile de convieţuire socială pres). — V in e ri la ora 17,51, cipat la înfăptuirea acestui zbor ce rilo r externe al stalu lu i Pe
prim ă hotărîrca îna ltelo r Părţi e fo rtu rile pentru soluţionarea România şi Cehoslovacia, în- r/bşfeşli unde, de asemenea, şi vor contribui astfel la creşte ora B ucurcştiuluî, nava ame- prodigios". ru. a declarat presei că ugu*
contractante de a dezvolla .şi diiere nd elo r Internationale prin srriem o nouă pagină în cro- forţa educativă a co lectivu lui rea conştiinţei socialiste, la Ticană „A p o llo -8 " avînd la vernul si cercu rile de afaceri
adînci continuu le gă tu rile lor m ijloace paşnice, pentru deslin- nfra re la ţiilo r de trainică so esle capabilă să prevină şi să perfecţionarea v ie ţii sociale, la bord pe cosm onauţii Frank NEW YORK 27 (A qerprcsl. peruviene manifestă un viu
de p rlelcn ie frăţească şi cola derea înco rd ării in te rn a ţio n a lidarita te frăţească dintre po combată m anifestările antiso progresul patriei noastre, a Borman, James Lo vell şi W il- „M odula lunară" (term enul interes faţă de pieţele ţă rilo r
borarea m ultilaterală, ceea ce le, pentru realizarea dezarmă poarele noastre", a spus în în- ciale. spus în încheiere vo rb ito ru l. l liam Anders. a am erizat în a- englez — lunar module), care so ria listc pe care Peru ar pu
corespunde intereselor v ila le rii generale şi totale, pentru < lipiore vo rb ito ru l. M in isterul l oroplere de regiunea stabilită, a fost cxperim enlată în vid tea să-şi desfacă m ă rfurile şi
ale popoarelor celor două sta lichidarea d e finitivă a colon ia de Externe supune M a rii A d u i i la sud-est de insulele Mawai a rtific ia l la începutul anului să achiziţioneze toate p ro d u
te şi întreg ulu i sistem socia lism u lu i şi neocolonialism ulni, nări Naţionale propunerea gu Expunerea asupra proiectului | din O ceanul Pacific. La o oră 1968, va servi — p o triv ii pro sele necesare dezvoltării sa
list Tot in pream bul se pre ci pentru respectarea dreptului i! Si jum ătate de la amerizare, gram ului anunţai de N A S A. le" „însuşi faptul v a lo rific ă rii
zează holărîrea de a în tă ri u n i sacru al popoarelor de a-şi ho vern ului român de a a d o jili cei trei cosm onauţi care au — pentru transportul p rim ilo r acestor pieţe ar însemna înlă
tatea şi coeziunea tu tu ro r ţă tă rî singure soarta" legea p rivin d ratiffcarea Trata legii pentru organizarea fost recuperaţi de elicoptere, cosm onauţi pe Lună. După în rirea independenţei în re la ţii
le com erciale, ceea ce în u lti
rilo r socialiste, care se înte In docum entul diplom atic su tu lu i de prietenie, colaborare au sosit pe bordul p o rta v io cheierea zborului eircum lunar ma analiză duce la o mai m a
meiază pe com unitatea o rin d u i- pus dumneavoastră se află o şi asistenţă mutuala in tre Re n u lu i „Y o rk to w n " al fio le i de al cabinet; ..A pollo-8“ cu echi re independenţă şi in re la ţiile
r ii sociale, pe realizarea sco re fe rire la A cordul de la M iin - recuperare. paj uman, se preconizează ca
publica Socialistă România şi si funcţionarea Procuraturii politice ", a adăugat el. refe-
p u rilo r şi a sp ira ţiilo r lo r fu n chen din 1938, impus prin ame i M om entul sosirii pe port a urm ătoarea călătorie spre Lu rindu-sc la faptul că în u lti
damentale comune, pe lupta ninţarea cu războiul, prin fo Republica Socialistă Ceho vio n a fost transm is în direct nă să fie efectuată în luna fe mele decenii Peru a fost legat
Îm potriva im perialism ului De losirea forţei îm potriva Ceho slovacă prezentată de tovarăşul Alexa Augustin, de po sturile dc tele viziu ne din bruarie în cadrul acţiu nii „A - practic numai de pielei'-
întreaga lume. pollo-9", unnînd ca în mai sau S.U.A si Europei occidentale.
