Page 98 - Drumul_socialismului_1968_12

Proletari din toate ţările, uniţi-va I
Intîlnirea condudto

de partid ş

p
n w
n
i
H
cu oameni de ştiinţa, cu
reprezentanţii uniunilor de cre­

ORGANAL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
aţie şi ai unor instituţii de artă

Simbătâ la amiază, tovară­ tă rii ştiin ţifice, rczu lla le care In drept să se mtndrcască cu
ANUL XX. NR. 4352 DUMINICA 29 DECEMBRIE 1968 4 pagini 30 de bani şul N icolae Ceauşescu, îm ­ contribu ie la perfecţionarea rezultatele obţinute in dom e­
preună cu tovarăşii Ion proceselor tehnologice din în ­ n iu l în care lucrează şi, tre ­
Gheorghe M au rcr, Em il Bod- tre p rin d e ri, Ia sporirea p ro ­ buie să vă m ărturisesc, si
naraş, Paul N icule scu-M izil, ducţiei in du striale şl agricole, pa rtidu l nostru, conducerea
Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1969 cu s-au în tîln it, la sediul Co­ la în flo rire a c u ltu rii şi rid ic a ­ p a rtid u lu i se m indresc cu re­
llie V crde ţ şi Manea Mănes-
rea n iv e lu lu i dc viată al po­
alo
zultatele dum neavoastră,
m ite tu lu i C entral al Partidu­ p o ru lu i nostru. D atorită o rie n ­ cercetătorilor.
lu i Com unist Român, cu mem­ tă rii juste şi g r ijii m anifestate S-au făcut lu c ru ri bune,
bri ai B iro u lu i exe cutiv al de conducerea de partid şl a spus tovarăşul N icolae
Vaste posibilităţi pentru C o n siliu lu i N aţional al Cerce­ rapidă a ştiin ţe i rom âneşti — Ceauşescu — dar tot aşa de
fată de
dezvoltarea
de stat
tă rii Ş tiin ţific e şi ai P rezidiu­
adevărat este că avem
încă
lu i Academ iei,
reprezen­
cu
au spus v o rb ito rii — creşte
ta n ţi ai unor in stitu te de cer­ co n tribu ţia cercetării s liin till- m ulte do făcut. Program ul de
dezvoltare a societăţii noastre
cetare ale Academ iei şi de­ ce la Înfăptuirea program ului este vast, cere e fo rtu ri m ari.
creşterea eficienţei dc proiectare. lea şi C onferinţa N aţională a Dum neavoastră înţelegeţi bine
partam entale. ai unor in stitu te
elaborat de Congresul al IX -
că nici un progres nu se poa­
P.C R. Relevînd cursul modern
In cadrul în trln îrîi au luat
meniu de activita te, fără ş tiin ­
cu vîn tu l tova ră şii Constantin pe carc-1 urmează cercetarea te obţine astăzi, în n ici un do­
Dineulescu, preşedintele Con­ în tara noastră, v o rb ito rii au ţă. Poporul nostru şi savanţii
s iliu lu i naţional al in g in e rilo r subliniat hotărirea oam enilor săi au do vedii a tit In trecut,
producţiei de cărbune şi teh nicienilo r, D um itru L<j- de ştiin ţă din România dc a-şi cît şi astăzi că au capacitatea
uni e fo rtu rile pentru a asigu­
In stitu tu lu i
de gîndire, inteligenţa necesa­
zăroiu, d ire cto ru l
de cercetări şi pro ie ctă ri pen­ ra legarea mai strînsă a cer­ ră pentru a crea opere ş tiin ­
ce tă rii de ne voile producţiei,
tru industria electrotehnică, ţific e de mare valoare. Vom
ale pra cticii, pentru ridicarea
T răsătu rile fundam entale ale m ateriale de producţie si creş­ de cărbune fn anii urm ători, acad. Remus Răduleţ. vice p re ­ eficien te i cercetării, pentru a­ avea şi m aşini electronice,
plan ulu i econom ic pentru a­ terea vo lu m u lu i de econom ii să se asigure la toate m inele şedinte al Academ iei, N icolae firm area tot mai puternică a maşini com plicate, dar cea
nul v iito r sint, fn viziunea Si beneficii O sarcină deose­ o rezervă pregătită dc cel pu­ Drăgan. d ire cto ru l In s titu tu lu i ştiin ţe i româneşti mai com plicată maşină răinîne
