Page 2 - Drumul_socialismului_1969_01

REZULTATELE BUNE NU SCUZA (Urmort din pog Cercetători! şi proîectnţii

continuu şi deplin cu cerceta­
rea şi proiectarea, vom cău­
DEFICIENTELE EXISTENTE M obiectivele prioritare ale ba­ răspund cu entuzîam
ta să legăm munca noastră de
zinului carbonifer, prin pune­
rea la punct a unor tehnici si
tehnologii noi, prin valorifica­
FONDURILOR proiectelor si realizarea unor chemării la întrece©
rea în producţie a studiilor şi
studii de fundamentare care
să ducă la ridicarea indicato­
rilor tehnico-economiei în m i­
nele noastre. că activitatea 4 La executarea proiectelor cetări pentru minereuri Deva lucrări dc cercetare, astfel in­ ic a temelor prevăzut a
BĂNEŞTI băneşti ale salariaţilor, alit de bligatie de prim ordin a tutu­ noastră va spori contribuţia la se vor prevedea astfel de a prim it cu deosebită satisfac­ cul liecare temă să fie finali­ Încheiate la finele anului
Convinşi
ror salariaţilor, indiferent că
calculează
ce
dreptu­
cei
zată prin obţinerea de para­
) cu 30 de zile.
soluţii care să ducă la redu­
ţie chemarea lansată de insti­
progresul m ineritului, ne an­
lucrează in secţiile productive,
si
respective,
de
rile
cit
metri superiori în procesul de : In vederea
valorificării
cerea consumului de metal si
cei ce sint obligaţi să efectue­ în serviciile funcţionale sau în gajăm : a Im porturilor dc utilaje, precum tutele de cercetări şi proiec­ producţie. brioare a produselor minic-
tări din sectorul 7 al munici­
ze controlul preventiv. Este activităţile anexe t Să concentrăm eforturile şi la extinderea folosirii înlo­ piului Bucureşti. I. Vom pune un accent deo­ vom orienta activitatea de
Ştiut că în cadrul întreprinde­ Organizaţiile de partid, sindi­ colectivului nostru ca prin cuitorilor lemnului la susţine­ ■etare pe recuperarea mag­
Exislă un adevăr axiomatic rilor, calculorea drepturilor do studiile şi proiectele întocmite însufleţiţi do sarcinile re sebit pe experimentarea unor
că paralel cu desfăşurarea ac­ personal necesita anumite cu­ cat şi U T .C , care printr-o să găsim si să aplicăm soluţii rea lucrărilor miniere. revin cercetării ştiinţifice din mclocle dc mare productivita­ iei din sterilul rezultat )a
tivită ţii de producţie, comite­ noştinţe de specialitate. Aceas­ muncă politică perseverentă, tehnologice moderne care sa 5 Să intensificăm munca de cuvînlarea tovarăşului secre­ te şi siguranţă mărită la ex­ ia dc preparare Deva, incit
tele de direcţie au obligaţia de prin crearea unei opinii de contribuie la realizarea pro­ ridicare a nivelului profesio­ tar general Nicolae Ceauşcscu ploatările miniere Zlatna, De­ octombrie 1969 să se poa-
a organiza munca financiar- tă situaţie impune ea în fiecare inasă îm potriva neglijentelor, ducţiei şi a productivităţii nal al cercetătorilor şi proiec­ la recenta plenară a CC al va $i Muncet. irece la recuperarea ei In-
studierea
unitate economică,
eontabilă şi gestionară de aşa risipei şi sustragerii pot in ­ muncii prevăzute in planul pe tanţilor. P.C.R., colectivul de ingineri 2 In anul 1969. o marc par­ trială. Astfel sc vor valo-
natura Incit in orice moment instrucţiunilor după care se de­ fluenta In bine conştiinţa fie­ 1909 şt in planul de dezvolta­ Colectivul Unităţii de pro­ şi tehnicieni din cadrul Cen­ te din activitate o vom axa a anual circa 10 000 tone
să se cunoască mişcarea valo­ termină aceste drepturi să nu cărui salariat. Ele au datoria re în perspectivă iectări şi cercetări miniere trului de cercetări pentru mi­ pe reducerea consumurilor metal.