Astfel. Frank Borman, Ja
Expunere asupra proiectului de lege procurorul general al R. S. Romania mes Lovell şi W illia m Anders iunie să aibă loc aselenizarea D ire cto ra tu lu i societăţii n a ţio
La rîn d u l său, preşedintei»'
la bordul lu i „A po llo -10 ". Co
au încheiat v in e ri după-am ia-
In statul socialist, aplicarea gură respectarea le g a lită ţii ii 7,ă p rim u l zbor al om ului în m entatorii ş tiin ţific i ai agen nale a in d u stria şilo r din Pe
ţiilo r occidentale de presă, a
ru a arătat că în u ltim ii doi
pentru organizarea judecătorească strictă şi unitară a le g ii con de către to ţi p a rtic ip a n ţii la ju ru l Lunii, zbor al cărui p rin preciază însă că s-ar putea ca ani schim burile com erciale pe-
cipal ob ie ctiv a fost plasarea
stituie o necesitate obiectivă
proces.
datele aceslea să fie devansa
ra re decurqe din însăşi u n ita Pentru asigurarea respectă navei pe o OTbită cit mai a te, sau amînaţe. în funcţie de ruvien c cu ţările socialiste au
tea economică şi p o litică a rii le g ii la lo c u rile dc execu propiată de Luna. rezultatele obţinute din p re lu crescut rapid Ind ustriaşii (im
Tim p de 20 de ore cosmo
prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei statului socialist, din scopul tare a pedepselor, a m ăsurilor n a u ţii au făcut 10 ro ta ţii in crarea datelor furnizate de Peru apreciază m ult calitatea
educative şi a m ăsurilor de si
unic al o rîn d u irii socialiste —
asigurarea în fă p tu irii năzuin guranţă. p ro ie ctu l arată că tu ru l Lunii, au tele viza i şi au zborul lui „A p o llo -8 ". m aşinilor şi u tila je lo r care so
am ericani care
Cosm onauţii
C onlerinta Naţională a Parll- lo r judecătoreşti aslfcl Incit tuie o puternică garanţie a in ţe lo r şi intereselor vita le ale p ro curo rul se deplasează la a- p riv it de la o depărtare de vo r aseleniza, au fosl denum iţi sesc din aceste lărl. Totodată,
dului Com unist Român şi plena ju s tiţia să lie realizată în mod dependenţei lor, a desfăşurării poporului. ccste lo cu ri, ve rifică le g a lita 112 km „a stru l n o p ţii". Sute de pe acum „oam eni în alb'*, zia rul „C om ercîo", care apare
rele C om itetului Central din a- egal pentru toate persoanele, a c tiv ită lii de judecată cu exclu P rintre organele care c o n tri tea d e ţin e rii sau in te rn ă rii o ri de m ilioane dc oameni au p ri deoarece costum ul special care la Lima şi care reflectă o p i
p rilic şi iunie 1968, stabilind iar dreptul de apărare al p ă rţi derea o rică ru i amestec din par buie la asigurarea le g a lită ţii a c o n d iţiilo r de deţinere, exa v it îm preună cu cosm onauţii îl vo r folosi cuprinde 17 stra n iile ce rcu rilo r de afaceri din
m ăsurile pentru perfecţionarea lor să fie garantat în tot cursul tea vreunui organ de stat, ob socialiste, un ro l de seamă re minează cere rile şi reclam aţii- re lie fu l şi atmosfera lunară în tu ri din diverse materiale, iar ţară, subliniază în artico le le
cursul a şase em isiuni te le v i
a c tiv ită ţii tu tu ro r organelor sta procesului. In u n ită ţile admi- ştesc sau al oricărei persoane, vine şi P rocu raturii. lc d e ţin u ţilo r, luînd m ăsurile cel e xte rior este dc culoare
tu lu i, au subliniat necesitatea n islra liv-L e n lo ria le locuite şi de judecătorii fiin d subordonaţi O rganizarea şi sarcinile Pro legale atunci cînd constată ca- zate. albă. fn lim pul cîf vor rămîne sale im portanta o rie n tă rii spre
In ultim a parte a zbo rului
