Page 1 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 1
Proletari din toate ţările. uniţi*vă I
ULTIMELE 24 DE ORE
PE GLOB
Cartierul general al trupelor S.U.A. liene fi egiptene, iar joi noaptea între
de la Saigon a dezvăluit date care con forţele israeliene fi libaneze.
firmă pierderile suferite de forţele a . . *
mericane în luptele din Vietnamul de Primul ministru al Canadei, Picrrc
sud. Astfel de la începutul războiului Elini rrudeau, într-un interviu acordat
aceste pierderi se cifrează la 30 543 televiziunii britanice, a declarat că ţara
morţi, 192 372 răniţi fi 1 243 dispă sa trebuie să-fi reconsidere politica ex
ruţi sau prizonieri. ternă, chiar dacă acest lucru ar avea
ic ca urmare nemulţumirea Statelor Uni
Conflictul dintre statele arabe şi Is te ale Americii. Potrivit spuselor sale
rael generează noi şi noi incidente de această reconsiderare ar putea avea ca
rezultat retragerea Canadei din NATO
frontieră, încordînd tot mai mult situa
fi o schimbare a politicii sale în O.NXJ,
ţia din această regiune. In cursul zilei
Trudeau a precizat că ţara sa înclină
de foi au avut loc schimburi de focuri sa recunoască R. P. Chineză în ciuda
ANUL XXI. N56 SIMBATA 4 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI la sud de Ismailia între forţele israe- opoziţiei americane.
INUI MARILOR I Cu 30 milioane
j lei mai mult
Anul 1968 a fost un an : VREMEA
î rodnic din ţoale punctele de : /\
j vedere. Chimfştl! de la O- i
IASIUNDERI I răşlic au dat In plus 25 Io- : I N
| nc tanin praf, 4 tone oxizi i
mase :
! dc ller, 90 tone de
î plastice şi au omologat 40 i
! dc noi produse din care •
i menţionăm navetele din po- j
lictilcnâ precum şi diferite j
• repere industriale necesare i
: întreprinderilor conslructoa- j T A R Ă
• re de maşini. Entuziasmul î
■ muncii va (i conltnual şl în •
Obişnnim să vede fiecare clapă a cută dc plenara C.C. al P.C.R. din 16-17 ! anul 1969 cu aceeaşi Inten- • Institutul Meteorologic din desfăşoară îngreunai pe lin ii
dezvoltării noastre oă deschidere spre decembrie 1968 asupra planului <le stat j silale. Prin darea în produc- j Bucureşti ne inlormeav.ă că le care leagă Capitala dc lo
noi sarcini, mai moLoare, care cer o şi bugetului pc anul 1969. ; ţie a două noi lin ii tehnolo- i in cursul zilei de vineri ză calităţile Constanţa, Galaţi,
nouă concentrare a ilă ţii creatoare a In cuvintarca tovarăşului Nicolac : qice planul va creşte cu j pada a continuat să cadă a laşi. Roşiorii dc Vede, Plo
oamenilor Esle firesdle aşa. O naţiu Ceauşescu la plenară se arată că „Preve i mai mult de 30 milioane lei 1 bundentă în sudul Munteniei. ieşti. Buzău, Mărăşeşti, Titu.
ne ca a noastră, careangajat cu loale derile proiectului de plan şi de buget por • faţă de 1968. Dintre produ- ; Grosimea stratului de zăpa Tulcca, Negru Vodă şi Giur-
forţele In lupta pcnlru jcritale economi nesc do la succesele ob|inulc de oamc î selc principale care se vor ! dă a măsurat vineri seara qiu.