p a rtid u lu i nostru, realism ul o ­ bită revine com binatului pen­ ţin 1,5 ani de cercetări m etalurgice. Ion în continuare om ul. In legă­
b ie ctive lo r stabilite, analiza tru continuarea în ritm susţi­ In vederea rea liză rii aces­ Ursu, dire cto ru l In s titu tu lu i de Cu p rile ju l A n u lu i nou. tură cu aceasta, tova iăşu l
profund ş tiin ţific ă a m arilor nut a lu c ră rilo r de deschidere tor obiective esenţiale, mem­ fizică atomică, acad. Athanase v o rb ito rii — în num ele in s ti­ N icolae Ceauşescu a s p u s : E
resurse capabile să im p ulsio­ a m inelor noi, sistem atizarea b rii co m ite tu lu i de direcţie, Joja. vicepreşedinte al Acade­ tu ţiilo r şi co le ctive lo r in ca­ nevoie să organizăm mal bine
neze progresul econom ic al si m odernizarea celor exis­ specialiştii au insistat asupra m iei, acad. Eugen Rădulescu, re lucrează — an adresat con­ activita tea de cercetare ştiin -
României, stabilirea unor im ­ tente necesităţii creşterii vitezelor dire cto ru l In s titu tu lu i de cer­ ducerii de partid şi de stat, liîică, să unim e fo rtu rile tu ­
perative la care toate u n ită ţi­ A v în d drept bază aceste sar­ de avansare în ga le rii cu m i­ cetări pentru protecţia plante­ tovarăşului N icolae Ceauşescu, tu ro r oam enilor noştri de
le econom ice ale ţă rii trebuie cini ca n tita tiv şi ca lita tiv su­ nim um 5 m etri lin ia ri pe lună lor. acad. A nd rei Oletea, d i­ u ră ri călduroase de sănătate, ştiinţă. Astăzi, tot mai m ullo
să răspundă pentru a asigura perioara, dezbaterile s-au a­ fală de anul '68. extinderea rectoru l In s titu tu lu i de istorie ani m ulţi de a ctivita te spre creiere trebuie să concure la
înfăptuirea sarcin ilo r trasate xat cu precădere asupra căilor m ecanizării în ga le rii p rin „N . lo rga " al Academ iei, So­ binele şi fericirea poporului elaborarea unei idei, şl tot
de partid, pentru ridicarea la Si m o d a lită ţilo r de în d e p lin i­ punerea fn funcţiune a încă rin Dum itrescu. d ire cto ru l In ­ român, pentru progresul Româ­ mai m u lţi oam eni trebuie să
un înalt nivel de e licie nlă a re In fiecare sector, exp lo a­ 15 maşini dc încărcat care să stitu tu lu i de cercetări hidro­ niei socialiste lucreze pentru m aterializarea
în tre g ii noastre a c tiv ită ţi eco­ tare sau preparare a tutu ro r sporească gradul de m ecani­ tehnice. Ion Stoian, dire cto ru l In încheiere a luat cuvîn tu l ci Iată dc ce trebuie să în ­
nomice. in d ica to rilo r. R cfcrindu-se la zare a încă rcă rii la 27 la sulă. In s titu tu lu i pentru studierea ' tovarăşul N icolae Ceauşescu, ţelegem că num ai unind efo r­
Aceste trăsături ca ra cte ri­ realizarea ritm ică a producţiei M ijlo c u l cel mai eficien t co n ju n ctu rii economice in te r­ ra re a spus : Această în tiln l- tu rile putem obţine rezultate
zează $i sarcinile de plan pe .planificate şi a angajam ente­ pentru atingerea cifre lo r de naţionale. acad. Coslin D Ne- re prietenească s-a transfo r­ de preţ în ştiinţă
)9u9 ale C om binatului carbo­ lor luate de m in erii V ă ii J iu ­ producţie p lan ificale este creş­ niţcscu. d ire cto ru l C entrului mat, am putea spune, într-o In continuare. tovarăşul
nife r Valea J iu lu i î>edinla lă r­ lu i ca în cinstea celei de-a terea mai accentuată a p ro ­ de chim ie organică al A cade­ discuţie asupra a c liv ilă lii do N icolae Ceauşescu a spus : Aş