în tă ririi le g a lită ţii şi a asigură populaţie de altă na tion alila le numai legii, a spus In co n tin u c u ra tu rii trebuie însă adapta zuTi de deţinere ilegală sau pc lună. cosm onauţii urmează lumea socialistă, ca m ijlo c
rii lib e rtă ţilo r democratice. decît cea română se asigură a are vo rb ito ru l. Aşa cum s-a te m ăsurilor luate de conduce alte nercspcctări ale legii. de întoarcere pe Pămînt, cos să m enţină în permanenţă le pentru lărgirea o rizo n tu lu i sta
cîteva
m on au ţii au efectuat
In realizarea acestor sarcini, celei populaţii folosirea în jus sub lin ia l in holărîrea Plenarei rea de partid şi dc stat jien- In scopul rid ic ă rii n iv e lu m anevre, care le-au perm is gătura prin radio cu Pămîn- tu lu i Peru în via ţa in te rn a ţio
a spus vo rb ito ru l, un rol de tiţie a lim b ii materne. C o m itetului Central al Partidu tru perfecţionarea a c tiv ită ţii lui c a lita tiv al a c tiv ită ţii o r i intrarea cu precizie în atm o tlll. nală.
seamă revine instanţelor ju de Un rol deosebit in înfăptuirea lu i Comunist Român din 19 iu organelor stalului. îm bun ătăţi ganelor P rocu raturii, cores
cătoreşti, aşa după cum s-a in ju s lilie i îi revine T rib u n a lu lu i nie 1968, nici o indicaţie sau rilo r aduse org an izării admi- punzător ce rin ţe lo r mereu i
dicat, în repetate Tinduri. în do Suprem, care va exercita con dispoziţie dală de vreo persoa nistra tiv-te ritnrria le a ţării, creseînde de în tă rire a le g a li
cum entele de partid şi de stat. tro lu l general asupra a c tiv ilă tii nă, indiferent de funcţia pe precum şi p re ved erilor noului tă ţii socialiste, p ro ie ctu l sta-
Astfel, in raportul cu p riv ire la de judecată a ju d e că to riilo r şi rare o deţine, nu poate să în Cod dc procedură penală bilesle. cu m ai m ultă exigenţă, i Im perialiste, este necesară văţăm int protestează îm p o tri
proiectul de C onslitulie, tova ră tribu na lelor, prin judecarea re locuiască legea. Pornind de la prevederile c o n d iţiile cerute pentru num i i !• reunirea celor două slate yc- va refuzului gu vern ulu i de a
şul N icolae Ceauşescu arăta : cursu rilo r îm potriva h o tâ ririlo r Pentru asigurarea unei ca li constituţionale, proiectul de rea în Procuratură, o b lig a ti CURIER menite, in cadrul hotarelor acorda un spor de salariu co
vitatea unui stagiu de p ra c ti
,,O rganele de stal, ju s lilia au dale in prim ă instanţă de tr i tăţi superioare a a c tiv ită ţii de term ină sarcinile organelor că. urm at dc un examen de lo r Istorice respunzător creşterii costului
în d a to riri dc mare însemnătate bunale, precum şi a re cu rsu ri judecată, procesele civile şl p ro cu ra tu rii, arătînd că aces rapacitate, precum şi d re p tu ri • • • v ie ţii în ţară. In semn de re
in apărarea cu ce ririlo r re v o lu lor extraordinare dc com peten penale mai im portante — cum tea, prin întreaqa lor a c tiv ita le şi o b lig a ţiile p ro cu ro rilo r După cum anunţă agenţia In parcul central din New presalii. guvernul uruguayan
ţionare ale oam enilor m uncii, a ţa sa De aspmenoa, pentru a sînt, spre exemplu, cele p ri te, contribu ie la aplicarea jus Antara, in Sarawak au avut Y ork a avut loc o dem onstra a suspendat avansările în in-
tu tu ro r le g ilo r statului îm p o tri sigurarea ap licării corecte şi u- vind in fra cţiu n ile contra avu tă şi unitară a legii, la pre ve T inînd seama că activitatea loc simbătă şi dum inică luple ţie a tin e rilo r organizată in văţăm întul secundar.