că şl progres social-cal nu poale privi • fabrica aici în canlilăţi ■ G5 cm la Bucureşti şi Piteşti. De la M inisterul Transpor
pcrspecliva docil din ,inl de vedere al nii muncii din (ara noastră in dezvoltarea ' sporite — faţă dc acest an j 58 cm Io G iurgiu,-46 cm la turilor Auto, Navale şi A e ri
economiei, ştiinţei şi culturii in primii
m obilizării tolalc a rsclor umane şi trei ani ai cincinalului, ele ţin seama, toto I — amintim oxizii de fier. j Alexandria, valori care n-au
materiale de care dis. dată, de cerinţele creşterii în ritm uri sus : cu peste 300 dc tone, rna- j mai fost înregistrate, in u lti ene se anunţă că circulaţia
Astfel privim lucraşi acum la înce ţinute a întregii economii şi promovării ■ sele plastice cu I 000 tone. ■ mii 15 ani. In Dobroqea şi pe drum urile naţionale arc
loc Sn condiţii mai grele, în
putul anului 1969, al i an al cincina pe alocuri în Muntenia, a plo
lului Avem insă suire elemente caro progresului tehnic în loale ramurile pro ! Productivitatea muncii va j uat. S-a semnalat intensifica special In Muntenia şi sudul
ne dau dreptul să derăm acest an ducţiei materiale, urmăresc sporirea efi Asoect din solo de moşini o lominorului bluming de 1300 ! spori cu 11,2 la sută faţă ; rea vînlului fn Bărăgan. Moldovei. Temporar, nu se
cienţei activităţii economice, ridicarea in
deosebii de cei prccţi. Esle anul in continuare a nivelului de trai material şi mm din Hunedooio. ^0,° : ® ^O IU : dc 1968. î poale circula pe drum urile
care poporul nostru virbători un sfert cultural al poporului noslru*'. In următoarele 24 dc ore naţionale Giurgiu-Zimnicca.
dc veac de la eliberau şi în care are se aşteaptă vreme umedă 2imnicca-Turnu Măgurele,
loc cel dc-al X-lca jres al partidu Exprimînd sentimentele de profund a- Vor continua să cadă ninsori Rîmnicu Sorat-Buzău. Curse
lui. laşament pe care Ie nutresc minerii, side- abundente in cea mai marc le aeriene interne şi exter
Scumpe inlrcgului or, aceste eveni rurgişlii, constructorii, ţăranii cooperatori, parte a Dobrogei şi Bărăga ne dc pe aeroportul liănea-
mente, ca şi enliiztas: puternic cu ca lucrătorii din celelalte unităţi ale jude Cercetătorii şi proiectanţii din nului. V in lul sc va intensifi sa-Bucureşti sînt deocamdată
re clasa^ muncitoare. |imca, intelectua ţului noslru faţă de întreaga politică in ca în sud-vcslul ţării, iar suspendate Pe Dunăre navi
litatea. roţi oamenii oii. indiferent <le ternă şi externă a partidului, conferinţa temperaturile minime vor gaţia se desfăşoară în condi
naţionalitate înfăpluieotitica partidului, judeţeană de partid a răspuns cu deosebi varia între minus 13 grade ţii normale
au general inflâcăraUcmare la între tă căldură şi entuziasm chemării la între şi minus 3 grade, iar maxi Organele de specialitate
cere adresată dc căli organizaţiile de cerea iniţiată de organizaţiile dc partid mele între minus 7 grade şi întreprind măsuri pentru re
d ale municipiiiHucureşIi şl ju- ale m unicipiului Bucureşti şi judeţului T i cadrul judeţului răspund cu en plus 3 gratie. Pe alocuri, în stabilirea cit mai grabnică n
lui Timiş organizor judeţene <le miş. sudul ţării se vor semnala circulaţiei normale pe şosele,
d, luluror oanier. muncii. Pe a- Esle ştiut că în prezent judeţul Hune ploi. pe căile ferate ş» a avioane
lă orbită sc inscrl chemarea celor doara asigură 40 ia sută din producţia de M inisterul Căilor Feralc a lor.