gită a com ite tu lu i de direcţie 25-a an iversări a e lib e ră rii pa­ d u c tiv ită ţi m uncii, organiza­ miei, Tudor Ionescu. d ire cto ­ cercetare ştiin ţifică . Prin cu- dori să subliniez cu acest p ri­
a acestei u n ită ţi de bază a in ­ trie i si a Congresului al X- rea superioară a producţiei rul In s titu tu lu i de cercetări a- v în lu l tova ră şilor care au v o r­ le j că dacă am salutat in iţia ­
dustriei carbonifere rom âneşti, lea al p a rtid u lu i să extragă Asupra acestor două aspecte lim enlare. acad Ştefan M ile i, bit aici s-au relevat rezu lta­ tiva celor trei in stitu te din
a subliniat realism ul m ob iliza­ suplim entar 33 000 tone do esenţiale pentru Valea Jiu lui, vicepreşedinte al Academ iei, tele diverselor sectoare ale Sectorul V II al C apitalei, dacă
tor al in d ic a to rilo r sta b iliţi, cărbune, in g in e rii Cheorqho s-au pronunţat mai m ulţi v o r­ acad N icolae Teodorcscu. de­ cercetării ştiin ţifice. atH din avem satisfacţia că m iille in ­
capacitatea tehnică si organi­ lliescu, director tehnic, si Ion bito ri, p rin tre care ing. Vasi- canul F acultăţii (Ic m atem ati­ cadrul Academ iei, cît şi de pe stitute au răspuns chem ării
zatorică a co le ctive lo r do m i­ Korm oczky, ingin er şef al tc C iriperu. şeful m inei Lu- că. acad. Şerhan Ţi teica, v i­ lingă m inisterele productive. lor, nu trebuie să considerăm
neri de a le înd eplini exem ­ C.C.V.J. au propus spre re ­ cepreşedinte al Academ iei, Cred că putem spune acum. că prin aceasta problem a s-a
peni. ing. Constantin Teodo-
plar zolvare com ite tu lu i de d ire c­ rescu. şeful m inei U ricani, N icolae M urguleţ, preşedintele la s fîrş ilu l anului, cu satisfac­ şi rezolvat Este un început.
Din inform area prezentată ţie şi conducerii M in iste ru lu i ţie, că avem roade bune în ac­
ing Gheorghe Feicr, şeful C o nsiliu lui N aţional a) Cerce*
de ing. Petru Roman, d ire cto ­ M in e lo r problem e deosebit de tivita te a dc cercetare şi. mal Trebuie mers mal departe, a-
m inei Aninoosa. S-a sub liniat
ru l general al C.C.V.J., re zu l­ im portante pentru bazin in principal im portanta deo- tă rii Ş tiinţifice, şi acad M l- cu seamă, că avem lin deta­ sigurînd atît în cadrul A cad e­
tă că pentru 1969, Valea J iu ­ Intre d ire c ţiile principale in ron Nicolcscu, p reşedinţei f- şament valoros de oameni de m iei cît şl al C o n siliu lu i Na-
lu i va trebui să asigure eco­ care trebuie acţionat fără în- V. LAURENTIU A( odemiei şliîntă din toate gen raţiile,
nom iei naţionale 7,6 m ilioane tîrzie re se află la loc dc fru n ­ V o rb ito rii au relevat rezul­ o forţă rem arcabilă în stare
de tone de cărbune Această te sporirea volum u lui dc lu ­ Aspect de la lucrările de întreţinere tehnică a sălii de re­ să rezolve m ultiple le sarcini ţCnobnuore
cifră va fl realizată in con di­ crări de pre gă tiri la peste Continuare in pag. o J*a) lee de la staţia de centralizare electrodinamica a C.F.R. Simeria tatele valoroase obţinu te in pe care Ic ridică dezvoltarea
ţiile s p o ririi p ro d u c tiv ită ţii 70 000 m etri lin ia ri, volum ca­ triaj. Foto : V. ONO IU 1968 in toate ram u rile cerce­ societăţii noastre. Fiecare este
m uncii pe între g u l bazin cil re să asigure creşterea lin ie i
1.6 tone pe posl. Se prevede, active de front la 4 300 m etri.