fie lăsată Ia voia întîm plării ;
rilor materiale şi a fondurilor ea trebuie să fie coordonată să militeze continuu pentru a­ 2 Să elaborăm studii dc or­ pentru huila Petroşani este nereuri Deva sc angajează su specifice de materiale si în­ Pentru îmbunătăţirea tnun-
băneşti. direct de către contabilul şef părarea avutului obştesc ca ganizare a muncii în «abataje­ hotărî! să mobilizeze toate for­ depună toate eforturile pentru deosebi pe reducerea consu­ yora repartiza fiecărui cer­
ţele pentru realizarea angaja­
Realizările obţinute pe linia al întreprinderii, precum si de bun al intreqului popor, aceas­ le frontale i i i mecanizate com­ mentelor luate, fiind convins realizarea acestor sarcini in- mului de lemn de mină in a- ilor sarcini concrete cc re-
recuperării şi încasării unor şeful serviciului organizării plexă din stratul 3, să instruim («1 prin aceasta aduce o con­ tensifieîndu-şi munca în vede­ halajcle minelor Deva, Mnn- ă din planul de cercetări,
debite sînt uneori anihilate de ta fiind o îndatorire patriotică personalul de Ia unităţile m i­ tribuţie importantă Io progre­ rea rezolvării în cele mai hu­ col si Rnşchlta, astfel incit ind accentul principal pe
înregistrarea a noi pagube ma­ muncii si salarizării. a fiecărui cetăţean. niere şi să parlictpăm efectiv ne condiţii a temelor cuprinse prin aplicarea înlocuitorilor de □ rea calificării şl speciali-
Intr-o serie de întreprind ori sul industriei miniere şi răs­ It profesionale şi vom cola*
teriale din avutul obştesc, ceea pagubele maleriole provin din ta aplicarea tehnologiilor pre­ punde încrederii si sprijinului în planul dc cercetare. susţinere, consumul de lemn i mai eficient cu Institute*
ce face ca soldul acestora să degradări de bunuri şi din pier­ M. CONSTANTIN conizate în vederea realizării care sc acordă cercetării şti­ Ţinind seama de obiectivele1 dc mină (n abataje să scadă
se menţină la un volum rid i­ deri peste posibilităţile admise. unor avansări de minimum 100 inţifice în tara noastră. propuse dc institutele care au cu cel puţin 2 mc, 1000 tone >entrale de cercetări. de
sigurSm
conducerea
cat. Dacă pe ansamblul jude­ Asemenea pagube s-au consta­ metri lună la lucrările de să­ fată ele indicele planificat pe şd şi do stat că nu vom
ţului soldul pagubelor mate­ tat în acest an in peste 1 900 pare orizontală. lansat chemarea la întrecere, anul 19G9 nipeti nici un efort pen­
3 Să asigurăm asistenta teh­
riale a înregistrat o scădere de cazuri din care cele mai nică la preparatia hupenl in C.C.M. Deva ne angajăm să sprijinim ex­ 3. Pentru ca rezultatele cer­ i realizarea acestor anga-
fată de începutul anului 19G8, la Electrificarea ploatările întreprinderii minie­ cetărilor să fie aplicate cit
multe sînt înregistrate la Di­ vederea reducerii pierderilor ente, convinşi fiind că vom
multe întreprinderi volumul o- recţia regională de transpor­ de cărbune cocsificabtt in m ix­ Colectivul dc cercetători re Deva in rezolvarea tutu­ mai repede în producţie, ! ribui oslfel la dezvoltarea
cestora a continuat să crească. turi auto şi la unităţile Uniu­ a cuprins te şl în steril. clin cadrul Centrului de cer­ vom senila termenul dc ffna- nonueî noastre naţionale.