instituie dc cerce şi proiectare cărbune a ţârii, 56 la sulă din producţia nunţă că circulaţia trenurilor
sectorul 7 al Capă. de minereu de fier, 87 la sulă din pro tuziasm chemării ia întrecere dc persoane şi dc marfă se
nd glas unei pulee afirmări, holă- ducţia dc cocs, 56 la sulă din producţia (Agcrpres)
de a îndeplini şipăşi prevederile de fontă, 52 la sulă din producţia dc oţel
ului pe anul 1969ganizaţlile jude- şi peste 50 la sulă din producţia de lam i
de partid răspund numele oaraoni- nate. Conştiente dc greutatea cuvintului şi
rauncli aceslor cbrl, angajindu-se faptelor lor, colectivele dc muncă din ju la reducerea timpului <le imo Ic recentei plenare a Comite
aducă un aport s|t la înfăptuirea deţul noslru şl-au asumat răspunderea dc bilizare a rezervelor de căr tului Central al IVC.R. şi a
■divelor stabilite Congresul al a-şi spori aportul la dezvoltarea economi buni Şi melale utile. sesiunii M arii Adunări N aţio
ea şi Conferinţa Nmalâ a partidu- ei naţionale, la înflorirea vieţii materiale Elaborarea unei mclode nale, precum şi din cuprinsul
şi spirituale a poporului noslru prin depă de calcul al debilului de aer cuvîntării rostite de tovarăşul
şirea considerabilă a sarcinilor economice Petroşani
I patrulea an al cîntlului a începui ce le revin în acesl an. penlru meloda <lc exploatare Nicolac Ceauşescu, la confe In pagina a Ii-a
lală cu aceasta s i e n e rg ie de mare productivitate cu ca rinţa organizaţiei de partid n
|R^ i dc a se Răspunderea pe . care hunedorenii şi-au Colectivul dc 'cercetători‘din mere irţlcl şi jVÎHcr» pătraţi la* municipiului Bucureşti cu p ri
illiza pentru înd aplară a luat-o in marea întrecere Implică un şii dc salinele Tîrgu Ocna, Slănic şi
alte răspunderi, al căror punct dc con cadrul Staţiei dc cercetări vire la creşterea eficientei
inilor ce Ic stan icnlarea pcnlru secnrilalea minieră din Praid.
vergenţă esle înfăptuirea exemplară a an- 4 Determinarea caracteristi muncii dc cercetare ş tiin ţifi
d u rilo r spre dirc •«>. le ccru- Petroşani a studiat cu deose cilor nisipurilor <le cuarţ In că In ţara noaslra, sînlem ho-
dc nevoile oconoi ie şl ale bită atentic preţioasele indica digene penlru stabilirea posi
şleril nivelului <le gutui po- {Continuort In pag. a 2* a) ţii privind sarcinile dc viitor b ilităţilor de ulilizare a aces- lărîţi să lucrăm cu pasiune si
ale cercetării ştiinţifice din abneqaţic penlru găsirea i;.Mor
de un nepreţuit i aliza fa ţara noastră expuse in cuvin- lora la construcţia in ţară a g e r ,
larea tovarăşului Nicolac utilajelor electrice antigrizu- soluţii care să sporească efi
Coouşescu la plenara Comite loasc şl reducerea im portului cienţa cercetării şliinl.vfice în
tului Central al P.CII din I6- la acest lip de utilaje. domeniul exploatării şi prepa b u \ ;•?/
17 decembrie 1968 şt a p ri 5 Stabilirea parametrilor rării huilei.
mit cu entuziasm chemarea constructivi şi <le încercare «ii
la întrecere a inşiilutelor de aparatelor şi circuitelor cu Luînd cunoşlinţjH de sarci ten e
cercetări şi proiectări din sec proiecţie intrinsecă al echipa nile dc producţie j)C anul 1969
mentului electric ai '.igrizutos
i Programul univers/* | torul 7 al municipiului Bucu şi anliexploziv în vederea pro ale unităţilor. Combinatului ha
reşti. carbonifer Valea Jiului şi
Cu deplin asentiment faţă iectării şi fabricării lor in ţa
| taţii serale de | de angajamentele luate de con ră. «onştienli dc faptul că pro
6 Stabilirea de soluţii con
ferinţa organizaţiei judeţene structive perfecţionate pcnlru gresul în industrie nu poale esc
! marxism-leninism j de partid Hunedoara în răs locomotivele Diesel de mină fi concern t fără un acord
punsul la chemarea la întrece
re a organizaţiilor dc partid care să ducă la creşlcrca si du .7
I Deva j Bucureşti şi Timiş, conştienţi guranţei dc exploatare.