de asemenea, creşterea gradu­ Pentru anul v iito r, v o rb ito rii
lu i de mecanizare şi susţinere au propus să fie puse în fu n c­ Aşadar, a sosit şi ziua.
modernă în abataje şi pe ga­ ţiune la termen 25 de abataje Producţia de n u tre ţu ri T o tu l era p re g ă tit. Se aş­
le rii, sporirea sortim entelor cameră şi 22 abataje fro n ta ­ com binate — coordonată e­ Noul sistem de salarizare tepta ora cfnd lu m in ile m u l­
de cărbune de calitate supe­ le T inînd seama de dinam ica ticolore ar li aprins conste­
rioară, ..reducerea ch e ltu ie lilo r accelerată a sp o ririi producţiei senţială. a zootehniei m o­ la ţia terestră ce avea să
derne — ocupă un loc În ­ dea farmec „O ră şe lu lu i ca­
p iilo r' din Deva. Lipsea i
semnat tn activitatea I.A.S. singur „a m ă n u n t' — pc c
Orăştîe la fel dc însemnai a cadrelor didactice re c o p iii ş i-l doreau d
Consiliu! de Sfat este şi ap ortul lu c ră to rilo r prim a zi de vacantă : z<
nada. Şi iot-o. A sosit
din acest sector la înd epli­ ea. Parcă a ven it anume *
al Republicii Socialiste Romania nirea plan ulu i anual de pro­ îmbogăţească frum osul c*
ducţie şl fina nciar al în tre ­ şi a trib u ţiilo r ce revin fum Fi­ tep/al, să nu dim inua
Pe linia în fă p tu irii prevede­ redus Ia 4. ani pentru acele ca­ In cadrul fondului de salarii
prinderii. rilo r H o lă ririi Plenarei C.C al dre didactice care au o b lin u t planificat ca urm are a m ajoră­ ilo r didaclicc pe locuri de m un­ bucuria co p iilo r.
D E C R E T P.C.R. din octom brie anul tre ­ rezultate deosebit de valoro a­ rii sa la riilo r se va lo n s titu i un că. asigurîndu-sc o lîl utilizarea O răşelul, cu un ive rsul /
cut cu p riv ire la îm bunătăţirea se în activitatea in s lru c liv - fond de prem iere dc pînă la 2 raţională a cadrelor corespun­ de basm şi realitate, *
fantezie şi poezie, şi-a p
privind stabilirea datei alegerilor pentru Marca Adunare Pc coordo­ sistem ului de salarizare şi ma­ educalivă şi ş tiin ţific ă în pe­ la sulă pentru stim ularea, prin zător p re g ă tirii lor, cît şi fo­ mit oaspeţii. O chi cură
losirea deplină a tim pu lu i
de
acordarea de prem ii anuale, a
rioada
se
acordă
în
care
Naţionala şi consiliile populare jorarea sa la riilo r, C onsiliul de lucru, in vederea in îă p lu irii
M in iş tri a adoptai recent o Ho- gradaţia. De asemenea, el personalului didactic, didactic
In temeiul art. 46 alin. 1 şi art. 63 pct. 1 din tă rîre prin care aprobă, înce- poate fi redus la 3 ani pentru ajutător. le h n ico-a dn iin istrativ consecvente a p rin cip iu lu i re­
Constituţie, natele pind cu data de 1 ianuarie 1969, cadrele didactice din învăţă- şi a m u n cito rilo r care au o b ţi­ trib u irii fiecăruia în raport cu
îndeplinirea sarcinilor De ase­
Consiliul dc Stat al Republicii Socialiste România m ajorarea s a la riilo r şi e xp eri­ m întul preşcolar, o b lig atoriu de nut rezultate in d ivid u a le m eri­ Ini va îm bunătăţi norm ativele Orăşele
menea. M in iste ru l Invă ţă m inlu-
to rii.