va acelora care atentează la in n ilare a legii. T ribu na lul Su tulu i obştesc, care au avut con nirea şi combaterea in fra c ţiu P rocu raturii este controlată între u n ită ţi ale armatei in semn de prolesl îm potriva • • •
teresele celor ce muncesc, ale prem are a trib uţia de a studia secinţe grave sau deosebit de nilor şi a altor fapte de în dc M area Adunare N aţională, doneziene şi gru pu ri de gue războiului dus de S.U.A. in Un com itet de acţiune pen
cauzei socialism ului ; întreaga practica judiciară a tu tu ro r in grave, tîlhărie, darea şi luarea călcare a o rd in ii de drept, la pro ie ctu l prevede că P rocuro rilă Această inform aţie a a Vietnam . Poliţia a in te rve n it tru reducerea lim ite i de v îr-
)nr activitate trebuie să fie pă stanţelor şi de a emile, in ple de mită şi altele — nu se vor educarea cetăţenilor în s p iri ru l General răspunde în lata genţiei oficiale indoneziene pentru a îm prăşlia pe dem on
trunsă de g rija fală de om, de nul său, decizii de îndrum are. mai judeca în prim ă instanlă tu l respectării le q ilo r şi a re acesteia de întreaqa activita te vino să confirm e ştirile apă stranţi. An fost arestaţi 5 ti stă a alegătorilor dc la 21 la
18 ani, în fiin ţa t recenţ
în
a P rocuraturii, iar în in te rv a
sp iritu l răspunderii pentru res In acelaşi scop, precum si de către judecătorii, ca în pre g u lilo r de con vie ţu ire socială. lu l dintre sesiuni în fala Con rute in presa occidentală în neri. care vor fi d e fe riţi unul Noua Zcelandă, desfăşoară o
pectarea le g a lită ţii socialiste" pentru înlăturarea unor even zent, t i de către tribunalele ju Pentru înfăp tu irea acestor s iliu lu i de Stat u ltim u l tim p referitoare la c- tribu na l sub acuzaţia de „în campanie de strîngere a sem
După ce a arătat că în u lti tuale orori judiciare, proiectul deţene. sarcini, pro ie ctu l stabileşte a xislenţa unei m işcări de p a rti călcare a regulam entului de n ă tu rilo r în s p rijin u l ce re ri
ma perioadă s-a desfăşurat o prevede, în concordantă cu n o i Judecarea in fra c ţiu n ilo r con trib u ţiile ce revin p ro cu ro In activitatea de conducere zani în diverse regiuni din funcţionare a p a rcurilor".