De exemplu, în trim estrul 111 nii judeţene a cooperativelor ror problemelor care implică
acest volum a fost cu 28.2 mestoşuqăreşti
la sută mai mare decît cel în­ Un volum ridicat de pagube încă 17 sate
registrat în trim estrul I.
materiale s-a creat la Direc­
Din verificările efectuate de
ţia regională de transporturi
Direcţia teritorială de control auto, întreprinderea minieră
Lumina electrică pătrunde
şi revizie a rezultat că cel mai Hunedoara etc. şi datorită de­ moi îndepărtate colţuri ale Produse noi în industrial ANUL MARLOK
mare volum de pagube se în ­ păşirii unor consumuri speci­ tot mai adînc. pînă în cele
registrează datorită lipsurilor fice imputabile. O asemenea
in gestiune, constatîndu-se în stare de lucruri a apărut şi da­ judeţului. Electrificarea lo­
cele trei trimestre peste 5 400 torită organizării nesatislăcă- calităţilor rurale, grandioa­ constructoare
cazuri. Cele mal mari lipsuri toare a evidentei de urmărire să operă a socialismului,
în gestiune se semnalează la însumează in reţeaua jude­ R A S P U N D E t I
O C.L. alimentara şi produse operativă a consumurilor, mo­ ţului Hunedoara, 72.21 pro­
tiv pentru care conducerile în­
cente clin totalul satelor. In
industriale Petroşani, O.C.L, treprinderilor în cauză nu pot anul trecut au fost electri­ de maşini
mixt Brad, la unităţile apar|i- să intervină din timp pentru ficate 17 localităţi rurale,
nînd de Uniunea judeţeană a prevenirea acestora. M enţine­ realizare ce se ridică Ia va­
cooperaţiei de consum şi U­ rea unui sold ridicat de de­ loarea de 2 840 000 lei. S-au unităţile ornice din judeţ care trebuie
ni* ' judeţeană a cooperotici bite provenite din pagube adu­ aprins becuri electrice, pen­ Un bilanţ industriei nic al maşinilor si utilajelor valorificat» un nivel superior stnt :
r 'ăreşli. Conducerile a- noastre conslruc toare «le Printre cele mai semnifica­ sporirea fjfor «le utilizare a capacită­
se avutului obştesc se explică tru prima dală în cel de al
‘ ăti nu au manifestat în parte si prin aceea că nu 21-lea an al Republicii, în maşini arată că anul trecut tive produse noi realizate ţilo r de pictlc, tolostrea deplină a fo r­
' suficientă pentru se organizează si nu se urmă­ Roscani, Tîrnava de Criş, au fost asimilate In produc­ în anul trecut se numără ţei $1 Urni de lucru, recucerea con­
gestiunilor — în reşte în mod sistematic recu­ Tomeşti, Mihăieşti, Lăpugîu ţie peste 420 dc produse noi. maşlnlle-uncltc grele sl de gajamentelur asumate Acesta este izvo­ sumurilor :lflce de materii prime, ma­
i volum mare perarea lor de la persoanele de Sus, Muncelu Mare si în La acestea se adaugă alte precizie, utilajele pentru tra­ rul de cerinţe. Izvorul m obilizării, al dă­ teriale costlblt, energic, reducerea
facă în ter- vinovate, potrivit dispoziţiilor oltc sale Acţiunea începută aproximativ 400 realizate dc tamentul termic, pentru re­ ruirii sl atirm ârll plenare a in ilia live i ele chcltulelil<ricpro«lucllve, a termenelor
luat mă- legale. Se întîlnesc frecvent se va continua şi in anul Întreprinderile electroteh­ ţeaua ;le transporturi nava­ care au dat dovadă in alitea rîncluri co­ de execuliprccum şî a ponderii con­
cadre- acesta cînd vor fi electri­ nice le şl pe căile ferate. Indus­ lectivele din judeţul nostru. strucţiilor loialul Investiţiilor, ridicarea
cazuri cînd pentru pagube de Fală dc anul 1967, numă­ tria electrotehnică a mon­ Adunările şi conferinţele pentru dări calificării icnllor, asigurarea unor con­
valori mari nu existau titlu ri ficate alte si alte sale, lu­ rul produselor noi fabricate tat. printre altele, primele de seamă şi alegeri cu au avut loc recent d iţii cit opune dc muncă $1 viaţă tu­
executorii, cum este cazul la crări ce se vor ridica la de această ramură industria­ serii de maşini de calculat In organizaţiile noastre de partid, confe­
Direcţia regională C.F.R., In­ suma dc I 870 000 lei. lă este In creştere, datorită dc birou pentru dotarea e- rinţa judeţeană ele partid, au dezbătut pe turor sălaj or.