d e c r e t e a z ă : mentarea noului s/.stem de sa­ cultu ră generală, liceal, p ro fe­
larizare în întreg ul învătăm înl. sional şi tehnic dacă unitatea Tot pe aceeaşi dată sc vor
ARTICOL UNIC. — Alegerile dc deputaţi pentru Pe baza acestei H o tă rîri sa­ de învăţăm înt este situată fn- m ajora corespunzător si sala­ dc personal şi statele lîp de
Marca Adunare Naţionala, precum şi pentru consiliile zootehnici la riile fn învă tă m în l vo r fi ma­ Ir-o localita te rurală cu con di­ riile personalului didactic care fu n cţii pentru personalul didac­
populare, vor avea loc la data de 2 martie 1969. jorate în medie cu 19,1 la sută ' ţii deosebite. îndeplineşte fu n cţii de îndrum a­ tic ajutător, tehnic, economic, copiilor
adm inistrativ, m un citori şi per­
d ife re n ţia t pe grade de lnvăţă- Sc prevede, dc asemenea, po­ re şi con tro l la inspectoratele sonalul operativ din u n ită ţile
şcolare judeţene.
m fnt şi categorii de personal. .
Preşedintele Consiliului de Stat, 1 moderne Astfel, pentru cadrele didactice sibilita te a acordării unei gra­ Pentru personalul didactic a­ dc învăţăm înt de toate gradele
d a ţii de m erit cadrelor d id a cti­
NICOLAE CEAUŞESCU din în vâ tă m în tu l preşcolar, o- ce cu o vechim e de peste 25 ju tă to r şi personalul tehnic, pentru o rn.ai raţională folosire
a acestui personal.
b lig a lo riu de cultu ră generală, ani in in vătăm înt, care au o b ­ econom ic şi adm înistrativ-gos- răsar de sub că ciu lile
C onducerile u n ită ţilo r dc în-
Prin puterea lo r sintetică, liceal, profesional şi te h n ic , ţin u t rezultate rem arcabile în podăresc (in clu siv personalul văţăm int vor stab ili sarcini in­ g lu g i îm blănite. La ce
j cifrele oglindesc e fo rtu rile creşlerile m edii vor fi de aproa­ activitatea ce au desfăşural-o din căm ine şi cantine) m ajora­ d ividu ale fiecărui angajat, în privească mat in i ii ? AU
pe 20 la sulă, ia r pentru cele Această gradaţie va da dreptul rea sa la riu lu i se va aplica pe lum inate cu nuanţele tn
TELEGRAMA 1 tăcute pentru utilizarea ca­ din în vd lăm întul superior de Ta salarii ta rifa re m ajorate cu aceeaşi dată, noile salarii ta ri­ aşa fel îneît să se asigure o în ­ lo tu lu i românesc le dese
pacităţii de producţie a fa­ cca 10 la sută fată de salariile cărcare echilibrată a tu tu ro r sa­
< ca 15 la sută. acordîndu-sc fare fiin d sta b ilile în corelaţie drum spre „C arlea cu po­
b ricii, cantitatea dc nutre- creşteri mai m ari cadrelor d i­ tarifare prevăzute pentru func- cu cele prevăzute penlru func­ la ria ţilo r ve şti", din care apar „S cu­
Excelenţei Sale LYN D O N B. JOHNSON, dactice cu salarii m ici şi celor tiile îndeplinite, la gradaţia ţii sim ilare în H o lă rlre a Con­ Prevederile H o lă ririi asigură
(uri com binate realizată in tita roşie", „U is u l păcălii
preşedintele Statelor U nite ale A m e ricll | acest an peste prevederi în- o i vechim e marc în învătăm înl. cca mai marc. s iliu lu i de M in iş tri nr. 914/I9G8 a lit m ajorarea sim ţitoare a sa­ de vu lp e", „ Fata babei şi