intensă activitate de înnoire şi le dispoziţii procedurale, drep tra pro ie cţiei m uncii, a in fra c ru lu i precum şl m ijlo a P rocurorul General este ajutat Indonezia. • • • lor sale fdeea de a sc red u
perfecţionare a legislaţiei, v o r tul şi obligaţia m in istru lu i ju s ti ţiu n ilo r de omor, omor calificat, cele specifice prin care a de un colegiu ra re îşi desfă La cartierul general al fo r ce vîrsta m inim ă a a leg ători
cestea sînt aduse la în d e p li
lo r este susţinută dc o scrie
b ito ru l a subliniat in co n tin u ţie i de a exercita recursul ex- lo v iri sau vătăm ări cauzatoare nire. reqleinentare sistem atiza şoară activitatea p o triv it p rin • 06 ţelo r armate regale din Cam-
are că realizarea sarcinilor spo iraordinar contra h o tă rîrilo r de moarte şi a in fra cţiu n ilo r tă pe categorii dc a trib u ţii c ip iu lu i m uncii şi conducerii In cursul unor recente cioc bodgia, au losl prezentate zia dc personalităţi ale generaţiei
rite ce revin organelor ju s lilie i d e fin itive prin care s-ar aduce pentru care legea prevede pe colective n iri care au avut loc in V a riş tilo r m ă rtu rii m ateriale ale mai virsln ice din Noua Zce
face necesară m odificarea cores o încălcare legii sau care ar fi deapsa cu moartea, precum şi In concordanţă cu d is p o z iţii Pornind de la sarcina con lea flu v iu lu i Zambczl intre a cţiu n ilo r organizaţiei „K hm er landă. Dacă acest lucru se va
punzătoare a cadrului organiza vădit nelem einice. a cauzelor p rivin d desfacerea le noului Cod de procedura stituţio nală cc re vine c o n s ilii trupele guvernam entale şi Serei" şi ale colaborării a- obţine, corpul electoral neo
to ric în care sc desfăşoară ac Pentru alegerea şi prom ova contractelor de muncă, com ple penală, prin care se dă org a lo r populare de a apăra avu detaşamente de partizani a ccsteia cu organisme dc spio zeelandez va creşte cu un nu
tivita te a instanţelor judecăto nelor P ro cu ra lu rii sarcina de tul obştesc, legalitatea socia frican i au fost scoşi clin luptă măr de 150 000 alegători.
rea in fu n cţii a judecătorilor, a tele de judecată vo r fi form at^ mare răspundere de a pune în naj din Statele Unite şi Taî-
reşti. spus vo rb ito ru l, proiectul cie şi cu asesori populari. m işcarr . acţiunea penală, p ro listă, dre p tu rile cetăţenilor, 42 do m ilita ri rhodesîeni. In landa. Bande înarm ate ale a- • 6 0
In acest scop s-a întocm ii lege prevede co n d iţii mai e xi In legătură cu garantarea iectul de lege pune în centrul precum şi de a m enţine o rd i form aţia a fost furnizată de cesţei organizaţii de extrem ă Luînd cu vîn tu l în cadrul
nea publică, sarcini la re a li
însuşi m in istru l apărării al
proiectul legii pentru organiza gente de studii. introducerea in v io la b ilită ţii persoanei. pro preocupărilor p ro cu ro ru lu i să zarea cărora aduc o co n trib u dreaptă întreprind acte de unei conferinţe de presă ţin u
rea judecătorească, proiect ca exam enului de capacitate şi pe iectul conţine dispoziţii noi şl vegheze ca orice in fra cţiun e ţie im portantă p ro cu ro rii şefi reg im ului de la Salisbury, diversiune îm potriva Cam- te după o şedinţă a C abine
re prevede că ju stiţia se înlăp- rioade mai îndelungate dc sla- in ce priveşte verificarea de să fie la tim p descoperită şi ai judeţelor şi ccl al m u n ici Jack Howinan. bodqiei, in prim ul rînd îm tu lu i suedez, prem ierul Taqe
tuieste de către judecătorii tr i gin, care vor asigura o tem eini către preşedinţii tribunalelor ju complet stabilită ca orice in p iu lu i Bucureşti, proiectul pre 6 0 0 potriva populaţiei paşnice din Erlander a declarat că g u ve r