dc importanta care se acordă 7 Analiza m orbidităţii la
In ţara noastră îm bunătăţirii personalul cu In capacitate lem-
Luni 6 ianuarie 1969. continue a securităţii şi igie oorară.d'' ţ&Pşi-ă şi « u boracea
Secţiile : nei muncii, ne angajăm să nu masurlloi , re a aces
— economie, anii I şi III ; precupeţim nici un efort în re teia la minele din Valea Jiu
— filozofie, anii I, I) şi Iii ; zolvarea la un nivel ştiinţific lui
— istorie, anii II şi III ; ţ.i tehnic lot mai înalt a pro Sînţem convinşi ra imbiină- »
— construcţie de partid, ci blemelor din planul de cerce lăţirea activităţii noastre (k
nul II. tări şi a celor pe care pro cercetare şi legarea ei lot mai
mult de procesul dc producţie
Marţi 7 ianuarie 1969. cesul de producţie le v£ im va conduce la crcşlerec qra-
Secţiile : pune, pentru a rid ic *' pe o (luliii (Ic securitate a muncii
troaplă cit mai înaltă gradul
- - economie, onul II ; de aplicabilitate al cercetări In industria minieră. In acest
— istorie, anul I ; lor noastre. fel aducîndn-ne contribuţia la
— construcţie de partid, a In acesl scop ne vom inten dezvoltarea economiei ţării
noastre, a cercetării ştiin ţifi
nul III. sifica eforturile în următoare ce la nivelul condiţiilor (rea
Se organizează dezbateri le direcţii : le dc conducerea partidului şi
Io temo ! ..Importonţa isto 1. Studierea cantităţii «le stalului român.
rico o unirii Transilvaniei cu melan ce sc poale degaja din
România". straturile de cărbuni pc măsu
ra coboririi nivelului de ex
Bibliografie : ploatare în adincime la minele
1 Nicolae Ceauşescu : Cu- din Valea Jiului şi bazinul A- U. P. C. M. H.
vintore Io odunarea populară n!nar in vederea asigurării
de la Alba lulio, „Scinteia" unui aeraj corespunzător, fun
nr. 7901/29 noiembrie 1968. damentarea procedeelor de de Petroşani
2. Nicolae Ceauşescu: „Ex gajare şi extindere a posibili
punere Io sesiunea jubilioră tăţilor de utilizare a energiei
o Morii Adunări Naţionale, elcclrîcc în subteran. Colectivul dc cercetători >i
consacrată sărbătoririi semi 2. Elaborarea de raclodc ciî- proiectanţi din Unitatea (Ic
centenarului unirii Transilva cicntc pentru prevenirea şi proiectări şi cercetări minie
niei cu România". „Scinteia" combaterea focurilor endoge re pentru huila de pe lingă
nr. 7902/30 noiembrie 1968, ne la minele, din Valea Jiu Combinatul carbonifer Valea
lui şi la mina Deva. prin izo
sau broşură. Jiului a prim it n i un deose
larea eficientă a spaţiilor ex bit entuziasm clu-marea la în
Muncitorul Gheorghe Demian, e la I.M. Deva, a îndrăgit Dezbaterile au lor. în sălile ploatate, prin elanşarea digu trecere a (clor trei institute
seria de strungar. In anul 1968, I a obţinut rezultate din- Şcolii geneiale „Dr. Petru rilor cu substanţe plastice, de cercetare şi proiectare din
cele mai bune, fapt pentru careu fost declarat evidenţiat Grozo" din Devo, începînd sintetice şi elaslonieri care să sectorul 7 al m unicipiului
intrecere in fiecare lună. cu orele 17. conducă la creşterea gradului Bucureşti. In baza indicaţiilor