N oul sistem de salarizare Ţ inînd seama de necesitatea p riv in d experim entarea noului la riilo r întreg ulu i corp didac­ lata m oşneagului", a lifia şi
sumînd 3 300 tone, ceea ce
Casa Albă aprobat prevede ca salarizarea rid ic ă rii continue a c a lific ă rii sistem dc salarizare In u n ită ­ tic. cît şi o mai bună corela­ n tilia c ro i cu care ii lea­
reprezintă o depăşire de şi a cunoştinţelor profesionale, ţile economice. re a aceslora cu salariile ca­ gănă, fn c u v in lc calde, sca­
să sc facă în raport cu funcţia
W A S H IN G TO N peste 10 la sută a sarcinii îndeplinită, pregătirea cerută sa la riile sin t dife ren ţiate şi In S alaria ţii din (n vă ia m iiitu l drelor din alte sectoare dc ac­ ră de seară, p ă rin ţii şi bu­
Dom nule preşedinte. de plan. Cu cantitatea rea­ pentru ocuparea ei, stagiul In raport cu gradele didactico ob­ de toate gradele Vor beneficia tivitate . nicii. A le ile ii in viîâ spre
lizată peste prevederi se învăţăm înt, calitatea a c tiv ită ţii ţinute. A stfe l, salariile prevă­ în continuare de alocaţia de In H o lă rîre îşi găseşte expre­ „P alatul de cio co la tă ", pro-
In numele poporului rom ân şi al meu personal, adre­ pot hrăni circa 10 500 de in stru ctiv-ed ucative şi ş tiin ţi­ zute pentru cadrele didactice stat pentru copii sau de alte sia g rija perm anentă a condu­ tila l pe cele mai alese spe­
sez călduroase fe lic ită ri E xcelcnlci Voastre, cosm onauţilor fico, gradul didactic ob ţinu t şi care au o b ţin u i gradul H vor dre p tu ri care sc acordă fn func-, ce rii dc pa rtid şi de stat pen­ c ia lită ţi, spre b u te lu l „La
Frank Borman, James Lovcll. W illia m Andcrs. tu tu ro r oa­ porci, producindu-sc peste ( o n d i(iile specifice de a c tiv ita ­ fi mai m ari cu cca 10 la sută ţie de n iv e lu l s a la riilo r ta ri­ lru şcoală şi penlru îm bu­ doi Irig u ro ş i”, unde o că­
m enilor de ştiinţă, te h n icie n ilo r şi m u n cito rilo r am ericani t 000 tone de carne. M e ri­ te. fală de cele ale cadrelor d e fi­ fare, chiar dacă în urma a p li­ nătăţirea c o n d iţiilo r de trai nită cu ceai lie rb in te c îm ­
care au c o n trib u it la succesul zborului circum lunar al cab i­ tele sînt cu a lit mai mari, D iferenţierea sa la riu lu i ta ri­ cării n o ilo r salarii sînt depăşi­ ale s lu jito rilo r ci Ea este bietoare (dar şi tă tic ii sc
nei spaţiale „A p o llo -8 ", realizare rem arcabilă pe calea cu­ dacă se are în vedere că far lunar, p o triv it cu calitatea nitivate, iar cele corespunză­ te plafoanele dc salarii s ta b ili­ totodată o m anifestare a în a l­ pot „ încă lzi' Ungă un fo i
c e ririi cosmosului. toare gra d u lu i I cu cca 15 la te p rin actele norm ative 3n v i­ tei aprecieri pe care o dă p a rti­ de... lic chiar şi coniac),
nu s-a p rim ii nici o rccla- m uncii in stru ctiv-ed ucativc a sută fată de sa la riile stab ilite goare. dul şi întreg ul popor m isiunii spre „C iupe rcuta' a lit dc