dustria laptelui Simeria, unele Pătrunderea lum inii la sa­ atil dezvoltării capacităţi­ conoralel cu mijloacele mo­ larg direcţiile principale în care trebuie Importari;arcini revin în noul an ţă­
nitâti ale cooperaţiei meşte­ te deschide pentru acestea lor de producţie din între­ derne de calcul Sistemul concentrate eforturile muncitorilor, ingi­ rănimii co/atiste, tucrătorilor din uni­
re ş ti. v o nouă poartă spre c iv ili­ prinderi, cît şi sporirii con­ de telecomunicaţie a fost nerilor, tehnicienilor, ţăranilor coopera­ tăţile de ! ale agriculturii, din trans­
'Ierna recuperării si prr- zaţie. Ne spunea, nu do- tribuţiei aduse de serviciile echipat cu un tip nou de tori şi din celelalte unităli ale economie! porturi, «li .vioarele forestier, de apro­
vizionare «îeslflccrc,
Intelectualităţi^
'agubelor din avutul mult. Roman Dulcant din dc concepţie din uzine şi centrală telefonică automa­ judeţului- Jalonînd aclivllatea organelor tuturor oajilor muncii.
buu în generol grstio- Lăpuqiu de Sus că „electri­ din institutele dc cercetări tă ; s-au realizat noi aparate şi organizaţiilor de partid, a comitetelor Rezultate dobindilc de toate colecti­
ficarea satului
înseamnă
s-au 1 “ a fondurilor ma- pentru noi bucurie şi mîn- Si proiectări de speciali­ de direcţi»*, organizaţiilor «le masă şl ob­
*î. aşo cum se de înaltă tensiune, elemente şteşti. conferinţa judeţeană «le parl'tl a vele in anl9G8. precum $i cele din r
1 ie p rin ^ ( •mentele. re­ cîrie. Înseamnă lumină Ne tate. mete zile «noului an — acolo unde
I lunedoa, vom cumpăra aparate de ra­ Anul 1968 a reprezentat electronice ele automatizare subtlnlat cu pregnantă ideea că acum to­ lucrat ~ î mărturii vii ale holărîrli
i jrgic Hurie,, al 1>CR, dio, televizoare, maşini de un important pas înainte pc şi altele. tul depinde dc ellcien(a muncii organiza­ care minei constructorii siderufgtşd,
alnhu-
torice şi politice, de perfecţionarea c«>n1i-
iluatie a fost linia diversificării produc­ nergettclen toate categoriile do oamen
Iul că în multe: -»ciar- spălat". ţiei, ridicării nivelului teh­ (Agcrpics) n u â 'a stilului $i metodelor «le muncă Io al muncii judeţul nostru pornesc fn al
mu măsuri pentru 're- toate nivelele, «le răspunderea cu car»1 îşi patrulea . al- cincinalului?* a!e Yermi-
unoasterea temeim. îndeplineşte flecare colectiv, tlocare om. fălii, cnlu mulul Şi dăruirii cu care
ror dispoziţiilor legau sarcinile cu-i revin, «le valorificare «lepli- muncesc Iru înfăptuirea neabătută
Mlemcntează plata drep nă a potenţialului uman si malcrial de a politicii Udului Comunist Român de
^ y car«* dispunem prosperitate progres a Întregit noastre
' s % -m
naţiuni.