bunalele judeţene si T ribu na lul că pregătire teoretică a acesto deţene sau de judecătorii de fractor să fio tras la răspun vede că aceştia sini aleşi In Preşedintele R epublicii A regiunea dc frontie ră cu Tal- nul Suediei intenţionează să
Suprem In afară de acestea, ra Si strînsa ci îm pletire cu ex legaţi de aceştia a lo cu rilo r de dere penală şi ca nici o pe r funcţie şi revocaţi de către rabe Yemen, A bdul Rahruan landa, a declarat şeful statu ia măsuri drastice pentru
vo r lunctiona tribunal; m ilitare perienţa lor practică Judecăto deţinere şi a lp g a lită lii deţine soană să nu fie urm ărită pe co n siliile populare judeţene şi tria n i. a anunţat în cadrul u- lu i m ajor al armatei Khmere, combaterea tra fic u lu i de stu
de m ari un ităţi şi tribunale m i rii vor fi aleşi în sesiunile con rii. nal decît în cazurile şi con al m un icip iu lui Bucureşti, o r nni discurs radiodifuzat că K ouroudeth fn urma acestor pefiante din această ţară. FI
lita re teritoriale s iliilo r populare judeţene sau Reglementarea propusă prin d iţiile prevăzute de lege gane cărora le prezintă şi dări forţele yeraenite au repurtat acţiuni, a precizat el. In anul a arătat că un proiect de le
ge va fi supus parlam entu
Prin activitatea dc judecată, al m un icip iu lui Bucureşti, la proiectul le g ii pentru organi In leqălură cu desfăşurarea de seamă cu p riv ire la respec recent noi succese tn luptele 1968 au fost ucişi patru ce lui, In vederesa m a jo ră rii te r
propunerea M in is te ru lu i Ju sti procesului penal şi c iv il In tarea le gii în u n ită ţile adm i desfăşurate în zonele m un tăţeni cam bodgicni. Iar alţi
tribunalele şi ju de cătoriile a ţiei, dintre cetăţenii rom âni cu zarea judecătorească, a spus în faţa instanţelor judecătoreşti, nistrat îv -to rito ria le în care a toase din nord-vestul ţă rii îm 80 au fost răniţi. m enului de detenţiune de la
pără orînduirea socialistă ş» pregătire ju ridică corespunză încheiere vo rb ito ru l, va co n tri sc arată că prin participarea ceste co n silii sînt alese potriva fo rţe lo r regaliste. Au 0 6 0 4 la 6 ani. pentru tra fica n ţii
drepturile persoanelor educând toare. care se bucură dc o re bui în mod substanţial la îm bu p ro cu ro ru lu i în mod activ la Noua lege pentru organiza fost distruse mai m ulte punc Cadrele didactice şi func dc stupefiante.
cetăţenii in sp iritu l respectării putaţie neştirbită Revocarea nătăţirea ca lită ţii a ctivită ţii de dezbateri, prin exam inarea si rea şi funcţionarea Procura te de rezistenţă deţinute în ţio n a rii din învă ţă m în lul se
lor se va putea face, la propu atacarea h o lă rîrilo r judecăto lu rii. a spus în încheiere v o r această regiune de adepţii cundar uriiguayan au decla
leqilor. Dind expresie p rin c ip i judecată, la întărirea continuă
nerea aceluiaşi m inister, dc că reşti nelem einice şi nelegal'*, bitorul. va spori co n lrib u tia fostului imam A i Badr. Pre rat o grevă de 5 2lle în s p ri
ilo r constituţionale, proiectul tre organele care i-au ales. a le g a lită ţii socialiste şi a o r precum şi prin folosirea ce lo r acestui organ la întărire a le şedintele lria n î a declarat că, jin u l ce re rilo r dc m ărire a CURIER
organizează activitatea instanţe Alegerea jude cătorilor consti d in ii dc dr.ept. lalte m ijloace legale, se asi g a lită ţii socialisle. pentru înîrîngerea u n e ltirilo r salariilor. S alaria ţii din 1n-
R ED AC ŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA ZIA R U LU I i itr . Dr. Petru Groza or, 35, telelon 23 17, 1275, 15 85. — TIPAR U L» In tr eorlnH^rea nntlnrafirS M»inorin