N IC O I AE CEAUŞESCU m a(ic de. la beneficiari pen­ fiecărui cadru didactic; se va pentru gradul dida ctic II. In H otărîrea prevede că M in is ­ de răspundere încredinţate cor­ darnică in citrice , stru g u ri,
tru calitatea producţiei li­ face prin tr-u n num ăr de 5 gra­ învă ţă m în tu l superior se pre­ terul In v ă lă m ln lu lu l va lua p u lu i didactic pentru instruirea nuci ,* spre pom ul dc iarnă
văd salarii d ife ren ţiale pentru şi educarea g e ne raţiilor tinere, încărcat cu ju c ă rii şi p ro-
vrate. d a ţii ce se acordă din 5 în 5 m ăsuri pentru perfecţionarea moroacă, sub dansul m u lti­
profesorii şi co n fe re n ţia rii cu pentru dezvoltarea şi perfec­
ani de activita te în învăţăm înt titlu l ş tiin ţific o b ţinu t şi cei o rg an izării m uncii şl pentru ţionarea învăţăm ântului în Re­ color al be curilor.
Stagiul de 5 ani va putea fi fără titlu ş tiin ţific . mal buna precizare a sarcinilor publica Socialistă România. La ce să privească mai
în lfi aceşti ochi m ari, în ­
tre b ă to ri ? M cga io anclc fi
atrag spre scena cu „ P iu-
c,uşorul', adus de e le v ii
ŞTAFETA SATISFACŢIEI, MINDRIEI, AFIRMĂRII S colii generale nr. 'I zor :
din
Deva ce urează dc
„D ar nu vrem ca fn a lţi a n i/
Sd urăm doar cu p lă v a n i/
Că avem m in dria noastră
S-a scris in zia rul nostru veau in im agine v frlc ju l, cu De la stu d iu l p ro ie ctu lu i pină A ic i, in secţia m e ta lu rg ic- lin c ti de c//e, 25 de ani pă­ M în d rie pionierească", spre
nu o dată despre „ sculpto­ m ii dc tu ra l ii pe m in ut, at la am balarea elicei din relon, mase plastice a F.C.O., tra d i­ şesc îndrăzneţ Şi sigur pc u r­ dansurile şl poezioarele
r ii ' in ote l de la O răşlic. e lice i v e n tila to ru lu i dc la pentru a fi expediată a tre­ ţia ştafetei m eseriei şi a mele experienţei coleg ulu i dc pregătite cu o tita sfrquin-
A rtiz a n ii in m etal de la m otorul au to tu rism u lu i rom a­ cut un tim p. Un tim p fn ca­ m uncii sc înrădăcinează pc munco. Id pentru această zi o ri spre
F C.O nc-au u im ii dc liecatc nesc Dacia 1 100. Aceasta se re, pentru au tom ob ilu l Dacia an ce trccc. C fnd m aistrul Acum, cind elicea din re­ sceneta „Z dreanţă* a ce­
dată cin d am văzut in maga­ pet-recea cin d conducerea f 100 au lucrat m a trite rii Fa­ D um itru D om nani buchisea lon este o ce rtitu d in e şi o lo r mai m ici e le v i dc la
zine sau in alte uzine produ­ tehnică a F a b ricii chim ice b ric ii chim ice O răştie. Şi n-a tainele m o tiife cici, a te lie ru l avanprem ieră la o viito a re Şcoala generală nr. 2, care
sele de mase plastice la bn - O răşlic a h o lă rit in tro du ce­ tost lu cru uşor l Cu toate că in care lucra oferea puţine colaborare la labricarca au­ a s lirn it a tila veselie in ju ­
cale de ei. G in d u l ne-a zbu­ rea in produejie a no ilo r acum tin e rii D orcl Stei şi C i- p o s ib ilită ţi de afirm are. Hala to m o b ilu lu i românesc, fn sec­ ru l scenei.