Prinlre principalele rezerve cxislenlc în
> t f
. ■ ■?
f * • a a.:s - » 9 » u
SOSESC D RĂ“
V .
3 3
4 * • i & . . r . ? $ -m m
.J * * • • ■
« . . . . 9/ţ ,
m m Cnmeclin „Sosesc c/cscofeT trarea in scenă a ,Jiu lu i ri­ Im/oc/C. Olimpiu, „tatăl'’ II­
de Tad<>( Mu$ateseu, pusă in sipitor". Puiu fM arcei Popa}, , dor, devine lata/ adevărat
* # m i scenă dc Teatrul „Valea lui i- jttj după tot atit de
% intors dc la Paris unde n to­
b r Jiu lu i" Petroşani, ne-u adus cat banii lamiliet, atmoslera i. ,, replica a aceleiaşi
:Adtlalde ■ „ Intra n dată In
aminte de cunoscutele cu­ parcă devine mai v/o, el iqiiK iheilua film u lu i* fic-
vin te ale lui Federico Gar­
m *. da Lotca: ..Va veni si tim ­ iiind si cel cate deschide cu­ ; marcDn, de asemenea, roluri-
tia cu in lriq i a Pandorei ji
pul comediei si al larsei”. I le seciqdare picate compc-
Inir-adevur, a sosii timpul să . lent : Aama Zinca (C laud ia
se mai joace $i comedie, Popescul si poştaşul (Dumi­
chiar dacă cele puse In sce­ NOTE DE tru Cita).'
nă. ctim e „Sosesc deseară", Se poate spune că aceas­
au un mesaj învechii, care-st tă nouă pie;ă din repertoriul
qâsea răsunetul mai curind SPECTATOR ' teatrului pjrosonean, reali­
la începutul secolului nostru. zată fn reqa Iul M aţrjyj So­
Acţiunea piesei, dcslul de li­ ma si scenoifaljqyuienel 2c
niară, Iară complicaţii, nu bavă, a si/lf ăclorii sd treacă
reuşeşte să transpună spec­ dă ritm scenelor următoare. prin adevă/atele „furci cau­
tatorul in realităţile vremii. Deznodămintul, fericit totuşi dine” ale măiestriei, să
Personajele. Olim piu (Costin începe ca fn atlfea alte pie­ „smulqă” rolurilor acel Inefa­
lliescu), londatorul nenumă­ bil artistic propriu artei dra­
ratelor lipi contra tuluntilui, se de la o scrisoare, care a matice. Dc aceea, poale, si-a
I ■ ' anlialcoolului clc, Adclaida încurcat drum urile si care f (jăs.t un a til dc larq ecou in
(Elisahcla Hetka). domnişoară dezvăluie „fiu lu i risipitor‘ rindurtle publicului specta­
hâtrlnâ cu pretenţii de de­ infidelitatea femeii iubite, tor, receptiv la dialogurile
mimondenă ca si Sachc iT i- După o „e rl2ă“ de gelozie} vil, la locul emolinnant şi
torel Putrascu), cîstiqă sim­ Pulu revine la Anfşoarij totodată liresc qI actorilor
Lucrările de investiţii executate in staţ» , Simerîa-triaj au un înalt grad de auto­ patia publicului prin comicul (Slefania Donco| ceea ce î din Petroşani.
matizare. Vă prezentăm în biografie pe impieg*. Terenle Dobîndă, lucrînd la staţia de cen- de situaţie, prin replicile sa­ produce savuroasa replică.