dc siguranţă în exploatare şi ce se desprind din de2,baleri-
Cile lapte nu se adună in Ptiţnta sa, despre rezullale- U ilaţi-vâ cum arata acum. Sochclcr, Dionisia Fluieraş. 7.o! de proteine, In lunci ie de
Irnetelul unui reporter de-a leiyuncii lui. Găsim mame /Vr prepătim să plecăm aca Marin liullca. Domo Bratina. specii icul fiecărui caz La
n(iul pereprinărilor de un titre, alături de copilaşii să. Viorica Moron/, Elena Bros m ulli nici vinişoarele nu li
t dc 7.iIc pe drumurile ju loial inşi de ameninţarea bo I.actimi de bucurie, dc ne cuţa şi multe altele. se mai păşeau, erau aolilc
stului ? Puse cap la cap ele lii; cuprinsă bucurie, Incctca Copilaşii lor, in virstă de de stupe. Dnar cu ajulnrul
prim i continui unui amplu - Cinci am venit aici, penltu a nu ştim cita oară numai citeva tuni, unii chiar chhurpilor li sc puica lacc
ileidnscop piesărat cu e\ e- rn-ti ruqat de tovarăşul doc obrazul tinerei mame. iar dc 2-3 săplămini. au fost sal- perluzia ini ravenoasă Dar
vcnle, dintre care unele oamenii aceştia nil stal la ca
dreptul .senzaţionale. păt Hui lor zile si nopţi In su-
...Carneţelul se deschide o- Si viafa a renăscut in Irupu-
‘oape la inlim p/arv. Filele soarclc firave, picătură cu
i vorbesc despre un om. picătură...
estne un om care prin dă- .O lila din carnetul re
tfrea muncii lui. printr-o porterului. O lila semniiica-
Ptă înverşunată cu iudă- tivă despre oamenii cărora ti
'.tnicia ameninţătoare a bo se datorează viaţa a zeci si
nt umple cu bucurii inim i- sute de copii care umplu as
oămenitor. Bucuriile rea- tăzi casele cu drăqălăsenia si
iccrij la \ iota. bucuriile tor s mă lase acasă cu co m ulfum irile la adresa salva \a ţi ca prin minune. Meloda zburdălnicia lor. Petrila, veche aşezare a minerilor de pe Jiu, o capotat in idrimii ani înfăţişarea unui orâş
u irii acelora ce nc vor con- pilul.Să nu-mi moară de torului, medicul Uoraliu Ma- aplicată de medicul Horatiu Gindurile recunoştinţei se modem. Aici au fost construite blocuri a căror f \< -intă privirea. Inmănunchea-
nta : copiii. parte de casă, ne spunea aheru, si a colectivului din Maphcm si colectivul pc ca- îndreaptă spre aceşti oameni te intr-un cartier, care adăposteşte majoritate/ noile construcţii — blocuri
Intrăm inii-unul din salna- mamamui băieţaş de 5 luni, subotdinea sa, sini Iară mru- re-l conduce a dat rezultate care dau vie ţii valenţele su înalte cu cile nouă etaje — domină vecinătatea suţurilor de extracţie. In a-
îlc seci iei de pediatrie a Ralila Lazăr din Muncelu qini. Alte mame nc spun lu bune. Zeci de copii au stat
lilaluhjj din Deva. Medictil Mic. ra in nesimţire, nu cruri asemănătoare la adre zile in sir cu acul introdus premei fericiri. cest cartier, numit de locuitorii Petrilei „8 Mar •e inul trecut un nou bloc cu
*b n ă f să nc însoţească. Sn deschha. ochii. Zece zile i sa acestor oameni. Elena fu vene, prin care li se in 120 de garsoniere.
- convingem singuri, nu în s-a făul perfuzie continuă. Baba, Măria Marinaş, Viorica jecta sinpe, plasmă, ludroli- GH. I. NEGREA
s