rat de liecarc dată la mo- produse dc mase plastice so­ ser Ludovic re ţin num ai sa- modernă, dotată cu u tila je ţia m etalurgică există tre i Ţoale fi atrag deopotrivă,
trite rii-s c u lc ri, la cei care au licita te de Uzina de autom o­ Usiactia re a liză rii de către ci şi agregate dc in a llă teh nici­ oam eni care trăiesc salislac- dar parcă m ai m ult „T renu -
„v ă z u t' produsul fin it cu bile Piteşti. A tun ci, ingin erii, a prim e i m a lrile in în tre g i­ tate a crescut o dală cu lia d a to rie i îm p lin ite , a pres­ le lu l c o p iilo r', spre care îi
m ult înainte dc a-l avea noi te h n icie n ii si m u n cito rii cu me. Satisfacţie I? E bine spus m u n cito ru l Domnaru. In o- tig iu lu i m un cii rodnice. C înd in v ita u in dica toare specia­
in casă sau de a fi montat la mai m ultă experienţă au stu­ aşa. Cum altcum va ar putea ceasta hală, în prezent, el fn v frle fu i elicei, ceie tre i le. T oţi, năvală, spre sta­
vreun u tila j sau agregat. I-au diat schitele şi p o sib ilită ţile ti ca lifica t sentim entul a lir- desfăşoară o muncă de ade­ lite r e : F.C.O., care definesc ţia „P arcul c o p iilo r' unde
văzul schiţa pe h îrtia dc umane şi uzinale de fabrica­ m ării în meserie î vărată crcafie. în procesul marca fa b ric ii, v o r descrie un fi aştepta tre n u le tu l — dar,
calc. A u studiat-o. I- qu „des­ te a elicei. N o ul produs, p rin — Acum , b ă ie ţii şi-au clş- creator al m uncii au crescut vai I „deraiasc' înainte de
c o p e rii’ subansamblele şi au com plexitatea sa, prin inaltu tigat prestigiu, încrederea co ­ cantitatea, calitatea, com ple­ cerc continuu, cel tre i oa­ a Ic o fe ri plăcerea m ult
adm irat im aginar naveta tehnicitate ce o impunea, le c tiv u lu i. Au p rim ii şi p ri­ xitatea, tehnicitatea m atriţe­ meni vo r savura din plin riv niţe i p lim b ă ri...
pentru sticle , jo cul de con­ era tentant. S-a ajuns la con­ mesc in continuare lu c ră ri lor. O dată cu ele, şi oam e­ m indria de a ti co la b o ra to rii A le n fie , o rg a n iza to rii Poi-
s tru cţii. papucii de p la jă , cluzia că elicea poate li fa­ care -i solicită şi pc care Ic nii. D orel Ştef şi Ciser Ludo­ mo'deşti ai fa b ric ă rii autom o­ m iine soseşte noul an.
fructiera... bricată la F.C.O. V re ţi să vă găsească cu da­
Motoorele electrice care trec prin mîînile lâcâtuşilor-m ontori execută cu com petentă — a ­ vic sint d o i d in tre el. Făcîn- b ilu lu i Dacia 1 100.
llie Circiumar şi loart llca de Ia Atelierul de reparaţii electrice T oi la fel, cu pul in tim p Acum , deja, prţm ul . lo t a firm a tehnologul N icolae du-şi un m odel în muncă şi to rii (atu de co p ii ?
în urmă, aceiaşi m eşteri a- fost axpedial b e n e fic ia ru lu i Hanciu. via tă din m aistrul lo r, cei d o i N. STANCIU
din C.S.H. sînt întotdeauna apreciate pentru rezistenţa lor. J LUCIA LICIU
* i* ■ i m _