tralizore. Foto î V. ONOIU vuroase, colorate. Prin in­ A de la id ci: „Se Iubesc, mq- AUGUSTIN JUIA
Poporul nostru a creat în dinti". care in accepţia epocii „M ai tîrzitt, urmind cursurile calat capitole care se referă nurile cărora le aparţin, £ tă „de folclor" din cadrul cer­
tot decursul istoriei solo si erau şcolari mai mici. Aceas­ lice u lu i grăniceresc român «lin In mod exclusiv la însuşirea ţinutul, forma si sem nifici' cului „M ihal Cminescu". Lste
ronlinuă să creeze şi astăzi o ta ne face să Iragem concluzia Năsăud. azi „George Coşbuc“, cunoştinţelor de creaţie popu­ acestor opere. adevărat că, $i in acest an
deosebit de bogată şi variaţii < ă şi în Bucovina, el a lucrat îndemnat «Ic profesorii liceu­ lară orală de către elevi. Instrucţiunile M inisterul
A.- poezie orală : doine şi cîiite- mai mult tot pe baza caietelor lui, am început să adun aces­ Încă din clasele V -V III, ele­ Invăţăm lntulul prevăd Infijfa- şcolar, elevii înscris» la secţia
număr
de folclor nu sint tn
cc, balade şi basme, prover­ cu culegeri do cînlcce ale c- te poezii populare, să Ic aş­ vul vine in contact cu unele rea în scoli a cercului tiari- prea mare Dar cei care frec­
be si ghicitori. levilor. La lei a procedat fol­ tern pe b irlic Tot îndelednl- opere orale In versuri sau in lor folclorişti, care are hPt ventează această scctle mun­
Crescut din însăşi viata po­ cloristul 1 Urlan larnik, iar cindu-mă cu această muncă proză, care lasă asupra lui u scop : „stimularea dorint«ide cesc cu pasiune, fnsusine pc
porului, folclorul a constituit, a cunoaşte, colecţiona, cjsce- care au dovedit-o do fiecare
secole de-a rîndul, principala la si valorifica creaţia To­ dată.
noastră formă «te cultură Din porului nostru".
Intenţionăm ca în viijoarc-
această convingere a izvorît Programele şcolare dolite- îe deplasări pc caro oleyii lo
legerea şi Iipăriren lui, ra a- ŞCOALA Şl PROBLE­ ralură română Ia claselelX- vor efeclua pcnlru culâcjerca
preocuparea oamenilor «le şti­
inţă pentru folclor, pcnlru cu­
XII prevăd teme special' în
folclorului să fie folosit I mag­
ceslc nestemate ale spirituali- cadrul operei clasicilor.ţlxatc netofonul, şcoala dispiinînd.
pe inspiraţia populară, tmin-
in prezent, de suficienta ase­
lă lii populare să nu se piar­ tim astfel: „V alorificară fol­ menea aparoto.
dă. ci să răinînu documente clorului românesc la Cduic";
scrise despre însăşi via|a po­ MELE CULEGERII Alccsandri. culegător c| poe­ Din materialele folclorice
porului culese de elevii noşlri în anii
In acţiunea de strîngere a zii populare” ; „Poezia e in­ şcolari trecuţi, s-a puliH al­
spiraţie folclorică la hincs-
acestei comori inepuizabile, cu" ele. cătui culegerea: „C hiuiţi jpogan
culegători celebri «le la noi «iu flăcăi", publicată în „Fplclor
folosii şcoala şi elevii, înro- FOLCLORULUI Numai acel elev va Itelege poetic (I)" (Bucureşti 1967). A u ­
gislrmcl rezultate dintre cele şi va gusta din fartned poe­ torul prefeţei, Pavcl Ruxan-
mai impresionante. melor „Călin, file de poves­ driu. subliniază că „Tcxtelo
Astfel : „N -ar ii exclus ca te" si „Luceafărul *, poezlor cu­ sint culese prîn intermediari,
Tlmotci CI pa rin sau altcineva lese dc Alecsandri saubasme- adunate cu ajutorul c lc tilo r".
CC. Un LOK.U, ___; dlnlre profesorii Dlajnliil să U din broşura lui Alex. Ciura, dc a colecţiona folclorul, am puternică impresie. Cine nu a lo rlu i 1. Creangă, car iniţial Lsle o datorie a fiocârui
este edificat in ce coptă as-
numai de la animolclc proprie­ . lor ocsiitiOki. . tnauqurat acea tradiţie dc a „Colinde", publicată la Orăş- con.sideral-o cea mal placulă fost fermecat, la acei ani, de pcclul folcloric din aeste In­ educator de a organiza in aşa
tate obştească ale C A P . din de primăvară, se impune ca în colecta folclor cu ajutorul e­ lie în 1908, contribuţia şcolii ocupaţie în timpul vacantelor variantele basmelor cu Făt-Fru- trări, care este cojributia fol munca cu elevii, înclt a-
judeţul nostru, în perioada de alentia cooperatorilor si a ca­ levilor. inderanindu-i să-şi în­ la culegerea creaţiilor popu­ de vară şi «Ic ia in ă “, (Iustin mos şi Ileana Cosinzeana, de scriitorului cult în viorifîca- «eslia să îndrăgească creaţiile
stabulatie, se obţin îngrăşă­ drelor tehnice să sica aplica­ semne, mai ales în vacanţe, în lare se desprinde foarte clar; l-Iosu. Folclor din Transilvania, (aptele îndrăzneţe ale eroilor rea tezaurului popula orale, să le culeaqă, ra ulte ri­
minte necesare fertilizării a rea îngrăşămintelor organice caiete, producţiile populare vel. III. 1967). or clc să poată ft valorifica *.
cel puţin 10 000 de hectare. în livezi, precum şi fertiliza­ din salul lor" (Papadima O . „M eritul acestei colecţii, ori- din balade sau de frumuseţea In mod indirect. <jci, stu­ Prîn asemenea preocupări
Avantajele aplicării îngrăşă­ rea suplimentară cu azotat, în Doine şi slrigături din Ardeal) cil de minimal ar II. revine, Valorificînd preocupările să­ doinelor şi cântecelor. dierea si preocupare pcnlru şcoala actuală continuo tra'1
fără îndoială, elevilor*'.
folclor in scoală ajui la tn-
mintelor naturale sînt m ulti­ funcţie de stadiul de vegeta­ In «cea re -1 priveşle po cu­ nătoase pe linia culegerii fol­ Orizontul do studiere a fol­ ţiile sănătoase* ah* învăţau,
ple, acestea continînd toate e- ţie a culturilor, eficienta ac­ noscutul folclorist S. Floria Preţioase inform aţii în acest clorului, în istoria Invăjănun- clorului in clasele IX-X1I se lulcqerea şi însuşire litera­ lului românosr.
lemenlele nutritive necesare ţiunilor cc se întreprind acum Marian, din profala culegerii sens ne oferă Iustin Ilicşu, a- tu 1 lii românesc din trecut. M i­ amplifică foarte mult. Elevii turii culte şi invers, i
La
Liceul
„Aurel' Vlaicu"
plantelor. Astfel, s-a slabilit că in fiecare unitate privind fe rti­ sale se desprind»? ideea că^jn rătind i'îlcva aspecle «lin în ­ nisterul Invăliim întului, in studiază acum folclorul cu tră­ din Orăştio, elevii d preocu­ Prof. PETRU QACIU
20 tone de îngrăşăminte orga­ lizarea ogoarelor, se va măsu­ arcaslă acţiune o (ost ajula*. ceputurile activităţii sale de programele şcolare actuale săturile şi particularităţile sa­ pări pentru creaţia frală sînt Liceul „Aurel Vloicu"
nice, care se obţin fără nici ra. fără îndoială, în sporuri printre alţii, şi de trei ,,slu- eulegdlor, fiind încă elev : pentru diferitele clase, a înlcr- le, speciile creaţiei orale, ge­ constituiţi înlr-o secie numi­
o investiţie suplimentaro, echi­ substanţiale de recoltă la hec­ Orăstie
valează cu folosirea a 300 kg tar in acest an. ‘ ‘ > -